MAITREYI de Mircea Eliade (1933, fragmente) {Ip Calcutta interbelic un tinar inginer englez, Allan, Incuest 0 vreme in casa superiorului siu, Narendra Sen locdleurd de respectul si de afectiunea intrest family seescand din interior stilul de viata al elitet indiene. Se cuntagosteste de Maitreyi fia lui Narendra Sen, iar iubirea ind Beonsuma in secret, intrucat normele sociale interzic dor atorie de acest fel Iesita Ia iveals, dragostea interzisi sirage reactia dura familic: Allan este alungat din casi iar Maitreyi ¢ izolata si supravegheata. Gesturile ei de revolt, tain ar fi incercarile repetate de a vorbi cu Allan la telefon, oy schimba nimic. Tanarul se retrage intr-un bungalow din Himalaya ca si vite.) Vu [...] In timpul ceaiului, eu am vorbit cu multi exuberana despre ultimele mele lecturi, toate felative la Krishna’ sila cultul vaishnav’ si povesteam Cu atata entuziasm $i sinceritate scene din viata lui Chaitanya’, incit doamna Sen nu putu sa se mai stipaneasca si se apropie de mine cu doua lacrimi mari in ochi, spunand: ~ Parca ai fi un vaishnay. Eram fericit. cd-mivorbise asa, Marturisii_ ci socotesc Vaishnavismul una din cele mai elevate religii side aici porni o discutie asupra religiilor, susfinuta mai ales de Mantu si de mine, pe care Maitreyi 0 asculta cu ochii in gol, fra sa spuna un cuviint. Ge titi voi despre religie? izbucni ea deodati, rosind, apoi palind, gata si planga. Ramasei surprins, negtiind daca trebuie si. ma scuz sau si ma explic, Mantu voi s-o mangaie, dar ea se smulse gi fugi in biblioteca. Imi sfiryii ceasca de ceai, intimidat. Nu mai vorbea nimeni. M-am retras in odaia mea, ca si rispund scrisorilor, cu 0 neliniste sinerabdare necunoscute pina atunci, Dar, pe cind Scriam, am simfit deodata nevoia de a vedea pe Maitreyi si m-am dus. Ziua aceea igi are 0 mare insemnatate in povestirea de fafa. Transcriu din jurnal. Am gasit-o abatuta, aproape plingind. I-am spus ¢4 am venit, pentru Ch ma chemat, §1 aceasta a surprins-o. Ne-am despartit, apoi, pentru cinci minute, ca sa sfirsesc scrisoafel- Gind’m-am intors, dormea pe canapeaua din fata miesei, Am desteptat-o. A tresarits ochii ii eft tinit, Avm inceput $0 privesc fint&: ea imi sorbea priutile, ochi in ochi, intrebandu-mé la rastimpurt 1 Aratina = mai popular dintre ei mitologiet 2 sauainay = acept al vata ete tn nia care vem yreteanaitate a cult Ys sisrmulu, una dintee ramurile credintelor pe teu Vishin re vantinava yi reformator social I tears al AVI MC soptit: «Ce?» Apoi n-a mai fost in stare si vorbeasca, nici eu n-am mai putut s-o intreb: ci ne priveam fix, fermecati, stapanifi de acelasi fluid suprafiresc de dulce, incapabili si ne impotrivim, si ne scuturim de farmec, desteptindu-ne, Mi-e greu si descriu emotia. Ofericire calma siinacelasitimp violent, in fata cireia sufletul nu opunea nicio rezisten{a; 0 beatitudine a simfurilor care depagea senzualitatea, ca $i cum ar fi participat la o fericire cereasci, la o stare de har. La inceput, starea se sustinea numai prin priviri. Apot am inceput sa ne atingem mainile, fra a ne desparti totusi ochii. Stringeri barbare, mingiieri de devot.' (Nota. Cetisem recent despre dragostea mistica a lu