Fernand Braudel mediterana si lumea mediteraneand in epoca lui filip al Il-lea Volumul | Traducere de MIRCEA GHEORGHE La méaitrranse ot te © Librairie Armand Colin, Paris, 179 ae ee ETUeA MERDUANE or eras areca BUCUREST 5Py 9, 20 31 damentale si. solidayits ile de aetivititi umane depasirile, evaziunile, De vazut ‘contributi activitatile prozalee, Baroaue", Monee, 11; "308% ub this ee Est. id Peniru lectia inaugurala ta College. de. France, din 1973, Le Roy Ladurie a ales tema rote inimobile, Torin ‘Pranjel iatresecoeie 3e1Ve= Hi ma ales demoerafie 3 emoerati Benin & surpinde" deserves su ol Ceied Hedovenitea celor multi, ce anume a dat stable litate existentei lor in Amaninte Ta caren noastré Calatort, tmagin constant, capital: Intereomunttase ta tena, Berts ur’ ehatote, p. PREFATA la prima editie Pind astdzi nu s-a descoperit in Lumea'Noud ‘nici o Mediterani ca faceea care exists tn Europa, Asta St ATrica Am iubit cu patina Mediterana — desigur, pentru cA am venit din Nord ca atitia alti, dupa atitia altii — si icam consacrat cu bucu- rie ani indelungati de studiu, pentra mine mult mai mult decit intreaga mea tinerete. Sper,.in schimb, ci o farim’ din aceasté bucurie $i 0 buna parte din stralucirea ei sa lumineze si paginile cartii de fata deal ar fi, férd indoiala, sa dispunem de per- sonajul nostru dupa plae, in felul romancieri- lor, s4 nu-l pierdem o clip din vedere gi si evocim fara contenire prezenta sa ilustra. Dar, din picate, sau, dimpotriva, din fericire, pro- fesiunca noastri nu poseda’admirabila thm! diere a ficfiunii, Cititorul care intentioneaza si se_aprople de aceasta carte asa cum as dori eu, trebuie deci s& contribuie eu propriile sale amintiri, cu imaginea sa personala despre Ma- rea Interioard, s& coloreze eu cle textul pe care iA ofer, si ma ajute si recreez aceasta. vast prezenta, ceea ce eu m-am straduit cit am putut... Cred e& marea, aga cum 0 putem ve~ dea si lubi asta, rdmine documentul cel: mai important asupra vietii sale trecute, si daca eam refinut decit aceasta invatatura din. pre- legerile profesorilor mei de geografie dela Sorbona, pot spune ins cd am retinut-o cu 0 3 obstinatie care d& sens intregii mele construct.Se va considera, poate, ci un exemplu mai : simplu decit Mediterana’mi-ar fi ingdduit <8 eupindu-i istoria generalé dupa Unia punctat& marchez mai ugor, de bund seama, legaturtlé a contururilor geografice. Caci, se pune intre- istoriei cu spatiul, cu atit_ mai mult cu cit, la barea, ce valoare au aceste contururi pentra scar umana, Marea Interioara din secolul al cercetirile noastre? ar putea serie oare istoria maxii, chiar si pentru cineizeci de ani, limitind-o intre a un capat si la celalalt, de prejurimi erau deja XVi-lea este mult mai intinst decit astizi; personajul sau este complex, stinjenitor, unic. Ea scapa masurii si categoriilor noastre. Nu e cazul sh incerei a scrie 0 istorie simpla, ca, de retNeree-atrnscitt ine hapa clic ant eaten ‘gjuite de vechiul Tlion? Aceste probleme de 84 istorisesti pur si simplu cum s-au petreeut Incadrare, primele ee se ridiei, le implied pe lucrurile.... Mediterana nici macar nu este 0 toate celelalte, cici a delimita inseamni a de- mare, ci un ,complex de mari impovarate de fini, a analiza si, dupa imprejurare, a alege sau insule, téiate’de peninsule, Inconjurate de tar= a adopta o filosofie a istoriel muri sinuoase. Viata ei este asociata cu cea a in sprijinul nostru_aveam o cantitate pro- TSE, poewial el’'th Gea! Hai’ Madi partes digioasd de articole, memorii, cérti, publicatii, este rustica, marinarii care o cutrelerd sint, fn cercetari, unele de istorie pura, altele, nu mai Glipéle Tor ‘de Higaz| tirani. Ea este’ aed putin interesante, scrise de vecinii nostri etno- mislinilor si a vitel-de-vie, dar si a bireilor grafi, geografi, botanisti, geologi, tehnologi. inguste cu lopefi, sau a navelor pintecoase ale Nu existi in tOata lumea un teritoriu mai bine Hepstortde, fur etortl! ef net Weblble ae Hfe cercetat si inventarist dectt cel al Marit In- separatd de. lumea uscatului care o thvaluié terioare si al irmurilor pe care le lumineazi precum argila nu trebuie desprinsé de miinilé eu scinteierile ei. Dar, trebuie spus, chiar cu olarului care o modeleaza. Lauso la mare. e pericolul de a prea ingrat fat de predecesorit tente’n terra (,Adu laude mfrii, dar nu te dez- hostti, acessté cantitate uriag de Tueréri i lipi de pimini™), spune un proverb provensal striveste pe cercetdtor ca o ploaie de cenusé INu-WVont ufla, "eadak! Mpa gtrBidantt ba Hel? Prea multe dintre ele vorbese un limbaj de Hy mult rabdare, de numeroase demersuri si, ence at nae oe seat crear i Indoial’, nu Vor lips unele ‘greseli inevil a mozalculu siu, si nu atit imensa ei fable. Nimig'nu-bete ‘mal predter dectt. Medi? ramintata, eft gesturile printilor si ale geografului. Acestea sint domenii recunoscute fara nimio comun cu viguroasa si lenta istorie tichetate, jalonate. Dar Mediterana istorieiS Bern ne. preocups. ren. te cae Bee. Suede