Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Ionela Corina Macovei

    Uploaded by

    Elis Anefi
    15 views23 pages

    Original Title

    Ionela Corina Macovei (1)

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    15 views23 pages

    Ionela Corina Macovei

    Uploaded by

    Elis Anefi

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 23
    rrowyarea conua fraudei internationale. | vat dupa Collins, L., Valin, G., Audit et contréle intern. Aspects financiers, opérationnels et stratégiques, Ed. Dalloz, Paris, 1992. pag. 17. prel 4.3. Definirea notiunii de audit Din cercetarile efectuate s-a desprins concluzia ca inca din sec. al plea, i.H., guvernele romane desemnau chestori care si controleze contabilitatea provinciilor. Oricum, sensul ,auditului” la acea vreme era diferit de cel pe care il cunoastem noi astazi. in secolele urmatoare, numerosi suverani iau exemplu de la romani. De la mijlocul secolului al XIX—lea, societatile comerciale au inceput sa supuna conturile lor verificarii expertilor externi intreprinderii. Aceasta miscare avea loc mai intai in Marea Britanie, apoi in S.U.A., Germania si, ulterior, in Franta. Dar, verificarea conturilor (sub aceasta denumire) se dezvolta in Franta, dupa 1918. Asadar, la originea auditului se afla verificarea contu- rilor. Cuvantul , audit” a fost popularizat in Franta incepand din anii 1960, prin cabinetele anglo-saxone de audit in ciuda originii latine a cuvantului. Activitatea principala a acestor cabinete de audit era, in 1960, verificarea conturilor, dar ea s-a dublat; inca din snii 1970, in Franta, i s-au addugat misiuni de consultanta destinate ameliorarii performantelor. Scanned with CamScanner 79 Ton FLO! ynela-Corina a folosit pentru a desemng ia controlul si ce Misiun; Dup’ anii 1970, cuvantul audi ; i Mificaras ins pana | de verificare a conturilor, apoi 2 extn P - i iare- conturilor anuale sau situatiilor Financ ¢ 4 inci faze ale controluluj j Incepand din 1990, in Franta, Imemn fae is gularitatii (5 cesses ei & hile sabilul a Hy } auditul efie," cea Co ditul ‘managementull ui (presedintele), no m ~ nea anglo-saxona) sau a consij si instaurarea comiterelor de a COnsitiuly de pilotaj (versiunea francez@)- i > : a veril in prezent, auditul d semneaza Vi i ducan sub numele de audit financiar con " | in Rominia, de-abia dup4 anul 1990 acest termen a inceput ¢; introdus, din dorinta de a alinia reglementarile nationale la cele inte, nale. . ss Auditul contabil si financiar a fost definit pe plan national i intematig, nal de diferiti autori si de diverse organisme profesionale. Indiferent de numele sub care este intalnit, voT constata in cele Ce UTMeAZA CA tog | Tefinitiile auditului acoperd aceeasi problematics. Intr-o manierd foarte general, am putea spune c& audinul Teprezinyg modalitatea prin care o persoand (interesata) este asigurata deo altépersoang (cunoscatoare, competenta $i neutrd sau independenta) cu privire lacalitatey conditiile si statutul unui anumit aspect, pe care acesta din urmal-a examina Rolul auditului este sa inlature orice urma de indoiala sau de dubiu pe cary © are prima persoand (cea interesata de respectivul aspect). in acceptiunea lui moderna, auditul vizeaza indeosebi procesele gay sistemele de informare, reprezentand, in esenta, examinarea efectuata &: un profesionist asupra modului in care se desfasoara 0 activitate, prin rap. tare la criteriile de calitate specifice acestei activitati. Acceptand aceati definitie foarte generalé a auditului, trebuie in acelasi timp sa aratama segmentul cel mai cunoscut al auditului este auditul financiar