ICS 45.080 SR EN 13674-1 STANDARD ROMAN tunie 2006 Partea 1: Sine Vignole cu masa mai mare sau egala cu 46 kg/m Railway applications. Track. Rail. Part 1: Vignole railway rails 46 kg/m and above Applications ferroviaires. Voie. Rails. Partie 1: Rails Vignole de masse supérieure ou égale 4 46 kg/m APROBARE Aprobat de Directorul General ASRO la 30 iunie 2006 Standardul european EN 13674-1:2003 are statutul unui standard roman inlocuieste STAS 11198-79, STAS 2953-80, STAS 11201-79 si STAS 11201/1-80 CORESPONDENTA | Acest standard identic cu standardul european EN 13674-1:2003 This | standard is identical with the European Standard EN 13674-1:2003 La. présente norme est identique & la Norme européenne EN 13674-1:2003 'ASOCIATIA DE STANDARDIZARE DIN ROMANIA (ASRO) Str, Mendeleev nr. 21-25, cod 010962, Bucuresti Director General: Tal. +40 21 316 32 98, Fax: +40 21 316 08 70 Directia Standardizare: Tel. +40 21 310 17 30, +40 21 310 43 08, +40 21 312.47 44, Fax; +40 21 315 56 70 Directia Publica - Serv. Vanzéri/Abonamente: Tel. 40 21 318 77 25, Fax + 40 21 317 25 14. 40 21 31294 88 Serviciul Redactie-Marketing, Drepturi de Autor + 40 21 316.99.74 “GASRO Reproducerea sau ullizarea inlegrala sau parjall a prezentulul standard tn orice publica 5 prin orice procedeu (electronic, mecanic, fotocopiere, microfilmare etc.) este interzisé daca nu existé acordul scris al ASRO Ref.: SR EN 13674-1:2006 Edita 1STANDARD EUROPEAN EN 13674-1 NORME EUROPEENNE EUROPAISCHE NORM EUROPEAN STANDARD Septembrie 2003 ICS 46.080 Versiunea romana Aplicatii feroviare. Cale. Sine. Partea 1: Sine Vignole cu masa mai mare sau egal cu 46 kg/m Applications ferroviaires. Bahnanwendungen. Obertau Railway applications. Track Voie. Rails Partie 1: Rails Schienen. Teil 1: Vignole Rail. Part‘: Vignole railway Vignole de masse BreitfuBBschienen ab 46 kg/m rails 46 kg/m and above supérieure ou égale & 46 kg/m ‘Acest standard reprezinta versiunea romand a siandardulul european EN 13674-1:2003. Standardul a fost tradus de ASRO, are acelagi statut ca si versiunile oficiale gi a fost publicat cu permisiunea CEN. ‘Acest standard european a fost adoptat de CEN la 28 februarie 2003. Membrii CEN sunt obligati sa respecte Regulamentul Intern CEN/CENELEC care stipuleaza conditile in care acestui standard european i se airibuie, statutul de standard national fara nici o modificare. Listele actualizate si referintsle bibliografice referitoare fa acoste standarde najionale pot fi obfinute, pe baza de cerere, catre Centrul de Management sau orice membru CEN Acest standard european exista in trei versiuni ofciale (francez8, germana, englez). O versiune in oricare altd limba, realizata prin traducerea, sub responsabilitatea unui membru CEN, fn limba sa Nationala gi notficata Centrului de Management, are acalasi statut ca gi versiunile oficiale, Membrii CEN sunt organismole nafionale de standardizare din: Austria, Bolgia, Danemarca, Elvetia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Irlanda, Islanda, Italia, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Portugalia, Republica Cena, Slovacia, Spania, Suedia si Ungaria. CEN COMITETUL EUROPEAN DE STANDARDIZARE Comité Européen de Normalisation Europaisches Komitee for Normung European Committee for Standardization Centru de Management: rue de Stassart 36, B-1050 Bruxelles ©2003 CEN Toate crepturile de exploatare sub orice forma gl in orice mod sunt rezervate tn toata lumea membrilor nationali CEN Ref, EN 13674-1:2003 RO‘SR EN 13674-1 : 2006 Cuprins pagina Preambul Introducere .... Domeniu de aplicare Referinje normative Termeni si defiit 2 3 4 Informatii furnizate de client 5 Marci de otel 6 rt Desene ale profilull / caracteristic/ mase Fabricare 7.4 Integritate a produsului. 7.4.4 Control al productiet in uzind 7.12 Cea mai bund practic la febricare 72 Blumut.. 73 Sine 74 — Identificare.. 7.4.1 Marcare in relief 7.42 Marcare prin poansonare la cald 7.43 Marcare prin poansonare la reoe 7.44 Alta identificare — 8 Incercér de tio 81 Mod de lucru 82 Rezistenta la rupere (Kc) 8.2.1 Epruvete si metode de incercare 822 Criterii de acceptare .. 83. Vitez& de propagare a fisutl la oboseals 83.1 Metoda de incereare. : 832 Epnuvete 83.3. Numér de incercar gi condi de incercare.. 83.4 Criterii de acceptare ........ rs 84 Incercari la oboseala 84.1 Metoda de incercare. 84.2 Epruvete.... 843 Numéir de epruvete gi condi de incercare 844 Criterii de acceptare ws _ 85. Tensiuni reziduale intalpa ginei.. 854 Criterlide acceptare . 86 — Varialia duritaii in axa suprafelei de rulare a ginelor tratate termic.. 87 Rezstenta la tacune galunge a runere aie 88 — Segregare.. 89 Alte cerinte de calificare Incercari de receptie. = Incercari de laborator, 4 Generali 2 Compozitie chimica .. 3 Microstructurd...... ‘ i ~ a 4 Decarburare. . astra _ 5 Grad de puritate, 6 7 8 Amprente mactogratice Baumann... cnew seen Duritate lncercare la tractiune. eeo2epeonoSR EN 13674-1 : 2008 9.1.9 Contraproba. 9.2 Tolerante dimensionale. 921 Profi. ' 9.2.2 Recilinitate, planeitate gi orsiune. 9.2.3 Debitare si gaurire 93 Calibre 4, Gon lnkurhsier ier elll sipratl 9.4.4 Structura intern’... 942 Calitate suprafata Anexa A (normativa) Profiluri de sing: ‘Anexa B (normativa) Metoda de incercare pentru determinarea factorululintensitail de efort critic (Kc) al sinelor an) ‘Anexa C (normativa) Metodai de determinare a tensiunilor reziduale longitudinale pe suprafata talpil sinei 73 ‘Anexa D (normativa) Amprente macrografice Baumann .. 76 Anexa E (normativa) Profi i calibre de control a gaurini 90 ‘Anexa F (informativa) Compararea notatilor pentru ofelurile citate in acest standard cu cele din EN 10027-1 gl EN 1027-2... 104 Anexa ZA (informativa) Articole alo acesiui standard european referiioare la cerintele ‘esenfiale sau la alto prevederi ale Directivolor UE..... . secs 105 Bibliografie ssi — ne 106SR EN 1674-4 ; 2006 Preambul ‘Acesi document (EN 13674-1:2003) a fost elaborat de odtre Comietul Tehnic CENITC 256 ,Aplicali feroviare’ al cérui secretariat este detinut de DIN. ‘Acest standard european trebule s8 primeasca statutul de standard national, fie prin publicarea unui text identic, fie prin ratificare, pana cel térziu in martie 2004, iar toate standardele nationale conflicluale trebuie anulate pang cel tarziu in martie 2004. ‘Acest document a fost elaborat tn cadrul mandatului dat CEN de Comisia Europeand gi Asociatia Europeana a Liborului Schimb si sustine cerintele esentiale ale Directive’ (lor) UE. Pentru corespondenta cu Directiva (le) EU, @ se vedea anexa ZA, informativa, care face parte integranté din acest document. Aceasta parte a EN 13674 Aplicall feroviare ~ Cale — Sinai" este prima parte din seria de standarde referitoare la gine, a caror enumerare este prezentata mai jos: — _ Partea 1 : Sine Vignole cu masa mai mare sau egala cu 46 kgim — _ Partea 2 : Sine pentru aparate de cale utlizate cu gine Vignole cu masa mai mere sau egal’ cu 48 kgim — — Partea 3 : Contragine — _ Partea 4: Sine Vignole cu masa cuprinsa intre 27 kg/m si 46 kglm, exclusiv 46 kg/m ‘Alte standarde prevazute a fi publicate sunt urmétoarele: — Sine speciale pentru suprastructuré — Partea 1: Sind cu canal si profilurile constructive corespunzatoare; — Sudarea sinelor cap la cap - Partea 1: Sine noi de marcile R220 si R260, sudate cu o instalalie fixa; — _Sudarea ginelor cap la cap — Partea 2: Sine noi de marcile R260 Mn si R350 HT, sudate cu o instalatie fix; — _Sudarea ginelor cap la cap ~ Partea 2: Sudarea ginelor noi de marca R220 gi R260, sudate cu instalatle moblla de sudat in alte locati decat la o instalatie fxs; — _Sudarea sinelor cap la cap — Partea 4: Sine reutiizabile de marci R220 gi R260; — _Sudarea ginelor cap la cap — Partea 5: Sudare Tn asosiere cu constructia aparatelor de cale; — _ Sudarea ginelor aluminotermic — Pariea 1: Aprobarea procedurli de sudare; — Sudarea ginelor aluminotermic ~ Partea 2: Calificarea sudorilor pentru aluminotermie, aprobarea contraciorilor si receptia sudurilor; — _ Sudarea sinelor aluminotermic — Partea 3: Repararea sinelor prin sudura cu arc electric. Anexele A, B, C, D si E sunt normative. Anexa F este informativa. Acest document contine o bibliografie. Conform Regulamentului Intern CEN/CENELEC, organismele najionale de_standardizare din urmatoarele tari sunt obligate s4 aplice