opi asate ne ag stent ch ed ee alc aero a Tare" cal Afunige stend Gri! cer ait pal pai Este imposibil, totodaté, si alcdtulesti 0 dm Worientur Iimtest: Val de istorieul ‘Gare erdde fstorie a marii fr cunoasterea precisé a in- ca aceasti problema preliminara’ nu are im- izvoare din arhivele sale. Pind tn pre- Pottan{d, ‘cd Medlterdnn “est Pun 'pefione] ee cina pare peste puterile unui istorie nu treble definlt flindel a fost caracterizat telat No Cust tat mediterancan, tn seco eja demult, un persona} limpede, usor. de wre sii nu-fi aibA arhiva, in gene~ cee eee iat eras ead epee: user de rer JW ral bine inzestrati cu documente scApate din a 2 incendiile, asedifle, catastrofele de oriee felBe care lea cunoscut lumea mediteraneand, Or, Pentru a inventaria si cerceta aceste bogitii ne~ Bimuite — adevarate mine cu aurul cel mai cu- fat pentru istorie — ar trebui nu o vial’, ci Souizeci de vieti sau doudzeci de cercetitori onsacrindu-si vaja aceluiasi scop si in ace- lasi timp. Poate va sosi ziua cind pe santie~ rele istoriei nu se va mai lucra cu metodele noastre de mici mestesugari... Tn ‘acea 7 Vom ajunge poate si studiem istoria generala Pe baza textelor originale si nu prin inter- mediul cérjilor mai mult sau mat putin de prima mind, Este nevoie s spun oi n-am des- Pulat, dupa cum as fi vrut, toate documen- tele din arhive, oricit de amplu a fost efortul meu, c mi-am claborat cartea pe baza unei cercetéri, prin forfa imprejurdrilor partlala? Stiu dinainte a multe dintre conetuaiile ei vor i reluate, discutate, inlocuite cu altele. Dorese acest lucru, céci numai astfel progreseaza si trebuie si progreseze istoria, Pe de alté parte, ca urmare a situatiei sale, eronologic defavorizate, intre ultimele muri Vilvatdi ale Renasterii si Reformei si acea pe- rioadé dura, deja Incorsetaté, care va fi se- colul al XVil-lea, Mediterana’cclei de a doua jumatati_a sccolului al XVI-lea este un fals Subiect frumos*, dupa cum seria Lucien Feb- wre. Trebuie si semnalez interesul lui? Nu este de prisos sd stim ce a devenit Marea Inte- rioara la inceputul epocii moderne, atunci -cind lumea inceteaza si mai fie orfentaté spre ea, s& triiasea pentru ea si in ritmul ei. Deca dena rapida despre care s-a vorbit mereu, nu Pare demonstraté sau, mai curind, totul pare si demonstreze contrariul, Dar, dincolo de aceastii drama, cred ci toate problemele pe eare le pune Mediterana sint de o bogitie ‘omencasca excepfionala si, prin urmare, ed ele {i intereseaza pe istorici si nu numal pe el Sint Incredintat chiar cA lumina lor ajunge pind in vremea noastré, cé nu sint lipsite de 38 acea in sens strict, 0 cerea istoriel Nu ma voi extinde asupra farmecului, fspitelor pe care le oferea un asemenea su- tile, adicd dificultatile si curse- a evocat. As mai adaugaro si aceasta, gi anume, faptul cd, printre Iu- Grille noustre de istorie, nicl un ghld temel- nic nu mia oferit sprijinul séu. Un studiu istoric asupra unui spajiu lichid comporté, de ceea, tot farmecul, dar, desigur, si toate pri- mejdiile noutatii. Talerele balanfei find amindoua incrcate din greu, am avut oare dreptate ca, in cele din na, sd inclin unul dintre cle spre partea ris cului si, lipsit de prudent, s& consider ok aventura merita efortul de a fi infruntata? Scuza pe care o prezint este insasi istoria acstei carti. Cind am coneeput-o in 1923, ea se prezenta sub forma clasic’, desigur mai pru- 4, a unui studiu consacrat politicii medi- teranene a lui Filip al Ii-lea si profesorii mei de atunci au aprobai-o cu trie, Ei o vedeaut rinduindu-se intre limitele acelei istorii diplo- ¢ destul de indiferente fata de progresele geografiei, putin grijulie, ca, prea adesea, in- sisi Viaja diplomatic’, fat de economie si pro- blemele sociale, destul de dispretuitoare la dresa faptelor de civilizatie, religie si, de ase- menea, fal de literatura si arté — acesti mar- tori insemnati ai oricdrei istorii autentice si care, inchistatd in prejude interzi Grice privire dincolo de birouri si cancelarii asupra Viejfi adevirate, fecunde si viguroase. S8 explici pclitica Regelui Prudent, insemna, fnainte de toute, sa stabilesti responsabilitatile suveranului si ale consilierilor si fn elaborar acestei politici, aflata la dispozitia impreju: imbitoare, sa determini marile si mi- ile roluri si, totodatd, s4 reconstitui harta ge- nerali a politicii mondiale a Spaniei, fata de 38 care lumea mediteraneand nu a reprezentatdecit un sector si, desigur, nu totdeauna cel privilegiat. Incepind cu anul 1580, forfa Spaniel era de fapt respinsé dintr-o data citre Oceanul Atlantic; este perioada cind, constient sau mu de pericol, intinsul imperiu al lui Filip al I-lea trebuia si find piept si si-si apere exis- tenfa primejduita, O puternies miscare de bas- culare fl Impingea catre destinele sale oceanice. 