Aevlavii ce ny a NU s¢ CUViN¢ “INStires Crug si a Maicii Domnuly; a fi parasite ; ocotesc utile ~ sinu intra} Jus os : - ™ discutiile contradictorij ¢ Cae act «ndeobste numele de a indeo's 1 obiceiyy Meu si |e U aceia Cirorg lumea psectanti ; »cu fratij Noster; P le i. credinta adici. Este fiecare de liber Crede ce scar in MB, 38 (1988), ne Ls pp. 1-15, teluat in 1 Jumul Daruind vei doband;. i yo! ; : ta, EEMS, ia Mare, 1992; Editura Dacia, Cluj-Napoca: 1994, 972 1999’, 20024; Editura Manastirij Rohia, 2006. : inte de credinga, Editura Humanitas, Bucuresti, 2006. ou ic si omiletic: Cuvantare Pentru ziua de 14 sep. ae (inaltarea Sfintei Cruci — Evanghelia In 19, 6-11; 13-20; 25-28; 31-35), das sila: Dumin naltarii Sfintei Cruci (Evanghelia: In3,1 ica dupi inalrarea Sfintei Cruci (Evan ‘4 ; Duminica a 3-a din Postul Mare (a Sfintei Cruci — ae : Mc 8, 34-38; 9, 1). Sila Praznicele: Nasterea Nv aici Domnului, Intrarea in biserici a Maicii Domnului, Adormirea Maicii Domnului. ica dinaintea 3-17); Dumi- ghelia: Mc 8, 34-38; Tematica : cruce, chenoza, smerenie, lepadarea de cruce, Maica Domnului, sfinti, mijlocirea sfintilor, iertare, neo- rotestanti.Stein, a, ~calea pe care-1 pe i pe ¢ | Poarty inim, urmand, fireste, a purta sy meaty SHIN Gas vids , and cot Msp, perth Acute It, fnvagitura lui Hristos p Aces inde Ic te lerea ale eee ener . ciaza: pe libertate nem pe libertatea d ichiarse! : ; Plin ra lui rispundere in ziua Jud, ny dona cna Cig, insult, pe intreag a su . celei mart ' - __ oui eviavii de care cu adanca Parere ¢ le Sunt insa d a : rte fratii nostri de alta Credings onstat cd stau depa i nost | de douad mari si minunate conso};;; x, sunt convins, doua imense greseli Despre cruce se afirma, sub o forma ori alta, cig 1 mijloc de tortura $1 ucidere, pe care ce avim si venerim ? (Trecand usor rauc lipsindu-se astfe sisivarsind rotodat. fost un simplu rost ar avea sa-] prosl peste preinchipuirile din Vechiul Testament : nahustanul e, lacob proptit in toiagul sau gi binecu- lui Mois \ rmata israeliteana biruitoare numai vantandu-si fiii, al atita vreme cat Moise sta cu bratele intinse .) La ce bun sa ne inchinam unei abjecte unelte de chinuire si executare a criminalilor, folosita de romani si de iudei? Ba ni se da de inteles cd semnul crucii gi crucea insasi sunt cu adevarat profanari ale cultului crestin. Crucea, prin urmare, e inlaturata din casele de rugaciune si din viara spirituala a fratilor nostri de alta credinta. Rau fac, gresit procedeaza, la bun si puternic sprijin renunta, Crucea, pentru Hristos, nu-i simplu si degra- dant instrument de tortura si moarte. E sfanta™ cruce Susti. i i oa nut de doi oameni, unul de-a dreapta, altul de-a eee poe aoe de Hristos, singur pe cruce, ‘andu-si durerile pani ivi : i § pana la moarte, sub priviri - Uncioase ale talharilor, Priviele nepu Celor ce obiecteag: ‘4 ortodocsilor si fof Ponte la doua lemne su, silor si catolicilor c& se inchina Prapuse li se poate raspunde: nici gandyn ce HM SCCUVING A fi payg wld ae Me sith si sting de sc umpul gi pre fcc nostru. Ealtar pe ee pa M3 ;povaculitt al Rascumpararii cr ult ce apasi asupra Noastra ae sw ap _a sivargsit Cel Care ah sacny Val suf Sule ae iy ae De crue otra mantui , ascultind apycalul si pe < reuirea Noastra, §- Sa dumm i 7 Pe cruce s-a oficiat o slujb incog de porune, ezeite $1. primit moartea, ¢ j 4 desertar de = 4 Sting 