You are on page 1of 50
262.2020 ATEA DE TRANSPORT BUCURE £531,160; 45.080.07 SREN 13 STANDARD ROMAN Decembrie 2007 Aplicafii ferdviare Elemente de suspensie Arcuri elicoidale de ofel Railway applications. Suspension components. Helical suspension springs, steel Applications ferroviaires. Elements de suspension. Ressorts de compression hélicoidaux, en acier APROBARE Aprobat de Directorul General al ASRO Ia 15 decembrie 2004 Standardul european EN 13298:2003 are statutul unui standard roman CORESPONDENTA __| Acest standard este identic cu standardul european EN 13298:2003 ‘This standard is identical with the European Standard EN 13298:2003 La présente norme est identique a la Norme européenne EN 13298:2003 ‘ASOCIATIA DE STANDARDIZARE DIN ROMANIA (ASRO) Str. Mendeleev nr. 21-25, cod 010362, Bucuresti Director General: Tel.: +40 21 316 3296, Fax: +4021 316 08 70 Directia Standardizare: Tel,+40 21 310 17 30,+40 21 310 43 08,440 21 312.47 44, Fax: +40 21 315 58 70 Directia Publicati-Serv. VanzéirlAbonamente:Tel.+40 21 316 77 25,Faxt40 21 317 25 14,+40 21 $12 04 88 Serviciul Redactie-Marketing, Drepturi de Autor + 4021 316.89.74 AGRO Reproducerea sau utizaree Mega sau parfas a prozeriu standard tn orice pLOReaW GI PIy OTs pOsedoT (@keirone, mecanc, feccopiee, microfimare etc) eee ntezid dacd nu exis.) acordl sci a1 ASRO) Ref.: SR EN 13298:2004 Editia 4 262.2020 “URESTY STB SA ia, SOCIETATEA DE Preambul national Acest standard reprezinta versiunea romana a standardului european EN 13298:2003. Standardul a fost tradus de ASRO, are acelasi statut ca gi versiunile oficiale gi a fost publicat cu permisiunea CEN. Acest standard reprezinté versiunea romand a textului EN 13298:2003. limba francez a standardului european Standardul european EN 13298:2003 a fost adoptat initial la 15 decembrie 2004 prin publicarea unei fle de confirmare a adopt. Fila de confirmare a adopt este inlocuta de acest standard Acest standard inlocuieste STAS 5885-82, Material rulant de cale feraté, Arcuri elicoidale. Condi {tehnice generale de calitate. Corespondenja dintre standardele europene la care se face referire si standardele roméne este prezentaté in anexa nationaia NA, informativa, Pentru aplicarea acestul standard se utilzeaza standardele europene a care se face referire (respectiv standardele romane identice cu acestea). Simbolul gradelor de echivalenta (IDT - identi), conform SR 1000-8. 4 26.2.2020 BSA, 2 z z Z 2 é soc 2 STANDARD EUROPEAN EN 13298 EUROPEAN STANDARD NORME EUROPEENNE EUROPAISCHE NORM TOS 21.160, 45,060.01 Versiunea romana Aplicafii feroviare Elemente de suspensi Arcuri elicoidale de otel Railway applications. Applications ferroviaires. _ Bahnnwendungen. Suspension components. __Eléments de suspension. Federungselemente. Schrauben- Helical suspension springs, Resorts de compression __Druckfedern aus Stahl steel hélicoidaux, en acier Acest standard european a fost adoptat de CEN la 29 noiembrie 2002. Membrii CEN sunt obligati sa respecte Regulamentul Intem CEN/CENELEC care stipuleaza contitile In care acestui standard european i se atribuie statutul de standard national, f8rd nicl o modificare. Listele actualizate i referinjele bibliografice referitoare la aceste standarde nationale pot fi obtinute de la Centrul de Management sau de la orice membru CEN, pe baza de cerere. Acest standard european existé in trei versiuni oficiale (englaz, francez’, germand). O versiune In oricare alté limba, realizat prin traducerea sub responsabiltatea unui membru CEN, in limba sa nafionaia si nolificata Centrului de Management, are acelasi statut ca gi versiunile oficiale. Membril CEN sunt organismele nationale de standardizare din urmatoarele tari: Austria, Belgia, Danemarca, Elvetia, Finlenda, Frenta, Germania, Grecia, Iianda, Islenda, Italia, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Portugalia, Republica Ceh8, Slovacia, Spania, Suedia gi Ungaria. CEN COMITETUL EUROPEAN DE STANDARDIZARE European Committee for Standardization ‘Comité Européen de Normalisation Europaisches Komitee far Normung Centrul de Management: rue de Stassart 36, B-1050 Bruxelles © 2003 CEN - Toate drepturle de exploatare sub orice forma si tn orice mod sunt rezervate membrilor nationali CEN Ref.:EN 13298:2003 RO ‘SR EN 13298 :2004 Cuprins Pagina Preambul. 