34 te interesezi de acest joc subteran, de ,fi- zica“ politicii Spaniei si s& preferi aceste cor- cetiri ctichetérii responsabilititii unui Filip al I-lea sau unui Don Juan de Austria, s& gindesti, in plus, c& acestia, in ciuda iluziilor lor, au fost de multe ori concomitent unelte si actori, inseamna s4 depasesti de-acum cadrul traditional al istoriei diplomatice. In sfirsit, s& te intrebi daca lumea mediteranean nu va fi avut, dincolo de acest joc indepartat si inter- mitent al Spaniei (destul de sters, dacd lism de 0 parte marele act pasional de la Lepanto), Propria sa istorie, destinul si viata sa, ce meri- tau altceva decit rolul unui fundal’pitoresc, insemna si cazi in ispitd in fata imensului su- biect care, in cele din urmé, m-a prins, Ag fi putut oare s4 nu-l observ? Cum s& ur- maresti din arhiva in arhivé documentul reve- lator far SA deschizi oehii asupra acestel vieti fe si forfotitoare? Fata de atitea indele:- niciri fructoase, cum sf nu te intorei citre a- ceasta istorie coonomica si social’, revolutio- nara, pe care un mie grup de cereetitori se stréduiau si 0 promoveze in Frenta la o dem- nitate ce nu-i era refuzaté nici in Germania, nici in Anglia, nici in Statele Unite, nici chiar in apropiata Belgie sau in Polonia? Sa intelegi istoria Mediteranei In ansamblul ei complex, era totuna cu a le urima sfatul, insemna si te adapostesti indaritul experientei lor, s& mergl in ajutorul lor, s4 lupti pentru o forma noua de istorie, regindita, formulatA la noi si vred- nicd s& treacd si dincolo de hotare, o istorie expansionist’, desigur, congtienta de indator ‘si posibilitatile sale, dornica dati, fiind mele vechi, cu mai multa ea mai pufind in- Mediterana ne-a obligat doar sa iesim din o- Aceast4 carte se imparte in trei parti, fie- ros, daci expresia n-ar fi fost abituté de ja sensul siu adevarat, o istorie sociald, o istorie a grupurilor si a colectivitatilor. Modul in care aceste Valuri de adincime pun in migcare tota~ 41 litatea viefii mediteraneene reprezinta cea cema preocupat in a doua parte a edrtil, unde am Studlat, succesiv, structurile economice, state- le, societatile, civilizatiile, incercind, in eel urma, pentru a face mai vizibila conceptia mea Sespre istorle, si demonsiner cum toate aceste forte din adincuri au fost folosite in domeniul complex al rizbotului, eéet rizboiul, dup! cum stim, nu este un domeniu de responsabi pur individuate A treia parte, in sfirsit, cea a istoriei le, sau, eventual a’ Istorlel pe masu anita, cia individulul, storia eve- nimentiala a lui Paul Lacombe’ si Frangois Simland: o agitulfe de suprafata — talazurile pe eare mareele le ridici prin framintarea lor intensa —o isiorie cu oscilajit scurte, rapide nervoase, Ultrasensibild prin definitie, cel mai mie pas. pune in alarm® toate instrumentele Sale de masuri, Dar flind astfel, ea este. cea mal pasionata dintre toate, cea mat bogata in adevir omenese si totodati cea mat prime} dioasi, Si nu avem ineredere in aceasté isto- He ined flerbinte, asa cum au simiit-o $1 20 frait-o contemporanit ef, in ritmul viet lor, scurti ca si viaja noastra, Ea este pe masura minillor, visurilor ‘si Hluziilor loc. in secolul al XVi-iea, dupa Renasterea propriu-zisa va ‘urma Renagterea celor siraci st umili pasio- nati si serie, s4 povesteascd, s& vorveascd. des- pre alti. Accasti prefioast ‘documentatie este destul de deformata gi invadeaza timpul.tn- departat, ocupind aici un loc dincolo de adevar. De fapt istoricul, citind hiiile lasate de Filio al Telea, transpus in locul si in situatia aces- fia se ‘aflé transportat inti-o lume ciudata cearela pare cf [-ar lipsi o dimensiune, o lume de pasiuni, desigur, oarbi ca orice lum ca a nosstri de pilda, nepisatocre Ia. ev mieniele profunde, aceste ape. curgatoar supra cirora luneca barca noastra, tntocmai cel mai bete coribil. O lume periculoas’, 4 care am indepartat vrajile si farmecele, fixin tn prealabil, acele mari curente ascunse, ade~ sea tacute, al edror sens nu se dezvaluic dectt atunci cind cuprindem o perioadd Intinsd de timp. Evenimentele résuniitoare nu sint adesea decit momente, decit manifestari ale acestor vaste miseiri si mu se explied decit prin ele In felul acesta am ajuns la o descompu- nere a istoriei in planuri etajate, sau, poate, la distingerea in cadrul notiunii de timp, cu care operea7a istoria, a unul timp geografic, a altuia social si a altuia individual —, even- tual, la o disociere a omului intr-un ‘sir de personaje. Acest lucra poate mi se va ierta cel mai putin chiar dacd afirm e& decupajele tra- difionale fractioneazd gi ele istoria vie si fun— damental unicd, chiar daea sustin, impotriva lul Ranke sau Karl Brandi, cf istoria-povestire nu este doar o metodé sau. metoda obiectiva prin excelent, ei totodat gio filosofie a istorie, gi chiar daci spun — si apoi demonstrez ¢c& aceste planuri nu intenfioneazi si fie de- cit modalitati de expunere, c& nu mi-am ir terzis nici un drum care ne duce de Ja unul Ja altul. Dar ce rost are si pledez? Daci mi se re- proseazi c& am asamblat gresit elementele aces- tei cirti, sper totusi cd se vor gisi fragmente aleétuite acceptabil, potrivit bunelor prineipii ale lucrarilor