GAPISOWE X FRAUWASISUELE BUCOMAXTLOPAOTALE a enchanted Patelegia tranativd babitket tofasta1e Coupl un teo aparte fa ca drul tranmatelegiel véatemporanc, atit ‘prin freov. a LF ott gt prin espectete extrem de Variate pecoare te Fatior din-ce tu be wat Aetens, wh et aixdinp ‘@ munoii fm industrie gi egrioulturt, pot £1 diate’ traumatiauele bosowatiiefeniete’ iin stat axe fermink traumatigne grave, tar tnterebidGs: ‘thaxt 2 titre im Goreca ‘gi 20-258 tm Fictnom ef Liban, Ua feoter de"to giryebtl ta add fm fori {1 constitute agreninuoa used, 0 statiation flout pe 40 ant, axatl 00 te 598 ain oszurite de trauetio: bucenextlefasiale tratate, facteral etiolegio ty , pot £1 tmtfinite oa fr We izetat ar pictile mot-buosfeotere, metiliresan atipit. cates Pe Ltngl structi#tte respestiiniuy. "eaten laresate of alte pirti ale erganieantit (nouredranit; ‘eras, oxtremitiys . 7 tele apeot ri. Soestes regiuat gi anti: L stagtta ire snatentoll © feted, care cate acoperitl one Piele foarte fina, ollptusits @i chier mugoht Superficiali pielegi, Be uit tmourbat care realisetel relicful gf 4 fisionenia individu- [care pot fi int § contriler nervoet superieri, on conseoinge decachite © traumatinatuint @f instituires tratenentuled meo. care aint legate: funetiile vitele de sport ta organié: fenatia eto); : ~-inervepia sensitive asiguratll ceptorit partioulere, a1 ofrui audien 4,od \ -6- in determinaren reacties seston Yagale le o receptie sensitiv’ orntripetk genine li a “= prezonte woneler reflexogene puternice (pachetul vascule-nery. 8 laterecervical cu carotida internk, glomusul carotic ete); 6) -~-prodominenta parasimpaticx a inervatie! vegetative a regiunti ‘bucomaxi lefaciales — vesoulerivatia foarte bogatk, representatk mai ali calibru mie gi mijlooiu (arterisle gi capilare), ou un pat vascular arterie] sapiler foarte abundenty ~ posibilitpile de infectare, direot% sau sconndert, prin comuni= eare on oavithti septiee (gurk, nes, simusuri) gi en dingiis — presenta organeler de simt, gust, mires, vie, aur im accasth regiune sau im imediata ef veoinitate; (Q ~ reginnea buoomaxilefaciald are nn rel determinant fm espeotnl Fisionomio individual, en reperoursiuni majore tm echilsbral nenrepsihie, -De- formi'rd orieft de reduse ale orifieiiler naturale (gurk, ma, piecape ote) ale reliefulet sau yanturiler functionale produo modifiokri ale ficionomiet @8 penscoimte deosebit de importante pentru indivi: : " Datorith facterfler etiolegiet extrem de variati, existh un peli- morfien @] ‘otiniiler traunatiee buoomaxilefacial: a ce face difieill o elesificare a adebters, do vase o "LAG TAI s ' “ty f1iad noprotejatl, este mai uger expuel facteriier tranna- tot, Poo beatiotiol fnteoniti im elinice nesatrt Pe wa annir de 3.885 eacurt trannatione buoomaxtlefaciale fm perieada 1962-1985 e6a nai nave freaventh fatilnegte le birbatii fntre 16-55 ani. \ Ordinea freoventel pentru prinoipalele cance ale pligiler baeo- Rexilefeoiale tnregiatrate este uraktearce: ° = Agrepiant umane - 57,02% : ~ Okdert acotdenthle ~ 16,08% ~ Acoidente de ciroulatie - 8,9e% = Accidente de manok = 7,49% ~ Tesinmd produse de animale ~ 0,74% oe Atte conse ( pert, geours preduse do ebieote) - 9,77% = pliigile prin arme de feo atnt rare tm timp, de pace; tmbrack for- Feguli int fasoGite 46 lociuns oranteencefalico; & fotet wint froovento, avind oa oticlegic acoidente! muiot of ncoidentele casnice, Graritatoa leziuniler este direct propertiona- Intinderes somei afeotate, Chier deck arourile cepulat gi gftulmiar . ~~ mai putin grave, tntruott ouprafata interesatl, rapertet& 1a suprafate chelele. tigate dup vindeoareysenrs pty pir Pield4 gorpniut, mu ‘reprerinth deott 9%, aint: foarte gren da.pereotat din1-4 edoatrioilor retraotile, cheleide, de cele mai multe ori mutilante; <> 40 pot produce pligt mugoate 1a nivelal cavititst buoale,. prin Prinderea mucoased jugale, a buzelér, @limbii fntre dinti, tn timpul meset sau fn timpul crizeler comitiale; < Jc mu sint exceptionale pligile muccaset dugale, ale limbii sew plan geulni bucal, produse on frese, disouri diswantate eto tn cureul tratenenteldr afonatologices = el 2) > Smpul soars de le accident (reoentl, vaciig da peste 24 de ore, sau chiar auprainfectatd); . b\- Agentul volnerant (agresiune umank, acoident de, 9izonlatie, anei- cht do,muncll, Leviturd do animal, odere ecoidentail, eral de foc ata, @) "= regtunoa tepogratios intereuatl (nent Feginnen geniant, frente- Ul, labiail eto), plagile putind f1 limitate le © aingurl reginne sau extinse ia met multe; : - feanturile afectate; 2.) = terme an du |) Reonturile afeotate pot f1_dpar cole superficie: au ef cole pepe fande, interesting, saujno, structuriie dure ale eplehnecraniului, anuniti sort oranient, £ s ale caretidei externe etc. In acelagi context, pligile pet f1 Fink edt on Tipe de sudstentte < 2) Ca torne faie fong-patelegt 24 , som Sontasiite' jeviun’ toguactitoter sau mhocaseler, dar puttnd £1 afeotate fesuturile dure subiece Olinie, stat caractericate prin edem, echimese daterate uner hemateame difuze Anterati¢iele eau looalizat ~ . 2 qm Beogrintiile sfmt lesiuni superfieiale ale epiteliului, care fepisonsdoxma}, fiind preduse de obices prin freoere pe-un plan dur gi ruges. Degi aupesfioicie, losinnite stat stagertade, puttnd presenta chiar inelusit iatradermice de oerpi atrlini (piaint, ai pirteacii eu multi greuta posttreunatioe", Esceriatiile stat fnsetite de ebices do géen'gi deoK eiat' preduso prin prosiune, pet fi tnaotite de deeliiet, eate adevirct, Smohise, ale planuriler prefu Chier deck leciunile tegumentare efat minine, im casul decolirilor importante pet apare neorese euperfictele Lint Hit uner defioite de trigatie san aupraiiferticns homatomalui, &=6 = 2 STPPLigile Lineare gint, do edicet prin tKiere (oufit, geam), puting Anteresa orice reginne a fetes. Marginile pltgiler pet fi drepts sau anfraoctuoa- se, Reregulate. In funcfie de lecalizare gi rrefunsine, pligile pet desohi'> erificiile naturale ale fofet. 2G, cuPligile ponetrante au un erificie unic gi stat preduse prin ta fepare, pitrundere de corpi etriins (fragnente de parbris), profectile on vitezk mick, In fanctie de agentul vnlnerant, ate on retentia de corp strita, . 2S emBligile in soten (perforante sau bipolare) aint prevecate de ebicei de preicotile, Presinti un erificin de intrare mad | mio gi wn orifiein de fegire mai mare, sfirtecat, om margini neregu fe tra: otal stribktut, Predectilul poate preduce freatnrt cominutive ale easeler san dintiler, antre- nind, tn pirtile nei, fregnente din acenten ‘pi realizind aga xizole "protect; Hoonngare’ Acsste pligi penctrante pet realica comuniolri ou cavititile nature- le ale fetes. SC qmBlicile soredite (oontugs) otat preduse prin strivirea pirpiler mot prin levire on oorpuri dure, in margint } de Lembouri de pirti mei, putind f1 interesste vasel: ‘ FO gi bineinfeles, maxilarele, De reguil, ve fnseteso de homeragii gi sourgert do sooretit buoo-natale, pligile devenind astfei murdare, sooperite ou depesi- to mnoo-sangninolente, cheaguri corp! str¥ini. De reguld, fiind interesat gi Gubstratnl esos, produc mutiliri impertante, Un aspect particular {1 an pligi- lo sfigiate, produse prin mugoXturi de animale, san prin scoidente de mole 7 48 care sint enulse porfiuni importante ain pirpil i ale feted. <% em Pligile endobuoale pet intercss 1imta, plangenl, tuzele, miccasa Jugolk, gingias Se piecintl fie oa pligt iimeare sau mugoate, fie oa pligt confuse, Localizate pe gingie, aceste pligi produc domud&ri importante ale ean- Ini Hin veite patating, pligile pet £1 fnactite de perferatit esease gan ohtar do lipsk 4 Seoretit 1 false membrane, olpltind un aspeot diftereid. 