(Charles Sanders PEIRCE, (0839-1914) Filosof care a initia curentul de ‘gandive cumoscut sub rumele de ‘pragmatism, considera cil metoda stiinjfick const din: I) dezvoltarea de ipoteze, care explicd problemele; 2) derivarea de consecinje din aceste ‘poteze (deducte); 3) confirmarea sau ‘respingerea acestor consecinge ~ $i ‘prin aceasta, sia ipotezelor~ prin ‘experiantd (induce). “tratarea simplei succesiuni drept 0 relatie eauzali” (ex. prejudecifile legate de cifra 13, de intalnirea cu o pisic’ neagra ete). Inductia stiingificd este o inductie bazati pe reguli bine determinate, pe utilizarea observajiei riguros organizatc, a experimentului stiinfific gi a unor metode speciale de cercetare inductiva (numite $i metode cauzale), Ba tinde si stabileasct c& ceea ce se repeta la fel intr-un numr mai mic sau mai mare de cazuri este in acelagi timp si necesar. Ohservafia este un procedeu utilizat in cunoasterca stiinfificd ce consti in contemplarea metodic’ si intentional (Inty-un anumit scop) a unui ‘object sau a unui proces. Vom distinge intre observatia intimplatoare si cea stiintifick (pe ‘care am definit-o mai sus). Observatis poate fl simple (realizata cu ajutoral organelor de sim) sau complex (realizati cu ajutorul unor aparate care prelungese performantele organelor noastre de sim si care sunt utilizate pentru inregistrarca si masurarca datelor). Fiecare etapa a observafiei trebuic s& se incheie cu inregistrarea si clasificarea datelor objinute. fn cunoasterea stiintific’, observatia se imbin& cu experimentul ‘tiintific care consta in provocarea deliberati a unor procese direct legate de fenomenul studiat, Exist situafii in care folosirea experimentului in sens strict nu este posibils (ex. fenomenele cosmice su pot fi provacate, ci cel ‘mult simulate, modelate). Daci' ne intereseazi eficienfa experimentului in cunoasterea stiintficd, acesta trebuie s8 satisfacd urmitoarele condifi: 1. Se alege un grup (esantion) reprezentativ pentru fenomerml studiat si se imparte in dou’ grupuri cgale a sib, unul dintre grupurifiind grup de control 2. Cele dows grupuri se formeazi inainte de debutul experimentului independent de orice prejudecati referitoare la ele; 3. Mijloacele utilizate vor fi adecvate scopului urmirt si insusirilor celor dowd grupuri; 4, Desfigurarca experimentului va fi urmariti pas cu pas, inregistrindu-se toate datele, acestea fiind clasificate si analizate pentra eventualele corectari in desftigurarea ultericara a experimentului; '5, Durata experimentului trebuie s& fie convenabila si adecvaté scopului unmarit; 6. Pentru a fi concludent, experimentul trebuie si fie realizat simaltan sau succesiv mai multor perechi de clase constituite dupi criterit diferite. jin cazul inductiei stiintifice, plecindu-se de la premise adevarate se obfine 0 concluzie cu un grad mare de probabilitate datoriti utilizarii metodelor de cercetare inductivl care sunt fundamentate ele insele pe observatie si pe experiment stiintific. 3.6.6 METODE DE CERCETARE INDUCTIVA* S.a putut observa c& cea mai important problema in legarur’ cu argumentarea inductivi se referi la gradul de probabilitate al concluzici, ‘aceasta reprezentind un spor de cunoastere in raport cu situafia precizaté prin premise. Caracterul amplificator al rafionamentelor inductive pune insi, de asemenea, probleme legate de forma logicd. Ganditorul care a incereat pentru prima dati si sistematizeze metodele inductive fiind Franeis Bacon in ucrarea sa Novum Organonum, indreptati impotriva Organon-ului aristotclic. Acesta a aritat ci cercetarea stiimifica trebuie si inceap’ cu colectarea faptelor, gruparea acestora si cu. inducerea concluzici, Sistematizarea (gruparea) faptelor presupune dup’ Bacon intocmirea a trei tabele: tabula presentiae (consemnarea cazurilor cind proprietatea clutati este prezentd), tabula absentiae (cazuri aserninitoare cu primele, dar din care proprietatea ‘eutatd este absent) si tabula graduum (cazurile in care proprietatea chutat& prezinti grade diferite de intensitate). Pornind de la cercetiile Ini Francis Bacon, John Stuart Mill va concepe patru metode experimentale, inceredind si transpuna induefia in a