Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Literatura Muzicală cl.4 PDF

    Uploaded by

    locdog9731
    22 views175 pages

    Original Title

    Literatura muzicală cl.4.pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    22 views175 pages

    Literatura Muzicală cl.4 PDF

    Uploaded by

    locdog9731

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 175
    ELE Giuseppe Verdi (1813—1901) Verdi, compozitor romantic italian, jitate remarcabila, un talent isti. Creatia sa oglindeste ntele care framantau ma- © epoca zdruncinata si at de ideea unitatii nationale. Lumea spiratici lui G. Verdi o constituie fie trecutul i existent progresiva se apropie porancitate, fie realitatea social. El este considerat unul din cei mai atori de opera. Ne-a lsat 0 mostenire imensa, pastrandu-si si astazi, arte, vitalitatea si prospetimea. i s-a bucurat de succes de timpuriu. Prima lui op primita la Milano in 1839, iar cea de-a treia, 842. ‘Ireisprezece ani mai tarziu, dupa ce au a Trade si Travialay devine cel mai popular clodii populare. ua pretins niciodata & este Ja in culmea glorici, sustin na duc niciodata la @ biblie piesa. Ma informey €4 pH porane nu studiindu: ca sunt cel din uremia acestor aprecieri d personalitate mud Viata compozitorului Copiliria gi adolescenta. Nascut in anul 1813, la 10 octombrie, ings. mica localitate — Roncole, langa oragclul Busseto, provincia Parma (jtay Giuseppe Verdi a trait viata indelungat realizari de creatie. Mama compozitorului a fost 0 simpla tesatoare, iar tatél — un p hangiu, In copilarie nu a dat nici un semn cA va deveni colosul m Italiei zilelor lui. Avea talent, dar nu era inz Mozart, spre exemplu. Dragostea pentru muzica a manifestat-o de ti ascultand pasionat cantecele trubadurilor'. Astfel, melodiile popu cucerit pentru totdeauna. La sapte ani a auzit pentru prima data orga, ceea ce l-a impresionat. Micul Verdi a inceput si invete a canta la orga cu Baistrocchi, bisericii din Roncole. In curand talentatul copil va ajunge sa-si inlo profesorul, Tatal lui era incdntat de talentul fiului su, drept care i-a cumpar © spineta? veche. La varsta de zece ani este dus la Busseto, unde igi conti studiile. Aici ia lectii de la Ferdinando Provesi, profesor de muzica, or si dirijor al orchestrei municipale. in timp ce frecventa scoala de cu nerala, era nevoit sa faca naveta in satul natal, unde duminica si de canta la orga. Ca sa poata trai, G. Verdi s-a angajat vanzitor in magazinul unui: bogat si om generos, Antonio Barezzi din Busseto, un mare melom: caruia aveau loc reuniuni muzicale, la care lua parte si G. Ve luat la el acasa si a avut grijé ca baiatul sa p: muzicald pe care o putea oferi oragul Bus: local, dirijand si orchestra. As fost indeajuns pentru a fi primit la Conservator, GAnte slab a Pian, nu avea suficiente cunostinte teoretice. , Verdi rimane la Milano ca si studien ectii cu maestrul Vincenzzo Lavigny ¢ in particular arta muzicala, Aici ia a, seful orchestrei de ta Scala si un com- pedagog acesta s-a dovedit excelent, Prin cunostinti cu arta marilor maestri italieni 9 ‘I progreseaza wimitor de repede, insugind armonia, contrapunetul, si compuna pentru prietenii sii din Busseto romante, nocturne, capricii 1, Marsuri §.a., pe care acestia le primeau cu mate entuziasm, ol important in soarta muzicala a lui G. Verdi a avut debutul in- in calitate de dirijor, Aflandu-se in sala teatrului cand aveau loc © oratoriului Creafiunea de J. Haydn, el este rugat sa-] inlocuiasca pe re lipsea. Repetitia a fost atat de reusita, cd G. Verdi a fost Hisat s& n concert. Evoluarea lui Verdi a avut un mare succes, imediat i-au ndate o cantata gi o opera cu titlul Oberto, contele Bonifacio, rea la Busseto. Dupa incheierea perioadei de pregitire la Milano, ¢ devenise un muzician cu experienta, obtinand succese in cercurile Verdi se reintoarce in 1834 la Busseto. Aici este numit director al filarmonice. Ar fi trebuit sa ocupe gi postul de organist al catedralei, ile clericale au fost impotriva, invocand pretextul ca G. Verdi in timpul studiilor s-a abatut de la drumul muzieii religioase, alunecand pe ibertatilor muzicii laice. In pofida acestor speculatii G. Verdi creaza la prima sa opera Oberto, dirijeaza concerte tn filarmonice, se ocupa cu cAntaretii. In 1836/se casato povitor de mana a doua, Totugi, ¢ intermediul lui, G. Verdi face ni I germa ibret pentru opera. Verdi s-a apucat de lucru fara prea mare entuziagm re i reve inceput si-i vind una dupa alta §i opera a fost termina jg Pani, Aceasta peri. este Nabuccodonasor, preseurtat Nabucco, q gpegle Wicd, pe subiect antic, Premicra a avat loc tn 1842, Ia teegp istorico-dram a 4 » succes. Corul Du-te, gandule, care expri La Scala, fiind un mare succes. Corul g rime dog lati, a fost identificat de ascultatorii italieni cy Proptia ly © Melodia acestui cor a inceput sa fie cAntatd curing gst) toata Italia, transformandu-se intr-un imn al rezistentei. Dupa opera Nabucco, Verdi a scris alte doua opere de mare succes, Lg in 1843 si Ernani in 1844, care trateaza ‘a fel subiecte istorico-dramatice, 9 Eynani |-a