de Ioan Slavici (1894, fragment) SkRACUTH MAMET Aramas Mara, siraca, viduvi cu doi copii, siracutii deci, dar era tanird si voinica siharnicé si Dumnezeu mai lisat sa aiba si no; roc. Nu-ivorba, Barzovanu, riposatul, era, ind Sean USCCULEULL SLUT NY mewn eon Sra Radna, Lipova e num: ‘ai aci peste Murs, iar la Arad te duci in doua ceasuri. Marti dimineata Mara-si scoate satra'_ si cosurile pline in piata de pe jarmurele drept al Murasului, 1 gatrd inv) = choc de scanduri acoperit cu pinzd n care negustorit {si vindeau marfurile labile, UALR ST EN) din Argenteuil, 1874, Metropolitan, unde se aduni la targ de sptimana murigenj p Pela Sovarsin si Soboteliu si podgoreni; Cuvin. Joi diminea fa ea trece Murasul Pe farmurele stang, unde se aduni banit pe la Faget, ifenii pana “palnas si San-Miclius. Vineri g dupa cAntatul cocosilor, ea pleaci la Arad ca ua s Prinda cu satra intinsa in piata cea mare, wn se aduna din sapte tinuturi Dar lucrul cel m; ina de p aptea de lu are € cd Mara nu-ti iese niciod & gol in cale; vinde ce poate si cump duce de la Radna cea ce nu Arad si aduce de la Arad cee. orila Lipoya, Lucrutdec ‘nu mai aducd cea dus si vinde mai bucuros Putin decat ca si-i ,cloceasci” marfa Numai in zilele de Santa Marie se intoarce Mara eu Copurile degerte la casa ei. [..] Acum, cand vin eutele si se adund miile pe locul cel k acum e secerigul M; pline $i seara se intoarce ¢ inchina Mara\si in fata icoanei, P01 isi ia copilasii, pe re totdeauna li poarta cu dansa, jf a putin inainte si le zice: , Inchinagi-va $1 Voi, sdrdcutii ™mamei!” Sunt saraci, saracugii, au tata; © sdraca $i ea, 6a rimas viduvd cu dol copils cut Domrantae Putea si-i lase cind se duce la tirg? Cura ar putea dansa 4 stea de dimineaji pan searafird ea sirens C cand e atat de bine sa-i vezi?! ‘um, Umbla Mara prin lume, iguieste si se cearti cu oamer citeodata, plange si se plinge apoi se uitd imprej ira ce giseste Bisesti la Lipova ori la ‘a ce nu gasesti la Radna “apetenie e pentru dansa ca si u cdgtig aceea se i cd n- aleargi sprintey ii, Se mai ia si a rimas va jar si-si vada copiii si iar »Tot n-are nimeni copii ca mine! isi sige rnimeni nu poate s-o stie aceasta mai bine decay care ziua toata vede mereu copii si oamen}sass omnencasc fra cas-0 puns alturea de adi tit sunt sindtosisirumeni, voinici si plini as destepti si frumosi, rai sunt, mare minune, dew tt cd oameni de da-Doamne numai din fac. ey sect i zdrenfarosi si desculti si nepieptanati snaps obraznici, siricutii mame: dar tot cam Sima orca ini cum afl ar pute si fi o saraca? Cum ar putea sa fie copii saraci, care Ja pene vii i ting, printre picioarele oamenilor? Piuiere mare spatoasi, greoaie si cu obrajii batuti desoare, de ploi side vint, Mara sta ziua toata sub ‘irs in dosul meseipline de poame si de turta dulce farstinga, e cosul cu peste, iar la dreapta clocoteste ape febinte pentru ,vornovisti", pentru care rade dn eind in cind hreanul de pe masa. Copiti alearga siigicautétreaba vin cind sunt flamanzi sar se duc tupi ce s-au siturat, mai se joaca voiosi, mai se bat, fie intr dingii, fie cu alfi, si ziua trece pe nesimtite Serile, Mara, de cele mai multe ori, minanca ea singur’, deoarece copii, obosifi, adorm, in