2% wor Lauimnily ascotete ale pirtiler mei of ale cascler, Piigile pre- fande ale tesuturiler met pet fi fnsotite de fragturi ean sdrebiri ale easeler puternice (scoidente de oirenlatie, levituri fert: de feo, explezit). Tesinnile pirgiler met pet fi foarte fntinse, far leciunile Se, minine, gi invers pligile mit eutenate pet fi tnsotite de distrugert lovituri de animale, arme rat + Mmaotite de fracturt simple @ wy er maxi le~ reler; e- pligi ale pirtiler mot, tnsotite de J treoties cominutive, on sérebirs Hatinoe gi pterdori do ontotantt enoacl, oare prevenct deconidera cavithtiler fetel (gurl, sinusuri maxilare, fose nazale, orbiti), tuberin Funofionale grave of mutiiRt sapertante. eg-9- wef pligi trebute 0 ouprindt 4: omplete tm legi- eure de la preducere, topoetgtia, forma, ihtinderea, Sprofuncimea),‘ ou Leciune asi ascoiatt, prooum gi om natura traumatisnolut, Froronta.gavitijiler naturale (gurl, nes, sinus, faringe) faveri- seark dexveltaree germeniler aerebi, dar ft gi a anaerebiler, accate oavithgd fiind serisite, Tetugi, ta cacurile tm care se preduo sdrebiri tisulare mas: @u sfacele nevascularicate, pet apare oi germeni anaerebi care oll faveriz desvoltarea gangrenei gazocse : nd jouth fesuturiler gi vasoularizatia bogath oreask pooibilitugt & are mai rapiél dooft a plagiler din alte regiual. ~~ Ca teate acestes flora cavithti1 bucale, aflath fmtr-un eohtlibra fm stere nermall, peate olpita, tn urma traumatiomeler, © Virulen{& gi © puter do {nvaric deoseditE, determinind infeotii severe, ou stirs septioe. Armele nucleare preduc leciumi treumatice fearte variat. Ggravate prin iradiere, Radiatiile ienizante miogereart Fe ale organisnuloi, imfeotia seounderl a¢ 11 leark negatiy le cicatrizare al plMgii. : ey), Examenul elinio ediectiv ve ormaris existente vner orenioceretrale, terace-atdominale san ale menbreler, tnlbaririle funotienate (respiratio, deglutifie, fenatie), presenta beneragie% @ geoului ‘traumatic sau h gid. Sint cercetate apei semnole lecoregisnale, atabilindo-se sediul pligit, forma anateno-cliniol (tiietl, tatepati, ta acess entusk etc), leriunile snpertulat maxiler, leciumile erganeler veoine ei starea dintiler, jomnele comune ale pligiler sints Ca) dororea 1ipsopte tn prinete mtaute dup preduoceren pligii. Se dnstaleact apet nrere gpentenk, dar mai ales pravocetii de migctrile predu~ chiar tu timpnl eoteler funofienalé (degiutitic, fenatic, masticatie) ; (}. gingerarea poate #1 abondenth, @ifurl sau tm jet. In oacurile de & jeragii intersti¢i TT produc hemateame 4i fur tulbarirs finefienale importante; o:) tui Fespiratersi eo datoreao ebstruotie! oXt1: raterit uperpess °> Pritt hemateame de plengen ducal sau ale ‘bared ‘Lindi, Wis- Int palatin, ‘oAdordi Limbit tm faringe; edemulai leringian © te tuiberds pot fi moderate, dar pet £1 gi de © gravitate dossebith, mergtnd ptal le core ata ARILItKile de apiiz Fegull, infloon}tnd | \ \ \ (4) sarivatio mai ales ofmd stat interosate zone Smervate.do ramurile terainale trigemiaale care preduo $m med reflex seore}ie aaliverl, Se aocentueasi otnd doglutitia cot. inseyitl de. exacorbarea gurersiex Livy t iad pligile stmt lecalisa mestioatért, endebucal, sen otmd stat ssccte— : oo ko eas to pe vase, ta-regiunea mugohile: fe om Pestunt ate maxtiaroler of Soca Teast Se rails tty Plangeniat dock], "geu Tm atay prdnen Foginneg perppire mt gaan fe pa FH }e PRTy Pendne peFsEEN}t4-dyoes- te - narale sau tuce-sinonarale ofnt insotite de reflu timpol deg lots ited; a Coy tulbortztie de fonatie aint presente fm pllgile Limbit, b ler, telfii palatine, fiind caracterizate prin greut&$i tm artioularea gi neritatea voli. — Tulburkrt eseotate: gn pligile superfioiale de ebices aingerarea cate mtok, Pierderile do singe pet £1 fast mari fn oazurile fm care este interesat un vi important, Dupk sedinl 1 prefansinea pligit, homeragia poate fi éifuck, ow singerere fn mask sau tn jot fn oacnl seofinmii uner vase de calibru mai me~- Oia singele se infiltreack tn tesuturi, se preduc hematoame velu- mincase, tndeosedi fn ebrar, plangenl bucal gi Limba, In pl&gile maxile-faciale, fntinse, aseoiate on pligi mari cervicale sau oraniene, hemeragiile nesive ale earotides sau jngularet pot preveca moartes inainte ge a se putea intervent, liohideler pe nao ta o. Reprecinti un sindrem mespecific caracterizat initial pridtr-e hiperactivitate pimpatiol. Hipersimpatice: apare cae Feactie de rispuns compensater 1¢ ohilibrol prevecat in erganiom de tran matism, Ea induce aparifia unui oaracterizat prin ate rea resist lar, care dack este pre lungit, se tnsefegte relativ repid de un metabolic’, gi de leriuni functionale i morfologioe organice (rensle, hepati- ee, pulmenare, ocerdiace ete). Seoul reprerintl astfel tablenl olinio generat de tulburarea petreouth la nivelal patuloi vesonler arterielecapilar periferio oe determing perfuria tisulerd solzuth en deficit prelungit de irigatie, oonsecinge generale grave care pet duce la moarte. Binptomatelogia geoulai bazearl astfel pe descrierca semnclor Fevelateare de drigatio tisularl deficitari oum stat: { = tegumente palide, reoi of unedes 2 = pule rapid oi eled; Bey ai oestene les ec tota eroarent oszestdy ( ~ @inresi diminnatiy Im Literatur stat dosorise on numir do poste 40 ec. Cole mei freovent faregistrate sint: goon) anafilacti (a2 argiler), goout traumatic, prin sdredire (Crash Sindrene)*, gecnl gooul hemeragic, hipevelenio, gooul septic, geoul transfustonal ete. Dia puntul Ge vedere al evelutic! gecului, éistingen: = #tadinl T, inedtat, de deolangare a axulat sizpateadrenerete de tondings compensatenres cots ~ stadiul.al II-lea de deconpensare reaotionald henodinamiol gi Meas ones 15; + etadiul al IIT-1ea de reouperare, de cenvalescenti. Dinamica fenemencler de declangare gi eeerdenare a reactie! 18 agresinne (goa) oate guvernatk de aparatul central de reaofie, cendtituit dim mete’-u- sistemul reticulat ascendent, goearta cerebrals gi erganul diemcefalehipefisar, Posibilitutile de ale geoului efmt urmitearele: AR oasul on umf care mu depgegte pesibilit&yile satoare a: reenismului, stadial I treee direet fm stadiul al III~lea; Tictest Agrosiuncn a depigit poaibilithpile do. compensare: ¥ ajunge le exitus daok agreaiunes a feat prea puternicl i s-an depigit peaibilititile de compensare ale organismului, san daoK goca- tal nu a fost tratet sau inouficiont tratat; ) @junge la atadiul al III-! are) efad paciental a compensat singur, sau prin tratament ‘benl existent. Bvelugie sile gi otiptintat, In traunatisnele severe bucomaxilefaciale @i nourooraniul, astfel fnott are leo, tm acelagi timp, GirectS @ cistemului nerves central, etre FeprocintE sediul aparatului central de resotie tn geo. tia 18 agresiune(gooul) este astfel medifioat& prin 1 saren acestui aparst situat anatomic fn enti eraniaat, toa trounations aente severe maxile-feoiale, on frocturi gi diaJunotii eraniefacio- le, mu sint fm genera) generateare de gee. Seoul traumatic Pe xistea task im lesiuntle trannatice bueemarilefacia! iuai tremmatice (lestuat toracice, atdemti Pelviene ete) ca fm politraumations, _ Heouh sepiigeteziesssptio din anpuratiile difuse perimarilefasiele, ou Veoteriemic mai ales ou germeni gramnegativt, y F in bemeragiile acute bucomaxilefaciale, on pierdere gall san nai maro(de dim volumal sengnin, gi alte forme de goo, @ olror cansk tueasl' fn regine mea tuccmaxtlefaoiall, epar gi evolucazl firl modificlri de la teoria general! @ geonlat. Let o Sndelungatl, recuperares gooatului necesitind In 90 privegteiigeont. none Gatoritl partioulerituyilor de ines- Fogiunii bucomarilofaciale, a extatenjet sonelor reflexogene’ puter- niog mokjionste mai aus, se inregistroasl, foarte frecvent de le fornele cele cardiac. Mecanismul siu consti fa soderea bruscll arfertolare (dtlatatie arteriolert, tengei _periferice arteriolere outena\ cardia. Patogenia este explicati prin hipertonie vagal (bradioardie, hipéton- siune ortoriall) ascoiatl on vasodiletatie muscularly de aici gi termenul de etae_vasoragala, f - gete terminat de aspectul impresionant i carecteral matilent al pligilor fefei gi ide conscointele. lor.asupre agpeetulus fistonomie individuals - + wt ton eae ie . * 7 vwdedisiel este urmares tulburirilor de transit serian tn oliile respi- Fatoris, superioare. Se poate produce prin urnitoareie mecanisne: ta raspte 1 -@batruofia oWtlor aerieheyrin oheagurd de sfage tm orice punct, do le marine sau jure buceik pink 1a Sifureatie traheei. -Adeseori, eheas, Wirile mijlocti ‘so-fixeast-pe glotl £2 \tidepErtate tntruste. gt: cu a flea oh fi Indep tetete tners-2- reflexul de tuse este diminaat, Obstructia offlor aeriene supericare mai poate fi datoraté gi aspirlrii seore¢iilor bucofaringien: (éingi, protece.