facut cunoscut i in afara Italiei. La Paris, opera a fost montata Ig Teatrul Italienilor si Verdi s-a dus acolo pentru a supraveghea pregatirile, acum in situatia de a cere sume mari pentru lucrarile sale, Verdi nu aez si facd acest lucru. Era un autentic om de afaceri, decis sa obtina maxim profit. Dupa opera Ernani au urmat cAteva opere mai putin reusite, apoi 1847, a scris opera Macbeth, care a ayut un succes enorm. patrie al evreilor & nazuinta de libertate Operele maturitatii. Macbeth a fost urmata de o serie de opere care, exceptia operei Luisa Miller (1849), nu s-au mentinut in repertoriul activ: teatrelor. In anii 1851—1853 au aparut primele opere ale maturitafii Ini er toare — Rigoletto (1851), Trubadurul si Traviata (ambele in 1853). facut din G. Verdi un celebru compozitor de opera. Publicul nu se mai: 8 le asculte, CAntaretii erau la fel de entuziasmati ca si publicul. in. trei opere G. Verdi isi propune obiective noi, punand accentul pe sentimentelor oamenilor care sufera si pier in conflictul dintre ei si ‘Tragedia inegalitatii sociale, a moravurilor constituie continutul numer opere scrise dupa a1 8: cintireat, soprano. A fost 0 ed casnicie fericita, desi n-au avut copii. Pentru a au Inconjurat de animale gi pasiri — pisiciy caini, estora, s Dupa operele Rigoletto, Traviata si ‘Trubadurul, luerarile lui G. Verdi au enit mai ampli mai bogate in sunet, mai ambitioase. [n 1855 a seris opera ‘cilienc, montata la Paris, apoi opera Simone Bocanegra, compusa u Venetia in 1857, care nu prea a avut succes, In anul 1859 a scris opera a cirei premiera a avut loc la Roma, Este o oper ce depigea toate ¢ lucrari ale lui G. Verdi prin profunzimea lirismului. A urmat apoi r{a destinului, scrisa pentru Petersburg in 1862, care s-a dovedit a a dintre cele mai populare opere ale Iui G. Verdi. La opera Don Carlos, ati la Paris in 1867, compozitorul a Iucrat cétiva ani, Nua fost niciodata © operele lui cele mai populare si abia dupa cel.de al doilea razboi a inceput sa figureze in repertorii cu un anumit grad de regularitate. aceasta reprezinta o capodopera. Ultimele creatii. in 1871 G. Verdi compune opera Aida, realizata pentru clidire a operei din Cairo, Este una din cele mai populare opere ale lui ompozitorului rus M. Musorgski i-a placut atat de mult aceasta vea numai cuvinte de lauda la adresa autorului ei: ,Verdi merge sinte pe o scar uriaga; acest inovator nu se simte deloc intimidat. Aida lui ste orice, chiar si pe el insugi. I-a facut knockout pe Mendelssohn $i matoarea creatie importanté a lui G. Verdi este celebrul Requiem, scris 874 in amintirea poetului $i romancierului Alessandro Manzoni. Dupa artea lui Manzoni, care a survenit in mai 1873, Verdi a hotarat si. compuna i Requiem, care sa fie cantata la Milano, acolo unde era inmormantat_ anzoni, la prima comemorare a morfii lui, Acest Requiem lungeste plin patima: o lucrare colosala, un sunet glorios. Dupi Requiem au trecut aproape paisprezece ant crare importanta a lui G. Verdi. A petrecut un timp vizitar “Supraveghind montarea operclor sale, apoi Sain ctrasa. Putea fi pe deplin satisfacut, i sperase intotdeauna sa vada Italia cliberata. Ae a fost chiar membru al parlamentulti din partes insi politica a inceput sa-1 plictiseasea Un rol important in aetivitat ultimele opere Otello si Falstaff. Premiera operct Otello a avut loc la Scala din) Milano, in 1887, Compozitorul in varst de gaptezect #* 10! de ani a cul libretistul sau. In Otello, cea mai mareata dintre operele sat experienta acumulata pe parcursul intregii sale iunea logic a ceca ce a realizat comporitory continuand cu ‘Traviata, Don Carlos $i Aida. | aplauze impreuna eu sale tragice, Verdi a condens vieti. Aceasta opera este suc incepand de la opera Nabucco, f Ultima oper a lui G. Verdi, Falstaff, reprezinta un clement nou. Este tan fel de poznd, un capriciu al varstei. Nimeni na se mai agtepta ca Verdi sa compuna inca o opera. $i chiar daca cineva s-ar fi gandit ca va mai compu concine ar fi crezut c& aceasta avea si fie o comedie? Premiera mondial gvut loc in 1893, la Scala din Milano. A fost, evident, un mare succes. G. Verdi ajunsese si fie atat de respectat, c& orice opera a lui ar fi starnit entuzias publicului. Desi opera Falstaffa incheiat ciclul de opere, Verdi nu abandonase seri ‘A mai compus un Te Deum! si a terminat patru piese religioase, publicate titlul Patru piese sacre. Boito si altii il indemnau si mai scrie 0 opera, i Giuseppina ii alunga pe toti: ,Verdi este prea batran, prea obosit". Aga sim si Giuseppina, care a murit in 1897. Cand a primit vestea, G. Verdi a ramas it picioare, mut, refuzind si se ageze. Ultimii ani i-a petrecut mai mult la ‘Agata, ducdndu-se din cind in cdnd la Milano si se intalneasca cu pri Acolo a infiintat un azil pentru artisti batrani. Moartea -a surprins la Mi no. A avut un atac cerebral, a rimas incongtient 0 saptimana si a murit la 27 ianuarie 1901 la vila din Sant Agata. Cateva luni mai tarziu, Boito a scris unui prieten, descriind ultimele ore ale lui Verdi: ,,Sarmanul Maestru, cat de side chipes a fost pana in ultimele clipe! Nu