vreme ce ea giteste mancarea. Mnanca insi mama si pentru ne. a, sipentru copii. Pacat ar fi sa rimaie ceva pe ma Apoi, dupa ce a mai biut si o ulcici de apa bund, e. scoate siculeful, ca si faci socoteala. Niciodata insi a no face numai pentru ziua trecuta, ci pentru toati viafa. Sciziind dobanda din capete, ea pune la 0 parte banii pentru ziua de maine, se duce la capataiul patului si aduce cei trei ciorapi: unul pentru zilele de bitrineje si pentru inmorméntare, altul pentru Persida si al treilea pentru Tric3. Nue chip si treaca zi fra ca ea si puni fie $i macar uma cite un creifar’ in fiecare din cei trei ciorapi; mai bucuros se imprumuti pentru ziua de maine. Cand poate si pun’ florinul', ea-I saruta, apoi ramane 4, singurd, cu banii intingi pe masé, sti pe ganduri si Incepe in cele din urma sa planga. _ Nu doard ci i-ar fi greu ceva; cand simte greul Niet, Mara nu plinge, ci sparge oale ori rastoarna Mese $i cosuri. Ea igi di insi seama cat a avut cand a imas vaduva, cat are acum si cat 0 si aiba odata. $i ‘Mara si fii te moi cand simi c& e bine sa fii om mea aceasta, si alergi de dimineafa pani seara si Mii cd n-o faci degeabs oe J 2i ¢a vede multi lume, si daci-i iese-n cale femeie care-i place gi ca fire, si ca stare, si ca 2 movi = un el de carnats ‘Setar = moneda de ocentima datr-un Sorin austriac; circulat n =— pho la aryl se. al XIX-lea ted de ar sou gin cars ccult to Tare Rorine MOE strate. XIX ea ie re ye Otc m2) ad oo Pree eM ci Mone Mer eee Pee eM uence ua eel (Popa Tanda, La crucea din sat, Budulea Taichii, Pédureanca, Moara cu noroc etc.) in literatura peer rten ee) eon Rec eS Perce aMule me meu eT en ce CN oC ur Pe eRe LCM ICU OR ALC ie rier] eee ee mre emule uo Per CR: Cu Reece cl germani, unguri, sarbi, ortodocsi, catolici, Mediu! oases erat eo clasic: este o lume care isi pierde seninatatea si atmosfera idilicd, find marcata de drame morale, Peer eee CUCM cu er ke ak) prereset ce ceo iC Romanul Mara apare mai intai in foileton in Pen eM Ce M Gr NC Ue Lah os Mara este un roman realist-social pe tema ee eee ca momentul dezvoltarii capitalismului in targurile de provincie din Ardeal, la sfarsitul sec. al XIX-lea. De Ssemenea, poate fi socotit un roman de fami STU esac eee eT caracter), daca il privim din perspectiva copiilor sau Ree et eR ernst ea Nicolae lorga afirma c& titlul potrivit ar fi Pen We CM re RSD prin frecventa aparitillor, este Persida; aceeasi Observatie o face si criticul Magdalena Popescu, neem rca uM cate Persida nu este decat o Mard juvenila pe cale de a PPAR ON es A a (Nicolae Manolescu) ryinicd mulfumit A feds ma” Tard birbat cele plac, ef [rica al meu!” i rae roe dl esa ome minut i dulee la fie, bogat, frumoask af spar ee Toate oalele daei cineva s-ar fi incumetat exe cl Persia ei mara fe toa, ba chiar sma ue preoteasa aceea stituse patru ani de zie la calug ara nu se Z Pentru nimic. Arg Ho stia mai bi ficea ‘mai ac pas bate de cap. Era un om psttilor, care luera » $©0tea la toate ie fies tienes 4 Pe Marta, fats $a trebuig Ta Nevoie de net oj beste in =e ‘Plotae a unop a ae Ais Mb cerea ins mult, sase florini pe luni, faica alte cheltuieli. De eens Nidtretinda-si sprincenele, si era facd in gandul ei