care, asacun am aratat anterior, a avut o evolutie paralela cu cea a contabilitatii. Dezvoltarea auditului si, ca o consecinta a acestui fapt, aparitia orgut- 2atiilor profesionale nationale si a organismelor internationale de regleme tare in domeniu au avut ca rezultat si aparitia, pe langd numarul mare dit (versiv ficarea conturilor intrepring, dla certificare", “ni, a fig Mati, "'Mikol, A., Les audits financiers, Comprendr mes duc egal LA, . Comprendre les mécanis) 1 A epee iprendre les mécanismes du controle légal.E Scanned with CamScanner 24 contabila si auditul finan 9o7 sa on ale audituui. in : tii ale au . conti fost ele enuntate de uncle organizatiy ale eye nciat-contabil asa cam ganismul international de regle Profesionistilor contabili ji deo rat ‘Mentare in domeniu jn normele de revizie contabili elab : j Contabililor Agreati din Franta ( ables Agrées - OBCCA) se da utr i wExaminared Id care procede, ent in vederea exprimari une Tinceitat bilantului orate de Ordinul Expertilor Con- (Ordre des Experts Comptables et matoarea definitic a auditului finan- ‘42a un profesionist competent si inde- ; 1 opinii motivate asupra regularitatii si contului de rezultate ale unei intreprinderi” .! Ulterior, Compania Nationala a Comisarilor de Conturi din Franta (compagnie Nationale des Commissaires aux Comptes CNC) dupa ce pacceptat ermenul de ,audit” in modelele de raport, a dat urmatonvea deft. nitie a auditului »Un audit constd in examinarea Prin sondaj a elementelor probante care j stificd datele continute in conturi. El constd, de asemenea, in aprecierea principiilor contabile urmate si a estimarilor semnificative refinute pentru intocmirea conturilor si in aprecierea prezentarii lor in ansamblu”.? Si in SUA, fiecare organizatie profesionala a elaborat cate o definitie aauditului. Astfel, Asociatia Americana de Contabilitate (American Accounting Association - AAA) considera ca ,,auditul este un proces sistematic si obiectiv de obtinere si evaluare a probelor despre informatiile referitoare la fenomene si procese economice cu scopul de a stabili gradul de corespondenja intre aceste informatii si criteriile prestabilite si de a comunica rezultatele obtinute utilizatorilor interesati”."“ O alta organizatie profesional, Institutul American al Contabililor Publici Autorizati (American Institute of Certified: Public Accountants — AICPA) apreciaza ca auditul reprezinté examinarea situatiilor financiare ale unei intreprinderi de catre un auditor independent avand ca obiectiv »¢xprimarea unei opinii asupra imaginii fidele pe care o dau conturile anuale in legdturd cu situatia financiard, rezultatele si modificdrile in situa- fia financiara in conformitate cu principiile contabile general acceptate iene tabili $ ———— | Batude, D., L’audit comptable et financier, Editions Nathan, Paris, 1997, p. 10. a Batude, D., op. cit., p. 10. ; . Robertson, J. C., Davis, J. C., Auditing, Fifth Edition, BPI Irwin, Homewood Illinois, Tite ce Scanned with CamScanner ina MACOVEI * Radu FLOREA * Maria BERHEC] 98 Ton FLORE it financiar-contabil in SUA se desfasoarg ay; Activitatea de audit 5 i ral acceptate (G drept criteriu de referinta Standardele de audit genet plate ( neal Accepted Auditing Standards - GAAS). Pentru buna yr ee 8 fog elaborat un Ghid al standardelor in care intilnim urmatoarea finite 4 auditului: Un audit este o revizie metodologicd ca si un examen obiec, al unui element cuprinzdnd verificarea informatiilor specifice determinate de auditor sau prescrise de practica generalizata. Scopul auditului este dg a exprima o opinie sau dea trage o concluzie asupra obiectivului