4 am aTlea Ne puce menirii 4 sho jertty vasezare a omenirii in. si a de reaseZ Ir. In situatia aa Shun act os ; e ne original Necoruptic Hristos, fratele, prietenul, insotitorul cel OF gra aflat sfarsitul pe lemnul blest rivirile jronice si biruitoare ale unor dma sub duplecatt serosi de spectacolul avarcoliclor bi nes rrup sortit mors. Cel defaimat, invins radi tetului obiect neinsuflegit care-si implineste : rece vo qnica-i menire. Si Acesta e Hristos. Pe io ur ~ trecem CU vederea? sta si-L Chenoza Cructi e dovada cea mai limpede si mai puternica a totalitatii gi seriozitétii intruparii hi Dumnezeu. A fost ales un popor mic, sarac si subjugat, roa’ st preferata familia modest a unui teslar (nu a unui nobil, unui bogatas, unui cArturar, unui preot). Ba mai mult decat atat, spre 2 da intruparii caracterul ei ireversibil, totalitar, autentic, cinstit, neprecupettt tea pe cruce, chin cumplit, prelung, socotit blestemat, infamie suprema : 4 divinitatii in acceptared com- rea lui a fo s-a recurs la moar supliciu rusinos gi spre a preface intrupare pleta a conditiet omenesti. Parca s-a prevazut ca puse! Se inchina la cu si se inchine la doua lemne supra : sfintind-0 scumpu totul altceva : la crucea pe care a sirolt, singe dumnezeiesc.N — Conditia umand ( Sy André Malraux, oo Acolo "4 a sunt aavirliqi de “we ; aniele locomoyi Pri, ‘ grul de chinurl atroce omit pe dura Moy : mine invenuva aomulul, nu mai Putin fat cadicad decat a dracilor. ee Sacy i. ‘i deplin’ realitate condisia ae forma fi i necamuflata, maximala, exasperard. Adevary) iy ae opti? lar noi sd dim uitarij si sy ile, em neacenti pe langa a fapt fe table - neinchip yi, de pirtigie fard panne nesulemenite] Noastre inca titudini omenesti! Cara nedreptate, nesimtire, ingr, tiudine, impietrire, dN 3 disper ar fj din partea noastra ! Chmeda ne am catia CU LOLI ace: cary treceau clitinandu-si barbile si ranjind Sarcastic pe dealul Capatanit? Sa tigiduim, si uitam, sd ne prefacem Nestiutori! Oare nu am deveni ucenicii batranilor si carturarilo, care-si radeau de chinul unui semen (cum socoteay ei) al lor, amestecind fatarnica mila cu navalnica bucurie si rostind : si se dea acum jos de pe cruce ca si vedem si s{credem ? A nu pomeni crucea, a ne feri de amintirea celor petrecute pe Golgota e, parca, totuna cua mini- maliza fapta lui Tisus, a o relega printre alte jalnice amanunte istorice, a voi cu tot dinadinsul sa uiti un incident neplicut. Au mai fost prooroci, invatatori, filosofi sidoctrinari de seama care au predicat si enuntat lucruri frumoase, inaltétoare, minunate. Dar cate eee l. Conditia umand, traducere de Irina Eliade, Editura Rao Bucuresti, 1993, i a la romanul Calatorie la capatul nopftt a Ouis-Ferdinand Céline (1894-1961).ee nu SCCUPING A fi Pairdisite a nol" : «la bitaie tr Dp esica pus la bataic rupul tisadarg at de hy es : indelungate $1 Cumplite? 9. north Pite? Nici at ex yor a moare ” mul ca un caine" 7 » aidom a caracteristica aceast si cocmat . x in adancurile consti . efulae . Nstuintei SUscep, 1 stapanita ce accidentelor ( Prlot) suparatoare Pentru chietudinea 7 ae Sa eliminam esenta, fapta a 7 ;nimaginabila pentru psihia noastra, autocompatimitoare? * crouhy | aalu Hristo ae Noastre rita de grija ingropar ; Noastry : ali, neega. jabil ' Mal presus de onic crucea geometric $i simbolic vorbind, ¢ s a x ols : : » © semnul ierii celor doua planuri, e