acest standard european: Austria, Belgia, Danemarca, Elvetia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Irlanda, Islanda, italia, Luxemburg, Malte, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Portugalia, Republica Cehd, Slovacia, Spania, Suedia si Ungarra, .SR EN 13674-1 ; 2006 Introducere ‘Aceasta introducere prezint& o explicate asupra conceptelor si rationamentelor care au stat la baza elaborérii acestui standard. Aceasté parte asigura, de asemenea, ca in timpul revizuirlor vitoare 8 se elimine restrctile, daca progresul tehnic permite acest lucru sau s& le menting; esie asigurata astel menginerea securitai la admiterea unor noi furnizori, procuse si tohnologi Pentry elaborarea acestui standard au fost examinate standardele cel mai des utllizate pe plan mondial peniru furnitura de sine de cale ferata. Totus, tehnologia mocema de producere a sinelor si necesitaile linilor de mare vitezé cin Comunitatea europeand necesita o abordare nou’ refertor le filozofie $i continutul acestei pairtj din EN 13874. De cate ori este posibil, aceasta parte a EN 13674 este bazaté pe performante, ia in considerare slandardul european de asigurare a calitaji EN ISO 9001; si impune constructorilor s& oferteze ‘ehnologille cele mai modeme si Incercarile pentru satistacerea cerintelor de calitate ale produsulul Aceasté parte @ standardului european este structuraté in daud seotiuni principale: 1) incercari de tip; 2) incercari de receptie. Prin incercarile de tip se introduc un numér de cerinte de performanié care nu au fost cuprinse in standardele nationale sau intemationale. De asemenea, contin rezultete tipice ale anumitor incercri e recep relevante Clasificarea ginelor este bazata in mai mare masura pe duritate decat pe rezistenta la tractiune. Incercatile de receptie au fost elaborate pentru a verifica acele caracteristici ale otelulul sinei gi @ sinei ‘care sunt deferminante pentru productia sinelor de inalté calitate sl pentru satisfacerea cerintelor Feteleiferoviare. Marcile definite in acest standard european reflecta tendintele neoesitatilor feroviare si includ ginele tratate termic. Acest standard european cuprinde profilurile de sin& Vignole al céror masa liniara este mai mare sau egaléi cu 46 kg/m. Pentru a garanta furnitura de sind de inalté calitate, au fost impuse anumite restrictii proceselor de fabricate. ‘Acest standard european inlocuieste alte standarde care acopera domeniul de aplicare $i se aplica tuturor echizitilor aflate sub incidenta cerintelor Directivei Europene (S3/38/CE din 14 iunie 1993) ‘Suplimentar, CEN a cerut, in masura in care este posibil, ca acest standard sA tin’ seama de implicatile asupra securitafi si In acelagi timp, sai ia Tn considerare tehnologiile modeme de productie ‘si cerinfele refelelor de cai ferate de mare vitezd. Urmare a Directivei, este recunoscut o& vor existe ufine oportunitati (si acestea trebuie sa fie transparente din considerente de securitate) pentru Méthode dessa ( température ambiante).. EN 10163-4 Conditions de ivreison relatives @ I" état de surface des thles, larges-plats et _profilés en acior laminés & chaud — Partie 1 : Généraiités. EN 102761 Analyse chimique matériaux sidérurgiques — dosage de loxygéne dans les aciers et les fontes — Partie 1: Echantillonage et préparation des échantilons en acier pour dosage de Voxygéne. EN ISO 6506-1 Matériaux métalliques ~ Test de dureté - Partie 1 : Méthoded de test (ISO 6506- 4.1999). 180 1099:1975 Métaux — Essais de fatique par charge axiale 1S0.4968:1979Acier - Examen macrographique par empreinte macrogrephique Baumann (méthode Baumann) BS 6835-11988 Method for determination of the rate of fatique crack growth in metallic materials ~ Fatique crack growth rates of above 10° m per cyclo. DIN 50802:1985 Examen microscopique des aciers fins pour déterminer de fa teneur en Inclusions non métalliques & Vaide dimages types. ASTME39@1991 Standard tast method for plane strain fracture toughness of metallic materialsSR EN 1674-1 : 2006 3. Termeni si definitii Pentru aplicarea acestul standard se utlizeaza urmatoritermeni si urmatoarele defini. 3a aria Cantitate de metal lichid rezultaté dintr-o operatie unitara de elaborare. Pentru o garja turnati continuu, ‘numarul de blumuri care apartin acestei sarje este functie de masa garjei si de masa metalului din repartitor. In cazul tumérii in secventa, trebuie clar identificate blumurile care provin din zona de tranzitie 32 secventa suocesiune a unui numér carecare de garje de otel de aceeasi marca in repartitor, pot fi utilizate mai ‘multe repartitoare in paralel, dacé topitura are mai multe cai de evacuare 3.3 gin tratata termic sind supus& unei racii accelerate de la temperatura de austenitizare pe durata transformarii metalurgice 34 ind retratata termic dupa laminare sind reaustenitizata in vederea unui tratament termic 35 ind tratatd termic din laminare sind tratatd termic care nu @ mai fost supusa reaustenitizérii dupa laminare 36 proces de laminare proces dolimitat de momentul in care un blum este evacuat din cuptorul de ineailzire si momentul ullimet treceri 37 procedeu de tratare izoterma rocedou prin intermediul oéruia temperatura blumurilor este menginuta la un nivel rc perioada de timp, pentru @ reduce nivelul de hidrogen L, 0 anumits NOTA 1-Pentru o efcients maxima, aceast’ temperatura este cat mai apropiata posibil (dar inferioara) de temperatura de transformare @ perlite in ausierit NOTA 2 Acest procedeu aste denumit uneor revenire cu difuzie sub-criics 3.8 incercari de tip Incercari specifice si criterii care sunt relevante pentru aspecte ale performantel in exploatere a sinelor. Anumite incercéri de receptie constituie 0 parte a incercarilor de tip 39 incercari de receptie incercari realizate pentru a verifica Tn acelasi timp procedeul gi produsul, in general pe baza sariel, secventei sau tonajului 4 Informatii furnizate de client Clientul trebuie s8 furnizeze furnizorului, in momentul cererii de oferta sau comenzil, urmatoarele informati a) profilul ginal (a se vedea anexa A); b)_ marca de ofel (a se vedea articolu 5);SREN 13674-1 : 2006 ©) clasa profilulvi,.x" sau ,Y" (a se vedea 9.2.1); 4) clasa de rectilinitate A" sau ,B" a ginei aga cum este specificat la 9.2.2; @) lungimile sinelor (a se vedea 9.2.3 si tabelul 10}; f)executarea capetelor de sind negaurite sau aaurite pentru eclisare, precum si, daca este necesar, amplasarea gi dimensiunile gdurilor (a se vedea 9.2.3); 9) toate tratamentele speciale aplicate gaurlor de ectisare; h)_tolerantele referioare la gaurile de eclisare, carora trebuie s& |i se aplice procedee speciale; 1) cerinte de marcare prin vopsire (a se vedea 7.4.4). 5 Marci de ofel Cele gapte marci de ojel sunt prezentate th tabelul 1. Cele cinci intervale de duritate ale marcilor de fel trebuie £8 corespunda tabelulul + Simbolurile marcilor de ofel din acest standard sunt comparate, in anexa F, cu cele din EN 10027-1 si EN 10027-2 Tabelul 1 - Marci de otel Wore | __ enal a aaa Decree araretnlt on Canaan TAT 20 209 pin in 20 ar nana Wehun mara Cae eae EY azo 220 pio 280 at ata = Sabor ORY Read Pi pend esp Ne tratat termic = Ca naa EAT wzsowm | 2p i300 a arse © aes ezocr | sz0pinaiasco Nola ome — = caer pam oT R350 HT ‘350 pand la 390" "Tratet terme R350 LHT (350 pand la 390° ‘Tratat termic 7A se vedea Tabslul 5 pentru compaziia chimica gi caracteristicle mecanice ‘A go vedoa tabolul 7 pentru conditi do duritate 6 Desene ale profilului / caracteristici / mase Profilurile de sind, dimensiunile, caracteristicle gi masele liniare sunt prezentate in anexa A. Tolerantele anumitor dimensiuni trebuie sé fie conform celor indicate in tabelul 8. Orice alte valori sunt indicate numai cu tity informativ. NOTA - Masel iniare au fost calculate pe baza densi ojelulu de 7850 kamSREN 13674-1 ; 2006 7 Fabricare 7A Integritate a produsului 74.4 Control al productiet in uzina rice gina Vignole trebule produsa thtr-un sistem de control global al productie! care trebuie sa asigure incredere Tn conformitatea produsului finit. Sistemul trebuie s& fie conform cu acest standard european pentru @ garanta c& produsele finite vor satisface cerintele prescrise si vor asigura securitatea produsului in cale. Producatorii trebuie sé demonstreze permanent conformitatea cu ajutorul sistemului de control al calitatii cerut pentru productia in uzind, care include davezi documentate. Aplicarea unui sistem de control al productiel in uzina, la producator, in conformitate cu EN ISO 9001, lrebuie recunoscuta, ca satisfacere a cerintelor minime specificate in acest artical 7.4.2. Cea mai buna practica la fabricare Produsul trebuie fabricat cu cele mai bune practic, conform 7.1 NOTA - Scopul este ca acsle caracterstci ale gine descrise in Introducare, care nu sunt eunoscute intr-un mod becis sau care nu sunt practic masurabile, sa alingd nivelultnalt corut al integrtt produsului fn cal. 7.2. Blumuri Sinele trebuie fabricate din blumuri abtinute cu ansamblul procedurilor de mai jos: — _ metoda insuflarii cu oxigen sau electri — _ statie de purificare; — — degazare in vid; — —turmare continu 7.3. Sine 7.3.4 Producatorul trebuie s& utiizeze un procedeu de decalaminare eficient In timpul proceselor de laminare gi de indreptere. 