1 Bomeniu de apiicare. cf : 5 2. Referinfe normative 3 Termeni si defiiti, simbolur, untaii abreven or 3.4- Termeni gi definiti 3.2 Simbolun, unitati si abrevieri 33 Definite caracteristci geometric. 4 Clasificare produs..... 5 Cerinte g 5.1 Condit de utilizar. g 52 — Cerinfe functionale. 7 53 Cerinte esentiale.. 426. 6 Specificatie produs 61 Specificatie tehnica. 62 — Caracteristici de proiectare, fest Material ELIE 84 — Caracteristici mecanice ale arcurilor 85 Protectie a supratetai. 7 Metode de incerc&t 74 — Generalitit 72 Verificare a caracteristic forta axialé - sig 73 Verificare a rigiditati transversale 7A Veriicare a lamba. 75 Veriicare a caracteristicior geometrice 76 — Verificate cerinte generale si esentiale . 77 Cetinte mecanice : 7.8 — Protectie a suprafetei.. 8 —Calitate produs.. 8.4 — Generali 82 Proceduri de calificare a produseior si esantioanelor 83 Control si supraveghere a calla n product... Condi do recep. Generali ns 842 Documentati 85 Rezullate neconforme . 9 Marcare 10 Ambalare ‘Anexa A (normativa) Arcuri de compresiune elicoidale, cilindrice, cu pas constant, fomate cin arma cu socune circular gi care au bazee de spin apropiate si polzae 3 2 ia, SOC gs Baze de sprijin ale arcurir... 4 —Linie de contact . AS Tolerante geometrice. AG Distan{& intre spire Aner B(normatva) Oli alts pentru arcu ecoidale de suspensi format acid ratate 36 B1 Generalitat 2 — Material pentru arcuri elicoidale din ote... are din Romania, SOCIETATEA DE TRANSPORT BUCURESTI STR SA., 26.2.2020 Anexa C (comatvs Vertis a reproduce CA Object es C2 — Control €.3 Control al uniform aa Anexa D (normativa) Verificare a continutului de inctuziuni nemetalice D1 Obiect.. D2 Metode de i ‘Anexa E (normativ) Control prin megnetoscoy elclile formate cn rma cu seine ceva E41 Obiect.. ee E2 Metode. E3 — Precautii speciale. Bibliogratie al defectelor de suprafafa ale arcurilor ete EA DE TRANSPORT BUC © SREN13298 :2004 Preambul Acest document (EN 13288:2003) a fost elaborat de Comitetul Tehnic CEN/TC 256 "Aplicalii feroviare”, al cdrui secretariat este detinut de DIN. ‘Acest standard european trebuie «4 primeasca statutul de standard national, fie prin publicarea unui text identic, fle prin ralificare, cel tarziu in septembrie 2003 si toate standardele nationale in contradictie trebuie retrase cel tarziu in septembrie 2003, Anexele de la A pana la E din acest standard european sunt normative. Progtirea acestul standard european s-a initiat la Inceputul anului 1992 Tn scopul integrarii documentelor eexistente precum figa UIC 822 (Union Internationale des Chemins de Fer) si documentelor interne alo diverselor companii de cai ferate Int-un standard concis. Conform Regulamentului Intem al CEN/CENELEC organismele nationale de standardizare din Urmatoarele {ari sunt obligate s& aplice acest standard european : Austria, Belgia, Denemarea, Elvatia, Finlanda, Franla, Germania, Grecia, Irianda, Isianda, Italia, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Portugalis, Republica Ceha, Slovacia, Spania, Suecia gi Ungaria, SRE! 1 Domeniu de aplicare Acest standard se aplica arcurilor de suspensie, alicoidale, din ofel, destinate dispozitivelor de suspensie ale vehiculelor feroviere. Eltrateaz& tn special arcurile de compresiune cilindrice fabricate din bare de ofel cu sectiune circular’, de diametru constant si cu pas constant. El trateaza, de asemenea, arcurile elicoidale de forma diferita (de exemplu conice gi/sau cu pas variabil si/sau fabricate din bare de ofel cu sectiuni diferite etc.). Prezentul standard oferd indicatii pentru = proiectare ; — definirea cerintetor