unirea dintre spiritual ‘ual gneret si ma niceascd : ne repreainta aradoxala, perpendiculara, fundamentala ~ noastra terial, € metafora dublei noastre naturi: duh if « : duhov- ; pamanteana. Ea 5 : sipa a. ha ne rezuma, ne recapituleaza, grafic si cardinal, ne expune in dubla solemna si derizorie situatie de faptura care, deopotriva, tine de lume si de cer. Dece, ne putem intreba, a fost aleasa crucea drept mijloc de tortura si omorare a Fiului lui Dumnezeu? Probabil pentru ca presupune o lunga agonie (de natura amultumi ura, invidia si ticalosia osAnditorilor -siliti totusi si iuteascd spectacolu nu cumva sa se rizgandeasca dregatorul, motiv pentru eazai-se {Le 23, 26) 1ca si nu-iapuce simbata si [!n 19.31] care a si fost solicitat Simon din Cirene: usur patima amagitorului, numai si-L vedem mort!) ; apoi utare rusinos, rezer- pentru c& prezenta un mod de exec veche socotind vat in genere sclavilor si talharilor, legea Spanzurarea pe lemn a fi gen de moarte blest (Rastigneste-L! psihanaliticd ematé, iar Tomanii oe ¥ i [023,20 manii, executie infamanta ). Imi | tnchinia; trex << oe chipui ins& cd adevarata explicatie adanca,enh, 4 cis omul, fiiney ind " ty pertalitated © y “Uhoy i neo dd re 5 “ste iy é J aingura creatund care paseste Mereu y, tt : hypedul. annul i a sachi I bipedal rin aceastt insusire a sa chiar. @ al, {epait prin oe ep, c ped ee njosirit: : : } expus ocari, batjocurit, inj ms el, flin find eX] amtul . a init pudoril st demnitatii, e despuiar in, 5 Tus . i , ; . apse antuitoruluj e fe oapselor Man 0 fig (braul din jurul coay i sicturala), edefaimat si luat in ras tocmai Prin cees fue : ale i separa, il innobileaza. E tintuit (el, fiinta SUpetoae, nobild, activa, sloboda, el, capabil de a privj firm, mentul si pe Ziditor fata catre a peun nenoro imputit de lemn gi lasat s4 moarg prin si din j | defineste si deosebeste de celelalte anim il defineste § cit sj Nsasj Ce xl ce verticalitatea sa: organele intra in ptoza’, setea devine chin atotstépanitor, e expus gol privirilor Teci, indj- ferente sau batjocoritoare ale semenilor ( nu ne spun ca ar fi procedat cineva? ca b din Coventry cand a fost plimbata goal lor regina Godiva: sr-au intors fetele caselor). Omul rastignit e distrus de c Evangheliile unii Cetatenj a prin Orasul catre zidurile © psihofizice — cal? Vertical vei § erticalitatii tale. Esti doar iva lui, Esti verti eplasarea in 7 Sibitii not ligam Jos a unui organ, de obicei ca urmare n dactilogram lente de Sustinere, ‘a, exprimare neclarg.Ste ay, s. : : flinta induh caturd Care paseste Jul singura creatura car Paseste _ prin aceasta insusire a sq ch Pst 1: omul, 1y verticalttated ch: ¢ neo dd hic Merey Ve lar Tey arse ; c ped fe 5 Saree ae cy 4 expus ocaril, batjocurii, 'NJosirit ; find ex Cede, » Psp i el, fin 1 si de Itaui, e il rusinii, pudorii si demn t de simtul rus SLE ‘SPuiagj fs iul din jurul coapselor Mantuitorulyj eo fctg’ (braul din i defaimat si luat in ras tocmaj Prin cee, - = i deosebeste de celelalte animale 5 i als inc SUP Etigars € a privj firma, un 2NOrocit i it de lemn si lasat si moara Prin si din insig die » Setea devine OF reci, ind}. (Evangheliile bunii Cetaten| la prin Orasu] catre zidurile €€a Ce i-a fosr i ileaza. E tintuit (el, fj separa, il innobileaza. E r bil activa, sloboda, el, capabil d ea si pe Ziditor fata catre fara) pe n § verticalitatea sa : organele intra in