7.3.2 Aria sectiunil transversale a ginei trebuie sa fle ce! mult 1/9 din sectiunea blumului din care a rezultat (din care a fost laminat), 7.3.3 Indreptarea sine! trebuierealizatéprint-un proces de indreptare cu role, in dou intervale, prin care sina se indreapta dupa axele XX si YY, aga cum sunt definite in profilurile de gine din anexa A. Defectele de rectilinitate de la capalul sinei sau un defect local al sinei pot fi corectate cu presa. NOTA. Alte procedee obligatori sunt descrise in articolele corespunzatoare ale slandardului 7.4 Identificare 7.44 Marcare in relief Marcarrle trebuie efectuate prin laminare pe o singuré parte, in relief, pe mijlocul inimi fiacarei gine (a se vedea anexa A), la interval de cel putin 4 m. Marcarea trebuie sa fie clar vizibila pe sine gi trebuie sé alba o inaltime cuprinsé intre 20 mm gi 25 mm si o grosime cuprinsa intre 0,6 mm gi 1,3 mm. Marcarea liniard care indica marca de otel trebuie sa aiba lungimea de 60 mm pentru linii de marcare Junga si 25 mm pentru linii de marcare scurta. 10SR EN 13674-1 : 2006 Merearea fn relief trebule 68 cuprinda: )_identificarea laminorului (producatorulul); b) marca de ofel, conform tabelului 1; ¢) ultimele doud cifre ale anului de fabricare; 4d) identificarea profiului de sind, conform anexei A, EXEMPLU LAMINOR __ 96.60E 1 (Gina de profil 60 E 1 laminat in 1996, marca de ofel 260 HBW carbon - mangan), LAMINOR __ 96 60E 1 (ina de profil 60 E 1 laminat tn 1996, marca de ofel 350 HBW carbon - mangan tratat termic) 7.4.2. Marcare prin poansonare la cald ‘Suplimentar fata de marcarea in relief conform 7.4.1, flecare sind trebuie 5 fle identifeat’ print-un cod numeric si/sau alfabetic, prin poansonare la cald, cu o magind, pe partea nemarcata a inimil, la intervale de cel mult 5 m. Dac marcarea la cald la fiecare 5 m nu este posibila, identificarea ginei trebuie realizata prin marcare la cald sau cu freza rotativa, in apropierea extremitatii sinei NOTA - Sectionares ulterioaré 2 ginei poate avea drept consecin|a existenja mai multor sine cu aceeasi identitate, Cirle gi literele utlizate trebuie sa fie lizibile clar si trebule sa aibéi o inaltime de 16 mm. Suprafata caracterelor poansonate trebuie 4 fie plana sau rotunjta (cu o largime cuprinsa intre 1 mm si 1,5 mm), cu tasire pe ambele pari. Literele gi cifrele trebuie si fie Tnclinate cu un unghi de 10° fafa de vericald gi trebuie sé aiba colturi rotunjte. Poansonarea trebuie efectuata cu o adéncime cuprinsa Inire 0.5 mm gi 1.5 mm, in axa inimii. Aspectul trebuie sa fie conform figuri 1. ABCO F H JKLMN S TUVWX Y 1o3 bo 6789 Figura 1 — Modele do litere gi cifre inclinate la 10° pentru marcérile prin poansonare Sistemul de identificare utilizat trebuie s4 permita 0 corespondenta intre marcarea prin poansonare la cald si 2) numarul sarjel din care a fost laminata sina; "SR EN 13674-1 : 2006 b) numarul traseului de turnare gi pozitia blumului in cadrul traseulul; ©). pozitia ginei in blum (A, B,..Y). in cazul in care marcérile de identificare prin poansonere la cald au fost suprimate sau sunt absente, aU trebuie modificate, trebuie efectuata o noua marcare prin folosirea unei freze rotative. 7.4.3 Marcare prin poansonare la rece Dace clientul solicité, poansonarea le rece trebule at clupercii 4 pe sind numai in partea centralé a Alt identificare Sinele cu rectilinitate de clasa A trebuie identificate cu ajutorul unei marca de culoare verde al carei pozitie trebuie specificata de cient. Marca de ofelul poate fi, de asemenea, identificaté cu ajutorul unei ‘marcéri prin vopsire, Clientul irebuie $8 specifice culoarea $i pozitia. 8 Incercari de tip 8.1 Mod de lucru 8.1.4. Pentru a demonstra conformitatea cu cerinfele de la 9.1.2.2 producatorul trebuie sa descrie orice procedeu utilizat pentru racirea lenté sau tratament izotermic al blumurilor. 8.1.2 Toate Incercarile de tip specifcate de la 8.2 pana la 8.9 trebuie realizate cél putin o datd la 5 ani si dupa orice modificare semnificativa a procesulul de fabricare, pentru toate marcile de otel, cu exceptia 87.1, conform céruia velidarea ecuatiei predictive este realizaté pe baza unui proces continu. Suplimentar, la fiecare 2 ani, trebuie realizala masurarea eforturilor reziduale pentru toate marcile disponibile Producatorul trebuie s realizeze Incercari numai pe profilul 60 E 1 sau pe cea mai grea sectiune progusa. Toate marcile de ofel gi toate profilurle de gin furnizate trebuie sa fie conforme cerintelor incercérilor de tip indicate de Ia 8.2 pana la 8.9, In momentul cererii do oferta, trebuie comunicate rezultatele pentru marcile de ofel care trebuie livrate. In cazul in care producstorul nu a produs anterior cereril de ofert8 marca de otel ceruta, avestuia ti este permis si realizeze astfel de incercari pe prima seovenja disponibilé. Conformitatea cu acest standard esie demonstrat daca criterile incercarilor de tip sunt salistacute, in conseciné producdtorul este calificat 8.1.3 Egantioanele definite la 8.1.4 gi 8.1.5 trebuie prelevate din sine indreptate cu masina de indreptat cu role. Aceste esantioane nu trebule supuse nici unui alt tratament mecanic sau termic suplimentar (cu exceptia tratamentului de imbatranire a epruvetelor utiizate pentru incercarile la tractiune, conform 9.1.8.3) 8.1.4 Epruvetele pentru masurarea rezistentel la rupere, a vitezel de propagere a fisurl la obosealé si a rezistentai la oboseala (a se vedea 8.2, 8.3 si respectiv 8.4) trebuie prelevate din 3 sine, la cel putin 3 m de capetele laiete, Egantioanele de siné trebuie sa provind din gare diferte gi din trasee de laminare diterite. 8 _ Incercarile pentru tensiuni reziduale (a se vedea 8.5) se efectueaza pe 6 egantioane de gina, ier epruvetele trebuie prelevate la cel putin 3 m fata de extremitaile gine. 8.1.6 Toate incercarile trebuie realizate de un laborator care practica un sistem de asigurare a calitati aprobat si acreditat, conform unor cerinte cel putin echivalente cu EN ISO 9001 12SR EN 13674-1 : 2006 8.4.7 _Clientul trebuie s& 2ib& acces la toate Inregistréile referitoare la Tnoercari, etalonar gi calcule care contribuie la rezuitatele fnele. 8.4.8 Toate rezullatele Incercéilorirobuie comunicate cllentulu 8.2 Rezistenté la rupere (K ic) 8.2.1 Epruvete si metode de incercare ‘Incercarile trebuie realizate in conformitate cu anexa B. 8.2.2 Criterii de acceptare Valorile pentru K ic trebuie sa fie in conformitate cu tabelul 2. ‘Tabelul 2— Valori individuale minime si valori medii minime pentru K ic Valoare individualg, minima ‘Valoare medie minima Marca de ofet Tete) ee iba) R200 gi R20 30 35 F250 si R260 MA 26 20 320 Cr 24 28 R350 HT 30 32 350 HT 26 28, NOTA- In anumite cazuri, valorio K’q pot fi uliizale pentru acceptare ~ a se vedea B 6. 8.3. Viteza de propagare a fisurii la oboseala 8.3.1 Motoda de incercare Incercarile trebule realizate in conformitate cu conditile generale din standardul BS 6835-1 8.3.2 Epruvete Trebuie utlizaté o epruveta crestala. pregalité pentru Incercarea la Incovoiere, cu dimensiunile gi amplasarea pe gina conform reprezentani din figura 2. 