cur>-@- CRESTEREA $i DEZVOLTARI Cresterea si dezvoitares aparaiclui dento-masilar si a fetei rezulta din intrepatrunderea aluiui ereditar cu cel al solicitérior functionale, aléturi de alfi factori general Cresterea reprezinté o acumaiare cantitative, producénd modificare de volum. si functionala. 4 APARATULUI DENTO-MAXILAR Dezvoltarea reprezinct o perfectionare siructar Caracteristici: = exitemitatea ceftlict prezinté doua traiectorii de crestere: cea a viscero-craniului gi cea a neuro-cran‘ului care se desPisoard sub acfiunea unor factori ereditari, functionalt side medi = ritmul de crestere este diferit, mai accentuat in primele 3 luni de viayé iu. apoi reducdndu-se treptai spre momentul nasterii; de asemenea, prepuberal ritmul de crestere este din nou mai aocelerat este un proces discontinuu, altemAnd perioade de aciivitate cu perioade de repaus; este un proces distribuit diferit in timp si spatiu, ulburérile aparuie acum la nivelul aparatului dento-maxilar sunt determinate de tulburari de crestere si dezvoltare, paratului dento-maxilar ‘Tipuri de crestere si dezvoltare ale scheletului Cresierea periostall ‘Aces: tip de crestere se rezumi la aliemanta fenomenelor de apozifie cu cele de resorbtie osoasi si este determinata de siratul profund al periostului care are capacitate osteogend si osteoliticd. Capacitates osteoformatoare a periostului consti in aceea c& datorité osteoblastelor care (apetear suprafaja intern& a ecestuia poate produce aparijia de noi straturi de os periferic, care va fi incorgorat intim de osu! format anterior, determinénd o mirire de volum, deci de crestere ‘osoasa si de ingrosare a oaselor lungi odaté cu Tnaintarea in vast. de crestere este de membrant sau direct, seiostalz de la nivelul maxilarului superior dicnus supatior prezinté o suprafaia periosiala mai redusd, datorita legaturilor multiple ‘einta cu alte oase, Activitatea periostalt de la nivelul maxilarului superior determing stuia prin stimularea apozitiei de os de la nivelut = osulul alveolar sia regiunii tuberovitare; = boltii palatine, care este supusd actiunii echilibrate a periostului de pe suprafata palatinala (infe-ioar8) ce are caracter osteogen si care lucreazi in corelatie cu cel de la nivelul suprafefei palatinale superioare (podeaua foselor nazale), ce prezinta o activitate de resorbfie, avand ca rezultat final coborérea boltii palatine. Activitatea periostali de la nivelul mandibulei Mandibula prezinta.o suprafaja periostali mai mare, fiind un os continuu. La nivelul ramulei orizontal al mandibulei se produce rezorbfie pe fafa intern sau linguala i apozijie pe fafa extern sev vestibular. Rezultt astfel alungirea potcoavei in zona anierioar’ si Iirgirea in zona posterioar’, deci eresterea transversala a mandibulei $i alungirea ranulai orizontal La nivelu! ramului ascendent al men periostul de pe marginea anterioar’ are ‘esorbtiv, de:ermindad o deplasare spre posterior a ramului ascendent faja de corpul (Rs ren condilile: i cavitetes glenoida). Periostul de pe marginea posterioar& are caracter de apozitie determin antesioaré a mandibulei, cu aparifia in final a uunei miseari de translatie anterioart 2 mandibulei s cu ocuparea de teritoriu lateral. ‘Un rol important in stiaular i deiarea osului i au si muschii si zonele de insertie museulari pe care crestere! caracier 1 mandilCresteren suturali Sutura este ua fesut de legStura intre fesuturile osoase (de membrana), Suturile sunt fertile in centra si osificabile pe versantele lor determinand cresterea oaselor pe care le marginesc. Tipuri de suturi ~ sumura de tip armonic unesie douk suprafefe netede apropiate, influentand piesele ‘osoase alawurate prin extremitatea lor: = sutura de tip dencat ~ marginile ei prezint& ondulati (Ia nivelul bolfii craniene); = sutura de tip scuamos, in care cele doua piese se suprapun in bizou (os maxilar-malar, temporo-parietal, palato-maxilar), = sunura tip de imbucare. cand 0 piesd prezinta o margine ascutiti, iar cealalta un sant {n care