conteaza; batrana seceratoare plecat cu coasa ciuntita bine... Acum totul s-a terminat. Doarme ca un. Opera Aida Forta si vitalitatea creatiei lui G. Verdi co: claritatea si accesibilitatea muzicii, G, Verdi sta in conjinutul de idei, in a scris 32 de opere. A lucrat asupra clionindw-l si tmbogitindu-l eu noi noi teme, Printre cele mai populare opere ale compozi- ni Rigoletto, Traviata, Aida, ‘Trubadurul, Bal mascat, Forfa acestui gen de muzica toata viata, perfe nijloace de expresie, noi ten jrulai putem nu cle din ultima perioada de creatie — 1870—1901, constituie apogeul opera verdian gi este reprezentat prin operele Aida, Otello si Falstaff uzical al ultimei perioade se distinge prin cizelarea, profunzimea 2 liniei melodice. Zugravirea caracterelor este mai adanca $i atoare analiza psihologica. Orchestra castiga in expresivitate. rile mari, scenele de masa, strilucirea procesiunilor nu mai au un decorativ precum in genul de grand opera, ci sunt subordonate dramatice, situatiilor in continua desfasurare. Aceste particularitati cteristice operei Aida, a carei muzica isi pastreaza si astazi valoarea era Aida a fost scrisi la comanda guvernului egiptean pe un subiect us de egiptologul Mariette-Bey si destinatd marilor serbari organizate cu urarii canalului de Suez. Libretul, seris de Camille du Locle gi at de Ghislanzoni, se bazeaza pe un subiect din Egiptul antic. Premiera ut loc la sfarsitul anului 1871 la Cairo. Radames, seful pazei de la curte, este numit conducitorul armatel egiptene in lupta cu etiopienii. Radames o tubeste pe Aida, fica regelui etiopian, ce se aflt in robie la Amneris — fiica faraonului egiptean, care la randul ei il iubeste pe dames. Radames obfine o vietorie strdlucitd asupra etiopienilor si se tntoace trumfitor aduciind cu sine prizonieri printre care si tata Aide, regele Btiope ci Amonasro. Mizénd pe dragostea Aidei si Radames, Amoniasro 0 convinge pe Aida sa afle de la Radames drumul liber de egiptent pe unde eti si treaca. La inceput Aida se impotriveste, insa devotamentul face si fie de acord, Intalnindu-se cu Radames noaptea P ‘fla de la el toatd informatia, convingandu-l si fuga tand discufia intervine, promijandu-i lui Radames constientizand trédarea pe care @ (facut-o, se pr fi judecat. Amneris ti implora pe preofi sale de neclintit, condamnandu-l pe Radames pen Jn subterana intunecati, unde este moarit impreund cu iubitul st. Ze LEDs a pe un document arheologic, ci ca pe un Verdi trateazi acest subiect nu iti ca oameni reali, care actionea are eroii sunt priv “a moment istori¢ viu, fn ¢ tionat contemporanii sai iptul gi nici n-a utilizat melodii sau instrumente reniului siu, prin cateva ritmuri particulare, alterate, creeaza peisaje dintre cele mai aga cum ar fi ae G, Verdi n-a cunoscut gi iptene si totusi, prin intuilia g instrumente, game cultitorul in atmosfera oriental tdi subordoneazi melodia, declamatia, orchestratia atit timbrul instrumentelor sunt folosite cu 0 avi o situatie, un personaj sau un sentiment. ul instrumentelor de suflat din len, xprimate prin timbrul flautelor., eg combinatii de poetice, care transfer as In opera Aida G. Ve cerintelor dramei. Mai mult ca mare fort expresiva pentru a ugr Imaginea Aidei este asociat’ cu timbr' Visul si gindurile Aidei la patria sa sunt Imaginea lui Radames este insotita de fanfare eroice. Caracteristica preotilor in timbruri subre — trombon, fagot, contrabas. este redati pri Opera Aida contine patru acte $i introducere. in introducere sunt expuse, ; caracteristicile celor dows sfere aflate in conflict: imaginea luminoasa si curata) j a Aidei, dragostea ei sinceri pentru Radames si imaginea sumbra, despotica 2 i preotilor. Fiecare din aceste imagini este prezentata prin leitmotive’ expresive. ¢ Prin contrapunerea lor in introducere se realizeaza expozitia conflictului.| Primul leitmotiv cu care se deschide introducerea o caracterizeaza pe Aida, dragostea ei pentru Radames: : ; “aes . ef £5 tebe « Tis sah AI doilea leitmotiv din introducere este caracteristica preofilon, durl sf emilogi Se incheie introducerea prin afirmarea forfelor luminoase, interpretandu-se otivul dragostei Aidei Actul intai, Preotul cel mai mare Ramfis fi comunic’ lui Radames hota- cilor ca el sa fie conducdtorul armatelor egiptene in lupta cu etiopienii. este bucuros, visind la glorie militara. Astfel recitativul sau este de intonatii de fanfara. Apoi in romanta ce urmeaza, el cinta despre a sa pentru Aida: Andantino (J) = 116) In orchestra apare o noua tema foarte .P Amneris, Ea incearcé s& afle de ce este at acesta fi motiveaza prin postull de co convinsa ca Radames este indra Ea este macinata de gelozie, cnergic transmit aceasta PIE PEE DELLE PZ pike a 2 LEE, peapee Sep “hs ‘we Mos cava apoi scene in temphul preotilor, care execut4 ritualuri pentru ui Radames. ctul doi. In centrul acestui act este o scen mare Amneris — Aida. Amneris -c blnda si intelegatoare pentru a afla adevarul dela Aida despre dragostea steia pentru Radames. Amneris o minte pe Aida precum ci Radames a fost n lupta. Aida este disperata si ingrozita. Inc putin gi Amneris