audity. lui? 16 Corpul Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania ~ C.E.C.C.A.R. in Normele pentru audit financiar, verificarea si certificarea bilanfurilor apreciaza ca auditul financiar reprezinta ,,Examinarea efectuarg de un profesionist competent $i independent (cenzor, expert contabil say contabil autorizat cu studii superioare) in vederea exprimarii unei opinii motivate asupra: © validitatii si corectei aplicari a procedurilor interne stabilite de conducerea intreprinderii (controlul intern); © imaginii fidele, clare si complete a patrimoniului, a situatiei finan- ciare si a rezultatelor obtinute de intreprindere (auditul legal cerut de lege $i exercitat de cdtre cenzori sau auditul contractual efec- tuat la cererea tntreprinderii de catre experti contabili, contabili autorizati cu studii superioare sau Societati de expertizd conta- bila)”.!” Federatia Internationala a Expertilor Contabili (International Federa- tion of Accountants — IFAC) si-a creat 0 comisie Permanenta (International Auditing Practices Committee - IAPC) insarcinata cu analiza practicilor de audit la nivel mondial. In normele elaborate de aceasta Comisie se arata ca auditul reprezinta ,,controlul informatiilor ‘financiare care emana de la o entitate juridica, efectuat in vederea exprimarii unei opinii asupra acestoy informagii”.!6 in Plus, pe langa aceste puncte de vedere, se cuvine sa mentionam gi abordarile unor autori in ceea ce priveste conceptul de audit, "© Collins, L., Valin, G., op. cit., p. 2. 17 *** Norme nationale de audit, CECCAR, Bucuresti, 1999, p. 98. i ' Batude, D., op. cit., p. 10. ' Scanned with CamScanner Introducere tn expertiz ‘Pertiza contabila si auditul financiar eee Astfel, auditul se poate defini ca fiir Pe de alta parte, auditul este a ‘ti P vesfce informatile date de inteprindere st ce eS gistemele aplicate pentru prezentarea acestora"™, pena Pentru a incheia ciclul conceptiilor asuy pretentia de exhaustivitate), ne oprim asupra de “uairal reprezinta o misi pra auditului (dar fara a avea ; lefinitici date de Robert Obert?! une de opinie, incredintata unui ionis me ; , unui profesionist independent (auditor intern/extern), care utilizeazao metodologie specifica sijustifica un nivel al diligentelor acceptabil prin raportare la norme”. In sinteza, vizavi de contabilitate, ,,auditul este procedura de control acontabilitatii si gestiunii unei intreprinderi”?, Din definitiile prezentate mai sus se desprind 0 suita de concepte comune tuturor. De altfel, prin vocatia ei, orice definitie trebuie sa surprinda. principalele idei de baza, elemente cheie, adica principalele concepte care opereazd in domeniul de referinta. in cazul nostru concret, al auditului finan- ciar, pentru a putea formula o definitie cit mai completa, mai sugestiva si mai cuprinzatoare, ne propunem sa trecem in revista principalele concepte care delimiteaza auditul financiar de alte forme de audit si care permit o abordare rezonabila a eventualelor extensiuni ale conceptiei initiale. 4.4. Conceptele de baza ale auditului Din examinarea diferitelor definitii formulate de diversele organizatii profesionale (inclusiv de Federatia Internationala a Expertilor Contabili), a opiniilor exprimate de autori consacrati ai domeniului (indeosebi in literatura de specialitate strain) si a experientelor dobAndite in practica auditului pe "Grand, B., Verdalle, B., Audit comptable et financier, Ed. Economica, Paris, 1999, p14. »Raffegeau, J., Dufils, P., Ménonville, France, 1994, p. 7. * Obert, R., Synthase droit et comptabilite. Audit et commissariat aux comptes. Aspects lttermationaux, Dunod, Paris, 