8.3.3 Numar de incercari si condifi le incercare ‘Trebuie realizate cel putin trel Incercari pentru fiecare egantion de gina, in urmatoarele condifi — temperatura de Incercare trebuie sa fie cuprinsé thlre + 15°C si +25°C; — R=0,5 (R=valoare minima a incareériiciclice / valoare maxima a Incarcarii ciclice}; — pentru incercares la Incovoiere, distanta inire cele doua puncte extreme de reazem irebuie s& fie 4 W (a se vedea figura 2); — __frecventa incarcairliciclice rebuie sa fie cuprinsa intre 15 Hz si 40 Hz; — —_ mediu: atmosfera laboratorului 8.3.4 Criterii de acceptare Viteza de propagare a fisurii la oboseala (m/Gc) nu trebuie sé depaseasca valorile din tabelul 3. Tabelul 3— Viteza de propagare a fisurilor la oboseala Marca de ofel 2K= 10 MPa ZK= 135 NPam Toate marci de ofe! cu except marcilor R200 gi R320 Cr 17 miGe 55 mio 13SREN 13674-1 : 2006 8.4 incercéri la obose: 8.4.1 Metoda de incercare Incercérile la obosealé cu amplitudine constanta trebuie realizate conform ISO 1099. 84.2 Epruvete Epruvetele trebuie sa fie prelevate din egantionul de gin’, conform figuril 3. 8.4.3 Numér de epruvete gi condi fe incercare Trebuie supuse tncercarii cal putin trei epruvete din fiecare egantion de’sina, in urmatoarele condi: — temperatura de incercare trebuie sa fie cuprinsa intre + 15°C gi +25°C; — _ marimea controlata trebuie sa fie de amplitudinea deformatiel axiele; — _ciclul de deformatie trebule aplicat simetric In raport cu starea intjiala de Tncarcare zero. 8.4.4 Criterii de acceptare Pentru 0 amplitudine a deformatiei totale de 0,00135, durata de viata a fiecdrui esantion trebuie sa fie mai mare de § x 10° cicturi. NOTA. Durata de viata este definita In raport cu ruperea completa a egantionului. 8.5 Tensiuni reziduale in talpa ginei 8.5.1 Metoda de incercare Tensiunile reziduale fn talpa ginei trebuie determinate conform anexel C. 8.5.2 Epruvete Lungimea fiecéreia din cele 6 epruvete prelevate dintr-o sind trebuie sa fie de 1m. Aceste epruvete trebuie prelevate dintr-o gina conform 8.1.3 $i 8.1.5 NOTA - Numai o micé parte a epruvetei se dlistruge pentru determinarea tensiunilor reziduale; partea rimasé Poate futlizata pentru alle incercar de tp. 8.5.3 Masurare ‘Trebuie realizata determinares tensiunilor reziduale longitudinale in talpa fiecareia din cele 6 epruvete de sind coscrise la 8.5.2. Amplasarea punctelor de méisurare este indicatd fa figura C.1 ‘Atunci clnd sunt disponibile date pentru sinele de clasa de rectlinitate A, nu este necesar 2 se supune la incercéii ginele de acelasi profil din clase B. 8.5.4 Criterii de accoptare Pentru toate marcile de ofel, tensiunea reziduala longitudinala in talpa trebuie sa fle maximum 250 MPa. 8.6 Variatia duritatii in axa suprafetei de rulare a sinelor tratate termic Acest paragraf se aplica numai sinelor tratate termic, Pentru cea mai mare lungime de gina trataté, produsa de producator, trebuie prelevate cupoane de sind de un metru la fiecare extremitate si la intervale de 20 m masurate de la una din extremitati. Aceste cupoane trebuie supuse la incercarea de duritate Brinell (HBW) conform EN ISO 6506-1, pe ‘ntreaga lungime, la intervale de cate 25 mm pe axa suprafetel de rulare dupa ce 0,5 mm au fost 14SR EN 1674-1 : 2006 Indepartati prin polizare. Valorie durititii nu trebuie s8 se abat& cu mai mult de 15 HBW fala de valoarea medie obtinuta 87 Rezistenta la tractiune si alun: la rupere 8.7.1 _ Pentru toate marcile de ote! netratate termic, prin regresie muttpla, trebuie stabilte ecuati predictive care ©8 permit. caloularea rezistontel la tracjiune si alungirea la rupere functie ce ‘compozitia chimica, Trebuie urmata procedura urmatoare: — dezvoltarea unel ecuati precictive; — _confirmarea ecuatjei predictive; — _actualizarea periodicd a ecuatiel predictive: — _aciune orectiva 8.7.2 _Producéitorul trebuie sa calculeze, cu ajutorul analizei regresiei multiple, pentru toate marcile de ofol netratate termic produse, ecuai predictive care pun Mn relatie compozitia chimicd cu rezistenta la tractiune si cu alungirea la rupere. Fiecare producdtor trebuie sé stabileasca proprile ecuali predictive Ecualile predictive trebuie stabilite pentru un numar minimum de 100 garje gi un numar maximum de 200 sarje. Pe fiecare garja trebuie efectuaté o incercare de tractiune valida. incercarile de tractiune trebuie realzate conform 9.1.8.2 si 9.1.8.3, Ecuatile predictive trebuie stabilite pornind de la rezultatele acestor Incercairi, Ecuatile predictive trebuie s& produca rezultate intr-o banda de dispersie caracterizata prin urmatoarele limite: — —rezistentA la tractiune : 12,5 MPa (1 abatere standard): — —alungire ta rupere 4,0 % (1 abatere standard). 8.7.3 Rezultatele ecuatilor predictive trebule comparate cu rezultaiele rezistentei la tractiune gi a alungitil la rupere determinate experimental, cum este descris la 9.1.8. Aceasta comparatie se objne prin realizarea unel incercéiri la tracfiune valide la flecare 2 000 tone sau cel putin la flecare a 10-a sara. Rezullatele experimentale nu trebuie $8 difere de rezullatele calculate ou ecuatile predictive cu +25 Pa pentru rezistenja la tracfiune si cu + 2 % pentru alungirea la rupere. 8.7.4 Rezultatele incercarilor experimentale pentru rezistenta la traotiune gi alungirea la rupere obtinute conform 8.7.3 trebule ullizate pentru a actualiza eouatile predictive. Ansamblul rezultatelor trebuie Inregistrai, iar ecvalile trebuie actualizate anual pe baza acestor rezullale Ecuatile actualizate trebuie s8 Se bazeze pe ultimele 200 de rezultate. 8.7.5 Alunci cand rezultatele ecuatilor presictive sau rezultatele Incercari_experimentale se situeaza in afara limitelor stabiite la 8.7.2 si 8.7.3, trebuie intreprinse acfiunile a), b) gic) si daca este necesar, d), 2) producatorul trobuie sa faca o investigare: b) problema este rezolvata de procuciitor printr-o actiune corectiva corespunzatoare; ©) producatorul trebuie s8 notitice clientului rezuttatele obtinute fa a) sib); d) daca problema nu poare fi rezolvati spre satisfacerea clientului, producatorul sau producatorul potential nu trebuie $8 obtind calificarea conform cerintelor specificate la 8.1.1. Daca incercairile fizice respecta cerinfele din tabelul Sa), produsul este satisfacditor. 15SR EN 136741 : 2006 8&8 Segregare Trebuie realizata 0 amprenta macrografica Baumann pe sectiuni transversale complete de sind, conform ISO 4968. In acest scop, amprentele macrografice Baumann trebule realizale pe cate o proba exiras’ pentru cel putin cinci sarje, le inceputul tumari, din flecere traseu de laminare, cu exceptia zonei de tranzite. Amprentele macrogratice Baumann trebuie evaluate si clasate conform cu imaginile limita din anexa D. Pentru ca procedeul sé fie acceptat, toate amprentele macrografice Baumann trebuie clasate ca acceptabile. 8.9 Alte ceri te de calificare ‘Suplimentar fata do rezultatele incercéiilor descrise de la 8.2 pana la 8.8 inclusiv, producstorul trebule 54 furnizeze un set complet de rezultate peniru incercarile de receptie desorise la 9.1. Egantioancle utlizate pentru aceste Incercéri trebuie prelevate din ginele utlizate la Incercérile de tip descrise le 813. 9 Incercai le recepti 9.1 incercari de laborator 9.1.1 Generalit Tneercérile de laborator trebuie realizate, in cursul fabricéri, ou frecventa mentionata in tabelul 4. Rezultatele fiecarei incercari de laborator trebuie sa fie conforme cu valorile limité prezentate in tabalul 5. Informatie suplimentare si alte incercari de receptie neincluse in tabelul 5 trebule sa fie conforme cu cerintale de la 9.1.2 pand la 9.1.8 inclusiv. Toate ginele livrate trebule s& respecte cerinfele prevazute in articolele 8 si. 9.1.2. Compozitie chimica 9.4.2.1 Generalitati Pentru flecare sarjé trebuie determinaté compozitia chimic& in stare lichida. Atunci cnd compozitia chimic& este controlat’ pe produs finit, aceasta trebuie realizatA la locatia din care @ fost prelevata epruveta pentru tractiune. Compozitia chimica pe produs fint gi a stari lichide trebuie s& fle conform cerinjelor din tabelul 53). 