noastre. Sper, de asemenea, ci nu mi se vor imputa prea marile mele ambi dorinja, nevoia mea de a vedea lucrurile in mare, Poate cf istoria nu trebuie condamnata s& studieve doar gradinile imprejmuite cu zi- duri. In acest caz, n-ar gresi ea oare fata de una dintre sarcinile sale prezente, printre care se numiréi si accea de a réspunde la tn- trebirile nelinistitoare ale momentului, de a Se mentine in legituri cu stiinfele atit de tinere, dar atit de expansioniste, ale omului? Este posibil un umanism actual, in 1946, fara @ 0 storie ambitioasd, constienta de responsabilititile si de imensele sale forte? ,Spaima fafa de marea istorie a ucis marca istoric, seria Edmond Faral in 1942. Fie ca sa reinviel!, Nal 1946 } Lista datoritlor mele este Iungi. Pentru a ff ex- plicit, ar ff nevoie de un volum. Vol mentiona din fa ceea ce este esential, Gindul mew recunosedtor se indreapta catre profesorii mei de 1a Sorbona de acum @ouazeci si cincl de ani: Albert Demangeon, Emile Bourgeois, Georges ‘Pages, Maurice Holleaus, Henti Hauser, caruia {i datorez’ prima mea orlentare spre Istoria ‘economicd si sociald sla carot vie prietente 4 fost pentru mine o imbirbstare constant’, La Alger, fam beneficiat deajutoral amical al iui Georges Yver, Gabriel Esquer, Emile-Felix Gautier, Rene Lespés, am avut plicerea, in 1931, si audicz acl curstrile minunate ale lol Henri Piretine, Mulfumese fa mod special athivistilor_spantolt care mau ajutat fn cercetirile mele #1 care mi-av fost primil profesori In hispanism: Mariano Alcocer, Angel de 1a Plaza, Miguel Bordonau, Ricardo Mas. alena, Gonzalo Ortiz... Imi amintese ca plicere Ge el toti si de discutliic noastre de la Simancas, ca- pitala istorica" a Spaniel, La Madrid, Franciseo Rodrisuez Marin m-a primit cu amabilitatea sa. prin: clara..." Mulfumese. in mod. egal arhivistilor’ din Malla, Germania si Franta pe care iam -coplesit ct solicitari pe parcursul cercetdsilor, Fae Intre mul- fumirile mele un loc aparte lui M. Truhelka, ast nom reputat 1 incomparabil arhivist din Dubrovnik, care mi-a fost un mare pricten In timpul peregring: lor mele prin arhive si bibliotect Lista colegllor si studentilor mel din Alger, Sao Paulo si Paris de al ciror ajutor am beneficlat este, de asemenea, foarte lungd si rispindita tn intreaga lume, Mulfumese in chip deosebit Tui Earl J. Ha- milton, Marcel. Batafllon, Robert Richard, André Aymard, eare, in imprejtrdit foarte diferite, mica asigarat conetrst lor. Dintre camarazii din captivitate, dol au fost im- plicafi In munca mea, maestral Addé-Vidal, avocat Ta ‘Curten de Apel din Paris si Maurice Rowge, ur- Danist si istoric tn timpul su liber, Nw uit. ty sfir- sit, ajutorul pe care niciodata nu st la precupetit mi- cul grup de la Revue historique (Maurice Crouzet §i Charles-André Julien) pe vremea cind Charles Bé. mont si Louis Bisenmann ne ocroteau aici tineretea agresivi. Am finut seamf, In cursul ultimelor co- recturi, aduse cArtil, de observatille si sugestille pe 4 ‘care mi_le-auprezentat Marcel Bataillon, Coornaert, Roger Dion s1 Ernest Labrousse. ‘Ceea ce datorex Anatelor, Invataturlt si spiritalul Jor, constitule partea majora a datorilter mele, Se stie cd incerc si ma achit de ele elt pot mat bine Tasints de rizbol Iuasem, doar un prim contact cu Mare Bloch, Totusi pot spune, cred, cd nici un ele- ment al gindirii sale nu mia ramas strain. Pot adduea, in fine, ci tara solicitarea afectuoasd s, energicd a Tui Lucien Febvre aceasta muncé nu s-ar fl termina atft de curind. Incurajarile si sfaturile sale au scos dintr-o Indelungata nesiguranta in legi- turd cu temeinicla lucrieli mele, Fara el, desigur, a4 fi reluat o dati In plus cercetivile sl dosarele, I cénvenientul prea marilor intreprinderi este cf neo te plerz in ele eu delectare,ja general a mirli isi giseste compensatia necesara intr-altul, dup& o lege a echilibru- lui pe care oamenii epoci mu o inteleg tot deauna si pe care cijiva istoriel au impresta ck 0 reeunose, Astfel fnaintarea otomana, in secolul. al XVea, tulburind farile Levantu- lui, comerful mediteranean se indreapta cu mai multi. insistent ca inainte spre Africa de nord, La fel, spre sfirsitul secolului al XVI-lea, 0 cert '‘dezvoltare economicd antre= neazi viata mediteraneand in directia sudului Germaniel si a Europei centrale si orientale. Si in acest exemplu este vorba de 0 com- pensatie. Supravietuirea Italiei pin& in 1620, Sau peste aceasta dat, este de neconceput fri aventura mediteraneand citre nord si nord-est. Venetia a fost mult timp 0 poarta Gesehisk oatre aceste posiilitat, Tn ceca oe priveste deciderea, la urma urmei relativa, ea se va evidentia’ de timpuriu tocmai in ra- porturile Ja mare distant’, intre Ocean si Ma rea Interioar8. Pe sourt, istoria marii se im- prim sub diverse forme in totalitatea pa minturilor si spatiilor maritime care 0 incon- joard, de aproape sau de departe. NOTE 1. Felix si Thomas PLATTNER, Journal, p. 22, La 2 ‘celombrie Felix ajunge la Afonthlimary a Roaptea, in orayal