1998, 5. Pigé, B., Audit et controle interne, Editions Litec, 1997, p. 39- , L’audit financier, Presses ‘Universitaires de Scanned with CamScanner 102 Ton FLOREA ¢ Ionela-Corina MACOVEI * Radu FLOREA ¢ Maria Teg . te rezonabil sa-] lism pe utilizator (receptorul m uh Ui) 55 descurce singur in interpretarea mesajului si indeosebj in apreg: acuratetei acestuia? "etien, Raspunsul la ambele intrebari este indiscutabil negatiy, g, 26 considera ca intre cei doi (emitent si receptor) trebuie instaye »contra-putere” (si acesta va fi rolul auditorului) care Cunoaste . 0 normele si limbajul convenite si care are un statut de neutrality . independenta totald ati de cei doi. Mai mult decat ata, putem fy, auditorului norme proprii de comportament, astfel ineat nici — sa nu aiba mai mult libertate in exprimarea opiniei sale asupra fide tatii cu care mesajul reflecta faptele reprezentate. : Aplicarea acestui sir de rationamente la domeniul informatie Conta. bile conduce la completarea schemei prezentate anterior, care (in = siunea ei final) va avea urmatoarea configuratie® (vezi figura nr, 2: [Norme contabite Cunotige Fomine de ¥ satsfleitoare de speciale a conabiltat Faptest fenomene MESA csaazs (onsiconabi) >} Receptor Experian Mijlonce de ‘Norme de control Faevions relurare bere Prelucrare gi stocare adecvate Aupir Fig. nr. 2— Rolul auditului financiar si expertizei contabile in asigurarea 3 imaginii fidele a conturilor contabile, (Adaptat dupa Audit financier, A.T-H. Guides, Ed. CLET, Patis, 1987, pp, 18-19) Ar mai fiun aspect deosebit de important care merita sd fie subliniat aici. In fata tendintelor contradictorii dintre utilizatori (care dorese sd afle si sd stie cat mai mult) si emitentii de informatii (care Prefera 3 Vezi I. Florea, R. Florea, Controlul economico-financiar, Editura CECCAR, Bu 2000, p. 22. Scanned with CamScanner Introducere in expertiza contabila si auditul | financiar 103, ge si prezinte, cu costuri limitate, o imagine cat mai atrigitoare a jntreprinderii lor), admitem ca interventia unui auditor independent va contribui mult la temperarea exigentelor opuse si la asigurarea publicului larg ca informatia contabila ofera o imagine fidela, in conformitate cu regulile jocului cunoscute de toti. Desprindem de aici ,rolul social” care este tot mai frecvent atribuit auditorilor. c) Unal treilea concept de baz al auditului este acela ca auditorul financiar urmareste exprimarea unei opinii responsabile si inde- pendente. Opinia este responsabil pentru ca il angajeaza personal pe auditor, care trebuie sa ramana neutru si independent atat fata de emitentul informatiilor, cat si fata de utilizatorul acestora. Din punct de vedere al continutului, opinia unui auditor se poate limita la o simpla apreciere sau judecata de valoare, ori poate fi completatd cu unele recomandari; acest lucru este evident influentat side natura misiunii sau de mandatul primit. d) inal patrulea rand, auditul financiar presupune referinga la anumite criterii de calitate: In domeniul economic si cel financiar-contabil principalele criterii de calitate sunt urmatoarele: regularitatea — care reprezinta in esentd conformitatea cu nor- mele, principiile, standardele, regulile aplicabile cazului in speta; in vorbirea curenta se mai spune audit de conformitate; sinceritatea (sau fidelitatea) — ceea ce vrea si insemne respec- tarea cu bund credint& a normelor, principiilor, regulilor; tre buie avut in vedere faptul ca, chiar daca este vorba de o since- ritate ,,obiectiva” (cea care priveste informatiile si nu pe emi- tentul lor), aceasta are totusi si un caracter ,,relativ” pentru