Proza! chin atotstapanitor, e expus gol Priviril ferente sau batjocoritoare ale semeniler nu ne spun cd ar fi procedat cineva2 cq din Coventry cand a fost plimbata goa lor regina Godiva: si-au intors fetele caselor). Omul rastignit e distrus decspi ce 08 56 CUDINE A fi pay por cl oly i ,mobilizat, tel quel’. {yn deplir : ate a insusirilor na ir fixe ficare 4 insusirilor tale Primord nga Gale Bato inte sin goliciune sii : pacic in g Stimobilitate SUN Darog axe — orizontal a oe HANA $1 vertical rrasatura de unirea coord elot dow hetey rea de on sa i icatura de fi pst ute, cn “ ie _ mradesit iuirea, ununa de spini, icfel superfetatori si de origine ron arii isi POt spala si ei mainile: ny- m de lemn si te lisim si mori.) a - ‘ Cate descr, ate OF UNiversyl : UL Nda durerii gj : Piroanele sunt e 4 : Nana. Fariseii ¢; cartul 7 7 Mt Tacem nimic ce ee rea lemnului , coaterea lemnulut crucii di in locasurile de cult crestiDs evitarea facerii semnului sfintei cruci, 1 ia jurul jertfei supreme sunt tot atatea doveri ceca cunostinta flagranta, de ipocrizie istorica si de nere- lex (psihopatologica) vointi de a Saree vietil pamantesti a lui Hristos, Care neincetat ws cele mai diverse prilejuri S-a referit la moartea dean avea Sa aiba parte. Un crestinism fara cruce este identic celui propus jntr-una din cele mai teribile povestiri ale Martorilor Patimilor de Giovanni Papini. (Marele rabin ofera Papei convertirea tuturor evreilor, cerand in schimb stergerea din Evanghelii a episodului Rastignirii.) Prin jertfa Sa pe cruce S-a dovedit lisus Hristos Fiu al lui Dumnezeu si Fiu al Omului. Pentru aceasta 1 S-a dat puterea dea judeca lumea, fiindcd a cunoscut-o cum ocit: prin sufe- nu se poate mai temeinic, mai nemijl i netrebnict tint’, prin suferinta rezervata celor ma ijale lui Paul Valéry: dar si la jurnalul 1 1960 la Paris $! 1. Referire la cele doua volume de reflect Tel Quel, publicace in 1941 #4 1943, avangardist de literatura fondat in anu publicat de prestigioas@ editura du Seuil.Meany, Socrate, omul, a muri incon; , oament oe ine Uae dint j ide, tratat cu deferenta, Sorbing din th at Here ae % Beata Cy diseip nedureroasi, filosofand, senin Si dem, va cu oud a a, Hristos-Dumnezeu i-a ales parteg Cu rap bh un zeu se hrate it nxex.. ati rrebnicii (die Gedachteten). A murit Parasic sp ne a ant devanuis | fe aj : |, plin de rani, de vanatai si de san sii, expus gol f . rade * Pe jamb spurcat, luat in derddere, Provocat, q un damp § ; ‘Aen {e-a pururi biruit si compromis, exemplificand — vert de-a pu —conditia umana. si exasperat condit al Care nu e numai a Sa. a ea perind-o, ne mingim pe noi oe oe ne lipsim de lucrul acela prin care s-a in éptuit MANtuire noastré. Miretia lui Hristos, spre deosebire de mul onorabilul sfarsit al lui Socrate, este de a fi Consimtit s4 moara ca ultima dintre fapturile Sale, nemangiiar, cunoscator al deznadejdii (si ce ar fi suferinta ome- neasca, lipsita de simtamantul deznadejdii, altceva decat o pseudosuferinta ?), zdreanta omeneasc prinsi in cuie spre dispretul, ocara si distractia adversarilor Sai (sau a numerosilor amatori de spectacole tari). Socrate moare ca un zeu, imperturbabil si distins, Hristos ca rauficatorul cel mai vulgar. Aceasta e dovada divinitati Sale, a integralicatii gi integritatii ineruparii Sale. Fata de “ruce si ristignire, Hristos ar fi fost un Mare si nobil Propovadui turiseste