va afla ral. Ea recunoaste ci a glumit — Radames este vin, Atanci bueuria Aidei ¢ margini. Amneris, furioasa, ti spune Aidei cd si ea tl iubes asf ele sunt rvale. Ins ea, Ameri, este fica faraonulail B sclava sia czut la picioarele lui Amneris, ceran pardida Aidei contrasteaza cu frazele f Aceasti sceni, prin dramatismul ci, finete cele mai reusite din ope psihologici, realism, este printre Se aud fanfare si melodie de mars care anunfit intoarcerea armatelor tui Ra- ena grandioasi de masi, Poporul fi intampina tori. Aida si prizonierii etiopieni cer indurare, Radames ti stistine, victoriei stralucite, faraonul Egiptului hotitragte si le indeplineasc& Aida va pleca cu tatal ei, care Ja fel era printre prizonieri \ceasta scend grandioasa contine diverse marguri, Unul dintre ele, foarte acterizeaza armatele egiptene triumfaitoare: dames. Finalul actului doi este 0 sce dorinta Allegro Actul trei. Introduc osebit. Prin mij nopti sud $= fies ou raf palpeelpel| ene Se aud cai Jeitmotivul ei deosebit contine Aria-romanti a Aidei, in care refrenul este 0 ae it caracter oriental, interpretata la oboi: Andante Tomas ¢ la Radames drumul liber de egipteni pentru ca etio- ara primejdii, In finalul scenei Aida este de acord sii se jertfeasca pentru patria sa. Amonasro se ascunde. ‘a Radames — Aida. Radames este fericit s-o reintalneasca pe Allegro gusto (J =100) eo. ai 7 entngish Ssh Aida. ii i vor despre vigbunarea I 2 a renee pvenicrer © clip de ezare si Radames se hotirate si plece cu Aida, aratindu calea liberi de egipteni. Aici se produce o cotitura dramatica in actiunea operei Radames — un conducitor plin de glorie este acuzat de tradare, Actul patru, Introducerea instrumentali este bazati pe leimotivul gelozi lui Amneris, Fa se afl a intrarea in subterand, unde preoti fl vor judeca p Radames. Amneris sufea, ea doreste si-lsalveze pe Radames, Ea patrun in temanita si fi propune lui Radames libertatea, daca el se va dezice de Aida {nsi Radames nu poate s-0 ite pe Aida, e este decis si moara, Scena judecaii este axatt pe un contrast Puternic: pe de o parte — recit Lival sec si dur al preotilor, pe de alta — frazele ‘ 5 Pe intonatiilamento ale Amneris, In ff raspuns de la Radames, il ‘nalul actului se desfig ‘itil sd moari, El se gin Men 19 mosso (4 | a r =: $= | ARR SS SM ew ae aor to ae or BENE a a ct Some te Ne eam and EE Sse a i — ee 1. Cate opere a scris G. Verdi? 2. Numeste cateva dintre cele mai populare opere ale com- pozitorului. Cand a fost scrisé opera Aida? Ce subiect sta la baza libretului operei? Care este rolul introducer din opera Alda? Ce folososte Verdi in dramaturgia muzicala a operel ‘a caracteriza personajele sau anumite situafil?’ | Analizeaza fiecare act al operei Aida. e 32 de opere: Rigoletto, Aida, Traviata, Don Carlos, Trubadnl Otello ‘Stabat mater, Te Deum Georges Bizet (1838—1875) Georges Bizet este unul din cei mai reprezentativi compozitori francezi ai se- colului XIX. Talentul siu s-a manifestat in diverse sfere ale artei muzicale. Printre cre atiile lui se numara o simfonie, sase opere, cateva cantate si uverturi, piese pentru pian, romante, cantece s.a. Ins& locul de frunte in mostenirea sa artisticd il ocupa opera. Anume in creatia de opera se contureava principalele trasaturi ale stilului siu — melodismul neobisnuit, bogatia culorilor orchestrale, prospetimea mijloacelor expresive si profunda analiza psihologica in tratarea sentimentelor si faptelor omenesti. Comporitor original, dotat cu un puternic temperament artistic si o im- Georges Bizet a tins cu consecventa spre’ caracteristice ale celor doua gen; c 2m a ea mult numarul de reprezentatii al oric bila a meri uri. Neincetatul triumf al capodoperei yiitorului compozitor, ap: tindnd unei familii de simpli mestesugari, nedis punind de mijloace banesti necesate I 4 putut studia muzica abia dupa varsta ani. Pe lingt aptitudinile pedagogice dovedite in cursul unei lungi cariere, si-a incercat forfele de mai multe ori si tn domeniul creafiei musicale, dar fara a reusi si se impuna, ‘ama compozitorului, Aimee Leopoldine Josephine Bizet, nascuté Del- o femee cu deosebite calititi artistice gi cu un suflet de aur — era o endent& a unei familii de muvicieni, Ba avea un frate — Francois Alexandre Nicolas Delsarte — profesor de canto cu mare faima, care a instruit numerogi elevi talentati, talentata pianista, de: ges Bizet si-a petrecut copilaria intr-un mediu muzical gi este usor de inteles de ce pirintii au decis \drepte copilul spre arta sunetelor, Intr-adevar, fost suficient ca tatal s& observe la micul Georges unele aptitudini muzicale — nemorie, redarea justi a unor motive melodice, inainte chiar de asi insusi cea nic nofiune despre notajia muzicali — ca hotirarea sé fie luata La varsta de 4 ani Georges invata notele de la mama sa. Incepe apoi sa ieve — tot sub tndrumarea mamei — pianul, instrument de care se va atasa in mod deosebit, In afara de muzica, copilul isi manifesta inclinatia spre lecturi literare. Studiile la Conservator. Cand Bizet a implinit varsta de 9 ani si a asi- milat tot ce-i putuse oferi instruirea parinteasca, tatal sau ba ind Conservator. Desi nu atinsese varsta necesara admiterii, Ge fn varstt profesori iu at ee zimmermann cu na ari fee sn ea acest dsc evi exceptionali. Atunci cind sinatatea sa precara{ Pea carauri il suplinea ginerele siu care nu era altal dec ‘arziu. Charles Gounod. Curand Gounod talentul micului Bizet. 