cd eaeste apreciata prin raportare la un oarecare limbaj si la anu- mite reguli; - eficacitatea — care priveste ansamblul criteriilor susceptibile ase combina cu cele de regularitate si sinceritate; aceste criterii vizeaza in principal trei elemente esentiale (cunoscute sunt expresia ,,cei trei E”), respectiv: economie (de exemplu, in achizitionarea resurselor materiale si umane utilizate intr-un proiect), eficienga (raportul dintre bunurile si serviciile produse si resursele consumate pentru acestea), eficacitatea propriu- zisd (masura in care scopurile vizate sau efectele urmirite au fost ct mai bine atinse). Scanned with CamScanner 104 Jon FLOREA ¢ Ionela-Corina MACOVEI * Radu FLOREA * Maria BERHECI e) Cel de al cincilea concept de baza al auditului priveste crestere, utilitatii informatie. Principalul aport pe care il poate aduce un auditor este crestereg credibilitatii informatiei si a gradului de incredere pe care 0 qj utilizatorilor ei. Aceste elemente vor fi percepute atat de utilizatorjj interni de informatii, cat si de utilizatorii externi. Avem in vedere dubla utilitate a conturilor contabile si indeosebi a celor anuale, respectiv: utilitatea interna — care priveste conducerea si gestiunea intre- prinderii; utilitatea externa — care priveste informarea tertilor. Auditorul trebuie sa fie si sa ramana constant in centrul acestor Ppreocupari si sa aprecieze corect raportul cost/eficacitate al exa- minarii sale, tinand cont totodata de obligatiile legale, reglementare sau contractuale care cad in sarcina sa. f) Insfarsit, in al saselea rand, auditul trebuie sa find seama de legisla- fia si uzantele din tara in care isi are sediul intreprinderea auditatd. Chiar daca normele de audit sunt tot mai mult aliniate la standardele internationale, particularitatile mediului de afaceri nu pot fi negli- jate. Scanned with CamScanner a MACOVEI * Radu FLOREA + Maria pp 108 Ton FLOREA « Jonela-Corin: anciar 4.6. Rolul auditului fn conditiile economiei de piatd, suportul relatilor dintre a if stituie informatia financiara, care se regaseste ing de afaceri il constituie 1 fa ed ipunlecs ms fieciirui agent economic. Conditia impusd prin lege”, ca pi it mnaale cy imagine fidela, clara si completa a Patrimoniuly, a toad financiare si a rezultatelor (a pozitiei financiare, a Performan. a modificarii pozitiei financiare) este insopita de saa ampusa eng, rilor® sd supravegheze gestiunea societatil, sa verifice lacd bilantul Sicony de profit si pierdere sunt legal intocmite si in concordant cu TeBistrel daci acestea din urma sunt regulat tinute si daca evaluarea Patrimoniulj 52 facut, conform regulilor stabilite pentru intocmirea bilantului contabji Informatiile continute in situatiile financiare anuale n-ar avea cre, bilitate daca n-ar primi o validare sociala furnizata, in principal, in dou moduri: prin instituirea unor norme, reguli si principii contabile general acceptate si prin ratificarea informatiilor destinate a fi transmise tertilor de cAtre profesionisti contabili acreditati si recunoscuti public. Validarea informatiilor furnizate de intreprindere este necesara deoa. rece producerea lor este apanajul conducerii, iar tertii nu le pot controla decat dupa publicarea situatiilor financiare. Tertii au nevoie de o informatie de incredere, in timp ce managerii, contabilii sau alti angajati ai firmei pot obfine avantaje furnizand informatii false sau prea optimiste. De aici deriva rolul auditului financiar de a atesta situatiile financiare prin intermediul profesionistilor contabili care prin calitatea lor recunoscuta Public dau cre- dibilitate acestor