9.1.22 Hidrogen CConjinutul in hidrogen al ofelului rebuie masurat prin determinarea presiunil hidrogenului In ofel, cu ajutorul unui sistem de masurare .in situ’, cu sonda imersata. Cel putin dou determinari a continutulul fn hidrogen al otelulullichid trebuie realizate din prima sarja a oricdrei seovente turnate cu un reparttor nou si apoi din fiecare din sarjele ramase trebuie realizaté 0 determinare a continutului in hidrogen al olelului lichid (a se vedea tabelul 4). Prima determinare a Confinutului th hidrogen al ofelulu ichi¢ din prime garja a unei secvente trebuie realizata in reparitor in petioada de concentratie maxima a hidrogenului Sariele trebuie evaluate functie de continutul lor fh hidrogen conform tabelului 6. Blumurile provenite din garje incadrate in grupa 1 trebuie considerate ca flind satisfacatoare. Blumurile provenite din garie incadrate in grupa 2 trebule supuse unei rac lente sau unui tratament izotermic gi toate garjele trebuie Incercate pe o sina finits 6SR EN 13674-1 : 2006 Tabelul 4 ~ Frecventa incercari Faaga Ta aa Iroereare corespondent_ R200, R220, R260, R260 Mn, R320 Cr R350 HT, R350 LHT conpoatoctinea [oz tap sa Urape sar vaogen ona Ure pe sl ova perp par unl secvete) | Une oa Goud parr pina gar a une severe) Oxigen total 94.2.3 Una pe secventa® Una pe secventa * uence pnt arte 20, 2209260 Upata So oe oo atari aaa ned amare Mlcrestrsctiy, ag Una la 1000 tone sau fractiune de 1 000 tone pentru mércile 20 ng 9200" Urata 100% de oat tric anne * Genie BA Ta WER ermine de Oe Ura soione eo rat eic ners il olan dininadotonnre ‘Nivel de puritate o45 Una pe secventa*” ‘Una pe seoventa =" Arent macroraics | 945 Una 0 tone sau tectne de S20 tone Una la 60 tone sa cfu de 50 toe *™* Upto 6 one de ot att rm naa il de anos Duritate OAT Una pe gars *” Una la 100+one de ote! trata termic in linia de laminare Tractiune B87 19.18 Un caloul pe garjéi/ Unul la 2000 tone *” Una la 1000 tone ** Egantioanele trebule prelevate alea © Egantioanele trebuie pralevate dupa laminare. © _Esantioanele trebuie prelevate din gine tratate. au excluderea zone! de Wanzilie inire garje in secvente. termic,SR EN 13674-4 : 2008 Tabelul 5a) - Compozitie chimica / caracteristici mecanice % din masa Tio in Marca egantionulul ae 49 of c | ss | mm fem! os | or fA] Lome} on | ae | Me R200 | Sieoxenas | 0,4010,60 | 0.15108 | 0.70/20 | 0.035 | 0.0080,035 | 0,15max | 0,004 | 030 | 0002 | 20 | 30 Froaus int | 0,5010,62 | 0,1310.60 | o.6sit,25 | 0,040 | o,oo8'mo40 | 0,18 max | o004 | 0030} 0010 | 20 | 30 | 80 | 14 | 200240 R220 | slates | 5010.60 | 0200.60 | 1,001.25 | 0.025 | 0,008,025 | 0,15max | 0,004 | oo30 | oo0a | 20 | 30 Produs frit | 0,6010,60 | 0,20/0,60 | 1,0011,25 | 0.025 | o,coaie.025 | 0.15max | o.004 | 0030} 0008 | 20 | 30 | ro | 12 | 22060 R60 | stawteriea | 0,62/0,00 | o.1510.88 | 0,701.20 | 0.028 | o.cos,025 | 0,15 max | 04 | 0030] 0009 | 20 | 25 Preaus it | 600,62 | 0,1310,60 | 0,6511.26 | 0,090 | 0,00810,030 | 0.15 max | 0,004 | 0030 | oo1x | 20 | 25 | aa | 10 | a80c00 r26oWn | stwelciae | 0,580.75 | 0,15/0,60 0.028 | o,00810,025 | 0,18mnex | 004 | 0,030] 0,009 | 20 | 25 Produs nit | 0,5300,77 | 0,1310,62 9.030 | 0,008,030 | 0.15max | 0.904 | 0030 | oo1a | 20 | 25 | ax | 10 | 200100 8320 Cr | Starelicida | 0,6000,80 | 0.50/1,10 | 0.80/20 | 0,020 | o,00810,028 | o,60%1.20 | 0,004 | 018 | 0.009 | 20 | 25 Produs eat | 0,500.82 | oat.t2 | 0.78/26 | 0.025 | 0,0080.030 | 0,75/125 | 0,004] 020 | oo | 20 | 25 | 1080 | 9 | s20K60 RSSOHT | Stretcnda | 0.72020 | 0,180.8 | o:70/,20 | 0,020 | 0,000,025 | 0,15max | 0,004 | 0.030] 0008 | 20 | 25 Produrmne | o7ome2 | 0,140.60 | o6si.26 | 0.025 | oooee030 | 0,18max | 0004 | 0.030 | oo | 20 | 25 | a5 | 9 | ss0r00 RABDLHT | Stree | 0.72080 | 0,1810,86 | 0,7011,20 | 0,020 | 0,00810.025 ] 0,30max | 0.004 | 0.030 | 0.009 | 20 | 25 Producti | o.7omee | 0,190.60 | 06611,25 | 0.025 | o,00800020 | 0.30max | 0,004 | 0.030] oo | 20 | 25 | 1175 | 9 | ss0100 [FAee vedea 9125. © Aso vodoa 9.1.2.2. © Ase veda figura 10.SR EN 13674-1 : 2006 ‘Tabelul 5b) — Continut maxim in elemente reziduale Toate valorile in % de mas Marca de ofel wo | wi | cu] sn | sb | mi | wb | custiosn Altele 2200, R220, R260, R260 Min 0.020 | 410 | 0.18 | 0030 | 0.920 | 0025] 001] 025 | oasicr+Mo+Ni+ cus) R320 0r 0.020 | 9.10 | 0.15 | 0.030 | 0.920] 9025 001] 0.35 ‘| ori +cuy Rasour 0.020 | a.10 | 0.18 | 0.030 | 0.020 | 0.025] 0.04] 0.35 | 0.25(cr+Mo+Ni+ Cus v) Rab0LHT 0.020 | 0.10 | 0.18 | 0,080 | 0.020 | 0.025 | 0.04] 0.25 | o.20(Mo + N+ cu vySREN 13674-1 : 2008 Tabelul 6 ~ Continut de hidrogen al garjelor de ofel Sere ‘Continut de hidrogen 10" % (ppm Marcie de ofel R200 gi R220 Toate celelalts marci de ofal Grupa 63,0 525 ‘Grupa? >3.0 335 Daca valorile conjinutului de hidrogen la prima sarja sau la a doua sau al uneia urmatoaro nu salisfac cerintele din tabelul Sa), atunci blumurile produse inainto de momentul prelevarii probelor trebuie supuse une rdciri lente sau unui tratament izotermic. In acelagi mod, toate blumurile produse tnainte ca valoarea continutului de hidrogen s& satisfac cerintele din tabelul Sa), trebule supuse unei raciri lente sau unui tratament izotermic. Alunci c&nd este necesara determinarea continutulul de hidrogen pe sind, esantioanele de sind ‘rebuie prelevate prin tere cu fierastrau, a cald, cu frecventa do un egantion pe sari, si aceasta, in mod aleator. Totusi, pentru prima sarjé a unei secvente, egantionul de sind trebuie prelevat pe ullima parte a primului blum a oricarei lini de turnare. Continutul in hidrogen trebuie determinat pe egantioane prelevate cin centrul ciuperci sine Daca rezuitatul unei incereari nu este conform cu cerintelo din tabelul 5a), Intreaga sarjé trebuie respinsa 9.4.2.3 Determinare a confinutul le oxigen total 91.231 Generalitati Continutul de oxigen ‘otal trebuie determinat pe un egantion prelevat din otelul lichid dupa solidificarea ‘esantionului sau din ciuperca ginei, in pozitile prezentate in figura 4, sila frecventa indicata i tabelul 4. Pentru comenzile de peste 5 000 tone, cel putin 95 % din garje trebuie s& aibé confinutul de oxigen total mai mic de 20 pom. La cel mult 5 % din garje este admisibil un confinut de oxigen total pana la 30 ppm. Sarjele al c&ror continu de oxigen total este mai mare de 30 ppm trebuie respinse. Pentru comenzi mai mici de § 000 tone, este admis un singur esantion cu continut de oxigen total mai mare de 20 pom, dar mai mic de 30 ppm. Sarjele cu continut de oxigen total mai mare de 30 ppm trebuie respinse. Dacé 0 sarja prezinta un continut de oxigen total mai mare de 20 ppm, toate garjele Urmtoare trebuie supuse Incercarii pana cénd se obtin valori mai mici de 20 ppm. 94.232 Pregatire esantion Grosimea esantionului de sind debitat transversal trebuie s& fie de 4 mm. Egantioanele trebuie pregatite in conformitate cu EN 10276-1 91.2.3.3 Masurare Masurarea oxigenulul trebuie 88 fie efectuata cu ajutorul unei masini automate. 9.4.3. Microstructurd 94.34 Generalitati Microstructure trebuie determinate la o marie de 500. Microstructura trebuie verificata pentru marcile de ofel R260 Mn, R320 Cr si pentru sinele tratate termic, conform cerintelor din tabelul 4. ‘in seotiunea ciupercii sinet, suprafata care trebule examinat8, este indicata in figura 5.SREN 13674-1 : 2006 9.1.3.2 Marci de ote! R200, R220 Miorostructura trebuie sa fle un amestec de perlitl i ferits la limitele graunilor. Nu trebuie s8 contina nici martensita, nici bainita, nici cementita la limitele gr&untior. 9.1.3.3 Marci de ofel R260, R260 Mn Microstructura trebuie s@ fie perltica, dar la limitele grauntilor poate s8 prezinte ferité. Proportia maxima de ferita admisa la limitele grauntilor este indicata in figura 6. Nu trebuie sa contina nici ‘martensita, nicl bainita, nici cementita la limitele gréuntilor. 9.1.3.4 Marca de ofel R320 Cr Microstructura trebule sé fle in ntregime perltica si nu trebuie $8 contina nici martensita, nici bainita, nici cementité a Iimitele grduntilor 9.1.3.5 Marci de ofel R350 HT, R350 LHT Microstructura trebuie s8 fie perlticd si nu trebuie s& contind nici martensita, nici bainita, nici cementita lallimitele gréuntilor. Proportia maximé de ferité admisa la limitele grauntilor este indicata in figura 6 9.1.4 Decarburare In nici un punet al suprafetei clupercii sinei, nu este admis s@ existe o retea cu Structura feritica continua la 0 adancime mai mare de 0,5 mm, Adancimea de decarburare este evaluatd cu frecventa indicata in tabelul 4, cu ajutorul incercari de duritate, Dupa o pregatire minima a suprafetei sine’ (polizare), se realizeaza o masurare a duritai, in trei puncte, conform metodei indicate la 8.1.7. Nici unul din rezuttatele obtinute nu trebuie s2 fie mai micé decat valoarea minima specificata pentru marca de otel respective micsoraté cu 7 HBW (de ‘exemplu: 253 HBW pentru marca de otel R260), Micrografile din figura 7 indica adancimea permisa de decarburare. Figura 8 defineste suprafata clupercii sinei pentru verificarea decarburari 9.4.5 Grad de puritate Esantioanele trebuie pregatite si evaluate 1n conformitate cu standardul DIN 50602. Pentru comenzi mai mici de 5 000 tone, este admis un singur egantion cu indicele K3 mai mare de 10, dar mai mic de 20. Esantioanele trebuie prelevate din ullima garja a unei secvenje din unul din ultimele blumuri al unuia dintre canalele de tumare gi trebuie realizate doud exarninari pe fiecare egantion. Trebuie aplicate urmétoarele limite: Indice total: 10 < K3 < 20 pentru cel mult 5 % din egantioane; K3-< 10 pentru cel putin 99 % din eganticane. ‘Suprafata ciuperci ginei care trebule verificatd este prezentaté tn figura 9. 