51 Georges Bizet participa pentru prima oara la un concursin dl si se ou ; silea si lipseasca de la cursuri celebrul comporitor de oper de mai t este impresionat la rindul siu de int c de pian a lui Marmontel. Castiga premiul IJ, iar in anul urmator, la varsta d Mani, imparte premiul cu colegul sau i Se dezvolta rapid ca pianist si este inalt apreciat pentru virtuozitatea tehnicd, precum si pentru un deosebit talent de a citi partituri orchestrale, mult apreciat in acest sens de Marmontel. - De la Marmontel trece in clasa de orga a lui Benoit. in 1854 i se acord: premiul I ~ orga si fuga. Fuga prozentata cu aceasta ocazie figureaza prin ‘opusurile sale cAntate si astazi iar in 1895, obtine premiul I la aceleasi dot discipline. Dupa moartea lui Zimmermann, in 1853, Georges Bizet intra in clasa de compozitie a lui F. Halevy, cunoscut compozitor de opera. Acesta avea un m farmec personal si de la inceput, simpatia dintre profesor gi elev s-a dot & fi reciproca. Bizet va fi invitat deseori la familia profesorului sau, iar peste YE EZ Zz gg inarhivele conservatorului, ea a fost prezentat prima auditie abia in anul 1935. In afar& de simfonie, el compune Uvertura tn La major ¢l opera Come maison du docteur (Casa doctorului) Tn ultimit ani de studi a conservator | Bizet participa la concurs cu citeva cantate, iar in 1855 pentru cantata Clovis i este Premiul Rome Romei Academia Artclor Frumoase a Fran{ei acorda anual aceas- distinetie lucrarilor valoroase din domeniul picturii, sculptu- thitecturii si muzicii, alese prin concurs. Persoana distins’ cu Ugios premiu beneficia de o bursi timp de patru ani consecutivi, toriu de creatie — trei ani si patru luni — Ia Villa Medici din \cademie de France, fondata de Ludovic al XIV). Bursierul era dator nstitutului un anumit numar de Iucrari, rod al acestei perioade de latoare protectie ma creatie cu care Bizet se inscrie la concursul pentru Premiul Romei fost cantata David pe versurile lui Gaston d’Albano, scrisé in 1856. Dupa | ndelungate consfituiri, juriul fi acorda lui nu s-a acordat ir izet doar premiul II (premiul 1 ul respectiv), in ciuda faptului ca il considera eel mai bun compozitor al anului. In anul urmiator Bizet se prezinta cu a doua cantata a sa Clovis $i Clotilda versurile lui Amedee Burion), obtinand premiul I, Cantata fost A luna octombrie 1857, Publicul a primit-o cu aplauze generoase, cu premiul I. Juriul de elité era condus d Ambroise ‘Thomas, Lucraril «Roma sunt de fapt anii cet mai frumosi din viata i ji a comporitorului, Privilegiul de a se sigurdrii existentei, a fost un stimull J trei ani petrecuti | groutayi si obli siincdrcaté de S H c poritic, fara grija agitati ocupa exlusiv de com pentrn creatie Georges Bizet etenii sai, el reugeste directorul Academiei Franceze de jar ambasadorul rus la Roma, pianistic face sensal vea o fire deschis: Sociabil, deosebit de afectuos cu pri- avea o fire de 0 un cere de amici printre care se numari la Villa Medici, pictorul Victor Schnetz, si-gi ereeze $ zi tie si in mediul roman. Este adesea invitat Talentul sit H ' : Sivan in ondral unor setate muzicale, particulate, in cate #8¢ acaaiaaaa saangh ne! fade alli muziieni valorosi. Simpatia si edmiatia rescind se care se bucur fi incdlzesc sufletul si-1 dispun si lege nol prictenii, Incep S fe atras tot mai mult de arta muvicald, precum si de reprezentantii sii creator si interpre. Studiaza biografile unor compovitori mai varstnici sau apropit alte cuvinte, stagiul Ia Roma devine pentru el o a doua scoala a muzicii si viel, o scoala care-i completeaza substantial cunostintele obtinute la Con servatorul din Paris. Spontancitatea gestului artistic, umorul, generoasa cantabilitate — tra: saturi proprii muzicii sale de mai tarziu — isi au desigur izvorul in climat artistic si social in care a trait la Roma, in optimismul mediului in care petrece acesti ani de creatie gi viata fericita. Perioada pe care el o numeste de ucenicie, sunt de fapt ani de perfectionare si eflorescenja creatoare. Atasat printr-o mare afectiune de familie, mai ales de mama sa pe care som Bizet ar dori ca $i parintilor sai si le poata asigura o viata linistita gi lips degri pee Be dopa ori le impiirtageste in scrisori aceasti nazuing faptulc& nui poate aduce ach n citer eae pee I nici macar pentru un scurt rastimp, familia. Petrecute in imprejurimile Romei sin regiunil cal Keresul pentru frumuser ‘ee ee musetea naturii ce-1 inconjura, “Sxcursii lungi in timpul cirora c regis ui, are posibilitate sa cAstige experienta analizandu-le lucrarile. Ci de viu pastratd, isi propune compunerea unet ode-simfonii bazate pe Odiseea Un timp este silit si rimand la Roma, fintuit la pat de o criza reumati- 1858 pleaca la Napoli si va sta in imprejurimile acestui orag octombrie. Bizet