informatii. Deoarece informatiile contabilitatii nu furnizeaza la un moment dat decat o singurd reprezentare a realititii, este important ca aceasta sa aibi girul unor profesionisti care si confirme ca, in acel moment sicu restrictiile impuse, aceasta reprezentare se apropie cel mai mult de si ituatia reala. De fapt, intre emifatorul mesajului contabil si utilizatorii acestuia se interpune activitatea auditorului financiar. in general, auditul financiar are ca rol controlul informatiei financiare care are atat o utilitate interna (conducerea si gestionarea intreprinderii), cat si o alta externa, de informare a tertilor (fisc, clienti, furnizori, creditori, he | 28 #4 Legea contabilitatii nr. 82/1991, art. 10. : 2 #*+Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, modificata si republicata in M, Of. nr. 33 din 29 ianuarie 1998, art. 158. Scanned with CamScanner Introducere in "tiza contabila si auditul financiar cr 8 panei etc.). Acest control se exercita in fay Commo" Se pt in scopul protejarii imoniului be eigoratieredibiiti informatitor era eran date publicitatii. Rolul final al auditului financiar” goarea documentelor contabile de sinte a urmatoare (vezi figura nr. 3): il constituie insa verificarea sicerti- Zi, aga cum se poate vedea din sche- mé NORME CONTABILE Limbaj, prinipi gi sisteme contabile DEREA INTREPRINI UTILIZATORII INFORMATIEL Resepteazi imaginea procesulut economico-financiar Prelueresz’ procescle economico-financiae gi ‘ransmite rezultatele AupIT AUDIT contractual Tegal BILANTUL CONTABIL. ‘NORME DE AUDIT FINANCIAR, Fig. nr. 3 - Rolul final al auditului financiar Rolul auditului financiar—contabil se desprinde din raspunsurile la intrebarea: ,,pentru cine existicerere de audit?”, Trei factori principali explicd existenta unei cereri de audit, si anume: ~ auditul da asigurarea ca ,,produsul auditat” este conform cu normele; ~ auditul verifica in ce masura controlul intern este adaptat specifi- cului intreprinderii si functioneaza in mod eficient; ee "Toma, M., Chivulescu, M., Ghid practic pentru audit financiar si certificarea bilan- a me contabile, CECCAR, Bucuresti, 1995) p.12. '86, B., Audit et contrdle interne, Editions Litec, 1997, p. 39. Scanned with CamScanner Rhy | ACOVEI * Radu FLOREA * Maria pp, Ion FLOREA Ionela-Corina Mi 110 roceduri je un cont Pe — acoy se = Rt = audi ul Is ntru ase asigura cd aces p Morag 4 intreprinderii pe! ee vitatilor. x i ul audituly; da foarte bine ro! i fi bordare care re a Pp ane} Un alt mod de al F 2, pentru cine?, de ce? “In aces «ie, Jaci intrebitile: ,ce?, P Paces con il are in vedere intrel ic for vederea formu Ont, mae auditul ca ,un examen critic ar etaton paticipay ri oni a situatiilor financiare (ce?), in aa eee a aetyy ‘Le aah i ii ntru f). tic e iitori la viata intreprinderii (pet ie es Fale con, een dea confirma validitatea eee ae de mepringy, cu privire la rezultate si la situatia sa financiara (de ce?)”, 4.7. Obiectivele actuale ale auditului financiay Cand am prezentat evolutia auditului de-a Tungul timpului am Tealizg si © enumerare a obiectivelor care au fost avute in vedere de la aparitig auditului si pana in prezent. Astfel, am putut constata Ca s-a trecut de jy obiective de tipul: pedepsirea celor care deturnau fonduri, Protejarea patyj. moniului, evitarea si reprimarea fraudelor, la obiective cum Sunt: atestareg calitatii controlului intern, atestarea imaginii fidele a conturilor anuale sj Protejarea contra fraudei internationale. Analizand aceste obiective constatém ca evolutia si transformarea lor reprezinta, de fapt, rezultatul efortului de cautare a unui nou obiectiy Care