articuleaz prima piesa (sutura intermaxilara, sutura vomero-sfenoidala) Dac Millo-Helman (S.U.A) sustineau cA sutura medio-palatina si intermaxilara sunt active pani la vrsta de 7 ani, ast&zi se consi ider’ chi si dupa varsta de 14-15 ani (chiar 18-22 ani) raspund la solicitiri, Acest lucru este foarte important pentru ortodonfi, deoarece suturile pot fi influentate de solicitarile functionale, find sensibile la factori locali gi deci raspund la fortele cortodontice care au caracter stimulativ asupra suturii respective. Maxilarul isi axeav cresterea directa pe acest tip, sutural. La nivelul maxilarului exist’ un numr mere de sututi + intermaxilaré: - medio-palating, ~ plerigo-raaxilar’; ~ incisivo-caning; - perimaxilare: maxilo-matara si fronto-nazo-maxilar, - medio-palatina cu partea inferioara a vomerului xista gio erestere indirect prin legdtura oaselor faciale cu cele craniene. Mandibula, ‘Are o cresiere de tip sutural mai redust: ~ lanivelul simfizet mentoniere pana lo 2 ani- 2ani si jumitate; - lanivelu! suturii interincisive, care este fertila péind la 6-7 ani, in pozitionarea fefei si a aparatului dento-maxilar, un rol important il au si suturile de la ava eraniului, sincondrozele ~ sfeno-etmoidalt, fertil’ pana la 3 ani, redus& la 5 ani si inactive la 7-8 ani; de la aceasti varst®, partea anterioari a bazei craniului nu se mai modifict, flind un reper important pentru interpretarea teleradiografici. = sfeno-oceipitalé, activa pénd la 20 ani, fiind principalal motor de crestere sau alungire 2 barei craniului; odaté cu inaintarea in varsta, unghiul sfenoidal se micsoreaz Deci, datorits suturilor care determina eresierea faciald, viscerocraniul creste oblic in jos $1 inainte fata de newrocraniv. Cresterea cartilaginoastt Pentra maxi Se baveazh pe actiunea capsulei nazale si a septului nazal cartilaginos. Observatiile teleradiografice atribuie capsulei nazale un rol in cresterea in sene transversal a fefei. Cresterea in sens sagital si vertical este atribuité sepaului nazal cartilaginos. Pentru mandibula warul centru de crestere centilaginos este cariilajul condilian. Cartilajul condilian este nagtere pand la varsta de 17-20 ani si chiar si dupa aceasta varsti in unele anomalii cento-maxilareCondilul este un centru major de erestere, implicat in una din cele mai complicate arliculatii din organism. Cartilajul condilian este un cetilaj secundar (nu s-a dezvoltat prin diferemiere din certilajul primar embrionar), care are un rol important pentru eresterea in lungime 2 mandibulei Moss si col. au ajuns 1a concluzia c& dezvoltarea tesuturilor moi produce deplasarea anterioara si inferioara a mandibulei, in timp ce cresterea condililor completeaz& spafiul rezultat in urma deplastrii pentru 2 mentine contactul cu beza craniului. Condilul nu conduce cresterea mandibulei ci, mai degraba mandibula determina modul de crestere al condilului, Functiile articulare determina cresterea condilului, iar aceste fiancfii depind de marimea mandibulei Cresterea mandibulei este determinati de o serie de fectori externi: muschi, cresterea maxilarului, ete. Cartilajul condilian epare daiorita nivelului diferit al presiunilor ce se exerciti pe suprafejele articulare si datorit3 contactelor articulare. Koski si col. au emis conoluzia ca tensiunea periostala de In nivelul gétulut condilului favorizeazA un control intrinsec al cresterii ramului, in timp ce cartlajul si alfi factori locali (muschiul pterigoidian extern) por induce controlul din exierior. Ei araté cd integritatea periostului este importanta pentru proliferarea normala a fesuturilor de legatura ale condilului Cresterea ligamentard (parodontala) Activitatea ligamentelor alveolo-dentare este reglata de influente functionale masticatorii De exemplu la faciesul unui copil cu anodontie totala comparariv cu faciesul unui copil de ‘aceeasi varsté cu dentitie se observa deficienja de dezvoltare a oaselor fejei in cele 3 planuri (Catoriti absentei factorilor functionali masticatorii). S-2 