Fi ; : ered Ste Fiu al Jui Dumnezeu, Fiual Omului si Izbavitor’. + a noastra a Cuturor, Aco ne lens : : a A fi Spada de cruce _ chiar fri intentii rele $1 are ~ }} = Se casez., » PS€aMnA a nu intelege misiunea paman- ta lui Hristos Z Vointa Sa de a Se identifica soartel "Renee ape ° Paralely ma: : ; a es a Wi Soctare *! ampla intre moartea lui Hristos § ©, vez) - “ a »Reflectii despre moarte“. CeagSiang vi. Socrate, omul, a Murit in i cn. s 2 dine T Rael tratat cu deferenga, Sorbing qa discipoli fi sdureroasa, filosofind, seni jsolubt il = si s-a pecetluit j induy fl OMen i, S . CA and crucea : loc de Cinste in hy; Cite, SCric] of 5 nd-o sub chip de cruciuligg 3 pe <4 i in cas AN, noastre, ne afirmam an by tUpUl say jurea! in arele quce™ prinos de Cunoastere con i decat vrerea de teandrie, $e1 om, car despre Maica Domnulyi curatd aberatie si Cludarenie cy nu »aodal © parte es t fi! Mm mai wren de ec nu poate 1. €Priceput Pe intercesoarea noastri, pe bl, Andetea j Insasi, are cu buna, mod, cea Pe © > Modesta si mod, eratgy tie pt pe icii o clasifica : 0 clemens, ate catolil 9 pia dulcis virgo Ma Care cu puterea nevinovatiei, ie » SUpUusenie} plindetii et infrunta legile cauzalitatii si simp] rate absolut si mecanica a universuluj eae rosat in stricta-i dreptate! Pe ca, care-j oo ae cuafirmatia-dorinta a lui Dostoievski : ca doi plus sd si faci uneori si cinci. Pe femeia cu broboada din piesa lui Diego Fabri (Procesul lui Tisus) care nu soviaie si q!! » Cura jului si acopere cu mahrama ei de femeie simpli pana si capul ticilosului care, nesilit si netorturat, si-a vandut prie- tenii si camarazii de lupta. Pe aceea care neincetat se roagd pentru dreptate (cum crede Sfantul Isaac Sirul), pe apiritoarea cazurilor disperate, pe neincetata rugatoare pentru toti pacatosii, vinovatii, gresitii, marginalii! 1. ,O, blanda, sfanta, dulce Fecioara Maria‘ (lat.).Si : A “inh, lerati, ocaratl, pentru ce; de tor A I sderat Sing, Bur . : X se Milla ‘ir de fugar), si se roage Pentry ar > surdidal : si le yy de-am alu Tata. cy r x eP aceea “a u : indiferenta) pe aceea care Merey Se aff. coasa “scons pentru de a o cat nec PES : (oric nuare cine sai lubease’, sj enud pent I nga de la noi (sau am t ‘ polit! -ilor ' propsitlors essex cama OFF -vinovata, crunt batutd de 1h ge, meia neviIno a Vs i fy cain cantecul lui Georges Brass” s- berjy rife ; Srinti a ‘ ; sa parintilor, lang; | i copilul alungat din casa p 7? SBE sc i. i, pre lar ling dul lovit si ocarat pe strada de 0 ceata de derbede odul Ic ; : ; ‘: . ‘ a infirmul nevindecabil pe care nu are Cine-| ingri anga : langa torturatul care tocmai nu mai rabd3 Sle gata anga cedeze... a8 Aen Nu subtilitatile teologice intereseazx St frimang pe oamenii de rand care cred in Maica Domnulyj si nadajduiesc in ajutorul ei suprafiresc. Nu daca a fost imaculati din clipa zimislirii ei (dogma imaculatej conceptii sau neprihanitei zamisliri, 1854) orj numaj din clipa cand a rispuns ingerului vestitor ,, Fie!