tehnice gi calitative ; = procedura de omologare si asigurare a calitéti metodelor de productie ; = verificarile gi incercéirile de efectuat ; —conditile de tivrare, 2 Referinte normative ‘Acest standard european contine, prin referinto datate sau nedatate, prevederi din alte publicat. Aceste ‘eferinte normative sunt citate in text in locurile corespunzatoare si publicafile sunt enumerate mei jos. Pentru referinjele datate, modtficarile sau revizuirle ultarioare ale oricéreia dintre aceste publicati nu se aplica ecestui standard european decat dacdi ele au fost incorporate in acesta prin amendament sau revizuire, Pentru referinfele nedatate se aplc ultima edifie a publicafel la care se face referire (inclusiv modificarile). EN 473, Essais non destructifs - Qualification ot certification du personnel END - Principes généraux. EN 10002-1, Matériaux métaliques - Essai de traction - Partie 1 : Méthode d'essai 4 température ambiente. EN 10045-1, Matériaux métalliques - Essai de flexion par choc sur éprouvetie Charpy - Partie 1 Méthode dessai EN 10083-1, Aciers pour trempe et revenu - Partio 1 ; Conditions techniques de fivraison des aciors spéciaux. EN 1028-1, Essais non destructfs des pidces forgées - Partie 1 : Contréle par magnétoscopie. FEN 1098¢:1898, Aciors laminés & chaud pour ressorts trempés et revenus - Conditions techniques de livraison.™” EN ISO 2162-1:1996, Documentation technique de produits - Ressorts - Partie 1 : Représentation simplifée (ISO 2162-1:1993), EN |SO 2162-2:1886, Documentation technique de produits - Ressorts - Partie 2 :Présentation des données techniques des ressorts cylindriques de compression (ISO 2162-2:1996). “9 NOTA NATIONALA : In prozent este In vigoare EN 10089 :2002, 5 DE TRANSPOR’ SR EN 13298 :2004 EN ISO 2162-3, Documentation technique de produits - Ressorts - Partie 3: Vocabuteire (ISO 2162-3:1996) EN ISO 4288, Spécification géométrique des produits (GPS) ~ Etet de surface : Méthode du profil - Régies et procédures pour Iévaluation de tat de surface (ISO 4268:1996). EN ISO 10289, Méthodes d'essai de corrosion des revétements métalliques et inorganiques sur substrats métalliques - Cotation des éprouvettes et des articles manufacturés soumis aux essais de corrosion (ISO 10289:1999), EN ISO 14284, Fer et Acior - Echantilionnage et préparation des éprowvettes pour la détermination de fa composition chimique (ISO 14284:1996). ISO 49671998, Aciors - Détermination de la teneur en inclusions non métalliques - Méthode micrographique & l'aide dimages types. 1S0 9227, Essais de corrosion en atmospheres artificielles - Essais aux brouillards salins. ISOPTR 10108, Acier- Valeurs de conversion de la dureté a la résistance 4 la traction, 10 10209-1, Documentation technique de produits - Vocabulaire - Partie 1 : Termes relatifs aux dessins fechniques - Généralités of yes de dessins (ISO 10209-1:1992) EURONORME 103, Fer et acier - Détermination micrographique de la grosseur du grain ferritique ou austénitique des aciers. EURONORME 104, Détermination de la profondeur de décarburation des aciers alliés et non alliés. UIC 515-4, Matériel roulant pour transport de voyageurs - Bogies porteurs - Organes de roulement - Essais de résistance des structures de chassis de bogies.” DIN 50 602:1985, Méthodes d'essai métallographiques ~ Examen microgcopique des aciers fins pour determiner la tenour en inclusions non métalliques 4 l'aide d'images types.” NF A 04-106:1884, Produits sidérurgiques ~ Méthodes de détermination de la teneur en inglusions non métalliques des aciors conoyés — Partie 2: Méthode micrographique a l'aide d'images types.” SS 11 11 18:1987, Acier — Méthode de détermination de la teneur en inolusions non métaliques ~ Méthode au microscope ~ Diagramme N°2 dinclusions Jemkontoret pour la détermination de fa teneur en inclusions non métalliques. 