nu se putea desparti de farmecul golfului side a si coplesitoarea imagine a ruinelor din Pompei. Unul din insotitorii ay, Devotat prietenului in suferinta, compozitorul ‘iul bolnavului pentru al ingriji, in timp ce restul grupului calatoria, Curand Bizet insugi este cuprins de o grav afectiune gitului, datorata unei amigdalite neglijate. Suporta greu boala dar totusi nu ascunzand importanta bolii si relatand doar in in corespondenta, efectele ei. Intors la Roma, Bizet cere permisiunea si petreaci aici si cele trei luni pe re regulamentul Institutului le impunea ca stagiu de studiu in Germania. Ministrul Fould fi acord& aceasta exceptie la 9 decembrie 1859. La inceputul anului 1860 Ernest Guiraud, bun si constant prieten al lui stigitor al Premiului Romei in anul 1859, il urmeaza la Villa Medici. Jati un motiy in plus pentrua ramane in compania noului venit, pe care-| va insoti in primele sale luni petrecute la Roma: Su An: unie 1860, cu wu putiny re inaintea plecarii la parinti, et se imbolnaveste gi si contin Bizet este erea in patri n Patri, La tntoarceres "1, care ii cunosteau talent ne ai ales de cei ca iniene $1 Al Ts de celebrii comporitor’ franced t i iubit dee ordiala in familia profesorului Intoarcereai muricale pat dentiei. Ele erlion, B88 in cercurile aprecial inh dina sudo EAs ca Ch, Gounod, H. Be sau F Haley ‘Cunoi forte si dorm! J deose vind o pasiuned a a ul operei. Des} setucry Bizet veasisecufunde in munca de cre i de act ie eatral muzical france, el viseaza s& itt Fat tae incredere in propriile forte, tana aprecat anume in gen! OF" nndgiri. In una din scrisori el marturiseste: i oar esaaician, trebuie si ai o deplind independent Limpal de fae Poot cu un veritabil talent diplomatic’, lar Bizet era tota nani pad asc acomods capicilorsgustrllreelor susp In curand, in anul 1862 featrul liric din Par comanda opera Pescs tori de pierle Munca asupra ei a durat un an si in 1863 lucrarea este finisat Publicul a apreciat inalt aceasta creatie, ins press 2 reacjonat destul de rece. Numai H. Berlioz si-a expus admirafia intr-u anticol din ziarul journal des Debats, afirmand c& partitura acestei opere ai tie comporitor trie’ tun mare numar de fragmente expresive, pitimase, cu un bogat colorit face 0 mare onoare domnului Bizet. Opera Pescuitorii de pierle a devenit c mai valoroasa si reusité creatie a comporitorului din peri i sirens compozi in perioada data si in cee ‘mod deoscbit s-a manifestat interesul fata de arta Orientului. Incurajat de succes, Bi ‘t culo mare energie se apuca de tc ‘creatie. Teatrul ang ca gra Tl «, Ope it comand opera foan cel Groae st Linisata in anul 1865, insi, dir i - Serer atin ate 86, ns, din anumite consid | Parisului nocturn, Lucreaza cite 15-16 ore alizarea propriilor idei creative, Tn perio ei, neavand timp pentru sda anilor 1866—1871 viziunile sale N articolul Discupii despre muzica, in care el lurere vorbeste despre soart arta in societate si despre a mai elevate aspecte artistice. a omului de estitia de a se manifesta in cele Bizet energic si insisten incearca puterile in diferite genuri. opera Frumoasa fata din lui W, Scott, Fa devine o nou’ treapta in creatia de oper’ este reflectatd tendinta compozitorului spre redarea traiului oamenilor simpli din popor. din Perth a fost pusa in scend laTeatrul liric in anul 1867 succes considerabil, ins dupa 21 de prezentari opera este scoast, lucrare din perioada data este i tot mai icd a caracterelor ¢ ‘oriu si pe parcursul vietii compozitorului nu s-a mai montat. Ina tate a anilor ‘60 Bizet lucreaza si la alte opere care, cu parere de neterminate, Acestea sunt opera Cupa regelui din Fuli gi citeva a Nicola Flameli dupa subiectul scriitorului Diubreili. s deoscbit prezinta creatiile instrumentale din aceasta perioada, ind suita simfonica in 4 parti Roma (in p ‘pre Roma). Aceasta Tucrare a fost conceputi ia primei sale culegeri de romante, Ultimii ani de viata. In anul 1870 incepe rizboiul si multi compatrioti ai sti Bizet este frapat n guvernul va lua: parasit in momentul asemenea Falstafulu tg cea mai fructuoasa perioada de create al 1 Prseara tema poporult- Dacd in acral precedent anc > petrece actiunea, acum persona; rar fundalul pe cave se petrece 2 Ue Soa scenele populate ca A ortant. Penta Bizet po ntrchipary din popor au rolul a ituale, a unui nesecat optimism. De aceea in Incr a puterii te adancurile inimii $i sufletului omului simply, 4 in diferite genuri. Din sfera muzicii instrumentale see Bizet Se in care compozitorul isi exprima sentimentele sal vertura Patria i 0 : denviazd avert east perioada el compune suita pentru pian in pat patriotice, ‘ot in Mea a sir de scene vioi si hazlii din viata copiilor. Cin . opti — if i andini Jocuri de oP ogere au fost orchestrate de compovitor sau forma jaturi din aceasta cul pee ay vied tn care intr Mars, Cantec de leagan, Expromt, Duet si Galop, wT n 5 4 prezint Ultimii § ani de viatd Pre” G. Bizet. Pe primal pl energiei imense, sale el tinde si patrunda i Tn vara anului 1871 la comanda teatrului Opera Comiea Bizet serie oper inte-un act Djamifeh dupa subiectul poemului