“ si S-a salasluit intr-tnsa Necuprinsul. Nu daci s-a inaltat cu trupul la cer prin Propria putere (dogma Ascensio corpore Beatae Virginis Mariae ad caelum, 1950!) ori a fost inalrata prin puterea Fiului ei. Aceste subtilitati teologice trebuie lasate in grija carturarilor competenti. Pentr Umarea masq a oamenilor, Maica Domnului Merel Bata sd ierte, 63 se Toage, s& indrazneasca nde pe Domnul cu temerit TOage a. il i 1 Bi Pentru Sarmanij muritori. €maica 4 Cupri ; a “Ly atea ei de mami si Caci ~zice textul - icarea Feticitej Fecio; fine : c ; _ €Cloare Maria cy trupul la cer“ (lat.), BMatizarg de Biserica Romano-Catolica inre SC CUDING a fi ny, jfavtt © ya’ ol pe atte jsoate rugictunea Mame; t LMM aie Peng «ulti: Maica Domnuly; e imby A gape ‘ “ita ost : co? de sfiala) si staruitoarea ata ¢¢,. “ysit Oastry solit, atd $ xs : 2 1N cer He agoste Materng pacat de Cel CATE © Nesocotese, 7; se ap| - jsatulu cardinal Ottaviani despre Pica Yorba A ate: sunt Nu-mi ste mio! : : Ul zbatandu-s japlorands intervenind, staruind- dupa c I 1 7? I I ; 7 ‘ne a mi-o inchipui copj]s este rusine iP : opilareste — dar p sergand la poarta raiului cu o chiseg de ana sic mahrama pregatita pe brat ca ij 7 i Fiului ei, sal icii Fiului ei, sa le ure . e mucen! , ze bun venit, aparatoare (avocata) ; ,dreptatt! stricte, Reprezint Ive ee i nemarginita dr pacitosi, sunt nenorocitj, achipui pe Maica Domnul Tusine sa €, cerand, ™M nu-mi U eretic — argint in ntampine Sa-1 imbie - 5 tga sudoa- rea fruntil $i sangele cu mahrama ei cea sfanta. Tare trebuie sa se simtd siguri de fariseica lor virtute-dreptate cu neinchipuit de buna dulceari sis le steai si tare trebule sa-si facd ras de mili si de indurare, si se prerinte cu fruntea semeata la portile raiului cei care din Maica Domnului fac 0 ,,simpla femeie credincioasi*. Bravo lor. Noi, cei de jos, pacatosii, noi nesigurit de soarta ce ne asteapt&, noi, tematorii de Judecata de Apoi (si de ispitele si primejdiile ce ne inconjoara, pe cum de nu ne-am m numiara printre arei Maria, acest pamant bogat in capcane), simti fericiti peste masura ca ne purem ne i t i ivi C10: cei care cred in milostivirea pururea Fe . wii? bucuria tuturor celor necajit‘ . i, la a : «= Domnuluis a icii Dom 1. Inunadin primele cantar! inchinate Mai Ceasul al saselea.N. Steinharg t cotim rugaciunea crestineas x ca a uneste cele doua evlavij ycdtoare crucea : Domnuluj! De aveea bund sO ginainte de culcare, cea 0, preacinstita side viata “jytiemi cu Santa Doamna Fecioara Nascat «1 Oare de Dumnezeu $i i li i eu si Cu COfl sfintii in veci, aminbun: socorim ruga, aici tu, ny Ne: iat care sam Du Fiu cui pri vidPemeia «+ cia Batboys! cas altor patimitori, Domnut \ a § a th a ysinesolicitat, fi vine ap. in iva St in ue iat ars Nei sin : Ve pe a si Stnagog; ; as i intr. a si bunatate. » PB! tinteg oi pumnezeu ca sa se Vadeaseg > INtry Matire Fiulul Obedes cheama, oO vindecg _ totul 7 Soa cvingeala fulgerului. Textul istorisirij one, a Pripa, mai pagn ae 3! ritmat decat a] celebrs Ice nu-j pan din Orient, Cezar vestea senatului: son vidi, vic’. re 0 afld printre enoriasii y ca : CU park _mbatra. Din mil sa | le 1, Publica in MB, 37 (1987), nn. 6, PP. 58-61; reluat in volumul Daruind vei dobandi. Cuvinte de credinta, EEMS Baia Mare, 1992; Editura Dacia, Cluj-Napoca: 1908 19977, 1999°, 2002; Editura Mandstitii Rohia, 2006, Cuvinte de credintd, Editura Humanitas, Bucuresti, 2006. Liturgic si omiletic: Predica la Duminica a 27-a dupa Rusalii (Evanghelia: Le 13, 10-17). Trimiterea la dumi- nica mentionata apare, in original, ca subtitlu. Tematicd: minunile Domnului, suferinta, sabat, binele, legalism, fariseism. / . »Am venit, am vazut, am invins* (lat.) - continut lapidar al scrisorii prin care Cezar anunta biruinta rapida tmpotriva tegelui Pontului.