“sau fragaente de foouturt moi); D -Gkderca iabit snapot peretele posterior al faringelui, dato- ith freoturid aominutive @ mentonulai on desfiinjarea insertitlor anterioare ale msoulataria liabiiy i XR - ewaton we ai piangoutad ¥ ot Limvih 0 ‘aterotartngion, care produce ingustarea oXilor aerisha supericare; < “te Cleresee PEUTEIET wei, care se poate interpune intre fata doreali a limbit gi porete eRfor al foringelui fn casal frecturii de maxilar superior ou deplasare mare} SS” -iom leringiad Yetorat pligilor losalisate la nivelal faringelut seu gitules. 4 este presents fn traumatismels violente, oa utma- zee snavectbhtee Sasurtar'ss ebrale gi ale contrilor nervogi. Ble pot fi da- torate ohiar simpled trotsmiteri a vibrafitlor loviturii, fir of existe leriu- Bf directs orantene (fig.10.1). sepirrit de corp! atriint Pig.t0.1. Heeaniomal de producere al lesiuntlor enoefalice ascoiate tn traumationele maxiler se pot esocia on fracturi lp pereftipr einusurtier fYentale gi etmoiéele, care commit on dura mater acsporiteare, Ruptira duret aster fn aseste aecuri de liehté cofelorah{éfan prin mine. gab ge datoreso losirii renurilor nervalul trige- mon,gice wrmare, aper ¢ulburiri de sensibilitate (paresterii, ancatesii, hiperestenit, biposstesii). Prin lezerea nervului facial, {m carul compresiunei pare parera trecitoare, In urma sdrobirii san seofionkrii trunohinlui nervos san remurilor‘sale, produo paralisii definitive totale sau partiale, Lesa- Fea eelorlal¢i nervi orenieni e exoeptionall, 7 Mnlbarkrile peihice sint declengate de aspectul impredionant ¢f caraoternl mutilent al pligilor feyei. Inflnenta atirii paihice este deoseditA. ~Re es s. comunickrii plXgilor en cavititile septyon din jur, @ corpilor str&ini, a eechi- lelor osoase deperiostate gi presented Winfilor, se pot deolanga gi fntretine supuratit locoregionale. In pligile larg deschise la exterior, supuratiile otnt mei rare. In pligile on desohideri mici exobucale 1 ou comunicatit mai mari san mai mioi, endotucale, complicatiile eupurative apar de regulk. 2. Gangrena gezopsl este exceptional aemaletk in pltgile feted, ohter fm cole ou sdvobirt mari de feauturt din timp de rixboi, datorith existentet cavithilor pnematioe bine eerisite gi Lipset de mase importante msculere, a Gomplicatiile seption Ja distantt se datoreso diseminirii germeni- lor din pligile ou infeo}i prelungite, po oale hematogend, Limfatick sau prin oxtenaie din epreape tn eproape precum gi prin espirerea cheagurilor infeota- te eau fregnentelor do feouturi la bolmavii care gi-on pierdut ounogtinta Pot spares eeningite, puoumoait, aboese pulmonare, aupuratii renele gi pert- < Mstanggu) se produce foarte rar datorith vacoimirit sistematice , obligatorit a tntregit popalatii, dar gravitatea se impane inatitaires, din Primal moment, a mkeurilor preventive (sereprefilaxie a0u edministrare de ‘ane. toxin’ antitetaniel). , Hemornsiile seaundare se produc 1a un inter al de ber0 tits % As la ‘tronmetion, fiind provocate de ercdarea yaseler ée oktre un proces septic o cvelutie extonsivl, aan de ogrpii otriiat rinsgi care e¢ wobiliceari. Stat z Anterosate, 40 cbicet, renurile maxilarei interne gi, foarte internll sea carctiée externd, ofnd se deolangeasl henoragii masive de 0 gra tate emcopys Gomisontst tasgtte’ Geohals) GiawixietIs yipipose ele pligilor pkrtilor moi ae datoreeo neinsti- ‘uirid want Gritensht edeovat, anor pligi contuce on dolebrri mari ¢e lambouri cutenss~auosate, eau nor piendert de eubsteath catecontansti importante, ofnd Sint urmate de defeote ale pirtilor moi, locate defeote pot interens arifioss- le netarale ( ind, pe ling tulburdri fisfonomice, inoontiaen- $8 calivert gf continak, { seliveri gi levinere: cont inal L | Gpasteiotin de mandibull, apare tn urma oonstituirit de bride etoa~ ieisle ta parfile moi ele obrasuini, fn mugohii masticatori, sau le nivelul muccssei jugele. “?, Sompidontss porvonss, datesate Snglodieit tn ofeatrice « capeteter Rervegse, boasten tn parese pi dureri ge tip Revralgic, ad ori meteorodepan- donte. rts ™ kK Fistulels aglivere sint exceptionale le nivelul glendelor sublingss- Je san sutmarilare.¢i freoyente le parotid, unde poate £1 interesath slende ‘au cenalul Stenon, Seeretia saliveri tupiediel efcatrisarea, montinind ta Jur ovsoni en’ fesuturi congestionste,-ue $j Tulburkrile pathioe tardjse apar dupK ofcatrizares pligilor, fiind antogate Gepeotuled mutilent, tulvurizfior funotionale demastioatie ei fone ie; eoKderii cepacititii de mum ¢f p1UtHGI1 Go a continn goleant-te-wootetate, instalfndu-se pathore depresive. néwlus wretregte in primul rind, roxolvarea compli- eatiiior grave care pun viata bolnavalat in perieol (aafixie, hemoragie, goo) gi stadilirea pricritifilor terapeutice fn functie de lestunile ascoiate (era- toreco-atdominale, oxtreniti}t ute). ~ ‘fratementul pliigilor booonaxilofectal écefigoark tn urmitoare= le etaper Q) = tratenental co uegent Exqve care pan vikta traumatizatulut fm pericols ) = tratementnt de urgenti son imediat al plagilor; re se adreseasi tuiburirilor generale &) = tratenontal defiastiv al les{untior osoase ef éo pir}t mots qj’ - tratanentul reparator terdiv. funofillor vgtale gi se adreseark complicatii- lor thediate grave (hemoragia, tefixta, goo), Aoeste ingrijiri ae gen uneori obier 1a fevul de progucere a accidentuiut, eau 18 unitates sanitarl eon mat eprepiatt. “ ; ui, Mamocasa : i” Reve deo le Snoeput impresionanth, fiind fa jot sau tm mas, Uncors se poate opri apontan, prim formares cheagului seu datorith eontrestiel oapi- Levelor aan axteriolelor, Ofed pierder: tage continu, se etedilegte 10 Inceput eareoterul: tn jot sou difusi, In hemor: tm Jot oo idontirion: Veonl reapectiv_gi spot se Soe SRD a) In hemoragiile éifuse eo eplict un Gaesment conn ta ge Fealiseas& prin aplicarea foar- ‘te otetnel de compress @ plagl, Gare so monpin epot oa un bandas. He Henoragiile nésalo stmt oprite prin temponement enterier sen Fig.10.2, Zamponamentnl nasal posterior gi ascoiat.eis pun In pligile plangaulnd.bucal, hemostaza se poate face ou ajutorul pensef ini Kazanjen, previent ou doul pelote care se epliod, una fm gaatul paratingust; "atte butmentonier gi eutmaxilar, prinzind intre ele plangeul Yuoal (Fig.0.4.). De eaenenea, se poate reourge le apliceren unor moge 1odo- formate tn ganyal parelingual gi a unor comprese sutmandibaler, cafe, epoi stat fixate prin fire trenafizente, seu prin tnohiderea atrinell a mandtbale: Feourgind te wn venday Bentooefalie Im pligtig Uine{i, bonoragia se opregte de obises, pesottatnannas sutere tm mest (figele.3). In report ou localiseree pligilor ofnd henoragin cote abundenti, se objine 0 honcetasl proviseris, prin 0 eiunea trunshiurilor arte: le ale“arteret facials po fafa oxtorall o nondivuiei fnaintea inser}iei maseterulat, sou ale teret presuriculare fenporale auperficiale, Zn casuri grave ertere! sarctiée oxterne, prin pres tom 2m qunpRl prosternoelet¢onsstoidian, eomprimind astfel carotida pe tuberenlal Chasedignes (po faye antericarl a aprofises transverse a vertebret a Yi-a cer- Vacate) (tigsbe3). 