Tucernic eredinciosa eh Chaitanya si de aceea imi exprimam experimentele mele in termeni mistici.) Au urmat, firesc, sirutarile pe mini, Era atat de pierduta, isi musca atat de patimas (si totusi cast) buzele, incat as fi putut-o saruta pe buze, as fi putut face tot. M-am refinut cu multa greutate. Situafia era de-a dreptul riscanta. Puteam fi vazufi de oricine cobora scarile. Ea este de o emotivitate misticd. (Nota. In jurnalul meu de atunci, influenfat de anumite lecturi vaishnave, intrebuinam foarte des termenul de ,,mistic”. De altfel, comentariul acestei intamplari, asa cum il gasesc intr-un caiet ratacit, este strabatut de la un capit la altul de ,experienta mistica’. Eram ridicul.) Am intrebat-o, inc o data, de ce nu putem fi, noi doi, unifi. S-a cutremurat. Ca s-o incerc, i-am cerut si recite de doua ori acea mantra’ pe care a invafat-o Tagore’, ca si se apere de primejdiile contra puritafii. Totusi, dupa ce le-a repetat, farmecul stiruia, Cu aceasta i-am dovedit, caci credeam gi eu, cd experienfa noastra nu-si are radacini sexuale, ci € dragoste, desi manifestata in sincerititi carnale. Am simfit si verificat aceasté. minune umana: contactul cu suprafirescul prin atingere, prin ochi, prin carne. Experienta a durat doua ceasuri, istovindu-ne. O puteam relua de cate ori ne fixam privirile in ochii celuilalt.” Ea imi ceru sa lepad sandalele si si-mi apropii piciorul de piciorul ei. Emotia celei dintai atingeri n-am s-o uit niciodata. M-a razbunat pentru toate geloziile pe care le indurasem pana atunci. Am stiut ci ‘Maitreyi mi se da toata in acea abandonare a gleznei sia pulpei, asa cum nu se mai daduse vreodata. Scena de pe terasi o uitasem’? Nimeni n-ar putea minfi 5 mantra = formula carea unele practic irelgi i atribule o valoare ‘educativa, aproape magicd. Cea mai cunoscutd este mantra .Om Mani Padme Sunt (in sanscrta, .O, tu gluvaer din loarea de lotus") 6 Rabindranath Tagore -scrittor $i filosof indian (1861-1941) laureat al Premiului Nobel 7 Capitol VII, secventa in cae intro seard, pe teras, Malteyi gi atat de dumnezeieste, ca sa pot fi pacalit de atin, aceasta, imi spuneam. Mi-am ridicat fra voie pre sus pe pulpe, pana aproape de incheietura scat genunchiului, pe care 0 presimfeam halucinant, Sulce, de fierbinte, pe care 0 presimfeam brung virgin’, cici, fird indoiala, niciun trup omenesc se inalfase atat de departe in carnea ei. In acele do, ceasuri de imbriisare (erau oare altceva mangiier eznelor $i ale pulpelor noastre?) ~ pe care jurnal fe schifeaza atat de sumar, atat de sters, incat mu vreme dupa aceea m-am intrebat daca mai trebuie continu insemnarea etapelor noastre ~ am trait m, mult si am infeles mai adanc fiinfa Maitreyiei dec izbutisem in sase luni de eforturi, de prietenie, ; inceput de dragoste. Niciodata n-am stiut mai prec ca atunci cd posed ceva, ca posed absolut. ‘Nu ii spusesem inca raspicat cd 0 iubesc. Amand ghiciserdm asta; asa mi se paruse mie. $i eu talcuiser multa vreme, orice gest al ei ca pe un semn de simpat sau dragoste. Nu ma indoiam o clipa ci ma iubes si nu ma indoiam ca ea stie tot atat de bine aceas despre mine. De aceea ma mahneau $i ma neliniste: razvritirile ei (mufenia