9.1.6 Amprente macrografice Baumann Amprentele macrografice Baumann pe sectiuni transversale de sin& trebule pregatite, cu frecventa indicata in tabelul 4, conform ISO 4968, Toate esanticanele, inclusiv cele destinate pentru eveniuale contraprobe, trebuie prelevate din afara zonelor de tranzitie. Daca una din garjele adiacente a fost respinsa in parte sau in totalitate pentru neconformitate, Incercéirle trebuie efectuate in zonele de tranzitie, pentru a identifica primele blumuri conforme. ‘Amprentele macrografice Baumann trebuie si fie conforme cerinielor din anexa D. * 24SREN 13674-1 ; 2006 9.1.7 Duritate Inceroarile de duritate Brinell trebuie realizate, cu trecventa indicaté in tabelul 4, conform EN ISO 6506-1. Conditile peniru incercare irebuie sa fie urmatoarele: — _dila de carburi do wotfram; — — diametru bite: 2,8 mm; — _forta de incercare: 1,839 kN; = dureta de aplicare a forte 15 s. Pot fi utiizate si alte proceduri de masurare, de exemplu Tnoercari de duritate Rockwell sau Vickers, dar in caz de ltigiu, trebuie utiizata duritatea Brinell, conform EN ISO 6506-1. Valorile de duritate masurate trebule sd fle conforme cu valorile prezentate in tabelul 7, pentru marca respectiva. In cazul marcilor de jel tratate termic, valoarea medie a duritatilor in pozilia 2 trebuie 68 fie mai mare decat valoarea durtati In pozitia 3 plus 0.4 x [(valoarea medie a duritaji in poziia 1) ~ ( valoarea dura in pozitia 3)]. De asemenea, diferenta de duritate intr fiecare din cele trei poziti nu trebuie $8 fle mai mare de 30 HBW. Poziile pentru incercare sunt precizate in figura 10 Duritatea pe axa suprafete! de rulare a sinei nu trebuie s4 difere cu mai mult de 30 HBW pe toala lungimea sa, Peniru marcile de ofel R200, R220, R260, R260 Mn gi R320 Cr, duritatea trebuie incorcaté numai in pozitia RS". Pentru sinele tratate termic, duritatea trebuie incercaté in conformitate cu pozitile indicate in figura 10. Inainte de realizarea amprentei de duritate trebuie tndepartat’, prin slefuire, o grosime de 0,5 mm din suprefaa de rulare. Tabelul 7 ~ Pozitii si conditil referitoare la incercarea de duritate Marea de ofel a ginel Pozitie R200 R220 R2eo | R260Mn | Ra20cr | R3S0HT | RI50LHT Duritate (HEW) RS* 200...240 | 220...260 | 260...300 | 260...300 | 320...360 | 350...990 | 350..,390° 1 340 min | 360.min 2 33min | 991 min 3 32min | 321 min 4 340 min | 340min RS este punct pe axa suprafejel de rulare ® Dacé duntatea depageste 390 HBW, sina este acceptats, cu concitia confirmari c& microstructura este porltc’ gi c& duritatea nu depaseste 405 HBW.SREN 19674-1 : 2006 94.8 incercare la tractiune 9.4.8.1 Marci de otel R200, R220, R260, R260 Mn $i R320 Cr Pentru marcile de ofel R200, R220, R260, R260 Mn gi R320 Cr, rezistenfa la tractiune si alungrea la rupere trebuie determinate cu ajutorul ecuatiior predictive descrise la 8.7.2 Atunci cané un producator nu este calificat sau cand volumullimitat al productiei impiedica calificarea, trebuie efectualé o inoercare la tractiune pe sarja. Valorile determinate cu ajutorul ecuatilor predictive nu trebuie s& fle mai mici decat valorile indicate in tabelul 6a). 9.4.8.2 Marci de ofel R350 HT si R350 LHT Pentru marcile de ofel R360 HT si R950 LHI, incercarile la tractiune trebuie realizate cu trecventa indicata Tn tabelul 4. Epruvetele de tractiune trebuie prelevate din gina, conform figurii 5. Rozutatole obtinute trebuie sa fie conforme cu valorile indicate in tabelul 5. 9.1.83 Metoda de incercare Producatorul trebuie sa determine caracteristicele de rezistenta la traciiune conform EN 10002-1, si s8 utllizeze 0 epruveta de tractiune cllindricd care are urmatoarele dimensiuni = diametu 410 mm; — —sectiune initials 78,5 mm; — —_lungime initialétntre repere 50 mm; = lungime minima a parti calibrate $5 mm, Inainte de efectuarea incercari la temperatura ambianta, epruvetele pentru tractiune se mentin la 0 temperatura de 20°CN maximum 6 h. In caz de litgiu, inainte de a realiza incercarea la temperatura ambiant4, epruvetele pentru tractiune se mentin timp de 6 h la o temperatura de 200°C. 9.1.9 Contraprobi ‘Atunci cand 0 incercare nu este conforma cu cerintele de la 9.1.2 pand la 9.1.8 (cu exceptia cole! pentru continutul de hidrogen), trebuie realizate doud incercari pe egantioane prelevate din sine situate in imediata vecindtate @ ginei necorespunzatoare. Dac contraproba nu este satisficatoare, sinele trebuie supuse progresiv la incercari pana cand este gasit un material acceptabil. Materialul esatisfacator trebuie eliminat sau, in cazul unui material tratat termic, trebuie retratat, apo supus la incercarl. Pentru determinarea continutului de hidrogen si de oxigen total, referintele sunt 9.1.2.2 si respectiv 9.1.2.3. Daca rezultatele unei investigati realizate in cadrul conditiior de la 8.7.6, daca procedura de calificare sau daca ecvalia precictiva indica faptul cd anumite sine nu se incadreaza in limitele speciticate, ‘acceptarea acestor sine trebuie determinatd functie de rezultatele incercarli experimentale la tractiune. In acest caz, trebuie aplicate valor minime prezentate in tabelul 5. 9.2 Tolerante dimensionale 9.2.4 Profil Diferenta dintre dimensiunile nominale ale profiluul de sina (a se vedea anexa A) si dimensiunile reale in orice punct al unei sine nu trebuie sé depaseasca valorile indicate in tabelul 8, Nt) NOTA NATIONALA 20°C se va cli 200 °C (aga cum se specified In variantele englezsi gi germand). > 23SR EN 13674-1 : 2008 Tabelul 8 ~ Tolerante ale profilului * puncte de refering Glasa profilulul Calibre (dimensiuni in mm) ‘Numer figuei (a se vedea figura E.1) < ui fase Voda te Traine sind 7 < 185 mm +05 +05 =1.0 Es > 165mm 206 06 a4 Profi iuperca Rectinitate clasa A +08 i, Rectintato clasa B [sos 06 | Tatime ciuperca WH +08 one ES Asimetre prof “iS 212 EGET Thelinare a suprafojplor de rezemare @ IF ecliselor (pe baza de 14 mm, paralel cu i 4 Tnetinarea toorstic’ a suprafetelor de 20,38 ass Ee fezemare a ecliseior)” | Tnalkime a suprafelei de rezemare & AF eciselor za < 165 mm 205 205 2165 mm 208 £08 ‘Grosime inima wr 710 +10 205 05 Ee Tape wip WE =10) aH Bad Grosime fa marginoa ipl aF OTS +015 at 05 205 Concavitate ini sino: Tax OA Trax OF * variajia lotala a inalimilin lungul une gine nu Webule 68 fie mai mare de 1 mm pentru ginale < 165 mam g1 4,2 mm pentru gineie = 165 mm *toleranta maxima @ muchiei de spriin a eclisolor ald pe cluperc& cat sips talp’ este 0,36 mm, dar tolerant lotaid admisa este de asemonea # 0.35 mm 9.2.2 Rectilinitat planitate gi torsiune Controlul planeitati corpului de bara (sina) trebuie realizat automat, Toleranfele la rectiinitate, planeitate gi torsiune trobuie sd fle In conformitate cu consifile din tabetul 9, Sinele care nu satisfac ansamblul condifilor pot fi supuse la 0 singura noua indreptare in masina cu role. Jn caz de Itigiv asupra rezultatelor obtinute cu tehnologia aulomatzatd, planetatea sine! trebule verificata cu ajutorul unei rigle, cum se indica Tn tabelul 9. La masurarea curbufiilaterale, sina trebuie agezala in pozilie verticala pe talpa sa, pe un suport corespunzator care nu permite eforturi tn sind. Daca este utiizata o alta metoda de mAsurare decat cea de mai sus, in caz de litigiu trebuie ulilizat’ numai metoda descris mai sus. 24st {(enunvoo) i ws | wusvo> | wes | woos H gre mczu0 yeni i muy | wueos | i | wueos ((euis neon) 6 6 nere>qHen eyenuerd | +224 9P UNdHI00 awe | wueos | we | urs 7 p 7 p ves ese TRU joredn @ olay ap eon grs WL 9} | PUR Ge) eULOU POW U)'QUE OE HEMIZCd Z lene © ssesnseu ap 1opmund eid HEA 4 pUu907 zo waiedeg oy youd eget cuum —¢ i nduoo} eq ep ndiog ‘ ‘ounysio} e} 16 o1e]n4 9p jejajeidns earequerd e| ‘aye}U}INIAN & ojueLoIOL ~ G IMIEqeL 9002: I-29eL NAS9 (enunuo9) (otzuen) auz | wwo'os | uot | muons Heeuome sewed | — .sloundeidng wuz | wweos [ust | wu yos ARIPO A RIEHL we wsy ‘atjeuen op euiGam we | wwros ' wers | wwros | ewazyo eenuimoce wz | wwoos erode aw z'9 = 9 uu ziose 8 6 reon8n ever wae | wmeos 6 wz | wuyos | wey | umgos we wet ast ede 7 Pe 7 p veseig aeseI0) (ox2nujuoo) 6 imagen 9002: |-b2981 NB YSaz “yonuca 9p eleeidns ad essadno nes edjei no evezoSe oyso euNs PUED fOUMGE ULI O} op lINW Jeu ND ,eOIpU es ws eInqasy nu gus ap a mgdeo jnSuny w e2ounte 7 ei6ny vate, "uuu (0 ep sojsjuee} ae wiSedep esiupe Uns eyeI aIaUI8 UIP % g YUL jso NAUAd ‘sIEayDads ejalueso(a) odso1 es cingaN SIeINI| O}OUIS UIP % SB. oypuy es wins ‘24 sng eur ap eusyos ut uojnfe no giesyuen y gleod es eangan oyLy fous eaJEUEId 4ep "yUYOP ap Nou6 “efuIoasUCD Uy 6 @xoIdwOD UNS PleWHOINE B”eNsEWL 3p @YOIUUAL ‘auojebygo aisa nu aijzueR op sojouo? 