3 Termeni si definitii, simboluri, unitati gi abrevierile lor 3.4 Termeni si defini Pentru cerinjele acestui standard european se aplicd termenii gi defiitle din EN 180 2162-3 precum gi urmatoarele. *» Se objine de fa: UIC Direction générale, 16 rue Jean Rey, F-75015 PARIS FRANCE. 2 $e objine de la : Beuth Verlag Gmbh, Burggrefenstr 6, 10772 D- BERLIN ALLEMAGNE. * Se obtine de la : Association Frangaise de Normalisation (AFNOR), 11 avenue Francis de Pressencé, F ~ 93571 Saint-Denis La Plaine Cedex FRANCE. Se obtine de Ia : SIS — Standardiseringen | Sverige, box 6455, S-11 3 82 STOCKHOLM ~ SUEDE, TRANSPORT BUCURES 344 are termenul “arc de compresiune elicoidal, de ote" se refer& la produsul finit. In scopul simpiificéri textului din acest standard, termenul “arc” dasemneazai toate arcurile de compresiune, elicoidale de ofel, orcare arfi categoria lor 34.2 flambare $1 efort de flambare deviafia natural @ axei unui arc, atunci cand, pe o parte arcul este supus unei forte axiale si pe de até parte, bazele arcului se pot deplasa liber In sens transversal, dar réman tot paralele. Efortul de flambare ‘este forta transversal e care se apc’ la baza arcului pentru readuceres ecestuia in pozitia central initials 3.4.3 coeficient de spatiu spafiul dintre spirele active, raportat la diametrul sérmei, unui arc elicoidal cilindric cu pas constant, format pomind de la o sérma de sectiune circulara gi avand bazele sprijin apropiate si polizate 344 decarburare Pierdere de carbon din metalul de la suprafafa atunci cand arcurile sunt fabricate la cal 348 spatiu necesar volum ocupat de arc in dferite configuratii de functionars 346 fluaj pierdere de lungime a arcului supus unei forte statice sau unei solicitéri dinamice date, int-un timp defini, 347 linie de contact linie care se situeazd intre fiecare bazé de sprijin (spire terminale) si spira activ’ vecind @ arcurilor cilindrice cu pas constant, formate dintr-o sarma cu sectiune circulard, avand baze de sprjin apropiate si polizate (forma D conform ISO 2161-2) in stare inc&rcata 34.8 spira activa spird definté prin rotirea complet a unei elice formata dintr-o sarma de sectiune constant, care rémane 818 contact cu spirele adiacente pe Intregul spatiu de lucru al arcului 3.2 Simboluri, unitati si abrevieri Majoritatea simbolurilor utiizate in acest standard si definite in tabelul 1, sunt conform EN ISO 2162-2. 6. Asociat ‘SR'EN.13298 :2004 ‘Tabelul 1 — Simboluri si definitia lor Unitatea 1 |p % Alungie la rupere 2 [p. % ‘Abatere admisibii a rigictaiaxiale 3 |F mm Diametru s&rma de ote! 4 Diametry mesiu al spiel (amet mediu de infagurare) 5 Diametru exterior al eroulu 6 Diametru interior al aroului 7 Distant’ dintre spireie active 8 Forté ald statics, eplcatl pe arc cu Forté minim de utlizare Forté maxima de utiizare For{é teoveticd corespunzatoarelungimlarculi cu spree in contact Fort de Incercare pentru definireaflambari (deplasare transversala) Fr{d corespunzatoare lungimi minime admisibile a arcuul Ford minima de inoercare penivu defines rgiititi Xs (sau flexibltati) Forté maxima de incercare pentu definirea rigiditati Ke (sau feb ° Accelerate gravitajonal (gravitate) 10 Modul de elastctate transversala (sau modulul lui Coulomb) (in lips, se considera, G=79000 MPa) [te mm Lungime in stare iberé a arculul Le mm Lungime arc supus unel fore axiale F Ly mm Lungime arc supus unei forte axiale Fa ty rim Lungime arc supus unei forte axale Fig Ly rom Lungime arc cu spree in contact m mm Lungime minim admisé a arcului my mam Lungime are supus unel fore Fy 2 mm Lungime arc supus unei forte Fy 12 | = ‘Numar de spire utile (active) 13 |Rooa - Numar total de spire 14 [Ry N For aneversalé statics, aplicaté pe un arc pentru obfinere deplasérii iransversele corespunzatoare r, (dezaxarea bazelor de sprijin) 1s (Kk ram Deplasaree transversalé (dezaxare a bazelor de sprlin) a6 [UK MPa Limita conventional de elasticate fa 0,2 % alungire 7 |p MPa Rezistonté la tracfune (ceracterstici mecanice la tracfune) 18 (Pe Ninm | Rigidtate staticd arial D, mm | Flexibitate staticd axial “« continud » [De Tsimbor 20 |__| Nimm _ | Rigicitate statics transversalé [21 [1x [mmin | Flexbiltate statics trensversala 22 [sm [mm | Deplasare axiald (s8geats) a arculiInre doua fore axa F] 23 [a : Coefcient de spali nie spree active 2a [oe |N Forlé trensversalé exerctaté pe aro (efor do Rambare) aluncl cand este supus unel fore axiale definite #} 25 |@,_ |e? | Unghi format intre dou direct de fambare mésurate pe arcul supus Ta doud fore aniale diferite [26 [cme [MPa _| Tensiune reziduali de compresiune g 27 [5 mm | Adéncime sub eupratata 6, 3.3 Definire caracteristici geometrice In acest standard, caracteristicile arcului sunt definite cu referintd la axa sa, Caracteristicle axiale sunt definite dupa axe Z, caracteristicle transversale in planul X-Y (a se vedea figura 1), sectune a materialull circulara sens de Infégurare : la dreapta forma extrema ~apropiaie gi polizate (forma D conform ENISO2122 1950) tip de are : citindric, cu pas constant (a. 4-4, conform ! EN ISO 2162-1:1993) 2 a 2 4 Figura 1 — Exemplu de reprezentare a unui arc, cu caracteristicile sale axiale 4 Clasificare produs Arcurile de compresiune elicoidale care fac obiectul acestui standard sunt clesificate in doua categoril (a 80 vedea tabelul 2). Categoria arculuitrebule precizaté in specficatia tehnicd. Clasificarea erculuirevine a responsabiltate proiectantulu sistemului mecanic. SA.,26.2.2020 s z SOCIETATEA DI ‘SR EN 13298 :2004 Tabelul 2—Clasificare a arcurilor Categorie A Categorie B ‘Specificare a rigiditaji axiale si trancversale | Specifcare a rgidtai axele slseu flembari 5 Cerinte 6.1 Condit de utilizare Condijile de utiizare trebuio $8 fie definite de client pentru a permite proiectantului suspensici si producdtorului de arcuri s& furizeze un produs eficace si fiabl (conditi de utiizere, condi climatice, Condi de mediu etc. 5.2 Cerinte functionale 5.24 Generalitati Urmatoarele cerinte pentru produs, trebuie sa fie definite de proiectantul suspensiei (a se vedea tabeli3} ‘Tabelul 3— Elementele care trebuie precizate in dosarul tehmnic de pr .ctantul suspensie (in totalitate sau in parte) ee Temata de Goto Cheer eas 753 Sparen : en? Ts Donat exr : a22 7 Diane tor : eas 74 nn a sce en caw = er 752 Tange de rein : 5234 722 For pent Fa Fe saa 32 Tin na elo = 5232 13 Rest rane roc 5233 ts Fane sa ener arma tiadl I eangera a rey Gedo [andra Sat = See dodo Teac 512 754 Forma stp beztr doh Foma D ENO z022 S24 7a Gaiate a ao : 5822 781 Dele de ma : 5328 783 Docatirore : 5526 782 eeesonae 3 PRE : 595 74 ine gel > 5.3.4 723 Flug) 7 10 SREN 13298 :2004 522 Conditil geometrice 5.2.24 Spatiu necesar Spatiul necesar (Interior si exterior) reprezinté volumul pe care il ocupé arcul in diferite configuratii de unctionare a sistemului mecanic din care face parte. ‘Se pot distinge doua tipuri de spatiu necesar : = spatiul necesar arculul tn funcfie de intensitatea forjei axiale aplicate F); ~ _spatiul necesar arcului in functie de valoarea dezaxtiri rg a celor doua baze de sprijin Tar-un plan paralal (bazele trebuie s8 rimané peralele). ‘Spatiul necesar (interior gi exterior) arcului Tn diferte configurati de functionare trebuie luat In considerare in spatiul defnit in specificatia tehnica, Trebuie definita orice prescripfe sau limita refertoare la spatiul de lucru al arcului 5.2.22 Lungime de referinta acd nu existé indicat contrare in speoificatia tehnicd, lungimea de referinté este lungimea Za in starea de incarcare "pregatit pentru mers” Fg (respectiv Incércarea corespunzéitoare tarel). Pentru a asigura 0 ‘ndltime definita a ansamblului sistemului de suspensie se aplicd o tolerant la aceasta lungime. Daca nu exista, se aplica la Z, 0 tolerant de 1 % din valoarea nominala, 52.3 Condifii mecanice 5.2.3.4 Rigiditate axial’ Rigiditatea axialé este definité dupa axa Z - fle prin valoarea X (panta curbei forfg-deplasare) (a se vedea figurle 2 gi 3) - fie prin diagrama forta-deplasare (a se vedea figura 4). NOTA « Se