aceea speriata, ochii ace de panica, mainile cu care-si acoperea fata) de ci ori ti vorbisem pana acum de o unire a noastra. injelegeam; caci mi se parea ca ea i parinfii favorizea. necontenit aceasta. lispusei atunci cd o iubesc. Nu stiu cum au risun cuvintele mele, cici ea isi acoperi ochii si nu rispum 4 apropiai si repetai mai clar, mai sincer acele cate cuvinte de iubire pe ca i ! A re le pute: engal Voi sa se ridice. an ne ~ Lasi-ma, Vad c& n-ai in prieten, foarte fm Spuse cu un glas departat, strei feles iubirea mea. ‘Te iubesc ca pe | scump prieten, Altfel nu pot, altcevaBe weal araceasta nue prietenie, e dragoste, ii rispunsei andu-mi pe neasteptate si humorul, si recapatal atea. hucidee feluri de dragoste nu cunoaste sufletul? gdiogdea privinduema. Dar pe mine ma iubesti, e inutil sd te ascunzi, «init Nu mai putem unul fara altul, ne-am chinuit sigjuns pana acum ascunzandu-ne, Mi-esti draga, Staitreyi, mi-esti drag. fi vorbeam, amestecind cuvintele, 0 frazi in bengali sicinci in englezeste. "es pune-mi asta si pe limba ta, ma ruga. I-am spus ‘mi-a trecut prin minte. Se facuse noapte, se tot ce ait deni. Voii sa aprind si eu prinseserd limpile pretu tecul din biblioteca. Lasd aga, vorbi Maitreyi. “paca vine cineva gi ne gaseste pe intunerec? = Ce-are a face? Aici suntem frafi.. ‘Mi preficui ci nu infeleg, dar ma intorsei aproape deca $i-iluai mainile, mangaindu-le. oie ce nu auzi anumite cuvinte? ma intreba ea, si ghicii dupa glas ca e gata sa rada. "pentru ca vorbesti prostii, raspunsei, foarte sigur pemine gi pe dragostea Maitreyici. [...] XII .] Mergeam in fiecare seari la Lacuri si, citeodati, o luam si pe Chabu. Inginerul a fost acela care ne-a convins cd si eu, $i Maitreyi trebuie sa ne odihnim, serile, de viata agitata pe care o duseserim in ultimele siptimani, ingrijind bolnavi. E drept ca Maitreyi incepuse s& slabeasca, iar Chabu, care se linistise deodata dupa criza din 10 septembrie, avea nevoie si ea de plimbari in aer liber, dupa atata timp petrecut inchisa intr-o singura camera. $i plecam astfel in fiecare amurg, ca si ne intoarcem la noua sau zece noaptea. Chabu nu vorbea aproape nimic $i sta de obicei pe banca sau la marginea apei, privind, céntand usor, licrimind. Noi doi rimaneam aproape de ca $i ne vorbeam mult, ne imbritisam in ascuns, ne cautam miinile, faceam planuri, Maitreyi imi spunea merew aun leit-motiv care 0 obseda: = Intr-0 zi ai s& ma iei de aici, si am lume, ai sa-mi arafi si mie lumea. ; Incepuse sa se gandeasca serios la fugd, mat ales ca eu it marturisisem cd am economii importante la banca, deoarece din leafa mea de 400 de rupit nu cheltuiam aproape nimic de cand venisem la Bhowanipore. si merg in Intr-c seara (era 16 septembrie), lui Chabu i-a fost rau pe cind privea lacul, i am Iuat-o i brate ca s-0 inuind pe o banca. Acolo ne-am agezat, Maitreyt cu mune, aproape de ea $i 0 mangaiam Pe GP. vorbeam frumos, incercam s-o fac sa rada, cach ‘Chabu, in aceste ultime zile, ridea de toate nimicurile, i asta fi ficea bine, spuneau doctor _ = De ce nu iubesti pe dada”? se adresi ea deodata citre Maitreyi. Noud ne-a venit si radem, pentru ci Chabu vorbea adeseaprost i nu ne temeam de ea = Ba