152. Management serv zilnic de zboruri pentru fiecare companie este cunoscut ca find A=28, B=21, C= $1021. O nou faciate de provesare a bagalelorebule consuls. roesing datele prezentate 88 se identifice locatia (coordonatele) unde noua fa amplasata, astfel Int, distanta medie ponderata sa fie minima. ‘Zona 7 z z Benrindva ewslenis Noul competitor a i Numarul de cler 76070 2) Folosind modelut Huff si se determine proba deplaseze in cele pty zone la cele dova benana ) Estima proporfa din plata exsiotapieruta patito. favoarea noulul com- Capitolul 8 MANAGEMENTUL PROIECTELOR Obiectiv >» Managementul projectelor necesita incadrarea in buget si respectarea limitelor de timp din perspectiva reaiizérii obiectivelor stabilite La finalul acestui capitol trebuie sa fie cunoscute urmatoat sale operationate -PM si PERT) pentru un proiect ‘de reducere a timpului de implementare a unui proiect A isculul pentru un project Monitorizarea implement proiectefor lor vizeazé trel categori importante de servicilor pe proiecte, ‘sale caracteristcl. De exemplu, sistemele de fumnizare @ int proiectate pe baza unor procese specifice. In acest caz, ale proiectate pentru efciente pentru a deserv un numar mare de client. Totusi, acest foarte greu de modificat, de exemplu, sistemiele de comunicatii mobile sau cele de transpor feroviar, Prin urmare, ele sunt recomandele pent ‘sali a Unei cererl agregate suficient de mari fe atuncl cand mai multe ser furnizate folosind aceeasi fa cand asteptirile pe termen lung nu jus ‘achizifionarea de echipamente specialzate, $3 ofere mai multe tipuri de servicii este recomandat. De exempl iv ugor pentru a cont de planificare, programare si control masa (26}. Pentru. simplificarea oper freovent grupate in functie d sunt organizate ca spat) yeast abord154 i seve nerepatitive a servicillor furizate, experienta trecuta poate reprazenta o limitare severd in ceea os priveste capacitatea de exploatare a lor. In acest media sunt ceforturi manageriale considerabile pentru planificarea, monitorizarea si jul actvitatior janagemeniul proiectului este direst respon- sabil de aceste eforturi gi de rezukatele obtinute 7 8.1 Definirea si caracteristicile proiectelor Petes Un proiect poate fi gandit cao alocare de resurse pentru realizarea unui obiect specific pe baza unei planifcari si organizari adecvate. Managementul Proiectului vizeara act de_plenificar azul unui project, iar acestea, In anumite situati, ‘companiei, De exemplu, esecul de a implementa un jentul_ unel firme mici de ceea ce priveste complexitatea, implementare si riscul aferent Un project poate fi definit in mai multe moduri. De exemplu, un project este ansamblul de activiati necesare pentry a furniza un serviciy nou, un sistem de presiare nou sau obtinerea unor rezuttate clar definite, O alt define considera ‘proiectul ca find un ansamblu de activi strans legate perioada finité cu scopul de a reali ln obiecty care trebuie ar putea fi mentenanta iemele de transport aerian. i. Fiecate provect urmeaza un ciclu de viefS al ‘acesta cuprinde conceptia proiectulu, selec- iplementat, este stablita de relatile tehnologice sau strategi ‘© Unicitate. In mod obignuitfiecare ‘oi ce necesité din partea managementului 0 abordare custom@aid. Totusi, multe elemente ale unui proc sunt comune gi prin invatare ele pot fi transferate de la un proiect la ltl ‘echipa de proiect, parte- ic) au obiective conflictuale. Astfel, proiectul nfiald de resurse si acordarea unel atenti deosebite din partes managementului pe Intreaga perioada a ciclului sau de vai, pentru re in set de fact i de obiective este posibil sa fie ela- orate m ‘de masurare 2 performantei si selectarea structurii organize onele, stabilirea resurselor cerute si precizarea personalului care va forma cechipa de implementare a proiectulu ~~ 8.2 Procesele specifice managementului proiectelor lanificare, programare si cont tiunile de pl nceptie la cea de inchelere a proiectulul Planificerea. Un proiect Incepe cu o definire ciara a obiectivelor si a efortu- {ure de sarin elomentare necesare realzar obi © aciviate elemertars care 86° ™ Sere reini a proiectuh se descomnpun pe componente 9 iectivelor proiectului pe sar est ‘otvitate elementard es magia si asa mai departe in figura 6.1 este prezentata o seov biectivelorprotectului de mutare @ une! area aparatunt de laboretor impache 4 din descompunerea structural mpunere pe activi jor gi @ responsabi- un cadru general de conditionare dintre ac a fumiza o imagine vizuela @ program: i u Geterminarea datelor de incepere si incheiere pentru fecare acti160. Management servi de project. In plus, managementul jerare aspectele tehnologice, cum jar dupa aceea este necesar sa fie efectuat un studiu al varianta a prolectului este selectata, iar descrierea sa implementat. 