evidenfiat ca ligementul alveolo-dentar rspunde la acfiunea forfelor ortodontice. Clinic ¢i experimental s-a evidenfiat & forfa ortodonticd de tracfiune ce trage ligamentul oro-dontar va determina apoitie osoasa. Forja de presiune ce comprima ligamentul va determina resorbfi sort cu punciul si sensu! de aplicare al fortei Astiel esi obligatoriu ca la nivel parodontal sd existe forfe perechi de apozite si resorbjie ‘osoasi. fn ortodonjie, echilibrul dintre acestea duce la deplasarea dintelui in sensul dorit Cresterea pria resorbtie si apozitie osoast Se produce pe tot parcursul viefii sub influenta factorilor fimefionali Oasele cutiei craniene suferé procese de resorblie pe fafa interna prin marirea masei cetebrale si apozitie pe fafa extern’ a cutiei craniene. La mexilar , procesele de resorbjie si apozitie contribuie 1a formarea si cobordrea planseutui cavitifii nazale fiind determinate de cresterea septului nazal si a sinusului maxilar. La mandibula se observ procese de resorbtie pe marginea anterioara a ramului ascendent a apotizeior coronoide si 2 condilului gi apozifie pe marginea posterioard a apofizelor coronoide gi aramului ascendent, La ranmul orizonte! mandibular, resorbjia se produce la nivelul erestelor alveolare $i aporitie pe margines bazilara a mandibulei BAPARATULUI DENTO-MAXILAR SI A FETED CRESTEREA POSTNATALA 4 Dupé Izard. de la nastere si pad la pubertate neurocraniul creste de 4 ori iar faciesul creste de 12 oni. Dupii Chiari, raportul faps/eraniu la nastere are proportia de 1/8, iar la 10 ani de1/3, Dupt Brodie, pint la 8 ani, faciesel reste in toate sensurile gi la toate suturile gi punctele de crestere. Dupa aceastl varstd. cresierea este selectiv’, Articulogia temporo-mandibulara La nastere este o depresiune mic, circulara, cu diametrul de 10 mm, Tuberculul posterior ‘este abia’schitat. Tuberculu! anterior incepe s& se formeze in primul an de viafa, odati cu ‘inceperea vorbirii. Cresterea in adancime si supra a condilului mandibular. ‘Tuberculul anterior este specific omului, ATM. este complet formati dupa varsta de 25 cavititii glenoide este determinata de cresterea activa, de ani ROTATIA FACIALA upd Brodie gi Broadbent, rotaiia facial& se face in sens centrifug, fara ca planurile de refering si unghiurile teleradiografice sa se modiifice. Dupa Bjorck si Schoudy, dezvoltarea faciala are loc conform unor curbe numite rotatii Ricketts si Bjorck deosebesc dows tipuri de rotafie faciala (de tip anterior si posterior): Rotatia facialé de tip posterior(a complexului nazo-septo- etmoidal) Se caracterizeaza printr-o crestere accentuata a dimensiunii anterioare a masivului facial (porfiunea N-Ga) in comparatie cu in3ljimea posterioaré a masivului facial (distanta S-Go). Rotatia facial de tip posterior se aseamina cu desfacerea unui evantai cu deschiderea paleteior spre anterior axul de deschidere fiind in zona occipitala. ‘Acest tip de crestere va determina un facies cu un profil alungit, foarte convex, cu deplasorea mentonului in jos si inapoi. Unghiul bazei craniului se miiresle, A.T.M. are 0 pozifie jnalté si foarte bine dezvoltata. Acest tip de crestere determing tipul facial dolicocefal, eu facies hiperdivergent i diametru antero-posterior (sagital) este mai mare ‘Acest tip de rotatie faciala este determinata de: = dezyoltarea deficitar’ in plan vertical si uneori sagital a complexului nazo-septo- maxilar; = eresterea vertical in exces a complesului pterigo-alveolo-palatin asociata cu 0 crestere a clivusului bazei craniului Se pot iniaini 3 tipuri Tipul i ~ _ sindrom de ocluzie deschisa cu mezoprosopie si un profil facial concav, ‘Tipul - sindrom de ocluzie deschisi cu hiperleptoprosopie (fafi inalta). Se asociazi infraretrognaia superioari cu o supraalveolodentie lateral ca urmare a cresterii excesive 4 complexului pterigo-aiveolo-palatin sia cresterii normale sau deficitare a complexului nazo-septc-manilar: ‘Tipu! = sindromul de ociuzie deschist cv ocluzie inversi, inocluzie vertical si sagitala