16 sojayoden eovesnseuu (yous) 9769 9p jndioo rujusd “ejoluci9jo} soeyspes pu eBees.u) PoEG TOUS )ndvoD Und [oo Jep ‘fouls eeuNGUNY UIP YM eu gD aUBCSOW es InGaN siZiNSeW OP JewIOINE FUEWEMYOI — “W PSeID 9p oyoIUeLeI0} 04 pa > e8eul ap ous azeiny Bs ruciganpaid eo yqeqoxd und |S ~ YLON Zi8 Heetnesrmicsy AEH ertveoncey ‘ounysiog woos 0 < + 0,1. Fisura inijalé la oboseala trobuie objinuta la o freoventa cuprinsa inire 15 Hz si 120 Hz. Raportul fare lungimea final a sur sh lalimea epruveteltrebuie sa fie cuprins inte 0,45 si 0,65. In cursul propagari fisurii pe ulimil 1,25 mm, K mae fu trebuie sé depageasca 22 MPa m'N2), B42 _ Incdrcarea la Incovoiere simpla a epruvetei crestate pe o singura parte trebuie realizata cu controlul deplasari prin utilizarea unui monta] in trei puncte la care distanta Intre punctele extreme de reazem (S) este egala cu de patru of Kilimea epruvetei (1). B43 _ Incercarile trebuie realizate la 0 temporaturé de Incercare de - 20 °C 22 °C. Temperatura epruvetei trebuie masurata prin utiizarea unui termocuplu sudat pe epruvetd prin sudura in puncte, in pozitia indicata in figura B.2. B.5 Analiza rezultatelor incercarii B.5.1 Calculul lui Ko trebuie efeciuat in conformitate cu ASTM E399. Verificdrile pentru a determina daca valoarea Ko reprezinta 0 valoare Kic valida trebuie efectuate conform ASTM E399, cu ‘exceptia cerintelor din paragratele de la B.5.2 pana la B.5.6, 1) Se recomanda utlizarea crestaturil Chevron dupa ASTM E399, pentru a evita problemele datorate curbétil 2onei de fisurare, N2) NOTA NATIONALA ~ In varianta germand Kes trebuie s8 fie cuprins Inte 18 MPa m! si 22 MPa m'™.SR EN 13674-1 : 2006 B.5.2 Raportul Pra/Po trebule s8 fie mal mic de 1,10 pantru curbele for!S-deplasare, etunci cdnd inflexiunea nu se producs inaintea intersect curbel Cu secanta de 95 %. Nu exista criteriul Prax’Pa pentru alte tipuri de curbe. 3.5.3 _Liniaitatea curbolor fort - deplasare tb, Ila gi lll (a se vedsa figura B.3) trebule verificata in rmedul prezeniat mai jos ‘Se masoaré distanta (v;) intre tangenta OA gi curbia fortd-deplasare la 0 forta constanta de 0,6 Fa, Se masoara distanta (v) Intre tangenta OA si curba forté-depiasare la o fortd constanté de Po. Pentru ca tun rezultat al inoercari $8 fle validat, v rebuie $8 fie $ 0,25 v. B.5.4 Liniaritatea curbelor sarcin&-deschidere a varfulul fisurii lb gi llc (@ se vedea figura 8.3) trobuie verificald in modul prezentat mai jos. ‘Se mascara distanta Intre tangenta OA si curba forté-deplasare la fortele constante de 0.8 Pa $i Pa, cu inregistrarea acestor valori ca v;* si v. Se detorming valorile lrgiril suri datorate tuturor inflexiuailor care se produc pandi la Pe: aceasta este realizata prin masurarea distaniei orizontale parcurse in lungul axei deplasaior intre inceputul si sfargitu fiecarei inflexiuni. Se insumeaza valor inflexiunilor care se produc sub 0,8 Pa, precum si a celor care 88 produc intre 0,8 Pasi Pa, si se inregistreaza ca valor Z via 8 Z Vp Pentru ca un rezultat al incercéii sa fie valida, [v"- E vig $ 0.25 1" - (2 va+ E Vell B.5.5 _Criteriul de liniartate nu poate fi aplicat pentru curba forta-deplasare IV. B.5.6 Pentru toate curbele forlé-deplasare, valoarea Ky trebule supus& verificart valiitai, respectiv daca grosimea (B) si kingimea criticd (a) a epruvetei sunt mai mari sau egale cu valoares de 2.5 (KolRoaa)’. unde Rjq2 este limita conventionala de curgere la 0,2 % determinata pentru o Incercare la tractiune, la o temperatura de - 20 °C. B.6 Raportare rezultate Trebuie inregistrate toate rezultatelor masurarilor necesare calcululul rezultatului incercaril si verificarea conformitai n conditile Incercan’ conform procedurii spocficate. Toate rezultatele trebuie inregistrate ca valori Kic , K’a Sau Ca Ka; Valorile K’g sunt acelea pentru care valoare K nu salisface criterilo de validare'datorita unuia sau mai mullor cin urmatoarele considerenie: 1 PyoalPo> 1.43 2 Depasirea crterilui 25 (KalRso2)* 3 Relatia forta-deplasare. Media si abaterea standard a rezullatelor Kc et si K’g trebuie inregistrate. Pentru fiecare marcé de ofel de sind supus Incercari, acesie rezullale trebuie prezeniate intr-un tabel, care indica urmatoarele informatii: Limite de | Valoare ‘Thatorea | _Valoare ‘Rbatorea Marca ce | curgere | medie Ke | Numarde | standard a | medie Ko | Numarde | standard a nde | 120.2 la rezultate | ~ probel rezultate | ~ probot ote! -20°C Ke Ka (MPa) | MPa") (eam!) | (Pam) (Pe m'2) 69SR EN 13674-1 : 2008 Valoarea care trebuie uiiizata ca $i criteriu de acceptare este valoarea medie a lui Kic si trebuie calculata dintr-un minimum de cinci valori pentru Ki. Auunci c&né nu au fost obtinute cinci valori Ke, tgale velorile K’a gi Kie trebuie incluse in caloulul mediei pentru a fi utiizata la criteriu Ge acceptare. In acest caz numarul rezuitatelor incercari trebuie 8 fe cel putin egal cu zece. Toate valorile Kic $i Kg trebuie sa fie mai mari decat valoarea minima specificata tn tabelul 2. Dimensiuni tn milimetri —— S25 a = | a 2 H x 3 | | : Loe = Legenda 4 Crestaturd prelucrata pornind de la aceasta supratata 2 Sectiune ciuperca gina 3. Litera ,H" poansonat pe extremitatea epruvelei, cum se indic& B=25 W ase vedea B.2.2 Pentru toate celelalie dimensiuni a se vedea ASTM E 399 Figura B.1 ~ Pozitie si dimensiuni ale epruvetelor la rezistenta la rupere 70SR EN 1674-1 : 2006 Legenda 1 Crestatura 2 Termocuplu se amplaseazé in zona hasuraté 3 Extremitatea fisurii la oboseald Figura B.2 — Pozitia termocuplulul la epruvetele pentru rezistenta la rupere nmSR EN 13674-1 : 2006 Type tly ws x 4 — vo é f Frei ale i P, Prax i Pree fi } Ms ‘ Ye fee Me AP, Veweo fo 1 Type te Type Type ts Se Se NS fi a A 2 Legenda 1 Fora P 2 Deplasare (v) (deschideres fisurior) Figura B.3 ~ Curbe forté-deplasare 72SR EN 13674-1 : 2008 Anexa C (normativa) Metoda de determinare a tensiunilor reziduale longitudinale pe suprafata talpil sinei C.1 Metoda de lucru Evaluarea tensiunilor reziduale trebuie realzata cu o marca tenso-electric® lipita initial pe fata infericara a talpii sinei. Suprafata pe care este fixatd marca trebuie separata progresiv de sind, iar eforturle eliberale trebuie utlizate pentru evalvarea tensiunior eliberate, aceste valori trebuie considerate ca fiind, cu semn schimbat, valoarea tensiunilor reziduale intiale. €.2 Amplasarea marcilor tenso: ctrice de deformatie ‘Trebuie utilizate mérci tenso-electrice de deformalie capsulate, cu lungimea de 3 mm si cu exactitatea mai buna de + 1%. Pentru a masura deformatia longitucinala, marcile tenso-electrice trobuie fixate pe suprafale talpii sinei in pozitile reprezentate in figura C.1. Suprafata talpii sinei trebuie pregatita $i marca de deformatie trebuie fixaté conform recomandarlor producatorului Pregatirea suprafelet nu trebule s& determine, ea Insagi, 0 Incarcare cu tensiuni reziduale pe suprafata talpii gine NOTA - Marea de deformatie trebuie pozitionala in centrul esantionuiul de gina de 1m lungime, protevat pontns aceasté operate, Trebuie realzala o inragistrare a semnalelor marci. In timpul racitt ginelor pentru a mentine o temperatura constanta, trebuie efectuate doua taieturi pentru a separa un tronson cu grosimea de. 20 ram Ie rijiocul lungimi gine! (a se Vedea figura C.2). Apo trebuie efectuata 0 a dova serie de acura Tensiunile reziduale trebuie calculate pe baza diferentei dintre primele gi a doua serie