Plerelatte, unde. veut bri imimtals."Fomt eran facet oe alin, tinele verzi, altele rort si compte. pe. sumatae, in sity, alfele negre si fa. plind maturitate Us ‘sai pe toste dar mi at pbuh rae Ia ust ¥ fonete amare 2, Robert ‘BAUNSCHVIG, La Berbérie Orlentate fous lee Hofsidee, Paris, 1940, Vol. 1, P. 269, 1, SAHARA, AL DOILEA CHIP AL LUMI MEDITERANEENE Lumea mediteraneand se leagi prin trei laturi cu imensul lant al pustiurilor care strabat ne- fntrerupt intreaga masivitate a Lumii Vechi, din Saltara atlantic pina la nordul Chinel: prin Sudul farmurilor liblene, unde se desfégoara S hara, prin estul muntilor Anti-Liban, unde in- cepe desertal Siriei, in vecinatatea juneia dintre cele mai impunatoare multimi de nomazi care se afl in lume, prin nordul Marli Negre, un- Ge so intind stepele sudice rusesti, avanscend f@ Asiei centrale. Pe aceste vaste fafade, anima- ta circulatie caravanierd intilnegte negotul spe- cific mediteranean, i se impune $i, la rindul ei, depinde de el. Legaturile nu se realizeazA doar prin portile cele mai importante precum Egiptul fi Sitia, zone de trecere in secolul al XVI-lea pentru faimosul comert al Levantului, ci pe intreaga intindere a hotarelor. La Oran, pe care cucerirea spaniola din 1509 I-a izolat practic de tinuturile din interior, se desfagoara inc, la mijiocul secolului al XVI-lea, un negot nu prea bogat cu sclavi negri, dar suficient de impor- tant totusi pentru a nelinisti autoritafile din mica fortireata. ‘Astfel, in zona de actiune a istoriei medite- rancene exist un imens pol degertic, dupa cum existd si un pol european. Lumea’ meditera- neana este atrasi cltre aceste t&rimuri pustii si, Ia rindul ei, le atrage catre sine. Paradoxul, originalitatea sa const’ in a etala o masi enormé de api la marginea unui continent arid si, prin intermediul Marii Rosii s1 al Oceanului Indian, in a se ‘nsinua pind in miezul su. Sahara: limite apropiate si indepirtate Lantul deserturilor de Ja farmurile Atlanticulut pind in China este dublu, de o parte si de alta 1 podisurilor muntoase ale Iranului. La vest,Se Intind deserturile fierbin{i, la nord si est, deserturile reci, intre aceste spatii descoperite $i cireulatia lor caravaniera exista continuitate, Amila Iuind locul in Anatolia si Iran, dromade- rului din deserturile centrale si occidentale. Este evident ci Sahara in sens larg (edic& totalitatea deserturilor calde pind in Tran si Arabia) este aceea care intereseaza in primul rind Jumea mediteranceni. Drumul stepelor su- dice rusesti conduce catre marile pustiuri in- ghetate din Centrul Asiei, dar nu se interfe- reazi, in fond, cu legaturile importante ale ma- rii simu joaca decit un rol intermitent, ca in secolele ai XIII si al XIV lea, in timpul ‘stralu- iri ,drumului mongol®. Sahara, in acceptia sa largi, africana gi asia- ticd, se incadrearA intre limite apropiate de Ma- rea Mediterana si altele situate la distante imense de aceasta, Trebuie sf trasim sumar aceste doud feluri de limite, apropiate si inde- Partate, pentru ca silueta personajului nostra s& inceapa a se preciza, In vecindtatca Mediteranei, desi trecerea este rareori bruscé, linia de demareatie, usor de wi mirit, coincide cu granita nordica ‘a unel lungt zone punctiforme de oaze compacte de palmieri care duce, de la est la vest, aproape fara intr rupere, din Punjab, apoi din Irak, Siria, Egiptul de Jos, Tripol diferite tinuturi din su- dul Atlasului, pind Ia Oceanul Atlantic. Ca 0 delimitare sumara, aceasta granifa este identica ‘cu aceea ce s-ar deduce din indicti de ariditatet Schita noastré (fig. 14) 0 demonstreaza: intr gul teritoriu al plantatiilor de palmieri a fost lent, foarte lent amenajat de mina omului. Dar pind unde se intinde imensitatea saha~ riana catre sud si est? Evident, pind la mii de leghe de Marea Interioara. Trebuie si ne depla- sim cu gindul pind Ia bucla Nigerului, Ia Ni lul de Sus, in tinuturile muntoase ale Abi niel, pind la Marea Rosie, in Arabia, in Iran, fn Indus sau fn Turkestan, in India, pind la 3 13, IMPLANTAREA OAZELOR DIN INDUS PINA IN ‘MAREA ADRIATICA Citrele romane indica mene, ltrele arabe, secolets, Pre Satis SoTuocth in ‘Se ratte Ses’ dium re {or ele Simpla data’ ind existenja lor a Tost constatata de Fo eee Attar tatere: tgoemie de 4,3 EMEA BINQUER, Ye KEUL 91 W, RANDLE, In cure af spare. Sehe:oarele qi drumutse’ sink fara indelaia. legate unele as"ele ih edpeneat vase gone, pamerusieurnal on Oceanul Indian ... Acest univers pustiu te wlu- este prin dimensiunile sale colosale. Un dram care, in lumea mediteraneand, ffi cere, de la un orag 1a altul, o zi sau o séptémind de c&lé- torie, reclama aici saptimini si luni. Cind_ve- netianul Giacomo Saranzo vorbeste despre Per- sia, in relatarea sa din 15768, el defineste imen- sitatea sa coplesitoare printr-o singurd frazi: spoti sA umbli fara a iesi din ea timp de patru juni“, Calendaral distantelor pe care ni-l fur- nizeazi vechea lucrare eruditéé a lui Aloys Sprenger, afirma de asemenea cu claritate: din 3 Mediterana