INCRENGATURA MIXOMYCOTA. Cuprinde ciuperci inferioare ale ciror corpuri vegetative sunt reprezentate prin lasmodii sau pseudoplasmodit de forme diferite si frumos colorate in galben, portocaliu, rosu, alb etc. Mixomicetele sunt organisme exclusiv saprofite, intdlnite frecvent pe trunchiurile umede ale copacilor taiafi, pe frunze moarte, lemn putred, dejectii si pe diferite alte substraturi. in conditii favorabile, corpurile vegetative se contopesc in unul sau mai multe formatiuni sporifere, numite sporofori la Ceratiomyxomycetes si Myxomycetes, Sporoforii sunt structuri sporangiate, aici mixosporii formindu-se in cutii sporifere numite sporangi. La clasele amintite anterior exist’ @SmMpURNMENSPORANBE sporangi simpli monospori, sporangi simpli multispori, plasmodiocarpi, etalii si pseudoetalii, intalniti numai la genul Ceratiomyxa, se formeazi pe sporofori erecti, la varful unor mici denticuli. Ei contin un singur spor a cirei membrand fuzioneaza intim cu peretele sporangelui, caracteristici unui num&r mare de genuri de mixomicete, “ Sunt cutii sporifere de diferite forme gi dimensiuni, sesile sau pedunculate, Plasmodiocarpii sunt formatiuni sporifere sesile, asimetrice, plate, ramificate sau formand refele intinse pe substrat. Acest tip de sporange provine din concentrarea plasmodiului de-a lungul unor ,,vene” si de acoperirea lui cu Fialiile sunt formatiuni sporifere masive si reprezinti de fapt un sporange compus acoperit de o peridie comund, tare sau fragilé, la care perefii despartitori dintre sporangii componenti au degenerat. rezultd, de asemenea, tot din asocierea unor sporangi, dar in acest caz fiecare sporange isi pstreaza identitatea. Sporoforii se formeaz pe un strat membranos, comos, spongios sau calcaros mumit hipotal, Acesta poate fi abundent, vizibil sau poate lipsi. Adesea, el este reprezentat prin discuri individuale sub fiecare sporange. Sporangii mixomicetelor sunt acoperiti deo membrani mai mult sau mai putin Persistent numiti peridie. Textura peridiei, prezenta sau absenta carbonatului de calcu in structura sa precum si modul de dehiscenfa sunt caractere taxonomice importante, La fel de importante sunt si forma si dimensiunile pedicelului sporoforului. Acesta poate avea o structura definita (cilindric, filiform) sau nedefinita, reprezentind o prelungire a hipotalului: de asemenea pedicelul poate fi sau nu calearos, Pedicelul se poate continua in interi columeli. in sporange se formeazii sporii si, care, impreuna alcituiesc iorul sporangelui cu o formatiune denumit uneori, un sistem de filamente sterile, numite capilitiul. Prezenta sau absenta acestuia, structura sa, forma si ‘ommamentatia elaterelor sunt caractere importante folosite in clasificarea mixomicetelor. Pseudocapilifiul este un sistem de plicute, tuburi sau filamente, provenite nu din Proteplasma sporogeni, ci din partea externa a ,venelor” sau din perefi sporangilor care compun un pseudoetaliu, Culoarea, forma si marimea sporilor, precum si omamentatia peretelui lor celular sunt caracteristicile morfologice cele mai constante ale mixomicetelor. Sporii Pot fi hialini, slab colorati in galben, roz, brun, violaceu sau pot fi intunecati, La cele mai multe specii sunt sferici, Scanned with CamScannerdar existi si reprezentati cu spori ovoidali sau elipsoidali. Membrana lor poate fi netedé, echinulata, verucoasa sau reticulata. Sporii_mixomicetelor sunt Maia pn germinare formand sau “mixamibe din a cdror copulare se dezvolté un plasmodiu sau pseudoplasmodiu GBormbogarnie INES, Fig. 6. Ciclul de viata al mixomicetelor (din Alexopoulos C.J., 1996)INCRENGATURA ASCOMYCOTA Clasa Plectomycetes Ordinul Eurotiales Familia Tricholomataceae e Po ‘lude speci, majoritatea saprofite pe resturi vegetale care produc mucegaiuri albicioase, yerzi, negricioase. Unele specii pot trai parazite pe plante, animale si om, iar altele prezint& important practica pentru ca produc antibiotice. Reprezentanfii acestei familii au miceliul filamentos, foarte ramificat, cu hifele septate. Reproducerea