adnite defines fenibla statico aviale in foc! rigid statce exile, faxbitatea find invorel Filta (17) in cazul unei incaredri unice (de exemplu F,), rgiditatea se poate defini asa cum este indicat in figura 2. Definirea valorit unei rigicitti int-un domeniu de forte (de exemplu Fi pand la F,) (a se vedea figura 3) trebuie s& ting seama de neliniaritatea valor rigiitai sau de cresterea tolerantel admise. Definirea unei diagrame fortd-deplasare prin curbe trebuie sa find seama, de ssemenea, de efectul de rigidizare datorat geometric! extremitatior arcului. Pentru alte arcuri dec&t cele cu pas constant se poate efectua 0 definite exacta a cresteri git ‘Trebuie define tolerantele referitoare la rigiditate. Dac& nu se indicd o valoare diferita in specificatia tehnicd, rigidtatea staticd axiald trebuie s8 se situeze in toleranta de + 5 %. Este cunoscut feptul c& toleranta pentru arcurle definite la 3.3 este relativ foarte ridicat’ din cauza numarului mic de spire (mai mie de cinci spire ). © metoda recunoscutd pentru determinarea tolerantei in funcfie de numérul de spire este data de relajia urmatoare 1" 7 ORT BUCURES’ stan de SR EN 13298 :2004 5 Ag =40,05-2.100 in% Trebuie specificate cerintele. Figurile de la 2 pana la 4 prezinta ciferite definiti ale rigidtati axtale igura 3 —Rigiditatea axialé intre Fy si Fy Tn cazul unei rigictayi definite print-o curbs forts deplasare, curbele limite (toleranfe) se dedue din curba de define (aominala), pentru o forta dat’, orin variatia deplassiri cu o valoare egeld cu cea a tolerantei alese. Tn specificatia tehnic&, curbele limite trebuie definite intre forfele Fy $i Fy, unde Fy < Fy 150mm p< 1.5% din Lo, by. Valori de obtinut Abaterea de la perpendicularitate a bazelor de sprijin ale arcurilor trebule sa fie mai mic& sau egal cu valoarea maxima precizat’ in specificatia tehnicd, ©) Contro! Epruveta este reprezentata de arcul in sine. Metoda de incercare este urmatoares : Masurarea abaterii de la perpendicularitate a arcului este efectuaté prin metoda echerului fix, definité in continuare. ‘Arcul se plaseaza pe o suprafata plana gi se impinge spre braful echerului perpendicular pe aceasta suprafafa. Arcul se roteste in jurul axei sale astfel incat acesta s4 se plaseze fn pozitia In care baza de sprijin prezinta distanta maxima (a se vedea figura A. 1). Masurarea trebuie efectuati cu arcul piasat succesiv pe ambele baze de spriin. abatere maxima Pp Figura A.4 — Masurarea perpendicularitafii 33 2.2020 1 BUCURES' 8 4 standan ‘SR EN 13298 :2004 AS Distanta intre spire A6.1 Metodat a) Define ‘Metoda 1 poate fi utiizaté pentru determinare distanjei intre spirele active ale arcurilor de compresiune elicoidale, cilindrice, cu pas constant, formate din sarma cu sectiune circulara si avand bazele de sprijin apropiate gi polizate. Distanta dintre spirele active este defini print-un coeficient de spat care reprezinta distanfa intre spire Jn functie de diametral sérmei. Coeficientul de spatiu trebuie determinat cu formulele urmétoare Ljvtnend ie wed ay on Gud! K,*@, 4D) (a2) ‘Termenil utlizafi in aceste relatii de calcul sunt definiti la 3.2. Specificatia tehnica trebuie s@ precizeze valoarea minim admisa a coeficientului de spatiu atunci cand arcul este suous la 0 forfS axialé statiog Fy Pentru arcurile montate pe un vehicul fa care sarcina axialé este proportionald cu conditile de inearcare, se fecomanda 88 se respecte valorile definite in tabelul A2: Tabelul A.2—Coeficienti de spatiu ‘Sarina axial Categorie min A A 04 Fy 8 03 Daca nu exist’ prescrip contrate, forja Fy = Fe, Definilie: forta Fg se deduce din: yom’ 9 pentru locomotive ; Aniyoys* 1.2 C2)’ pentru vagoane de calator!; (myoy 1,2 x C3) pentru vagoane de mérfur, sau C2 reprezint masa incércdturi definité in figa UIC 518-4 ; C3 reprezint& masa incdircaturii maxime care poate fi transportata pe vehicul ; VOM reprezint vehiculul gol in starea de pregatire pentru circulate. 