in Sahara existé o erestere a lun-gimii etapelor si a Intinderii pustiurilor, 0 Schimbare a perspectivel. Necesitatea trans- porturilor se accentueaz4, domind totul. Pe parcursul acestor interminabile itinerare, tre- buie, noteaz si Didier Brugnon, ,si te orien teai cu busola si astrolabul, ca pe mare", Pre- ponderenta teritoriilor aride condamni soci le si economiile la o miscare perpetui, mai Impovaratoare ca In alte parti. Mobilitatea extremi a oamenilor, amploarea migratii- lor pastorale, vechea si animata circulatie ca- ravanierd, activitatea oragelor, totul réspunde, Inceareé SA réspunda acestui imperativ. Ora- gele de aicl sint vldguite. Daci ,parasirea satu- Iuié este una dintre caracteristiclle Occidentului european, parasirea oragelor reprezinté 0 tré siturd insemnati a istoriei tinuturilor secetoa- se. In citiva ani, nisipul dunclor acoperd o a: pitalé, cu casele, strazile si apeductele eit Spafiul vorace este aidoma ymarii nevinturatet a lui Homer, omul nu are acces la el decit yin chip de calétor sau de oaspete trecitor*?, ‘nu Poate s& se opreasca decit cu titlu provizoriu, aBste marea faré apa mult mai intinsa dectt Marea Interioara. Lipsuri si sarécie Imensitate si pustiu, adicd lipsuri, sirdcie... »Stiu sé-mi tin strins foamea in strifundurile Théruntalelor, spune un proverb arab, precum © iscusiti tesatoare fine strins in mind firele pe care le rasucesc degetele sale“. Un discipol al lui Mahomet, Abu Horaira spune despre pro- fet: ,El a plecat din aceasti lume fara s& se fi indestulat macar o dat cu pline de orz“t0 Chiar in inima inuturilor opulente, la Bagdad, citi sirmani nu viseazd, ca acei umili din ,O mie si una de nopti*, 0 placinta cu unt si faina alba! Nici macar plinea neagra sau ordinarul cuscus — mdach — al saracilor din Maghreb nu se maninc§ pretutindeni; de multe ori tre- bule s& te mulfumesti cu o turté de gréunte, sfarimate grosolan, primitiva kessera, facut Gin orz, rareori din'griu. ‘Tinut sarac, tinut fara apa. Tevoarele, rfurile, plantele, arborii Hpsese ali. O vegetatie mi- runt isi ja numele de ,pagune*, Lemnul este foarte rar asa fnelt, 0 data cu zona pustie, in- cep si apara gi caséle de lut, interminabila in- siruire de orase care din India pind fn Africa tropical nu sint decit nigte stabere de _pa- mints. Constructitle din pintra, cind existé, sint realizari de exceptie, urmind’o tehnica prin care blocurile de piatra se suprapun fara s& fie sprijinite de nici o sarpanté. Nu existd lemn:ce rare sint in {arile Tslamulul pretioasele sipete de cedru! Séne_gindim, prin contrast, la frumoasele mobile ale Renasterii italiene, cu sipetele si acele ,secretaires pe care arta to- edana le pune in Valoare prin ferecdturi si aur. Nu exist lemn: nu construirea galerelor, a na- velor, ca in Iumea mediteraneand, ridie& pro- bleme, ci simpla preparare cotidian’ a hranei, umilul foc de tabéra aprins intre dou’ pietre 11 alimentecz’ orice: clteva ramurele, ierburi uscate, paicle sau alfa’, scoarta palmierului- curmal, baliga de cimilé, de cal sau de bou, uscati la soaresl. Nici oragele privilegiate mu scapai de aceasta lips constant, La Cairo drept combustibil se foloseste bilegarul uscat sau spaiul® trestiet de zahar sau lemnul foarte rar Si scump pe care-I adue navele sau galerele din Asia Mick la Alexandria. Dar totul este nesigur: in 1512, datorité neaproviziondrit chiar si bucitariile ofiterilor inceteazé s& func- fioneze. Unde si cauti combustibil In jurul ma- relui Cairo? In acest spatiu ostil, de multe ori aproape sfibatic, plantele, animalele, oamenti s-au ps~ frat insa, ca si cum din partea naturil n-ar + In limba arabs, haifa, Specie de iarbi din Atri- ca de nord 1 din Spania, tntrebuintata 1a confectlo- nares fringhillor, odgoanelor ete, (N. tr).exista doar o urd fizicd ci gi una biologica fata de gol. Astfel vorbeste un biolog™, In realitate, fn cursul marilor oscilatii si catastrofe clima- tice din cuaternar, omul, ca intreaga lume vie, a fost adesea Iuat'pe neasteptate, prins in cap- cane, obligat, s4 se adapteze cu orice pret. Res- turi de populatii stravechi se gisese atit in mij- locul arabilor din Arabia cit si aldturi de tua- regi... In orice caz, in afara oazelor, de obi- cei pufin Intinse, omul nu poate s& se mentina decit in grupuri_mici. Fara turme, miracolul ar fi imposibil. De mii de ani aceste pustiuri sint patria magarului, calului, cmilei, droma- derului, In Sahara, dromaderul joaca rolul prin- cipal, ,Omul este aici un parazit al dromaderu- luis, potrivit formulet uzuale, $i marea istorie a desertului incepe cu el. Totusi, ,permitind viata nomada si, paralel, 0 prezenta omeneasca mai pufin localizata, dromaderul a dat omului capacitatea de a exploata vegetatia pe Intindert din ce in ce mai mari si mai variate“... ar fi, jaugé un bun cunoscdtor'’, ,intermediarul réspunzator pentru inmultirea zonelor de de- sert, Ceea ce este foarte posibil. Dar orice socoteali am face, camilarul reu- seste cu greutate sA traiasca din laptele, untul