asexuati se realizeazA prin conidii care se formeazii pe conidiofori bine diferentiafi Fructificaiile sunt de tip cleistotecial, in care ascele stmt prototunicate. emul Aspergillus prezinti wn miceliu aerian bogat, de pe care se formeaz’ conidiofori simpli si maciucafi ca capat. Partea maciucat& este acoperita cu 1-2 réinduri de fialide pe care se formeaz’ numeroase conidii dispuse in lanfuri, Teleomarfe asociate: Eurotium, Emericella. Aspergillus niger este 0 specie saprofita care se giseste in sol, pe resturi vegetale in ce, pe tuberculi, seminge gi fructe din depozite, care pro” .e un mucegai negnt. Seoul Penicillium prezinta conidiofori ramificati dig. la partea superioar (lat. penicillu. ~ pensula). Pe ramutile conidioforitor sunt 1-2 rénduci é. «!origme, pe care se formeazi lanjurile =< conidii (fialosport), Cénd sunt doug rinduri de sterieme, :ie din primul rand se numese ‘metule, iat din al doilea fialide (celule conidiogene). Pe conidiofor exist trei puncte de ramificare 51 » Teleomorfe asociats: Talaranuces, Eupenicillits 110i Hiatican puctive muzcgeie! verde at citticelor, tar P. expansiam 2 foe ie din mere si pere afectate de puirezirea brund gi elaboreaza micotoxine de tipul patw'inel descomy Scanned with CamScannerincrengatura Zygomycota Zigomicotinele sunt ciuperci cu moduri de viajd extrem de diverse: unele sunt saprofite, altele paraziteazi animalele si plantele acvatice, plantele Superioare terestre, insectele si chiar omul. Aparatul lor vegetativ este cel mai adesea reprezentat printr-un, miceliu sifonal, bogat ramificat, Peretele celular al zigomicotinelor congine chitind. Ca organe de absorbtie si fixare, ciupercile acestei subincrengaturi prezint& rizoizi de forme si dimensiuni diferite. Principala caracteristicé a acestei subincrengaturi este lipsa din ciclul vital al Teprezentantilor sai, a celulelor mobile. inmulfirea asexuati se realizeazi prin aplanospori (mitospori) format in sporangi purtati de sporangiofori sau direct pe miceliu (Conidii). Sexuat se reproduc prin conjugare gametangiala (cigogamie), in urma cércia rezulti un zigospor care are 0 membrani groasi, avand functia si de. structura de rezisten{a, Speciile pot fi monoice sau dioice, Clasa Zygomycetes 4 Miceliul ciupercilor din aceastt clasa este cenocitic, haploid, mai mult sau mai putin ramificat, prezentand de reguld, rizoizi ca organe de fixare gi absorbtie. Asexuat se inmultesc prin aplanospori formafi, de obicei, in sporangi, iar sexuat prin conjugare izogametangial&, cu tendinja de trecere spre heterogametangie. Ordinul Mucorales In marea lor majoritate, mucoralele sunt saprofite pe diferite substraturi organice. Miceliul lor este cenocitic, bogat ramificat intra- si extramatrical. Asexuat se inmultesc prin sporangiospori imobili formafi in sporangi de diferite tipuri. Mucoraceele se reproduc asexuat prin conjugare gametangiala izogama, produsul fecundatiei find un zigospor cenocitic diploid, cu funcfia de spor de rezisteng&. Forma, marimea si modul in care zigosporul este protejat de catre hifele sterile ale miceliului sunt caracteristice diferitelor genuri de mucorale. Familia Mucoraceae Genul Mucor are reprezentati in toatt biosfera, Mucor mucedo este 0 specie cosmopolité care produce mucegaiul comun. Pe miceliul su, aleatuit din hife ramificate, se formeaza sporangiofori drepti, simpli, neramificati, care poarti terminal sporangi slobulosi, cu o columela cilindrica sau clavatt. Intre columela si peretele sporangelui se formeaza spori unicelulari, sferici sau elipsoidali, de culoare galbuie. Genul Rhizopus se distinge de precedentul prin faptul c& sporangioforul se continua in sporange cu o columelii de forma emisfericd. Rhizopus nigricans este 0 specie extrem de comund, care produce pe diferite substraturi vegetale gi pe medi bogate in zahar un mucegai negru. a Scanned with CamScanner/ Fig. 2. A. Mucor mucedo; B. Rhizopus nigricans (dupa Olga Savulescu, 1965) ~ rizoizi, b ~ sporangiofor, ¢ ~ columeld, d— sporange, ¢ - spori ie ey: Scanned with CamScanner