il iubesc foarte mult, rdspunse Maitre zimbind. p ” = Daca il iubesti, séruta-I, ceru Chabu. Maitreyi incepu si rida mai tare i-i spuse ca vorbeste prostii $i ca o faté cuminte ca ea nu trebuie si vorbeasca prostii. = Dragostea nu e o prostie, spuse Chabu foarte serioasa. Haide, saruti-l. Vite, eu il sarut. Intr-adevar, se ridicd de pe banca si ma sdruta pe obraz, $i atunci, tot razand, Maitreyi ma saruta pe celilalt obraz. ~ Esti muljumita acum? o intreba. = Tu trebuia sa-I saruji pe gura, raspunse Chabu. ~ Haide, stapaneste-te, facu Maitreyi rosind. Dar eu eram fericit ca aceasta sora mai mica a mea (intr-adevar, o iubeam foarte mult pe Chabu) a infeles dragostea noastra, si ii spuneam Maitreyiei si ma sdrute. Cum ea nu voia, eu mi-am strecurat mana spre sinul ei, pe sub sal, si mi-am oprit palma adunata mangaietor pe sanul stang, apasand ca sa-i simt inima iin acelasi timp s-o silesc sa ma sarute. (Maitreyi nu putea suporta mangaierea aceasta fird ca si-mi cadi Kmediat in brafe.) Din intamplare, Chabu a vrut si pund si ea mana pe pieptul Maitreyiei, ca s-0 roage si tna sarute. Sia intélnit acolo mana mea, pe care mi-am retras-o cat am putut mai repede, dar nu inainte de a atrage atentia lui Chabu. Ea incepu sa rida. ei vazut c& dadé isi fine mana la pieptul tau? izbucni Chabu biruitoare. Nu vorbi prostii, se risti Maitreyi. Era mana mea. ~ Parca eu nu stiu, parcd eu n-am simfit inelul lui dadé. ‘M.a infiorat putin precizarea aceasta, dar cum stiam ed Chabu vorbeste multe lucruri fird sir, mu sium temut de consecinfele ei, De sirutat pe gura, Maitreyi nu m-a sirutat si, in curind, a trebuit sa ne intoarcem la masini, cici se innoptase bine. Pana acasa am uitat intamplarea. ‘in noaptea aceea, Maitreyi nu a venit la mine. Din prudent’, imi marturisi ea a doua 2i. Nu-mi amintesc Pim am petrecut timpul pana aproape de ora ase, nd m-am imbricat in costumul meu bengalez, Stteptind sa plecim cu masina. Dar nu venea nimeni agtebanunfe. Pugin enervat, am intrebat soferul daca Si mergem in seara aceasta la Lacuri, siel imi rispunse {mi se paruse mie sau fusese, intr-adevar, obraznic?) (5 primit ordin si duc magina in gara. (. ‘1 masa, cind m-a chemat servitorul (de obicei ma aa Fada = apelativ dresat fraior,surorior sau verior mat martanunfa cineva al casi), am gisit pe doamna Sen si pe Matreyi. Nu vorbeau. Voiam s8 par neturbura G4 am inbutit de minune. Doamna Sen imi chuta och i eu nu mii fercar™ Ma minunau privirie gt scrutatoare, incercind parca sa ptrunda in adevaratul meu suflet; ig mf Mi serves iH rare ciudata, ((P'e zimbet batjocoritor inversunandu-i buzele inrosite, ca tonceeiss en itbunte btn Politicoass apoi se aseza iarasi cu coatele pe masa si ma privea. Se intreba, poate, a 13 sf ironicd o Pane atata vreme, cum am pacalit-o cu puritatea si respectul meu. Ghiceam in prezen{a et ost eee ras ‘mata intrebare. putut fi eu oare asa? Nu sti ce fel de asa” stia doamna Sen, dar simfeam inircoarea i le aceea cautam s cit mai degajat, vorbeam, o priveam in ochi, intrebam cum ii mai merge domnului Sen, de ce ny ar a 4 tei $i Ceilal Ja masa, casi cum nimic nu s-ar fi intémplat. Maitreyi imi strangea picioarele sa mi le feangs y