3, Projectarea detaliatd. In aceasté faz a ciclulul de vista al unui proiect mai multe planuri cuprinzatoare vor fi elabor for proiectului prin configurarea ut cu privire la costurle si pentru activitatile cu pentru a sustine autorizarea gi execul litte a factonlor de mediu care contribuie la generarea de te ajunge la abandonarea frecvent sunt operate la nivel de buget si la tal sau la schimbarea termenelor de executie. ynagementului proiectului este de a side a translata aceasté cunoas- tere prin Imbogatirea continua a proces ‘Suportul acordat pentru furizarea unui serviciu sau realizarea unui sistem prestator pe tot parcursul viebi proiectului (suport i its managementul organgatiei $8 acorde 0 atenjie deosebitd proiectelor fe28operainalé meer cele de implements, Pregl proiect si astfel ea organizatie proiectul sau de alte organizati interesate. De exemplu, daca protectul const in Managementul protectelor 161 pleco, conse une compar de telefonie mobild, atunci operarea clita) nu va face parte din proiect, deoarece sistemele de operare flux ‘masa) necesita un tip de management di cuprinde operarea si testarea deoarece face parte din efortul de de vedere al managerior de prok rajionala este crucial, deoarecs in fcest moment are loc judecata cu prvi la faptul c8 oblectivele operationale gi putea fi plasate in diferte etape de realizare specifice jar restul transporturilor efectuate In zona fazei operationale. Bugetul este objinut prin estimarea costurilor activaiilr si a resurselor in raport cu programarea in timp a activittior. O analiza a fuxurior de numerar este nece- ‘sara, precum si testarea fezabilti predicjiei cheltuielor prevazute Tn proiect. + 8.4 Managerul si variantele de organizare ale unui proiect (© varietate de structuri sunt folosite de catre companii pentru organizarea proiectelor, Aceste structuri depind de importanta pe care proie« ‘organizatie, de natura afacerilor pe care aceasta le deruleazé personalului disponibil, de complexitatea si durata proiect prezentate principalele variante de organizare ale un tunel organizatii poate care le repartizeazd alizate. Proiectul este 1ugetat si gest losind sisterul de conducere al organizatiei '* Coordonator de proiect. Un proiect poate fi gestionat apsland la Proiectul este mnale din companie pentru a fi functional gi le furi area proiectul ‘matrice. In acest caz, un manager de proiect este respon- sabi pent implementarea preci i ispune in ecestcaz de un buge z4 Cu managetii functionali sarcinile nece- sngajatilor si coordoneaza eforturle acestora in cadrul arilor lor tate. ie exemply, furizarea unui ser- este repartizat pe protect si es162 ik Proiectul are propria sa structure de management si buget ca si cum ar fio diviziune separata @ compa onfigurale pe provecie. Cand provectul este extrem de complex, mod jreovent implicate int-o serie de proiecte gin Ise recomanda organizerea in matrice. Aces ip de ‘ofganizare asiguré o buna fedbiltate de a repartize personelul angajt la unul say mal mule proiece. Prin acest aranjament, fecare persoand reparizaté unui proiect are 0 relaie de reports verucala fata de managerul séu ‘marketing $1 organiza ccazul celor mai bune plsnuri, Un manager de proiect trebuie s8 alba o viziune @ Intregulut, dar rebuie s3 acorde suricienté atentie detalilorcritice ale proiectull 8.5 Graficul Gantt al unui proiect Grafcele Gant st nstrumente de programe dezvoiat de Hemy L, Gant la inceputul secolului 20. Acesie grafice programeaza der timp. Duratele acti Figure 8.4 Graficul Gantt al prograr en i gen 28 bloc eae prorat 8 fie termi nll @ 3-2, cand sa elaborat reportul de progres. s Shale 3 Seti au fost reales propozitie de 1/2 s! in realitate s-2 realizat doar o Intarziere de 3 saptémani, pentru cel tactic, repere ut care se impun in vederea incadra se praca sat inca acelasi grafic se pot evidentia lua masuri de accelerare 2 a ‘corectare a planult 8.6 Metode de planificare in retea Graticele de tip retea reprezinta proi prin refele constand din noduri si arce semnificd activi nodunie proiacte sau programe. Enista sit inverseaza [75] Intraducerea planificr In care programele sunt . cand graficele Gantt nu mai pot fi precte const ip retea permit efectuarea de optimizan prin metodele “Anall- "ERT" (Program Evaluation and Review Technique). ‘de gtaficele liniore consis in faciitarea le sau programele ref