Sau brinza turmelor sale; carnea lor o manincd rateori. El cunoaste toate ,alimentele saraciei*. ‘Tuaregii din Air’ folosese mai mult de dows zeci de plante silbatice, mai ales seminfe de Grinn, mrokba, fonio salbatic, cram-cram, tawit, rizomi $i tulpini tinere de berdi'6. Vecinii lor, dacé ne putem exprima astfel, populatiile tubu nisi fac plinea din fructul dim”, La acestea se Bdauga produsele vinatului. In secolul al XVI lea existau inca of, magari, bivoli, cimile silba- tice, gavele si antilope, iar in Farsul iranian Vindtoarea de dropii si potimnichi dadea loc unor competifii animate’, ,Intre Babilon si Alep, noteaza un cailator "din secolul al XVil-lea®, nu exista altceva decft tinuturi ni- Sipoase, cu tufe de caperi si tamarix: servind drept hrand cdmilelor ... si nu am vazut nici 316 un fel de fiare silbatice, ci doar magari, cai, gazele si cerbi care treceau uncori atit de multi prin mijlocul caravanei (cafila) ineft ne impie- dicau si ne continudm drumul, In inima pus- tiulug sirian, vinatul cdutat este un sobolan a carui came este o hrana de lux®, Ca aceasta viaté este grea, me putem imagina; cA ea are, de asemenea, farmecul su datorité poeziet si iluzici, de acord. Cutare seriitor Iranian de astizi afirma: ,Oricine a gustat: mincarea be- duinilor nu va Tai putea parasi niciodaté pus- ‘iule2t Nomazii sint deci legati de pasuni, de aceas- 18 peregrinare intre dowd popasuri cu apa de baut. In timpul perioadelor secetoase nici 0 turma nu se poate Indeparta Ia mai mult de 50 km de o fintin’. Traversarea unui tane2- ruft rimine 0 fapta eroica, ea obliga cimilele sa transporte rezerve de nutret gi apa. Si binein- jeles ci izbuenesc conflicte pentru folosirea chiar si a celor mai sarmane pisuni. Aceste pi- minturi, in aparenta res nullius" sint grevate de drepturi traditionale, bine statornicite dar care trebuie sii fie aparate, de unde rezult’ cer- turi si jafuri. Insdi a-i ataca pe sedentari este si mai renta- bil. Contra acestor jefuiri, acestor piscdturi de insecte, Siria si Egiptul se apara ineficient In secolul’ al XVi-lea. Pierre Martyr d’Anghiera, acest umanist pe care Regii Catolici il trimit in Sudan si care ajunge in Egipt in 1582 observa fndati: daca aceasta gloati extrem de nume- roasi, semper versans semper in motu"® n-at fi dezbinati, ea ar cuceri fra intirziere finuti Nilului22 Dintr-o expeditie de pedepsire reusi impotriva lor citi mu revin cu mfinile. goale sau doar cu_o prada. neinsemnata, de cltiva captivi, femei si copii de beduini!™. In fiecare sau ‘oricum, de fiecare data cind vor, noma- Teruri sub Jurisdletla nimanut @b. lat. — N. tr. s mereu raticind, mereu in miscare (ib, lat. — 317 N, tr),zii se apropie de Alep%, Alexandria®, Cairo pind sub porfile lor. In notembrie 1518 va tre- bui sa se trimita soldati, in garnizoand la Aka- ba pentru a proteja, de’ acolo, bagajele peleri- nilor ,impotriva tilhariilor beduinilor care sint din ce'in ce mai multe, Vazute din interior, in lumina cercetirilor pe viu, toate aceste societati ale pustiului, atft de simple, la primul contact, revel 0 organi- zare, ierarhizari, practici complicate, constructii juridice miraculoase... Dar din afar cité (&- Hin omeneasea purtaté de vint! Prin compa- rafie, ceea ce in Jumea mediteraneand ne apa- rea atit de mobil, societatile muntene tn pri- mul rind, bruse ne pare acum greoi si anchi- lozat. Marii nomazi Mai trebuie si deoscbim printre populatiiie deserturilor dowd tipuri de nomazi: in. primul rind nomazii munteni, cu o raz4 de deplasare mica, care pardsindu-si inaltimile, ferneazd in desert. Este cazul, astézi, al populajiilor Ulad Sidi Scie din sudul Oranului, al tuaregilor din Ajjer sau din Hogar, al populatillor Rguelbat eare ajung in Sahara spaniol pind la yfaleza Zemmour*, A doua categorie: nomazii tare-5i petree vara fn afara Saharel, Ia marginile ei acoperite cu vegetatie de stepa, adesea mari nomazi. Astfel sint triburile Rwalla care se indreapta, din pustiul Siriel, oitre Marea Me- diterang, Beni Larba ratacind fn ritmul ano- timpurilor, 800 de kilometri intre Laghouat $i platourile 'muntoase din Tiaret, unde ajung in Mai sau iunie, ori in sfirsit, maurii care las& marea fn urma s1 sosesc ‘in’ timpul. sezonului uscat pe malurile fluviului Senegal”. Ne intereseaz& doar maril nomazi care se intore periodie in functie de anotimpuri, cétre Marea Interioara. 