Punea toa, pasiunea ei ultima si toat’ spaima ei in aceasta inclestare a pulpelor. Voia sa ma mangaie mai dulce ca Niciodat; talpa ei caldi atingindu-mi ince, blind, alinator, pulpa: parca ar fi vrut si ma console, x4 Prindea piciorul inne comuniceo eiduni si simfea fi vt 8 intareasca in aceasta primejdie, pe care eu o ghiceam, dar nu 0 cunt, poi imi pulpele ei si-I strngea ca intr-o imbratisare de pe urmé, ca si cum s-ar fi straduit si-mi © pasiune pe care sa nu le uit cand voi ramane despirtit de ea, departe. [...] (Mircea Blade, Maitreyi in vol. Maitrey. Nunta in cer, Editura Minerva, Bucuresti, 1986, pp. 74-77, 126.139 10 pan = frunza nucului betel, mestecata, in general, in scopuri digestive — saci © es nia be EY Rezumati primul fragment in patru-cinci enunturi. Bi Fiind vorba de un roman psihologic, apar fragmente mici sau ample, de precizare sau de analiza a unot stiri ale personajelor. Completati tabelul de mai jos, cu alte patru exemple: Persona Fragment Stare ‘Allan ‘M-am retras in odaia mea, ca sd raspund scrisorilor, cu 0 neliniste si nerdbdare necunos- cute pand atunci. Maitreyi ~ Lasd-mé, imi spuse cu un glas instrdinare departat, strein. ste, nerabdare EY Statile unui singur personaj sunt descrise detaliat —_b. Am de . ssteptat-o. A tresdrit: ochj; 4 cag si exact (att ct e posibil, dacdyinem cont de fapul Am inceput s-0 priv ee och ti erau mari ca analiza psihologica nu poate fi obiectul uneisiinfe Ochi in ochi, inrebiage gs exacte). Care? Explicati. «Ce Apoi n-a mai 2 mai fost i ; EX/ in cazul celorlalte personaje, nu putem emite eu n-am mai Putut s-o aan as 0 intreb: decit ipoteze. Propuneti citeva asemenea ipoteze fermecafi, stipénigi de ace’ 1 ME Priveam fis, pentru fiecare dintre urmatoarele fragmente: dulce, incapabili si ne imporrpy nud SuPtafresc. de farmec, desteptindu-ne Potrivim, si ne scuturim de a. Bram fret i-mi vorbise aga, Mistrst cc. Nu minders cpg socotese vaishnavismul una din cele mai elevate eligi, indoiam ci ea ste wot ngs si de aici porni o discujie asupra religiilor, susfinuta ‘mai ales de Mantu si de mine, pe care Maitreyi 0 asculta cu ochii in gol, fird sé spun’ un cuvant. = Ce stiji voi despre religie?izbucni ea deodata, er aey Dragostea dintre Allan si Maitreyi nu este ceptata din cauza unor, Prejudecati sau norme etnice, ac oases sociale. Precizai care dintre urmatoarele epecte intra in categoriile mentionate: * culvarca pieliis }, statutul social (superior/inferior; elité/ clasa de mijloc)s limba/ limbile vorbita/ vorbite; cultura occidentala/ cultura oriental: e, varstas { modul dea infelege dragostea; g.religie crestina/ hinduism. BI Sclectati din textele citate, reprezentative pentru normele cu care intra in conflict dragostea celor doi. Dati exemple de acelasi fel din intreg romanul. Bil Precizayi ideca urmatorului fragment Am intrebat-o, incé o data, de ce nu putem fi, noi doi, unifi. S-a cutremurat, Ca s-o incere, i-am cerut si recite de doud ori acea mantra pe care a invijat-o Tagore, ca sa se apere de primejdiile contra purititii. Tatusi, dupa ce le-a repetat, farmecul staruia. Cu aceasta i-am dovedit, cici credeam si eu, ci experien{a noastrd nu-si are ridacini sexuale, ci