Namuna de seritonil an ‘Alfred de Musset. Premiera a avut loc in 1872, dap fara un succes: rast 1a public Presa insi a reactionat foarte promt si fn ziare s-a inceputo inter santé discutie asupra acestei lucrari. Criticii muzicali profesionisti au aprect pozitiv noile cuceriri ale lui Bizet in genul operei comice. Urmatoarea creatie de valoare a compozitorului a fost mt lui Alfons Dode Arlesiana. Lucrul asupra partiturii a met siin toamna anului 1872 spectacolul este chestra acestui teatru era mic’ — numai Anume ei au interpretat pentru prim: scriiforului Dode nu a avut succes observata. Dar, necitand la ace: in evolutia talentului componi inalta cucerire a stilului sau ore ‘Terminand Arlesiana, Bi operei — Don Rodrigo si Cay opera eroica, pe subiectul d na fost terminata si s-au p Carmen a fost finisat in va cup de orchestrarea ei, a avut parte de artisti talentata cAntareata §, Principale. Partida lui Hose Jar baritonul J, Buyi La pre 30 spectacolul a fost bine pregatit si toti se agte ;ptau la un mare succes, Inst | jost s& fie aga. Opera a eguat. Publicul a fost impresionat doar de citeva ia Micaelei. In presi opera Carmen a ovitura distrugatoare. Intraun sir de articole se exprita indignatea ati de ,subiectul josnic, lipsit de orice valori morale Bizet a fost gocat de insuce mere — cupletele toreadorulut gi ari uul operei, si acest esec fl primeste ca o mare tus cl nu-si pierde curajul, de data aceasta comporitorul pre- "a unui oratoriu, Insa el se imbolnaveste gi peste trei in localitatea Boujevali, nu departe de Paris, marele ‘or Georges Bizet se stinge din viafa, Inmormantarea provizorie sa cimitirul din Montmartre, La ceremonia funebra au participat, printre Massenet, E, Guiraud, C. Saint-Saens, intreaga trupa a teatrului Operei torii interpreti ai Arlesianei si orchestra Concertelor populare con- sdeloup. Jules Barbier, Charles Gounod si Camille du Locle orbit in numele Societajii Autorilor si Compozitorilor dramatici. Un an tarziu, la 11 iunie 1876, ramasitele pamantesti ale lui Georges Bizet sunt la cimitirul Pere-Lachaise, Ce rol a avut mizica fn viata familiei Bizet? 2. Unde igi face G. Bizet studille muzicale? 3. Numeste principalele date si evenimente din viata com- | pozitorului ist a Enumera cateva din principalele creatii ale lui G, Bizet. unere anului 187 Sala plin, agit tatori se gaseau com iarile sale: Hebrard (iarul Temps) si Ville: ene, arf eriticti miicale parizienes CNET garo). j messant (ziarul Figar 5 oe tree goest public ales a facut-o operci a fost dintre cele maj Primirea pe rea a parut lung’, Singurile mo a fost bi trenanta si a provocat repede indiferenta, obosealg mente care au animat oarecum sala au fost sat, cvintetul contrabandistilor si cupletele reci. Lucral si chiar plictiseala ctului II care preludiul a Jui Escamilio. Caurele egecului di ralitatea" libretului pe operei lui Bizet erau prea sa sine reprezenta un periculos publicului burgher. sia critic fn ceea ce priveste muzica lui Bizet, a fost considerata la premiera preg putin melodioasi, prea plina de neprevazut $1 de ,indrazneli* armonice. Uni) tritici au reprosat caracterul obscur, neinteligent, plictisitor al operci are ar fi putut si prevada vreunul din ei triumful neincetat timp de un secol si ceva al unei muzici care va reprezenta, inaintea oricarei alteia, arta francez in teatrele lirice ale lumii. Acfiunea actului I se desfitsoard intr-o piafa din Sevilla, invecinata cu o {fabrica de igari, printre ale carei lucratoare se numard si Carmen. Farmecul ei oats ftemperamentul navalnic care 0 caracterizeaza fi atrag simpatia i ee nae an invidiazd si cu care din cand in cind se i, aflat si el in interiorul aceleiasi piete, este pared e moment erat multiple. Unul din factori a fost ,imos sare nici muzica nu reused s-0 salveze, Personajele devarate“ pentru a putea fi tolerate. Actiunea in» atentat la bunele maniere. Aceasta era opinia r uutin dupa terminarea pauzei, lucratoarele reintrd tn elddirea fabric Ins scurtul rigaz de liniste¢ tntrerupt de strigdtele cAtorva fete care aleangd agitate in piafa, comentand cearta dintre Carmen si a alta colegd a lor. Tocmai Don Jose este cel ce primeste ordinul sf pedepseasca pe frumoasa al carei farmec incepe st-l subjuge. Afland ca tn cearta celor doud luerdtog- vala, locotenentul Zuniga hotardste sd o trimita la tn- » sub supravegherea lui Don Jose, Ramasa singurd cu acesta, Carmen s-I tulbure intr-atat incat fermecat, el o va lasa si fugd, dupa ce tsi vor promite st se revadd in aceeasi sear la carciuma lui Lilas Pastia, de la marginea orasului. re Carmen si-a rénit ri Cortina primului act se las pe un tablou agitat in care multimea pestrita, n mare dezordine, comenteaza indrazneala frumoasei figanci $i slabiciunea rului brigadier. este un rezumat al dramei, un expozeu succint al actiunii. Aici se recunos¢ trei teme ce pregatesc ascultatorul pentru cea ce va urma. Prima tema reprezinta caracterul vioi, optimist si brav al mediului lui Don Jose. A doua este cantecul toreadorului, ce marcheaza atmosfera sarba- toreasci a arenei, In incheierea preludiului suna tema invaluitoare dar sumbra, cu presimfiri grele ce personifica soarta tragica a eroinei principale. Preludi Preludiu Andante moderato (2 orchestral viu, subliniind migcarea multi- Jhaelei este urmiaritd cu delicatefe, printr-o | brigadierilor reia tema Cortina se ridicd pe un fundal mii din piayé. Intrarea timida a Michaelei este orchestratie fina gi o tema melodica duioasa, Corul Voioasa cu care debuta aceasta scena. 