10.3. Suture im mask. pentrn hemostase Miele). a pillgsie Mindi id pense, Fig.20.4, Bonoetass fn tle de plengent a. i * Kasengens b. prin fire trensfixieate Legste pe- 16 - : Pigslo.5. Hemootaza prin compreste monuall, A.comprenin ar= terel carotide externe pe tuteroplul Chasenignae; ompresin artarat facte- le pe rewul orizontal al mondibalei la margines nterioard a mugobinlet eter iC.compreeia arte- 1 temporale auperfietale. In carntite dnd hemostara prin ligaturll ta plegl seu temponanent mn onte posttill, se va recurge fie le ligatari le distentt a irigh reginnea respeotivd (fsotall, lingual, temporall ete), fie si 1a Ligatore artere{ carctiae externe, Tohnioa ligsturi4 arteret oarotide externe (fig.te.6). Bolnavul cate agevat fn deoubit dorsal, en capa) tm extenefo, rotat do partes opusl intorventief. Inoiria xo face Inapoie onghiniut mandibuiar, pe margines antericarf a wugobinlni sternceleidomsstoiéian, dopXging, ta sus gi im Jos, mivelal oaului hioté. Dupi srctinnea platione! ef a fasoiei eervioste su-+ opert marginen antericarl a mugehinini sternoelei¢eneatei— dion, Depirtitoarels Parabeuf expunind bine plage, so pltrande on 0 sondil eanc~ lath fm loja marilor vase, @iscoiind fascia carvicalk mijlooie, Disnofia pun Yn evidengt lementole triunghininifarabent; fm sus Rerval hipogies, tm j tronchiul vends tirolingofaringofacial, fmapoi vena juguleri internal, Intre scested, fm profunzine, mt, 1a palpares on pulps degetulni, pulsatiile arterials. Identificares arteret carotide oxterne do face dup ramurile cele- terale (carotida intern nu ¢X ramuri). Se tre fix de oatgnt montat pe=yiti= sent. Cooper, on dircotic din aforl-fniuntru, 1n care se tncared artera gi 20 1 Vig.1046. Lgature artoret earotide externe. A, inte ce imoisie pe merginea anterioarl a an aterneeloidomastoidiany 3, den rei fm trit Far fore iingu 4 thi ay CSS const in degajarea oiler acriene supericare. Pentre © evita aspirarea seoretiilor din cavitat UN ‘iene Fig.lo.8. Aspiratiar a aspire— SCPE, TE too deptretee ou eps tet hem ratoral Curdtirea oftior a erioare ou ie a poupil do plosor.- 18 - Daok aefixia este erminat de ofderea Limbit,, se prinds limba. oy degetela cau ou pensa gi se trage tn afarl. Pentru a o mefitine in aceastl poritie, ao trece un fir gros, de mitase sau naylon, oft mai aproape de bara \Ambii ef nu de virf pentru a nu o sfigia, Firul tractor se fixeaz ou 0 pen- a¥ care exercit& gi tractiune seu, in lipsa acesteia, la un nasture de la haink (fig.10.9). In lipea posibslit&gilor de a trece un fir tractor prin lim- DH, aceasta poate f1 trectionatt ohiar prin intermediul unni ao de sigurantt de care este legat, apoi, un fir. <= * Pig.10.9. Tractiunea limbii: a, manual; b.o, ou fir tranefixient, 4 m Ofnd hemetomul do plangen san de linbi, este mare, afnd vilnl pale~ tin are tendinta 6% se lipeasck de portiunes doreali a limbit gi peretele pos terior al faringelui, far bolnaval gi-s piordut cunogtinta, eats preferabil 0a pormeabilitates ofilor aerione supericare of fie mentinuth en o sondl nase— faringienk introduek, printr-o noriat, fm fosele narale #1 ta oroferinge. Prin Jumemul sondei se aspiri continua cecretitle care ee acumuleasi tn orcfe~ Finge. Deck aceate misuri nu eimt efictente, oa tn carurile fn care ana ascoiat 1 un traumation oranio-cerebral (Campbel), se reourge, tn mod obligatorin, le traheostomia de urgent, @intu-cc proferint& traheostomies Josse. Dect am eint condifii de realizare a traheostomiei, se poate recurge le punotie trahee- 1k, efeotuati on ace Eroase sau trocar introduse in spatial iateroricotiroidian ‘Sau fntre primele inele ale traheei (fig.lo.10). ate In cazul fm care exist posibilitates, este preferabil all se reali~ zeze de lo tnceput intubatia narotrsheall, care are avantajul olf mentine, Fi tru o: lung perioadi de timp, pormeabilitates ciitlor aeriene supericars Respiratia artificial guré 1x gurl sat’ gurl le mas nu se splicl deott tn casuriie in care este aciguraté permeabilitates oiflor aerie rioare gi dacd an exist seore}ii sau corpi otréini tn faringe, care pot, tm acest fel, of fie impingt fn arborele traheobrong-19- M4g.lo.1o, Punotie traheall ou ajutoral eoelor introduse trangeutanat. a tulbduriirt asfixios, pentra face fie tn posipic gestad! evita elide- Fea limbit tm funda) eftulai, intro yarte, fie tm devas? Lo 2 ¢4 capnl agonat wal’ jos Sorecotui, pontra a permite evecuarea seore}itior, (Pageteut1), guatttr mesantol a pligits be. rea 1 imobilizarea fraguontoler encase fractura: suture pligilers oc = combaterea infeotics. Curitirea mecantel a pikeit ‘Pielen oste opklati ou api, aliptn cau detergent, deck aeopert- a alt desinfectent.-22- : Se tmlXturk cerpii strXini, mieile eschile esease libere 91 fragmentele dents re, tesuturile rdrebite, sfacclate, detagate, Uncori, cerpii atrHint sfmt gren de identifiont Sm plagt, mai ales cind aint fragmente aici, transparente (rar- vriz), eau agchif de lena. Plaga se irigh on un jet de ser fiztelegie, oan ne gterge ou tampeane fnnufate in ser firielegio sau apf exigenati. Dack sfat atici cu hemateane constituite, se poate evaoua, prin punotie, hematenul gf aplica, apei un pansament compresiv. L> Reduoeres sf tasbilizarea tra “Bete mecosar sX se realizore fuainte de suturl, de redncore gi de aplioare a disperitivelor de imebilizere sfat mult ugurate tm pldgile care realizeark un acces larg fn cavitates bnoals. In carul in care mu se imebilizcark tntfi fragnentote fraoturate, ulterior, es mal- te ori nocesar sk se desfack suturile pentru a putea aplica cereot disporiti- v@le de imobilizare. De asemenca, fn oazurile fm care leniunile escase inpam aplicarea unei metode ehirargieale de esteosintora ou fir san plioute, este preferabil ea acecsul tm fecarnl do fravtart sl fio fiat prin nolutia do eontinuitate a pirtiler moi. L sy Suture pl>lor Suture plkgiler urmiregte fixarea lambeufiler de pirti mei in positie normalk, on asigurarea unni bin drenaj. . + Bete mecesar ak se momtink ganturile endebucale periesense, pentru a evita fermarea de bride cioatriciale eau aderente care pet duce le instelarea constricties de manditulk sau la difioult&ti de protesare ultericara. Suture primark se realiseask sub anesteziec leceregionald sau generall, fm fumctie de intindere ¢i, i ales, de atructurile interesate, Peate fi ficou ¢& chiar dupX 24-36 de ore de la rinire, deearcce tesuturile acester roginnt presinth o jeistenti partionlard Te infootii. In pligile lineare, ou margini mete, regulate, eutura imediath se face afrontindu-se perfect margimile oi prinsindu-se on fire separatp, eubtizt, Rerezorbabile, de preferin{K om ace atraumatice, Suturile trebuie of realisese restebilires oimetriei regiumiler gi a tinuith fii ceatururiler cutal Cind margines ourence-guovssl a fest seotionath nou interesath de plagk, primal plinot do outurl care Be pi me eaje accle care reatabilogte coatimeftetes eocstet margiat (Pig. areee maneperele >) (op . - = . Pig.le.13. Suture ou fire separate: a. a buzet inferieare - primal fir se pune la margines regului buzei; b- @ narinei~pri— pune la merginea norinari, mul firSoa ‘Hiei © auturk trebuie sk exercite treotiuni susceptibile de a devia tracetul ganjuriler eau cu! le fetei, im fel fnoft of medifice fisienonia fotet, iar cieatrieile trebuie al fie oft mai invizibiles dim eccasti si, suturile trebuie sk fie estetic Dack sfmt imteresate wat aulte atraturi, se aplicl tn profuncine © auturl de apitenes ou fire Go catgut, ier auperficial auture se face fie prin puncte separate, fie prin jkGurl intredermieR, Sutura teguuenteler va realize © cfioatrice putin visibill Kau oxiotl tonsiuni ale marginiler pligit, far firele tree prin apropieres baselor plXgii, fiek a prinde tesuturile {m prefunzine (Fig.10.14). Pig.le.14. Suture ta met multe plonurt o amet is igi facials. Suture *houtk on fi- Fo treoute le distant pligit (0). o_edrebite ou pierderi de substan leet Lied mari orderi de eubstantk, deschiderea turk care reali curt go va face eutura de posiiie pria care oo uralregte © efoatrisare d1i Jat, evitind prinderea lembouriler cutanate sau maccase fn positii necerespall- siiteere care ar duce le mutilatii gr grou de coreotat prin plastii tardive. Suture de pesitie tur pargiaru, incempletl, pria care lam- vourile de pir§i m gate aint apropiate, tfel ca marginile pligii sil marginile pligit, se tree pesitie dintr-un meterial mai resistent (nylen, setelini, sfrs pereohe efnt atrinse progreaty gi fnnsda emp re » Heeturi micf sau mirgele, yentru a evita seo~ fionarea pielif gi a degaja tensiunes de la nivelul buseler pligii. Marginile plgii afmt epei suturate ou fire distant: pormigind estfel gf dn drenej (21g 610015). Buturile de pesifis maxi le-feoiale, evind relui dor 4} = fixare a pirtiler moi gi indeosebi a lembouriler de picle fm pesi- fle corccthy @ = Fealisare:. a continon{et cavititis bucale, flofted pesibill alimen- tagies fie aduse gi alipites fn pirgile mot, le distangt fa "0" fire ‘ ‘= auprinarea fn mare slisuri a pansamertelor; ~ permite transpertul velnaviler. meTig.le.15. Suture de. poritie de pirtt moi gf 0: roa fraguentelor fireler de pozities D.’ pe burdeneuri. In pligile ondevucale, care au pot fi complet suturat teroa aderongolor, eave indicat af ce mential ganturile perio! prin tampe ite do sosperire, Deok mu oo pot realize disperitive pertotioe cenfermates- Pot tntredainta mage tefefernatecare au avantajul do a putes fi llsate pe leo fm onvitates bucalk timp deB-le sild, fkrk oX se altorese din cauze neoretiiler, Megele sint aplicate Yr-ingssate fm gangurile vestibulere paralinguale fntr-un strat safictontde_gres, pentru a Smpicdica aprepieroa 1 saw -Timbii de os, ou 'anpri- pootul unot B, reduce: fraoturat auedarea fireler de suturt pentrn ovi- marea_ganjuriler-naturale pri 7 In _pligile on si to,de bust, lebal nasal complet san apreap ve. Pentru aces te dup proalabile ler curktire ¢f pr aplicate. ertiunt tegurentare, fm special fragnen- fn care fraguentul de foaut eat complet, se poate tenta conservare: fragnenteler reaped ¢ se felesese oa edevirate autetransplen- tire @ patulul pe care urmeasi si fie~ 25 - In pligile infectate, fn carurile fn care au rimas. nesuturate mai mult 6¢36 de ere, se prosupune c& produs deja infectared’ ler; tn aoe: eituapii se recemandi euture fntirciath. Suture fnttzefath se face dupll ot nccentoll om tndepir portiuntter detagabile ou chiurete, eventual ohier exoisie extrem de linitatd a marginiiery burele plicit aint aprepiate gt adaptate oft mai corgot, flote- éu-so suture marginalX on fire separate, aplicate mai rar pentru a‘asigura @renajul, Dack existh Mipsk de substan} ou tensiune mare tntre lambeuri, o to face puturl de posttto tatiretatl, uralrindu-se ebicotivele mentionate mai sus. le 4, Gombaterea infectie se face fn primul rind menfinind © igi Ymoalk rigureasi gi asigurind drenajul fn plXgile prefande, Bate indioatl, admi- nistrarea de antibietios, de ebicei Peniof}ini aseciatt ou Metrénidasel tn Pligile fntinse on delebrirt tisulare impertai of Sntersoare eocast. Pan Se evith panesmentole veluminenss, desarese . tabg ve ou seoretit, mentin un mediu ued, septic 1 stat greu eupertate de boinav, Dup& suturii este proferabil oa pligile ol fie 1X Uibere, sau cel sult protejate ou pansamente mici montinute ou benz de levoeplest. Iptens of alimentatia constituie © parte inportantK tn tratameatal. traumatisatiler Duoonexilefactalt, Septicitetre bucall le aorgtt bolnavi, gf Indeosebi fn casurile de imebilizare intermexilarl, este mult oresouth, deea- Fooe ourkfirea fizielegiol nu se peate realiza, iar seorefiiie din plegt, ve- oreyifie” bc ig! resturile alimontare riuase tn ganfurile perimaxile- re, tmtre dinti, im retengiile aparateler de imebilicare tp busunerele pli- giler censtituie un mediu prielnio fermentagiiler gi putrefae$iiler, Pontru ourkyir: eplitturt lergi Ge 5-6 a1 gi fn special dup fiecare mask, folestad ateaizoral, care rougegto aot shestases) e, retentii de corpi stréint feo on contitit’ mari de LMohid, ou selugid elab 1termativ (api exigensti, cleramial, hiperaangenat iu, infusit do flert de"chemenflee), In timpul spilituriler se fndepirteast ou oglinda bucall barele ‘a ebrejii pentru « iriga bine genturile vestibular Alimontatia riimifiler maxile-fecialt oenstituic @ de important’ gi presintk 4 jeri difioulthgi 4 dite, Ynol de le taooput, of fie hriniyi gf fn special bidratagi, Deck mu pet ingera aliaentele, mioi cele lichide; se ver fi ou ajuterul unet piiait printr-un tub aplioat fn fariage (fig.10.19). prin tub trebuie tinuath mult vreme fn oezurile de. noontinen}i a cavitiyit be @totrugerse etajulus inferior al fatei gi e plangeulut bucal, ta Hevele, 66 poate Feourge le © gon- 46 gogteial, prin care o@ tutresus Ya special Lichidele, Ou totut excepyional, eate fece chiar © gaatrest Glimentele fiind intreduse direct tu atone= 26 - pee polnavilor on imebilizare intermaxilerm va fi cempleti gi off mat’ variat to, suk, legume, zabir, carne, fiinease), sub fora de teroiuri sau piureuri foarte moi, Toate alinentele #6 tee prin magina de aftfei:tneft aX mu fie ie de masticatic oi sk se peat intreduce printre,“dingi, Z a Js Feds # ee Pig.10.16.° Alimentatia ve lnayslor fraunaticati bucenazi- lefacialt. . a ) ‘Tratarentu) roparater tardiy Ultine etayX fx tratamental pligiler bueomaxilefabiale de recenstituire plastic a pirtiler mei, @ strueturiler dure maxilere gi de restaurere protetioll elestol sau ohirurgicall pentra @ rede’ aspeotul mermal al + figurtt ef : nti ofcatriet.ehe ulate tm treaptl, Safund retractile, efoatriet ne contururiler orifieiiler (bare, pl ubstangk (outanete sau muce reroa reliefuriler fetes ote Operatiile de plastic reconstitutivi constituie tratamentul fine! dofinitiv al lesiuniier traumatioe bucemaxilefaciale. Aceete eperatii se ox: 4% tardiv gl mecesith car . 4. ~ pligile.jof fie complet oicatrizate ier jeeuturile mei din jural efoatriciler si fie auples ‘2. - toate fecarele supurative sf fie stinse. ‘In aoeotore ou eperatiile plastics se pet foleni aparate proteti: care sk mon}ink pirtile mei, eX refack relieful regiunit, 0X serveasotl tutere diriguiter pontra plastie (pretese onleped). Pentru refacere aint necesare eperatii seriate, care pe perieade lungi. a deafigoart-27- PRAQTURTLE MARDIBULET Freocturile mandivalet represintX peste 3% din fracturile aclieleta- Aut fm general gi aproximativ 7o-d0f din fraoturile splabnooreninlot (Curios 1973, Rowe 1968), Birbatis atmt mai frecvent afectati deott femeile (peste 8o%) fer virsta la care aceste fracturi sint mai frecvente este tatre 20-30 de ani. Asooieres ou alte lesiuni traumatice ale fotei este fntfinité in peste Sek din Gacuri, Se mai pot eseota fracturi ale membreler,fracturi ele, neurecraniulut ; fraoturi ale coleanei vertebrale ote, Ettologte Goa mai mare parte ler, tm primal rind situindn-se agresiune: tele de otroulatie (oonducltori de vehioule, pasegeri ecoidentale gi acoidentele de munot, acoidentele mai ales la copii, se intfilneso fraoturi prin accidente provocate de oninale @f fn special prin lovituri de oopith de cal. Fraoturile balistice (prin ar- we de foo) rare in timp de pace (0,8% din totalnl fracturilor mandibulare) tat destal de froovente tn tinp de rixbot gi se tnsotesa de obicei de picr- dori de substangi oscast of de lexiuni fntinse ale pirtilor mot, wanditula je poate fractura gf spontan, produotnda- racturi fa jena este soKsuth datoritk anor efcotiumi generale sau locale om ostee~ @iatrofii, osteoradionearoze, osteontolite, tumori benigne i ‘Feaotari ale mandibolei oo pot produce gi tm timpul uaor inte: oxtirpiri de tumori, extraofid de dinti inelugi sau chiar extrac $44 odignuite ofnd, fie re tranmatiane- eooiden= pietoni), ckderile port. In medin) rural, Mooantene de produce: Mandible fiind un os procminent, eate col aei orpus trounationelor diecte, far forma sa dudlu fnourbath, dingii implentati fa portinnes orisia- tall, pericatul extrom de adoront, oa gi insertiile uaor grupe mueculare extrem de puternice, explic! frecvente anunitor looalis&ri, orienterea liniiler de fraoturd, deplesarea seoundark a fragmontelor fracturate, ei complicatiile seoundere sau tardive. Osul poate ceda la loon) de aplicare al traumatismlat Produoindu-se( fracture direct§, sau le distanti de impactul traunatie, pror no tnd a ese atte A) In fracturile dnble, care reprecinth 41,78 @f triple - 13; owe Killey), mecaniamul de-progucere poate f1 atit direct, oft gi indirect, ¢intnd