34 soc SR EN 13298 2004 ). Valor de obtinut Coeficientul de spatiu trebuie s& fie conform cu prescriptile din specificatia tehnicd. ©) Metoda de incercare Epruveta este reprezentaté de arcul in sine, Metoda de incercare este urmatoarea Verificarea coeficientului de spatiu se efectueazd prin iitierea de masurari ale caracteristcilor Li, o, Di, De 61 Ke ele arcului gi prin aplicarea relatilor de calcul (A1) si (A2}. Lungimea 4) a arcului supus unei forte axiale statice A) corespunzétoare trebuie masuraté conform metodei definite la 7.2.1 Rigiditatea staticd axialé K este masuraté conform metodei de incercare definité la 7.2.2. AG.2 Metoda 2 2) Caracteristica Metoda 2 se bazeaza pe determinarea sgeti reziduale 2 intre spire pe toaté lungimea arculu, atunci nd ercul este supus le sarcina F pe de 0 parte gi adus la lungimea corespunzatoare spirelor blocate, pe de alté parte, ‘Siigeata rezidualé este Bes ly -L, (a3) cu 1, s(n, 0,3) (aa) NOTA--dinclude tolerant permise la grosimea spirelr precum si grosimea straluld de protecis a supraete Dosarul tehnic trebuie s8 precizeze valoarea minima a Se Pentru arcurle din categoria B si pentru arcurile din categoria A cu crterile r,/D=0.05 $i Ly/D 22, se recomanda urmatoarea valoarea sigetiireziduale 22 0,02%D,xn As) Pentru restul arcutlor din categoria A, se aplica urmatoarea recomandare : 220,04% D, xn @s) ‘Sdgeata reziduald depinde de depiasarea transversal gi de dimensiunea arculu b). Valori de obtinut ‘Sageata reziduala trebuie sé fie conforma cu preser ©) Metoda de incercare Verificarea se efectueaz’ prin comprimarea arculul la lungimea zy si apol la lungimea Lg cum se precizeazé la 7.2.1. Apoi se calculeaza diferenfa de lungimi. Aceast® Incercare trebuie realizat8 inainte de aplicarea protectiei suprafefel. Daca arcul nu poate fi comprimat la lungimea spiré pe spiré, se admite calcularea analiticé a ségeti reziduale. 36 SA., 262.20 wnia, SOCIETATEA DE TRANSPORT BUCURE Rom: = §RENA3298 :2004 Anexa B {normativa) Ofeluri aliate pentru arcuri elicoidale de suspensie formate la cald gi tratate BA Generalitati Proprietajle mecanice $i chimice ale ofelurilor aliate care se pot utiliza pentru fabricarea arcurlor de suspensie elicoidale, formate la cald, sunt descrise in prEN 10089, ‘Anexa D (informativa) a prEN 10089:1998 este consideratd ca referint& normativa pentru utiizarea acestul standard, B.2_ Material pentru arcuri elicoidale din otel Materialul arcurilor elicodale de suspensie, cum se precizeaza in acest standard, se alege dintre cele definite in prEN 10089. 36 + 26.2.2020 EA DE TRANSPORT BUCURESTI STB SA. 3 4 Anexa C (normativa) Verificare a reproductibilitatii procedeului de sablare de pretensionare C1 Obiect Controlu! parametrlor de sablare este esential pentru asigurarea reproductibiltafi gi uniformitati sablarl, pe de o parte, a unui arc si, pe de alté parte, a unui lot de fabricatie la altul. Tipul alicei, marimea sa.forma sa si duritatea acesteia precum i viteza de aruncere si unghiul de impact al acestela trebule controlate cu rigurozitate pentru a obtine o bund uniformitate a rezultatelor sabléri Pentru a stépani eficient procedeul de sablare trebuie, print alfele, s& se veriice doi parametr: — intensitatea jetului: — uniformitatea de acoperire a sablarii suprafetelor. €.2 Control al intensitatii C.2.1 Generalitati Cuantifcrea energiel de impact sau intensitatea de lovire cu alice a sablaril este esentiala pentru controlul operatiei de sablare Metoda ALMEN este consideraté ca fiind unul din mijloacele esentiale pentru asigurarea reproduc procedeului de sablare, Indicarea unel intensitati ALMEN trebuie s8 inciudé — sdgeata ALMEN ; — tipul epruvetei ©.2.2. Metoda ALMEN 2) Definite epruvete de control Se pot utiliza tre tipuri de epruvele (N, A, C). Epruvetele se dlferentiaz’ prin grosimea lor — TipN:0,8mm; = TipA:1.3mm: — TipC:24mm. Caracteristicle epruvetelor sunt precizale tn tabelul C.1. Limitele de utiizare a eprwvetelor sunt urmatoarele : 37 26,2.2020 TATA DE TRANSPORT BUC SREN 13298 :2004 — Tip N: pana la o sageata de 0,45 mm; — Tip A: sigeata de Ia 0,1 mm pana la 0,6 mm ; Tip C : sageata mai mare decat 0,15 mm. Dupa sablere, o epruveté ALMEN nu se reutlizeaza. NOTA.