sd le cuprinda obligatoriu pe cele formulate anterior. S-a ajuns astfel la formularea si la acceptarea obiectivului actual al auditului financiar sub torului. Astfel, acesta va putea utiliza {in raportul fn care isi exprimda opinia una din urmatoarele doua expresii, considerate echivalente: ,,dau o imagine fidelé” sau ,,prezinta in mod sincer, in toate aspectele semnificative”. ” Combes, J., E. $.a., Audit financier et contréle de Sestion, Ed. Publie - Union, 1997, ****Audit fnanciar 2000, Standarde. Codul privind conduita etica si profesionala, Scanned with CamScanner Introducere tn expertiza comabila $1 audit financar ui Pogaenarraaes ft sigurd atingerea obiec- li eneral $i a subobiectivelor derivate din acesta, respectiv: vt", fiabilizarea informatiei contabile si financiare: area faptului c& intrepri @ confirmarea fe 4 intreprinderea respecta un r ial con- tabil predefinit, P' referential con jn ceca ce priveste fiabilizarea informatie’ contabile si financiare. eateriile minime retinute sunt regularitatea si sinceritatea. Regularitatea esupune conformitatea cu regulile si procedurile contabile. Aceasta deoa- rece informatie contabila trebuie Sa poata fi citita si inteleasa de toti desti- atari ely fard ambiguitate si in acelasi mod. Din acest motiv publicarea sitvatilor financiare presupune existenta unor reguli contabile predefinite astfel incat utilizatori informatiilor publicate s4 poata interpreta datele tinand ‘ont de regulile utilizate pentru prezentarea lor. Sinceritatea presupune apli- carea CU bund credinta a regulilor si procedurilor contabile alese, tinand cont de cunostintele pecare responsabilii contabili le au despre realitatea si importanta operatiilor, evenimentelor si situatiilor din intreprindere. Tot pentru aprecierea fiabilitatii informatiilor contabile sunt luate in calcul si alte dou elemente, respectiv exactitatea si pragul de semnificatie. Exactitatea este dificil de apreciat deoarece de multe ori contabilitatea se sprijind pe evaluari. In privinta pragului de semnificatie, acesta este deter- minat de catre auditor si nu reprezinta doar un calcul aritmetic, ci este rezul- tatul rationamentelor efectuate de acesta. Cel de-al doilea obiectiv presupune, in primul rand, existenta unui referential contabil, respectiv a unui ansamblu de reguli contabile si finan- ciare care trebuie respectate de ctre responsabilii contabili ai firmei. inal doilea rand, trebuie urmarit modul in care s-a optat pentru o anumitd metoda contabila, in conditiile in care exist posibilitatea unei astfel de optiuni. Putem afirma cd actualul obiectiv al auditului financiar-contabil s-a conturat in aceastd forma pe masura cresterii nevoii de transparenta in viata economicd si ca atingerea lui reprezinta elementul esential care garanteazd credibilitatea tranzactiilor economice din orice firma. Concret, subobiectivele urmarite de auditor sunt: © toate operatiile care angajeaz intreprinderea au facut obiectul inregistrarii in conturi; © toate inregistrarile reprezinta corect operatiile reale; Scanned with CamScanner > | 112 lon FLOREA « Tonela-Corina MACOVEI * Radu FLOREA * Maria BERHEC] © toate operatiile inregistrate in cursul exercitiului respecta Principiy independentei exercitiului; toate elementele de activ si de pasiv sunt evaluate corect; elementele de activ si cele de pasiv sunt reale (exista ca atare) © situatiile financiare sunt c drul general’ sare. 34 orect prezentate (in conformitate cu ,(), | ’) si include informatii complementare, eventual ece. | 4.8. Normele de referinta in auditul financiar {n contextul general al informarii fina: me de audit ar putea fi perceput profesionistii, respectiv audito nciare externe, notiunea de nor: | din mod diferit de catre cei implicati. Astfel, | te : w spe . 