cont de ourbure mandibulei. - . Fracturile Produc prin flexiune, presiune sau smulgere, Modali- tates con mai freoventi entefrioxinnea, tratinatisnul produotad 9 tuchidere sau desbhidere a erculni mandibular, osnl putindu-se fractura, atit 16 lcoul= 26 - - de aplicare al fortet eft gi la distant, Mai mult, prin traumation, ourbura andibuled devine progresiv mai toret rticale internl. gicea extern ndent gi esinoron. Presiunea determin§ fracturi epiicare al forget, ooul cedimd nu prin fleotare, of prin Mmtfinitl tn frectyrile om ‘Gofiunea impaotulei> Smulgorea oste 0 modalitat selor Lingt} ea este exceptional gi chier o tH tm oaral mandibles fatruoft este gren de presupus off s-ar putes realise prin smulgere fracturi coronoiéi san de condil, 00 ar presupone 0 contracturi muscular foerte puterniel, ospadilE sf faving! res: osulni. (Fig.le.17, 10,18, 10,19). reducers al fracturiler de mandible (dupll RATER): innd asinetrice puternice - fracturl parenediatl gi de eon- puternice — fracturl media- “pe medion gi frecturi bilaters~ 4. Presinni bilatert Qsinetrice puternics frec- ‘turk indireoth paramedienk gi fracturi directA laterali; o.Preain- Sontil ope ee pirogtere opeeeee taserela a. freq turt intizestl « Prosinne paterniol wAilaterall ~ freaturl indireo- 40 lateral gi de condi) Spas=29- Pig.le,16, Meceniamul lor de mand: Feoth. oanismal de progucere al fracturi- ler de mandiballl prin leviturl éizee- In funofie de factorii etiologigi gi de condifiile tm care ava exeroitat traunatiomnl, frecturile pot fi par}iale - efnd intereseasll un frag- mont Lindtet de ov (nargine bazilari, proves elveoiar) gi totale - etnd tm torescast toath grooimoa mandibule!, Preoturile totale pot fi eu treiect unite ean traieote multiple. Cind traunatismu) puternice acti: & asupra uned au f mari de og, lintile de fracturil afmt multiple, freoture fiind eninutivi Fracturile oominutive pot fi fir plerdert oscase pierdert ge cum se fatinpli fn tranmatismele provooate prin arme Go foo, Struc ture coului, implentarea dintilor, ea gi liniile de forti care transmit présiu- nile exercitat dinti, favorizeas looalisares frecturilor tn amunite’ soi ~: - 30 - reriotenti mai sokeuth, Aetfol: gitul condilulut mandibular este consi rat soma op ces mai soksuth rezistenti. ba acest nivel diferite statis don Jocalishrt in proportie de 25-34% (Archer, Curioni, Rowe, Muller) 5’ oa Snghiuluf mandibular, datoritl ourburii osului, os #1 prerentet 9 minte, este afeotath tn Proporie Ge 17,48-25%5 oorpul mandivuled Sone on reetetenth mai coksuth 1ahivelul caniaules eare ere o rkdloink toas~ 4 lungl (9-128) dim looalietri) aint ridSoinile, premolarilor, unde exte cituatl ganra.nentontork (7-106)> Spabitle edentate, deck aint insogite de atrofie marceti, pot favorize looalizare! fracturilor$ Creasta alveolerd, ere o strnoturi mai fragild gi este sitnath deasupra liniilor de roristemgk, ao afectath deott ta proportie de 8% fiind protejath de proeminents por- $innii basilere a oanlni. In traumatiemele mici oi mijlooii, oaul cedeark ebicet 1a unul sau le dont din gonele de resistenta sokeutK, In traumatismele puternioe se produc fractyri ou localiztrt foarte variate, indiferent de strus- ¢ura functional’ a osuloi. oFaotorid_care_inflnente sare! lor forte traumatismnlui care produce deplasarea primarky ». contractia mugobilor insersti pe mendibulds ridiolterii ascensie— moask fragnentul fracturat pe care at inserl gi suprahioidienti, ark fragnental ogos, 8 ind gi o aofiune centripeté (Fig. lo. 20)1 o. locnl gi direotiea liniet de frecturl pot favorize deplesiri tit Sn sens vertical eft gi orisontal a fragnentelor care se pot angrena sen, dimpotrivit deplase exagerat, permifind chiar interpanerea de fesuturi not ean inti tntre eepetele de og fraotur 4) dingid implantats pe fragnente: gonistl co pot opyne unei deplasiri exagerate prin repoartele eare se stabil ‘Im fumofie de factorii expugi mat ase tm plan vertical, in plan orizontel (im sens rote tm exu] longitudinal, risturatado-a tibular san eral, sau se ws doplasarea fragentolor fracturate aiatt frecturate sau pe arcade ante- artienlere Pig.10.20/ Insertiile musculere de pe mandi bulll 1 direotia de sotiune a mugohilor duph Rigault). 1. ¢ goidien extern; goidian interns gestrio:7.geniohioidians 8. 9. uooinatory itratul bused iafe~ 2igases Lietriunghinler.- 3 “2 Fig.1o.21. Deplesares in ous a fragnentulai mio favorizat de direc- la lintei de frac urd. Ve Lag Pig.10.22. Direotia lintel de fraoturd tmpicdiol deplesarea tm sus a fregmentules m: Pig.10.23. Deplasarea fragnentelor osodse fn functie de inyilor injilor arondi. A. Tn oacal pre. 1 ‘fragwental rea este limitati. 3, plesarea in plan vertioal jatel dintiler,de- in abson|- 22 - «GSS es GSS Pig. 10.24, Directia di fragmentelor fraoturate Sm functie de orientarea Lin: fracterk ( JAH) 5 a. ‘oblict inainte - deplase- ‘y, Linde oblict fnapoi - deplesare mi-~ oly 0. linie oblict inluntra - deplasare -mare 5 @. Linte oblicd im aferi - deplasare mick. 8 to. Existh o sisptomatologie ubiectivE gi obiectivi, comund tutarer fracturilor de mandibulk ¢i 0 serie de eimptome proprii ficokrei forme anate- mo-olinioe:_ 1, Gazeres este semnul clinic present fn toate froctarile fle mandi- Yall gi domink colelaite semne, Durerea este vie,puternicl gi ae sccentneasl le migcares mandibalei seu le presinnea exercitatl pe oat on 2. pfectar SiLLIor poate £1 evident fa multe eitnatii: oind afectatt masticatia, deglutifia, fonatia. Acoate funoftii stmt alterat latorits urerii, care se exacerbeat le migolri, gi tntrorupertt continaitayis eronint mangibalery J, mobilitates anormal poate fi decelath manual, prin edservatie fa tinpul migolsilor oa o deviere a mandibulet tn tatregine, sou oa 0 migcare do {ndoire gi rotatie e planulai oelucals 4. Sulburirile de. colusie datorith deplastriler oscase, eonstituic tunnl din semmele olinice cele mai importantes 5. deformatia - gradul doformaties depinde agit de frocturi, eft ei de depleairile seoundare ale fragnentelor 6. tumefactia gi gohimoza ~ ofnd fracture inte: 8 corpul mandi- palei, edemul este precoce gi spare fm primele ore de le traunation, echinese— Le apirind abia dup 24 ore, Cind fracture intereseask ramul manditalar, tme- feo}ia este estonpath, sar echinoss poate apare iatracraly To. oxepitatitie opodse atat de freverea ospetelor fracturate, avind un ceracter aspru gi ma pot fi confendate on oropitatiile din artritele Aircotia lintel oes:-- tomporo-sandibulere, dar aa cate reconandeil olf peal ler ee Be abs tf igolrilor = exoureia normal& a capulat condilion ve Lipet efnd fracture intere oondilalud ‘mandibular; 9+ tuldarkstle de seuss vilitate oa hipoosterit sau onestosit pe teritoriul nervalut alveolar inferior apar otmd eleneifele pachetului vesoulo-} Mervos aint elongate, comprimate aan ohier seotionate, Imoeree deliberat edtine- Formsle anatonc-o Insotite do doplesiri, jeresares perioatalui, tntfiaite mai ales 1 Setmpi jomiautives complete, ga interesarea periosti 1 atenes,. sates Gr tasemplets. naa Yous te flel in munjel ou cavitatea bucali, seu orice fracturl care comuniol fraoturi (bomplicate/pe Int obligatoria doschise tn cavitates j oi linia ée freoturil tntere- soasi 91 lomina’dura dia juru) dintelai, desgolind mombrane parcdontall. Fras- turile sscolate ale mandibuled ou fractari ale etajuiat mijlocin al fetei, mewrocreniulut, extremititiler loane’ vertebrale, constituic de asononea, eriterif de clasifioare. Sistenatizares formelor anatono-eliat. face tm funstio de eedin,. grodnl de interesare csulei, aunlrul linttlor de frecturi. Tracturile totale, tn funcgie de localisare, ee elesifiel estfolr Qe medione (mediosinfizere); ¥, paranediane (parasinfisare)}.0. laterale (ale corpului mandibular); @, ¢e unghis o. de ram ascendent; f. mails g. te apofisa coronoidl (Fig.10.25). Fraoturite fiediene (mediosinfizare) situate tatre eof dei incisivt contrali iaferieri, stint destul de rare (2,9% dupll statiotion lui Archer), tatruett iG mentonierE