socoteala cam cati oamenj ie fiteeeind fniejecare an peste podul de plute de PEG AHAINUGEAR tH: litmes kceaste n-ar & utut si eal Rscoteatdacdllta inal bine decks dansa, care atta asp.a stat pe farmurll Murigulu Ce-ar fi fost adici daci rf luat din ciorapul Perside arinda podului Putea si dea mai mult decat alti, fiindea nu voia a castige decat cei 60 florini si inca ceva Apoi mai cistiga si dreptul de asi cosurile la capul podului, pe unde trec Statea Mara, s cite doi creitari d pe deasupra Pune masa si ea toata lumea, tea si numara in gandul ei banii le om si cate zece de perechea de cai ori de boi, numara mereu sii aduna de se faceau ‘multi, incat ochii i se umpleau de lacrimi. S-ar putea oare sa fii viduva s. Preoteasé, feciorul staro. inima sa nu {i se moaie?! CA lucrurile ar Putea sa vie si altfel, asta Putea s-o creada cand vedea bine au sa iasg odata toate. iracd, si-ti vezi fata ste in breasla cojocarilor si Mara nu ca-n aievea cum atat de (loan Slavici, Mara, Bue uresti, ing, 2010, pp. 33, 291-292) Curtea Veche PublisheC meee uta al rest nftgatstatutul socal al personajuli i preiza: turi ale personajului sugereaza portretul fizic, realizat prin caracterizare direct? ) averea. le personajuluis b) destin jniiale ale romanului concentreaza caracterul si evolutia Marei: ,Mara apare de la cceea ce face si ceea ce are” (Magdalena Popescu). Identificati aspectele care reprezinta: BifAbsenta sotului este prezentata de narator ca un handicap emotional pentru femeia rimasi vviduva? Justificafi-va opinia. i ca femeia este sincera? Bi Mara nu pierde niciodata prilejul de a se victimiza, de a oferi un spectacol al neajutorarii, Considerati + Da, pentru ci este o viduva sirmana care munceste din greu pentru a asigura viitorul copiilor ei. + Nu, pentru c naratorul sugereaza, pe de o parte, cd vaduvia a scutit familia de pacatele si nepriceperea tatilui, iar pe de alta parte, jelania Marei este doar 0 ocazie de a obtine ce-si doreste. * Sida, si mu, fiindcd Mara este sincera cand yplange si se plange” de conditia ei umilé, dar a injeles c& poate obtine avantaje din acest comportament. In fond, Mara este o supravietuitoare. [Figura mamei este, in general, legata de afectiunea, tandrefea, devotamentul si grija pentru copil, mergand chiar pana la sacrificiul de sine. Considerati ca trisiturile Marei din primul capitol, ,Saracutii mamei’, Se suprapun acestei imagini generale a maternitatii? Argumentari. BPDiscutati relatia dintre mama si copii sai: Care este perceptia Marei asupra copiilor? * Ce sens are adjectivul rai” referitor la copii? Aveti in vedere si reflectia Marei de la inceputul Capitolului al II-lea: ,Prea se facuse blanda Persida: ‘NU care cumva calugirita aceea s-0 momeasca, s-0 $is-o facd si pe ea cilugarita smeriti” * Ce sugereaza afirmatia repetata a Marei: ,Tot n-are nimeni copii ca mine?” + Care sunt planurile de viitor ale mamei pentru cei oi copii? Se indeplinesc ele? os Imagine din filmul Dineolo de pod (1976) de Mircea Veroiu, eee BON SL BW Comentati Scena in care, seara, mama socoteste si distribuie veniturile de peste zi. Ce trasatura a Petsonajului este sugerata? Wil Ce obiect simbolici s-ar putea asocia Mare Justificai-va rispunsul.