determinate de retrogaajia cu retroalveolodentie superioarA Ia care se asociaz mandibularRotatia faciald de tip anterior Se caracterizeaza prin dezvoltarea in exces a dim« de dimensiunea anterioara (N-Gn) Rotajia fecialé de tip anterior se aseamin& cu un evantai deschis cu axul la nivelul incisivilor inferori si deschiderea paietelor spre posterior (occipital). Faciesul are profil concav prin deplasarea mentonului pe direfia unui segment de cere inainte si in sus. ‘Acest tip de crestere determin’ tipul facial brahicefal cu facies hipodivergent. ‘Acest tip de rotajie faciala este determinat de urmatoarele tulburar ~ dezvoltarea predominant’ a planumului bazei craniului, o crestere deficitard a clivusului bazei craniului si a mandibulei = cresterea verticala excesiva a zonei nazo-sepio-etmoidale; - dezvoltare deficitard in plan vertical a complexului pterigo-alveolo-maxilar. Se pot intalni 3 tipur: Tipal I ‘siunii posterioare a masivului facial (S- Go) fat — suprooctuzia frontal totala sau parfiali cu inocluzie sagitals determinati de proalveolodentia superioara gi retrognafia mandibulara functionals; Tipul = supraocluzia frontald total cu proalveolie si retrodentie superioara si este agravata de de infragnafia $i infraalyeolodenfia lateral; Fel = supraocluzia frontal sau total determinats de o rotatie facial anterioara si de o rofafie posterioera a mandibulei. ROTATIA MANDIBULARA Cresterea mendibulara este in concordan{é cu dezvoltarea maxilarului. fn anumite situatit ea poate manifests independenjii de dezvoltare fafa de maxilarul superior, agravand sau atenuénd tipul de rotalie facialé a acestuia. Rotatia anterioart a mandibule’ Poate fi determinat’ de = dezvoltarea in exces a clivusului bazei craniului; = dezvoltarea in exces a ramurii ascendente @ mandibulei in plan vertical; = dezvoltarea in exces a procesului alveolar cu egresiunea dentard in zona frontal. Dupii aspectul curbei gi localizarea centrului de rotagie pot fi evidenfiate 3 tipuri: al - are centrul de roiatie la nivelul ATM-ului si evolujia se face catre ocluzia adénca acoperitl; Tipu! - are centrul de rotatie la nivelul marginii incizale a frontalilor superiori si evolutia se face caire ocluzia deschis’, Tipul HT = are centrul de rotgjie la nivelul premolarilor si evolueaza cdtre 0 proalveolodentie bdimaxilard cu ocluzie neutral&. Se asocieza rotatia anterioard a maxilarului superior. Rotatia posterioard a mandibulei Esie determinatd de urmétoarele tulburari ~ clivusul bezei craniului este redus dimensional iar mandibula este mult propulsata inainte: asdgzvolterea deficiter£ a procesului alveolar in zona frontal asociaté uneori cu 0 -alveolo-palatin. dezvoliare exageraid a complenului pter Se deseriu 2 tipuri: Tipul! - centrul de rotatie este Ia nivelul incisivilor si evolueazé spre o ocluzie distalizata si adanca in acoperis cu 6 revodentie sau 0 retroalveolodentie inferioara; ‘Tipul Hi centrul de rotajie este Ia nivelul premolarilor si evolueaz& spre o ocluzie distalizat& asociata cu inocluzie vertical si infraalveolodentie inferioara Rovatia faciala toiala este condifionatZ pe ling’ rotatile celor doud maxilare gi de fenomenele cresterii ce au loe la nivelui bazei craniului si piri inferioare a osului frontal Cresterea condiluiui mandibular © crestere marcaté in sens vertical a condilului mandibular determin’ 0 rotalie mendibularé anterioari cu axul de rotatie ia nivelul premolarilor inferiori © crestere directionala sagitala in sus si inapoi determin’ o rotalie mandibular posterioard. O crestere condiliana in sus si inainte determina o rotatie mandibulara posterioara. Unghiul goniac Un unghi goniac mic determin’ 0 rotatie mandibular’ anterioara Un unghi goniac mate determind o rotatie mandibulara posterioar Procesele alveolare si dintii Dezvoltares in plan vertical a zonelor laterale mandibulare caracterizate prin procese cheolare solide si ‘oarie inalie si dinti cu rfdacini foarte mari si alungite determina o rotafie mandibular posterioar’ si invers