-_De preter rebui utiizate eprweto ALMEN tp A, iar celetete epruvels se ullizeazé numal daca s8geata cepruvete tip A esto pest ite admis ‘Tabelul C.1 — Caracteristicile epruvetelor Caracteristicl Valor! Otel Laminate rece avand urmétoarea compozia chimica loss 600mm: — gase epruvete repartizate pe arc, jumatate la interior si jumatate la exterior gi situate le ambele extremitafi precum sila miocul secfiunii arcului. 500> Zo 2 300mm: patru epruvete repariizate pe arc, jumdtate la interior si jumatate la exterior si situate la ambele extremitati ale arculul 10 < 300mm: — doud epruvete reparizate, una la interiorul, alta ta exteriorul arcului, situate in mijtocul acestuia. 38 PORT BUCURESTI STB SA., 26.2.2 TATEA DE TRANS 2 SREN 13298 2004 Dimensiuni tn milimetri Figure C.1 — Dispozitiv de incercare ALMEN Duritatea ofelului suportulu: de fa 62 HRC pana la 66 HRC ©) Valori de obtinut Dupa demontare epruvetei din suport, sdgeata rezidualé de compresiune gi deformarea plastica Ia suprafata produsa prin impactul alicelor genereaza o curburd de forma convex a epruvetei pe suprafata sablat. Daca nu sunt precizate valoridiferite in specificatia tehnicd, sdgeata ALMEN (i printr-un sistem ALMEN, definit In figura C.2 ) trebuie 88 fie cuprinsa intre 0,4 mm si 0,6 mm pe epruveta tip A Pentru sgetile ALMEN objinute pe epruvete tip C siN trebuie efectuat’ o coretare, 39 ‘SR EN 13298 :2004 & 1 E 2 2 & Legenda 2 1. Bile de oe caiit S 2. Sageati ALMEN 3 Eprweté 4 Comparator Figura C.2 — Sistem de masurare ALMEN Sistemul de masurare ALMEN serveste le determinarea curburii epruvetelor. Acesta const Intr-un ‘comparator (gradat 1/100 mm) montat pe o plac’ cu bile de ofe! clit care formeazai un unghi drept $i ‘sunt situate riguros in acelasi plan. €.3 Control al uniformitatii de acoperire a) Definite Uniformitatea de acoperire este obfinutd atunci cand suprafata arcului este uniform si complet batutd {ecoperire 100%). b) Metod8 de incercare Controlul gradului de acoperire se efectueaza vizual asupra arcului cu ajutorul unei lupe cu grosismentul 10 sau cu ajutorul oricarui alt procedeu agreat de client. 40 6, 2.2020 Romania, SOC a SR EN 13298 :2004 Anexa D (normativa) Verificare a continutului de incluziuni nemetalice D1 Obiect La deta publica acostui standard european nu existé procedeu european standardizet pentru studierea cu mictoscopul a incluziunilor nemetalice in ofelurile speciale. Dimpotriva, pe plan national sunt standardizate_numeroase procedes. Péna ‘a publicarea unui standard european, verificarea fundamentata pe utmstoarele standarde nafionale face obiectul unui acord intr client $1 furnizor. DIN 50 602:1985, Méthodes d'essai métallographiques — Examen microscopique des aciers fins pour déterminer la teneur en inclusions non métaliques & Taide dimages typos. NF A 04-108:1984, Produits sidérurgiques - Méthodes de détermination de la teneur en inclusions non ‘métalliques des aciers corroyés ~ Partie 2 : méthode micrographique a l'aide d'images types. NOTA. Standardul NF A 04-106 este echivalont cu ISO 4967:1998 SS 11 11 16:1987, Acior - Méthode de détermination de la teneur en inclusions non métallques ~ Méthode au microscope ~ Diagramme N*2 dinclusions Jemnkontoret pour fa détermination de la teneur en inclusions non métalliques. D.2 Metode de incercari D.2.1 Metodd de incercare conform DIN 60 602 Daca se convine efectuarea verifcarii conform DIN 50 602 trebuie respectate prescriptile din tabelul D.1. Tabelul D.1 — Gradul de puritate verificat cu microscopul in cazul incercairii conform DIN 50 602 (procedeu! Kk), valabil pentru incluziunile de oxizi nemetalici. Bare de ofel | Coeficientul cumulat K (oxzi) pentru Diametru a fiecare cule mm 140

You might also like