7 | ri, au adesea tendinta sa Substitnie cerintele | N ela-Corina MACOVEI * Radu FLOREA * Maria BER, cy jon juni de audi Planul unei Elaborarea propriu-zisa a planului misiunii ee SUN men 1 crari audit are lo natura, calendarul si intinderea lucrarilor de audi ar © oC aia dupa Ce ay torul a obtinut 0 cunoastere general a intreprin ri asi abilit un, any, nivel al pragului de semnificatie, a identificat domeniile si sistemely Sem, Vv scului de audit. Cative si a realizat o evaluare a riscului de au : ai dit poate cuprinde u: Se apreciaza® cd un plan de at M&toarele ee mente: a) Prezentarea intreprinderii Denumire, structura, istoric, obiect de activitate, locatians ° data inchiderii exercitiului; = ~Numele responsabililor firmei; — Concurenta; caracteristicile domeniului de activitate; _ Inscrierea intr-un dosar a elementelor obtinute in timpu fazgj de cunoastere generala a intreprinderii si a Mediului siy cu ocazia discutiilor purtate cu responsabilii firmei, a Vizitei | sediul firmei si a citirii documentelor interne si externe; @ Descrierea riscurilor inerente sectorului de activitate, b) Informatii contabile @ Principiile contabile general acceptate; trebuie mMentionate eventualele derogari; pentru societatile care prezinta conturi consolidate trebuie precizate alegerile facute deoarece existi posibilitatea optiunilor; @ =~ Planul contabil adaptat intreprinderii; —Conturi anterioare si conturi Previzionale; @ Particularitatile sistemului contabil; Scanned with CamScanner { niroducere in expertiza comtabita «i audit, financiay r ya ucrarllor patticulare de of 189 , contractuale de audi tuat (j inanciar), (in cazyy Une: misiuni Lista rapoartelor de emis jn functie siuni © misiun, le. eniile si sistemele semnifj 7 icative gul de semnificatie; nae Funetiile si conturile Semmnificatiye: qonele de risc identificate; ' Controalele efectuate de intrey ciaza ca se poate spriji -- Prindere gj Pecare auditorul apre- ppireetlle programului de lucru Q : procedurile de control intern care ttebuie anal pea a ’ Confirmarile directe de obtinut: izate; Inventarierile fizice la care trebuie sx fe prezent auditorut ul; ’ Asistenta din partea expertilor si a Specialistilor ( tica, in fiscalitate etc.); (in informa- 4, Documentele de obtinut (dosare particulare, contracte), ) Echipa de lucru si bugetul : Componenta echipei de-audit (numir si nivel de pregatire); +» Bugetul de ore repartizat pe membrii echipei si pe modulele auditate. 9) Planificarea ¢ Contacte de stabilit si persoane de intalnit; Data limita de emitere a raportului/rapoartelor, Data si locul interventiilor, timpul de lucru la cabinet; Desfasurarea lucrarilor in timpul anului; Repartizarea lucririlor intre auditors Utilizarea lucrarilor tertilor (auditoriinterni, expertidin diferite domenii, auditorii filialelor)- nea plant misiuni pate com ‘asurarii propriu-zise a lucrarilor coe oe siderata ultima etapa inainted de audit. Scanned with CamScanner int an PInii exprimate in aceasta no in raportul de audit, in timp ce altele vor fi exercitiile urmatoare. Fiecare pinie din not a trimitere la foile de lucru in care su vor fi incluse utilizate in lucrarile de audit din ‘a de sinteza trebuie sd fie insotita Nt continute informatiile care o O NOW UL sHNLZa. Unele o sustin- 6.7. Raportul de audit Asacum s-a mai aratat, obiectivul unei misiuni de auditare a situatiilor financiare este de a permite auditorului sa exprime o opinie in legatura cu

    You might also like