eate una din sonele de resiatengi a! Se produe dg eblael- pote Tunarteees cagerath a aronlai mandi- baler, Foert? rar, linia de fraeturi trece prin oimfisls 4 ) ebieed trece prin- tre oof doi inotoivi controls, continnindu-se tu Joe paresisitinar, Cole.qoul , frégunte fiind simotrice, tar fortele musoulare care’se exereith fitnd ta eohilibra (grupele simetrice musenlare ale mugohilor mi hettetttents digastrict i geniehioidient eare se insert pe cele dou fraguente) cate adsontil san foarte redust. Se pot produce eel ault°deplesiri prinare, attt {a plan oft_e1 orisontal deo% trannatismnl « fost puterni ‘Polavit prosintil eohinoze montoniere fm fund ti baler #1 © plagi a fibromnccasei cingivale tnt: dot ineiaiva area de fnbhidere a aroadelor,-Pigiio.25, Looalizarea prinoipalelor limit 4) : freoturil la mandibuli: 1,medio fizerk; 2, paramedian; }.lateraliy 4. da unght Inaintea insergitlor _Musoulere; 5:de unghi fm plinl meat “muscular; 6, vertical de ras man- didulary 7.apofisl coronoidd: 8.in— tracspenlard a condilnlut mandibular 9. guboondiiiant fnalti (extracapan- Lark) logapboongilinad joset. Me Sect Rare aotavelind tractinailer divergente ale mupohilor riéioktori, ter le 4 prip-eofinnea contripeth a suprahioidionilor, realisind e “celasic tn afmoni- of", Ofnd ee produce deplasarca prinari a fragnentelor, unui este esconsienat, ‘Geldlalt coborit gi Lingualizat; oolusia se realisessii numei pe fragaentul ascensionat, do oe parte riminind {noolurio. Radiografia pancramiol ne oferk date ov privire ia directia liniet de frasturi, rapoartele om aingii Jat fooerulut, Uneor se observil fn fracturile oblice, desprinderea unt fragfent triunghiuler din-verilera mendibulet (frecturs fm Taal Fraoturile paranediane saint localizate intre inoleivis oamini, representing 15,5% din totalul fraoturilor mandibulare (Archer). De- “plasaree fraguentelor se poate produce frimer, dub actiunes traumatismulal, sen sGoundar, eub actiunea forjelor musoulare, intruoft cele dou fraguonte oscase nu aint simetrice, Praguentul\ mure(eote tras in Joo ef tnepot (eotie~ Rea contripeti{ a musoulaturii suprahioidione), realiztad noolmsie fm plan vertioal 91 orisontal, tar fraguentuljmic( temporal gi fnltuntra de cei doi pterigoidient; ool mai, freavent,, frageemtal mic are rapoarte normale de ooluste (Fig. 10.26). Praoturil lierl, oa gi 1ipea dintilor de po fragnentele frecturate, pot accentua deple- sbrile scoundareXClinic se observi 0 plagi a fibromoonsei 1a nivelal focara- lai de freotur, mobilitate anormal a frageontelor oscese, one gent labiele i fn troimea antericari a plangeulai bacal. Radiogrefie penoreniol he di detalii referitoare 1a direotia linielde fracturd, gredul de dielecare al fragnentelor, preoum gi rapoartele on dintit adiacenti, hidere se aprepiea5) wi Kept Yig.10.26, Wodificares rapoartelor 4e Sed, coluzie fi freoturk pa~ ul i ae renedien& de mandibulk. 4 Fracturile laterale (ale corpului mandimular), looalizate Intre canin gf molarii de minto, roprovinth 19% (Rowe) #1 31% (V.Popesan) din tota~ Int frecturilor de mandiball. Se produa fie aub actinnea-directd « tranmatis mului, prin fnokiderea eon desohiderea aroului maadibalar, fie indirect; Tn afari de doplasdrile primare produse, sub sofiunes agentului traumatio, produs gi deplasiri seeundare importante aud aofinnca mugohilor mobilizatort af mandibulet, favorizate de orientarea Linie! de fractur& gi de piesontel dunyuine oe fhamnantete anoare. Frngeenvel ard #8 AEE parsad HUatisstd de aisoulstaze aaprebioidianl tar teaguentut faio|eate fn aus gi fneiate de mascter, tenporal gi pterigoidian intern gle fnduntra de pterigos extern de partes fracturaté (71g. 10,27). Deol Plasdrile fragmentelor oscase aint mari, implicit s¢ produce gi o interesare @ confinutulni canainini mandibuler, urmath de hemoragit importante gi hipsos f4 po ranurile terminals ale nervulni elveoler inferior. Clinic, bolnavit Prorintd ‘tunefaotii de-diverse grade im rogianea geniank gi submandibulerl, {tm dreptul fooarului de fracturk, a hematoame fm Plangeul Pa @lefagie gi mai rer seer Tespiratorii, Rapoartele de oc: x ntat, ean daok aroada entagonisth ete edeatath terminal. Pragnentele osoa- eo pot foplesa. gi-in plan orizontal, tuokleofndn-ae cees co antronoast’ sourtiri ale oorpulei mandibular gi 4: Vier: a’ tonulad./Redicgrafitile, cele Fig.10.27, Depl frasturt de corp mandibular produsi prin sotinnes mugebilor pterigeidtent, in care trateotul liaiei de frastur& favor{—_ Zeazk scoasth teplasare (A) : Deplasarea mediank este fupied: oriontares Liniei.de fracturt (3)-%- Praoturile anghiulut mandibulei simt favorizate de ourbure osulut o4_de_eruptia taréivi sau obier inolusie moloriler @e minte, Represinté iatre 17.25% ain looalicirile fracturilor de wandibult. Se produe atit prin trauna- tieme directe, oft gi prin traumatiame indirect: e, Iiniile de fracturi pot treoe in plink inserfie & m gchilor maset: pteFigoidian intern sou fneinte. Deck linia de fracturt treee im plink 11 fie musoularX, mu ee produc disloolri a: celor douk fragmente, in achimd, deoM Linta de fracturt cate aituatt fnaintea insertie{ mugchilor, fragnentele suferk depleskri importante gi anume: fragmentulljeare bnterior cote treo ix joa gi fmapot de mugohis suprahiofdient gi lateral epre tooarul de freaturl de ptorigoddienu) extern de partes aiinitoset, tor frognentul \aio| posterior este fn aus gi inainte de obtre master, storigotdianal-intern ei temporal. S¥orinie, tm Tractuvile fark depranar: ge produce o tunefactie marcaté a regiu- Bid parotideonaseterine, ou trienus ef disfagic moderath, durere le epseare lateral pe unghi sau la presiune enterioarii pe menton. In fracturile cu deple- re, volnavii prezinth tumefactil voluminossa, porianglo-mandibular, trieaus, stoane Sn plangoul ducal de part eotivi, Mobilitates urate 4 peroepe mei greu gi de acsce trebuie cercetaté ew mult atentic. Oolusta poate fi modificath Sm sensul ek fragmenta mare fm inoo)uie aertion]h gi laserafariat elltre partes frocturatl. Prarnentul dte- e fi mult ascensionat ofed dir jie Linied de fraoturd este orientath nefavorebil,cau dinpotriv&, augrenat qi deck ou deplacare minink ofa dircotie Liniet de fracturt este favorabill. Pe radiografie, im inoid nye defilath, se poate observa sedinl qi directia lintel de fracturl, rapoartele focaralei freoturt ou cenalul mandibular qi rolarul de minte, presente unor ev ituale dnoluei{ ale moleruius 3 fm grosinca osulut, gradul de dislocare al fragnonte- lor oscaee, de obiced aplicate pe bar. a P- re Jraoturtie ronulns sacendont aint tnttiaite fm proportio de 2-58, Hodatstdyiie de producere eiat attt prin traunation direct, oft et indirect, dar Limite de_frecturk pot fi orientate vertical, orizontel eau obiie. Free- turdeCrerticals dint longitudinale, eituat: qt pterigoidian intern), more 2 1 44_qt my etat inaogite Je deplasiri ale fragnentelor Prooturilegortzontale dent, ranoveresle-aituate do obice! tn tre {jloote a remalei as D1 ig freoturl-merg 0 gnotak pink lo margines pos tert ‘A a Femn les Attt frooturile oricoats! {t qi cele oblice, ge pot tnsofs de eourthrs ale ramuloi ascendont datoritl treotionirit tn snsy do oltre tor gi pterigoidianul interm, a fragaentului inferior ai @ deplast- rid fragmentului mic, anterior ei mod: prim contractia temporalului ¢i pteri-: goidienitud extern, (7ig.10,26, 10.29). Conecoinga sourtiris unilaterele, romalut ascendent mandibular cate dovierea lintel modiane oltre partes yolmava, ot. pronaturye oltimit ‘molcti, ae teotal “2 Suiie, doimavis prosiatil tinefeotii regiunis perotidec-mascte— vine, éurere le proaiune lateral pe rent] mandibular, trienue, Cont metur pe ultindi molari este tnsotit de. inooluste frontal eare «-7= © prosiune mogerath exereitati pe mentom, ean chier la o comtractie nat pu tornjoll_a mygchilor efectuati de bolnav, realisind *, elusia ta.doi simpi"; (ig.l0.30), dintii intr tm contact dis al pe partes fracturaty, apo: ret ful arcades, Dack fractura u iateresst gi eanalul