e dragoste, degi ‘arnale, Am simjit si verificat aceasti minune umana: contactul cu suprafirescul, prin atingere, prin ochi, prin carne. Experienfa a durat doud ceasuri, istovindu-ne. O puteam relua de cate ori fragmente manifestata EB) Casatorie din dragoste sau casdtorie impus de normele sociale ale unei comunitati? Realizati © devbatere pe aceasta tema, Alegefi doud echipe de ttci-patru elevi care si sustind cu argumente cate una dintre variante. Ave{i in vedere si urmatorul fragment din capitolul X al romanului Maitreyé: - si atunci n-ar mal fi Voiam si trec la hinduism, fi nirii noastre. $i ma custat nicio piedica in drumul i Inticham ayer daca e adevirat c& toate religile sum c in fiecal ue, cd avelayh Dumnnezeu se manifest in Hetste dintre ole atunci de ce n-ay putea iimbritiya credit 6 paima sau de Mutnesici? Nucmi lepad legea din spalné sit oe ey pentru eb dragostes md pune eet gana moarta poate sevil PoRe Caytigului, inenare. Das © dragoste vie, ce fel de dragoste e accea? Daca sunt convins ca adevarul e pretutindeni, in toate credintele, de ce nu schimb in fapte convingerea aceasta?” D/O particularitateinteresantalanivelul punctuatiei, in ansamblul romanului, este intrebuinjarea virgulet in situajia coordonarii copulative intre propozit (,Voiam sé trec la hinduism, si atunci n-ar mai fi existat nicio piedicé..”). Alegeti explicatia adecvata dintre urmatoarek a, Este o intrebuinfare corecta a virgulei. b, Este 0 greseala de redactare a romanulu c. Virgula marcheaza o pauza stilistica (in raspar cu norma lingvistic’), necesara ritmului sacadat al frazei. d, Personajul e atat de tulburat, incat nu mai eatent la virgule. ‘Coca ce separa fictiunea de hteratura nonfictionala este, in primul rind, intentia autorului, Cand Mircea Eliade publica un roman intitulat Maitrey, el intra inte-un joc cu unele reguli fixate deja de traditia literara, cu altele in cuts de fixate, intrucat literatura, 5 7 caorice arta, igicreeazd mereu reguli, Un roman, prin tradifie, creeazi o B 4 lume imaginara, In ce relajie se ala. aceasta lume cu Fealitatea pe care © cunoastem sau cu viafa autorulu este alta problema, care nu schimb& Statutul fictional al romanuli. Chitrita, Devi. (model _pentrw Chabu) afirma intr-un_ intervie in legitura cu romanul lui Eliade: “richune? Eu cred cd toaté literatura 2b de fapt viara, Nu o poti goli de vinta, Toata literatura e de fapt biografie. E parerea mea seittorud rearanjeazd pe hartie diverse episoade care ae dutamplat in jurul lui, Dar Eliade mu a schimbat ste personajelor, nu? Oricum, nu pe al lui Maitreyi’ Titeratura este intradevar viat3 sau biogratie, dar nu axens documentar. Ceea ce a trait in realitate sau in in stinatie scriitorul intra intr-o opera care nu este © apueturie biografica, ciun produs artistic ‘Un statut incert are, de aceea, asa-risul_ roma Dragostea nu moare, tocmai pentru cd, in intentie, eaeirea pare i nu fi fost interesata, in-primul rind. se pecficul artistic al genului, ci de adevarul factual se ei intamplate, De aceea, schimbarea numelor vce artficiala yi, evident, inutila, iar cele mai multe : situeaza sub tensiunea epic’ gi psihologica tui Eliade. secvenfe S€ din rom. O/T