de deforma, prin multiplicarea cu 2,07 x 10° MPa 73SR EN 13674-1 ; 2006 Legenda 1. Marca pentru deformajie Figura C.1— Amplasarea marcii de deformatie pentru masurarea tensiunilor reziduale longitudinale pe suprafata talpii sinei 74SR EN 13674-1 ; 2006 Dimensiuni in milimetri es a es A 2 1 pp +3 = 2 500 Legenda Aa Crestitura Marc’ de deformatic Talpa ginei Rene Figura C.2 - Amplasarea pozitiei prelevarit 15SR EN 13674-1 : 2006 Anexa D (normativa) Amprente macrografice Baumann Amprentele macrografice Baumann detaliate in aceasta anexa sunt rezumate In tabelul D.1. Tabelul D.1 — Amprente macrografice Baumann Figur “Amprenta macrografiea Baumann Calificativ s D1 | Amprenta macrografica Baumann porfecta ‘Accoptabil D2 | Segregare pozttva si negativa mica Accoptabil D3 | Segregare negativa in inima ginal Accoptabil A D4 | Sogregare pozttiva mica Acceptabil DS | Structurd dendritic’ Acceptabi D.6 | Segregare in pete pe intreaga secfiune Accoptabit D.r | Zona de segregari negative catorate agitan electromagnetice Acceptabi D8 | Zon’ de margine negativé a lingoului Neacceptabil 0.9 | Segregare pozitivs cauzati de fleur la cald tn blumurt ‘Ase vedea figura D.9 1.10 | Bule imediat sub supratas Neaccoptabil 0.11 | Segregare pozitiva dubla in inima Neacceptabil 10.12 | Segregare central a inimii, care se extinde la cuperca ssau talpa Neaccoptatil 1.13. | Schemé care defineste extinderea admisibiié a segregéril centrale In | A se vedea figura D.13 76SR EN 13674-1 : 2006, Calificativ: acceptabil Figura D.1 — Amprenté macrograficd Baumann perfect 7SR EN 13674-1 : 2006 Califfeativ: acceptabil Figura D.2 - Segregare pozitiva si negativé mica 78SR EN 13674-1 : 2006 Calificativ: accoptabil Figura D.3 - Segregare negativa in inima sinei 79SR EN 13674-1 : 2006 Califcativ: acceptabil Figura D.4 — Segregare pozitiva mica 80SR EN 13674-1 : 2006 Calificativ: accept Figura D.5 - Structura dendritic 81SR EN 13674-1 : 2006 Calificativ: aeceptabil Figura D.6 - Segregare in pete pe intreaga sectiuneSR EN 13674-1 : 2006 Asks AWONAMES 8H acceptabil Figura D.7 — Zona de segregari negative datorate agitarii electromagneticeSR EN 13674-1 ; 2006 Calificativ: neacceptabil Figura D.8 - Zona de margine negativa a lingouluiSR EN 13674-1 : 2006 Calificativ: acceptabil daca: — _lungimea fisurii <5 mm pentru marcile de ofel netratate termic si < 3 mm pentru marcile de 5 ofel tratate termi — — cumul de lungimi de fisuri < 10 mm Figura D.9 - Segregare pozitiva cauzata de fisuri la cald in blumuri 85Calificativ: neacceptabil SR EN 13674-1 : 2006 Figura D.10—Bule Imediat sub suprafayaSR EN 13674-1 : 2006 Calificativ: neacooptabil Figura D.11 - Segregare pozitiva dubia in inima 87SR EN 13674-1 : 2006 Calificativ: neacceptabil Figura D.12 ~ Segregare centrala a i are se extinde la ciuperca si/sau talpaSR EN 13674-1 ; 2006 Califcativ: Segregarea centrala ta inima se Tntinde pana la clupercé si/sau talpa, neaccepiabila peste pragul valorlor X max.: Pref Tungime acceptabia maxima X ABET pana la BES | 15mm ‘Toate celelaite profiurl_[ nespeciicata Figura D.13 - Schema care defineste extinderea admisibilé a segregarli centrale in i 89SR EN 13674-1 : 2006 Anexa E (normativa) Profil si calibre de control pentru gaurire Calibrele de control la fabricare specificate la 9.3 sunt reprezentate in figurile enumerate in tabelul E.1 Tabelul E.1 — Lista de figuri Figura Et Puncte de referinté pentru tolerante Figura E2 Puncte de referinia pentru decizie Figura ES Tnaltime gina Figura 4 Calioru pentru veriicarea profiiul cuperci Figura £5 Lajime ciuperca Figura £6 iE 7 Asimetvie profil Figura £8 ‘naifime HF gi Tnclinare IF a supratetel de ecisare Figura E@ Grosime inima Figura E10 Lajime talpa Figura E11 Grosime a arp talpit Figura E.121E.13 _ | Calibru de control pentru gaur 90lerante (a se vedea tabelul 8 si figura A.22) inf pentru tolSR EN 1674-1 : 2006 *e a Puncte do Refers Numar figura reterings 0 Tnsitime - nu trebuie + trebule sa treaca NS) £3 0 Profi ciupercai~ trebule + nu trebuie lasat s@ treaca cale e4 1 Latime ciuperca nu trebuie + trebuie sa intre in contact ES 2 Asimetre gind — nu trebuie + vrebuie 8 intro in contact £667 3 Inclinare a suprafetei de ealisere £8 45 Tnaltime de eciisare — nu trabuie + trebule s@ intre Th contact £8 5 Grosime inima - nu trebuie + trebule sé treacd £9 48 Grosime taipa en = nu trebule $@ Intre In contact cu inima + tebule $8 intre In contact eu E11 inima 6 Lajime talpé — nu trebuie + trebuie sa treaca E10 Figura E.2 - Puncte de referinté pentru decizi N3) NOTA NATIONALA: Valorie maxime gi minime ale dimensiunilor ginet sunt notate, pe calibrele de control al celta, prin. gh” 92SR EN 13674-1 : 2006 Figura E.3 - Inalfime ginaLegenda 4 Létime maxima a ciupercil sinei 2 Profil teoretic 3 Calibru pentru verificarea proflului ciupercii 4 Grosime 10 Figura E.4 - Calibru pentru vorificarea profilului ciupercit 94SR EN 13674-1 : 2008 Figura E.5 - Lajime cluperc 95SREN 13674-12006 Figura E.6 - Asimetrie profilSREN 13674-1 ; 2006 Figura E.7 - Asimetrie profil 7SREN 1674-1 : 2006 1 —————_—| one aun Legenda 1.2 Marcare gravata la 14 mm care indicé punctele de masurare 3 8 X1, X2, X3, X4: spatiu intre gina gi calibru masurat cu o lerd Puncte X1 gi X2, diferenta maxima 0,35 mm Puncte X3 1 X4, ciferenta maxima 0,35 mm Diferenta maxima: totala insumata pentru toate punctele: - 0,35 mm Figura E.8 - Indltime si inclinare a suprafetel de eclisare 98SR EN 1674-1 : 2006 Figura E.9 - Grosime inima 99SR EN 19674-1 : 2006 Figura E.10 - Latime talpa 400SR EN 13674-1 ; 2006 ft xsin(90 -are tan (1-01) re a venem Legenda 1 Maximum 2 Latime talparz 2° Minimum 4 Toleranta Figura E.11 - Grosime a aripii talpii 101SR EN 13674-1 : 2006 We 5 r } | FI —— a WT Grosime inima Figura E.12- Calibru de control pentru verificarea distantel dintre gauri si extremitatea sinei precum si diametrul gaurilor 102SR EN 1674-1 : 2006 Legenda WT Grosime inima Z_ Distanla\intre centrul gurl gi talpa sine Figura E.13 — Calibru de control pentru verificarea distantei dintre gauri si talpa ginel 403SR EN 13674-1 : 2008 Anexa F (informativay Compararea notatiilor pentru otelurile citate in acest standard cu cele din EN 10027-1 si EN 10027-2 Marca de ofel din acest Denumire ofel conform | Numar de ofel conform standard EN 1027-1 EN 10027-2 R200 200 4.0521 R220 R220 1.0524 F260 41,0623 R260n 1.0624 32007 32067 10915 RSGOHT RS50G1HT, 4.0884 RaSOLHT RasoG2HT, 1,0852 104SR EN 13674-1 : 2006 ‘Anexa ZA (informativ) Articole ale acestui standard european referitoare la cerintele esentiale sau la alte prevederi ale Directivelor UE ‘Acest standard european a fost elaborat in cadrul unui mandat acordat CEN de catre Comisia Europeana gi Asociatia Europeana a Liborului Schimb si sustine cerinje esentiale ale Diroctiva UE: Directiva Consiliului 96/48/CE din 23 julio 1996, referitoare la interoperabilitatea sistomului feroviar transeuropean de mare vitezé. Conformitetea cu acest standard este unul din mioacele de a satisface cerinlele esentiale specifice din cacrul Directive si reglementarior corespondente AELS. Avertizare: Alte cerinte si alte Directive UE pot fi aplicabile produselor care apartin domeniului de aplicare a acestul standard european. Corespondenfa dintre acest standard european si Directiva UE Articole gi anexe ‘corespondente din acest standard Capitol, paragraf ganas STH infrastructural ‘Text, Capitol, articol, paragraf gi anext a Directivei 96/48/CE Comenta [capt 4 Caracterstics a [Capito Articol 5 [Articol 5 Marci de [Tabel 1: Marci do fret Jacticol © ~Incereare lio receptio Ja.1.7 Duritate JParagrat 9.2 [Tolerante imensionaie [2.2.4 Proft Jeubsisternulul JParagrar 43 - Pertornants lspeciicats Jeunct 43. si Anexa Kt Punctele 3a: 3b Janoxa tt punct 3 JAnexa it Paragrat 1.1 1.5 uma um satoarele puncte urtatea sinet = prafiul ginei eubsistornulu Infrastructura Capito tArticol § Punct 36, 3 Capitol tt Aticol 8 Anexa A Profiluri de[Punct 6.2.1 — Sina gi Anexa K2. fsine 105 ‘sunt [uate tn Jconsiderare masele liniare a biractiva 96/4B/0ESR EN 13674-1 : 2006 Bibliografie [1] EN ISO 9001, Systémes de management de fa qualité — Exigences (ISO 9001:2000) [2] EN 1027-1, Systemes de désignation pour Vacier ~ Partie 1 : Noms des aciers, symboles principaux. [3] EN 10027-2, Systémes de désignation pour lacier— Partie 2 : Nombres des aviers. 106