mandibular sub spina Spix, aipilitate pe traicotal zervului alveolar inferios oidoupe-defilati pvidentiocl sodinl, direotia frectu- leplasare @ fragnontelor, ¥1g.10.28, Hecantomul de producere gi direotia deplecirit Fraguentolor ta’ fracta- ¥ de predneere (a deplasiiris, or fn frecte— . RRR Mh .. | Roi GS ¥4g.10.30, Diferite forme elinice - = Feaoturile apotizes eondtitene, mation.indiregt, an o venta care vari. Sint ¢esorise trei ferme clinics 1. Fracture intr: frecturd ale condilulat mandibular, ¢ aproximativ integri, sen oa aps= 1. WW en. ; We 2h, ¥4g.10,33, Direotta de fojtune « mugohte- = lui temporal {a fracturile apofises coronoide, Fraotarile multiple. In traumationole, violeate se produc nai malte foeare do freoturk, mele 1a looul de sofiune a traueatiomalui, alteleta die- ‘angi, Traguontele oscase suferk deplasiri mari, atit oxd eotinnen priser a Scentulut valnorant, eft gi seoundare sub eofiunen mugohilor care se inser pe mandibald. Col mai freovent fntfiniar - : { - trecturt parenodiene ascciate ou fracturt laterele seu de_unght, 3m soest cas, freguentul osce intermedier este tractionat in Jos gi Mesoulat Lingual eau yoatibular realistndn-ge 0 inoolusie mare, fraguentole laterale ofat treso fn ous of Snainte de mugohid ridioktori at mandivales ©, 2x traoturiie laterele duble looalizate po ambole ramurt orizontaler fraguontul anterior este deplasat de auécilatura coborttoare a mandibuled fa Joo #1 posterior, snetalinda-se frontal inoolusie vertical, Acest gem de deple- ®are poate duce, mai ales le bolnavii fn atare de goa, ia tulburiri grave de~40- rospiratie, prin oXderea limbii im faringe, seu chiar asfixie. De obices, fragnentele laterale afnt trectionate in aus, dar pot fi rotete lingual de milohioidiean, atunot cfnd ofnt degtul de lungi, san pot fi rotate in afark a oXtre mugchit temporal ¢1 masoters - 7 “= fracturi medians sau paramediane asooiate cu fractari ale ranului mandibular sau ale apofizei condiliene ee tnagteso de obloef de deplasiri mari eu modifiokr’ importante ale oclurie! dentare. Se pot produce ingustiri ale eroulni mandibular, laterodeviati ou sourterea remului, contact molar de par- tea scnrtat, inooluste frontal; +) = fracturt duble ale opofizei condiliene se intilnesc mai freovent Je copit prin éfderi pe menton. Se insotesc de obicet de deplasiri ale apofi- gef condiliene, ou scurtarea amtelor ramuri mandibulare, contact molar bilate~ rel, colfsie deschiet frontal, eventual “ocluzie fn dot timpi". Tracturile_cominutive au looalirri multiple, direotia liniilor de fracturl fiind extrem de variat&, rerult% numeroase fragnente osoase care fork deplasiri diferite. Se produc de obice{ sub ectiunes unui agent vulnerent profectat-(cozpi metalict, pistre de polizor, explozii, profeotile) 91 s¢ inao~ ‘qeso de importante leciuni ale pirtilor moi, De foarte multe ori, fracturile totale se.ascoies% on fracturi partiale ale orestei alveolare seu portiunit Yezilere-manditulere, ou leziuni dentare multiple, avuleii, luzatii, fraoturiy wneori fragmentele oscase complet detagate sint proieotate fn pirtile moi san fm cavitatea bucalM alteori prin expulzia unor fragnente de os, rerultidefec— te oscase (fracturi on pierdere de substantx) care pun numercase probleme in 00 privegte: contentia oscask gi vindecare Se prodno im urna unor tranmatine. = Fracturile mandibules edenta no prea violente, mandibula edentatilor, de obicei cameni {nm vireti, fiind mat wutfire datorith atrofiet procosului alveolar preoun gi, mai putin resistentil datorith structurit oscase mai estesperetice, mai oleb minerelizate.-Caract riatio edte ei feptnl o& fracturile corpulni mandibular de cele mai multe ord otnt nohige spre deosebire de dontati. Dack traunational a fost violent, freo~ turtle s@ insofeso de deplasiri importante, uneori ou iaterpunere de pir}s., . Deck traumatiamul a fost mai putin violent gi ‘oven produs deplestri primare, éeplasirile seoundare aint mai reduse fatro~ eft gf acfiunea mugchilor mobiliatori este mai alabi le viretnici, Absenta dintilor favorizeark deplasirile fragmentelor fracturate indeosebi in.sena vertical gi constitute un impediment in aprecierea rapoartelor de colizie al- terate, precum of @ corectitudinii reducerii oi imobilisirit fregmentelor free- turate. G moi intre capetele fracture’ Fracturile la copii, Rezistenta a adibulet la copii, maf ales in porioada dentaties temporare gi mixte, prin prezenta folioulilor dintilor por ranen{i, oa gi prin mineralizerea incompleti, este maf eolrutk. Ti ace tinp ins, elasticitatea mai mare a caulut ei prozenta unui periost.mai eréa, condue 1a un nuakr mai mare de fracturi incomplete comparatiy cu adultii, sax trl deplasare "in lemn verde", De cele mai mite ori liniile de frecturt treo prin foliculii dintilor pormanenti, favoricind suprainfecterea acestora-41- din mediul tucal, Aceasta poate produce folioulite expulrive ou aparitia de supuratif fn focarul ge fraoturk oa gi tulburiri de cregtere ulterioarl a mandibulei. Prin o&derile pe menton la copii 6¢ pot produce fracturi ale ape- fizelor condiliene eu o simptomatologie skract, care pot sotpa neobee: Afectarea cartilagiului condilion, soni de cregtere a mandibulet, duce la tulburdri in dezvoltares normal& a mandibulei, on oparitia de micrognatiame leterodeviatil, esinetrii, seu de anchtleze temporo-mandibularé. Fentru profi Taxia acestor sechole, se impune eluoideres diagnoaticulut, le toti copii car au suferit loyituri pe arcul mentonier, prin examone radiografice 91 tratanen oorespunsitor. racturile partiele ale mandibuled stat fracturi ale unor porfiant Linitate de os, continuitates mandityles fiind p&strath. Cele mai freovente sint fracturile de creastéalveolart, Practurile posttranmatice ale crestel alveo1d¥e"F' SarIERtO US "CWEST TA regiunes frontal, aceasth conk fiind mai expuai, dar pot fi eituate ei in regiunea laterglf/Stnt: frecturi desehi~ ao fm oavitatea bucalk prin ruperea fibromucoaset/Se Snsoteac ou deplesiri vestibulere say orale, preoum ¢i de lnxatii sau fracturt ale dintilor din tona fracturii. S@ produc cel mai freovent prin/troumatione pe dinti san pe prooesul alveolar, Fracturile orestei alveolare se pot produce 9f ta urma ano: sxtraotit dontere, ciad priza olegtelut este incorectk seu manoperel defictter-szate (vert extractia dentart), - Fract ai fur 1lare aper fn urma unor traunatione directo oare 20 10 A rath ce on gf pot fi laterale sau, sentonte~ re. Daok focarul de frectur& este Snohia, au are rapoarte ou dintii. De ogle mai multe ori, éiagnostioul an poate f1 pus deoft prin examen radiografic. Byolutie . = Fraoturile de mandibuld, reduse ooreot gi imobdjlizate, se consolid doari fn 4-6 siptinini, reftotndu-se integritaten omlui. Consolidares-cate. mai sonrt& 1a copii (3-4 slpttaini) yi mai Inngl la Ditrini (6-8 elptiinint), S-a constatet of fn cecul imobilickrii instituite imediat dup traumation comsolidares se produce mai repede ou Blo cile deatt tm oarul frecturiler imodilizate tardiv. De as im oarul frecturilor {a oare a0 practiolo imobilizare mokomaxifark, consolidarea se produce mai rapid ou 1-2 giptinini, atinulul fundytousl contri vuind le 0 formare nai rapid a caluaula, Dup& Ke! Keksoh gi Kiemer, formarea.calusului se produce fm 4 fase: ‘G3 oalus.fibrino-proteio (faze hemoragioo~exsudativi) care dureasi 6-8 rile; (2. cajusul fibres sau condroia (faza fibro-condroidi) intre a 6-0 ia lee, Bd; 0 oa primitiv (faza osificlrii provisorii) tnoepe si se forme- ze duph 8 16~18 siX%.' calusu) cscs definitiv (faze osifiosrii definitive) dupX 4 sXptimini, la copii mai°devreme, Formarea oalnsului este influentathl do: virsta bolnavalai (ou oSt pate mai insintat tn virsth on atit consoli Fea ee faoe mai lont); anunite gthrt fistologion (1a graviig, Ie fonot tx Perioada de laotatic, consolidarea a¢ Fealizessk mai grou); tipul constitute nal (1a pioriot of 1a cef.ou deficite staturale, prin tulburisi hipoficer: 0 produce 0 consolidare mai lentk);"faatorii alimentart (prin Lipsa proteine-