38 In fiecare iarna, Mediterana este invadata de cicloanele atlantice care fi adue ploaia. Ca- tre sud si est, aceasta ploaie depaseste limitele propriu-zise ale marti. In regiunea Mecca, precipitatiile din timpul jernii, de origine me- diteraneana, sint scurte, uneoti violente. Am viizut ape de aproape un metru pe strazile din Djedda* noteazi generalul Brémond. Ev: dent, sintem departe de o regularitate a pre- cipitatiilor. Aversele (0 ploaie la doi sau, in regiunile mai indepartate, la patru ani) dau nastere stepelor care asigura hrana animalelor pasuni de dimensiuni uriage, dar cu. terburi rare, efemere. Chir si in intinsele vai ale ued-urilor, tufele se afla la cirea dowdzeci de metri unele de altele. Iarba, erescuta din tim- pul iernii, se usuci progresiv dinspre sud spre nord, de la sfirsitul primaverii, Ea fuge din fata turmelor si le conduce spre farmurile Me. diteranei unde vor ajunge dupa seceris. Cacti mirigtile si ierburile uscate reprezinta, la rin- dul lor, o hrand pentru vite. La sfirsitul veri, turmele coboara din nou catre pasunile cu arb noua care urmeaza si apard fn curind. Aceasti peregrinare dintr-un loc intr-altul nu se desfaisoara fara greutate. Pentru etapete lungi, trebuie si se profite de primele plot de toamna ori de ultimele ploi de primavara, fiindea timpul ploios incepe in lumea medite- raneané inaintea iernii si se termina dup tre- cerea ei, Tar pe drum pot surveni si survin Intirzieri frecvente si totdeauna portiuni lip- site de cea mai mic& posibilitate de pasunat, traversari obligatorli de zone: moarte. In anti de seceta (1945 a fost unul dintre acestia, deo- sebit de pustiitor) pasunile din sud se usued mult inainte de vreme. Oile mor cu miile de-a lungul drumurilor, cocoaga emilelor se topeste ameninttor $i nomazii se abat, dincolo de iti- nerarele lor obisnuite, in cdtitarea ierbii care {at9 pentru ei inseamn& viata.In secolul al XVI-lea pistorii nomazi_ ajung in numar mult mai mare decit astizi la {ar- miurile marli. Barajul pe care Lau realizat se- dentarii, consolidindu-1 pina si in zilele noas- tre, este inca fragil in aceasta epoca. fn Asia Mica, in Siria, nomazii se afl la ei acasa. Be- lon du Mans i-a vazut vara in apropiere de Adana, In intreg Maghrebul, marile drumuri ale nomazilor taie regiunea de la sud la nord, mai ales prin mijlocul stepei tunisiene, lipsita de aparare in fata lor, sau strabat, la vest, in~ tinsele podisuri aride si lipsite de vegetatie din jurul Oranului. In fiecare an, catre sfir- situl lui julie, Diego Suarez fi observa sosind in mare graba in vecinatatea Oranului, unde el va fi atita vreme incartirult, pe nomazii din triburile Uled Abdala; cu o toamna inainte, ei au insiminfat citeva ogoare pe tarmurile mari si Incearca si-si apere recoltele impotriva tri- burilor vecine. Soldatul cronicar, care a vazut ‘abii cu cdmilele lor atacindu-i pe archebu- zierii spanioli, i-a observat, si pasnic si, relativ, de aproape, pentru a cunoaste modul lor de a pregati hrana, de a conserva carnea fripti fn propria-i grasime, felul in care manincd aleuscuzu (euseus) si beau laptele acru pe care ei fl numese lebent®. In Tunisia, aceeasi alternanta. Dacd Don Juan de Austria cucereste Tunisul fara lupti in decembrie 1573, explicatia este ci nomazii parfsisera de-acum {armurile nordice ale Tu- nisiei. In august 1574, dimpotriva, turcii pun stépinire pe orasul si fortéreata La Goulette pentru cd nomazii sint alaturi de ei si le ser- vese drept auxiliari la terasamente si trans. porturi. Istoria se repeté de secole: ined din 1270 nomavii care slujeau in rindurile armate! tunisiene amenintau la sfirsitul toamnet (Lu- dovie cel Sfint murise de curind) ,c4 se vor reintoarce potrivit obiceiurilor Jor, c&tre pasu- nile din sud“, Presiuni si infiltratii din stepa Cum ar putea oare aceasti imensa framintare care impinge nomavii din stepe cétre mare si apoi dinspre mare cAtre desert s& nu repre- zinte una din marile prestuni ale istoriel Iu mii mediteraneene sau, eventual, unul dintre murile sale? Totul ar decurge bine dacé fluxul i refluxul nomad s-ar sticcede eu pre- cizia mareelor. Dar, in afar de secetele inter- rnitente, exist 0 mie de alte motive pentru a deregla mecanismul sia incita nomadul s& nu se muljumeasca cu domeniul care i se ce- dear’, asadar 0 le prilejuri_de a intra in conflict cu locuitorii sedentari. Evident, vie~ {ii nomade ii sint necesare pasuni dar, proba- Dil, si piminturi arabile si chiar orage care si-l serveascd drept puncte de aprovizionare si, sf constituie, totodata, fundamentul on ructiilor sale politice. Taté un exemplu: In jurul anulut 1550, to sudul desertic al Tunisului, se Incheaga istoria destul de incileita a micului stat al tribului Chabbia!. La origine, Chabbia era un simplu trib nomad. In conditii greu de precizat el reuseste Sse apropie c&tre nord de Kairuan, aproape un autentic finut mediteranean, cu mislini si ogoare eu orz si grfu; s& addugim s1 existenfa unui oras sfint, o alté puternic& atractie. Tribul se instaleaza aici, profitind de heorinduielile si deciderea Hafsizilor, stapinit Tunisulul si al Regatului su din secolul al Xllf-lea. Loviti insd de regresul economic al Africil Minore si de interventia stréinilor — restini si apoi turei —, sprijiniti doar de ora- sul Kairuan (incereasera in zadar s& puna sta pinire ka est pe marile sate urbanizate din Sahel si pe eventualii lor contribuabili) cei din tribul Chabbia au fost usor inlaturati ind tureli si Dragut intraré tn orag in 1591 Dezradicinat, statul Chabbia dispare in curind, Dinastia saa dispérut spre vest, spun 320) 21 sursele documentare fra mai multa precizie,