33 Coral copilor — cw ofrumoasi melodies continuat de un alt fa im coral ucritoarelor. In ritm leganat, desist melodica evolueaza intr canon plin de naturalele, cu expres intorsaturi modulante. ‘Aparitia lui Carmen ni este Tipsit? de surprize. De la inceput sub o in ie recunoagtc tema eroine) auzits pentru prima dat in Prelud v yestita Habanera' — Carmen isi araté puterea sa ‘al dansului i se potriveste de minune gi ii spore: in culorile cele mai vii: {igare now Intr-un cdntec dansant fascinatie. Ritmul unduios ste pagina care o caracterizea7 farmecul. = Allegretto quasi Andantino P fe yo = su upa=a ro Ya BOS BE RSE RICH gue me” pupa ce fi arunea floarea | ‘area lui Don J Jose, motiv ‘ul sum acer 0 mn tot mai puternic in orch Due Ja — Don Jose, ate un farm ied aealgiaIocurilor natale si duioasa drago: aie Actiunea principala este relu goste a eroi estinului reapare ‘ P bru si amenintator tra. lodic aparte, Aici transpar ani uli, ata br : Behe ne ate cu intrarea precipitata a 5 , je doua femei. vn ce mai agitata, Tema zg ; mal; Musica, deyiala sneer Tema 2gomotoasé a disputel prelungite este devine din ce antec lascy, in cursul ciruia Carmen i es ‘i a cts las ursul cdruia Carmen fl ifrunté pe locotenen see geindu-i in nas § he Zuni n nas 41 fredonndu nsoleht rape de eee monte Seguedilal yeaa eat se aeat SE eet si desivai ; 7 p Dane rseste actiunea de subjugare a lui al de sarelor ce povestese Iucrito Allegretto PP | Bun Ga- cnt Br) des-rem pilirieerie i b ; mvt” wai ear © Bey? ao Ue eee ae Ine conduce in taverna lui Lilas Pastia pela sfarsitul ii doi chitaristi cinta in timp cetinerele Prasquite Tpcul scenei. Carmen, asezatd ta o mast priveste Acfiunea actului cinei. Intr-un colf al incaper si Mercedes danseaza in mij ganditoare grupul zgomotos. Lilas Pastia fyi indeamnnd client sa plece, deoarrs -¢ a sosit ora inchiderii. Un cortegiu cu facle intovardsind pe Escamilla, foreadorul ce a invinsimarend 1 Seguidilla — dans popular spaniel (andalua), cu miseare VCASS care se danseazd cu acompa alement de chitard sau de castanictes uneori msofit de CARIEE - Grenadei, isi face ins aparijia la aceasta ord tarzie a serii, animand sceng, Sarbatorit cu mare veselie si admiratie de alaiul sdu, Escamillo isi lauda fr riei, Carmen este vizibil tulburatd de noul sosit. Dupa iesirea bj Escamillo si a tnsofitorilor si, in scend rdmén doar cele trei femei — Carmen, Frasquita gi Mercedes. Curdnd sosese Dancaire si Remendado, capetenit de contrabandisti, care le ademenesc pe acele trei femei si-i ajute la o trecere de mérfuri peste granifa, Dansatoarele se grdbesc sa primeascit propuneren, Doar Carmen v-a rdmane sa-si astepte iubitul pe care I-a ajutat sa evad din carcera in care fusese refinut din cauza In sfarsit, Don Jose soseste fericit $i fi méarturiseste ca, prin supunere si-a recdpatat increderea superiorilor. Carmen il intémpind cu un dans p de farmec si ti propune sit plece impreund in munfi, aldturandu-se bandistilor. Din depdrtare se aude 0 goarné a cArei apel il trezeste la rea pe Don Jose. In ciuda rugamingilor si apoi a ameninjarilor lui Carmen, Jose hotirste st se intoarci Ia garnizoana. Deodati usa taver 2 oe es a Jae Duetul este 0 pagind memorabila, in care orchestra, desi subordona confera scenei multi strilucire. Bizet imbina in acest dans-duet doua teme. Prima, cea a lui Carmen, este 0 melodic dansanta, faramifata in scurte motive sinuoase, cu ambitus mic, ritmul obsedant al castanietelor sublintind accentele temei. Cea de-a doua este 0 idee muzicalé cu caracter de marg, reprezentindu-| pe Don Jose aflat in grea dilema: pe de o parte puterniculy sentiment de dragoste pentru Carmen, pe de alta simtul datoriei ce fi dictea si se imtoarct la garnizoana, Din aceasta alaturare a douii teme contrastant Bizet realizeazi o sceni de o expresivitate aparte. De altfel, in acest al Il ack varietatea caracterelor 5 situatiilor este zugrvita printr-un material muzi de cea mai bun calitate si actul Il al operei Carmen ramane poate partea mai reusiti a lucrarii. (© scurti cearta intte Carmen, de data aceasta ironica si dispret si Don Jose — oarecum descumpanit, ezitand intre pasiunea sa : si dorinta de a se supune disciplinei mi ec pe atmosfera intalniritcelor doi. arta dintre Zuniga $i Don Jose este su; wrchestrei (in grup si individual), Cortina se lasa c. Pe de o parte, bucuria lui Carmen. sia contrab; cu bratele deschise noul aliat, pe de alta, stanjeneala urmirit de remugeari — att f reuseste ce var de maestru mai multe planuri simul a urmari cu uguringa. preocupati de primejdiile Printre ei se afla raceala, Carmen da sem de gelozie. In aceste Terfetul cartilor, este una din cele mai celebre pagini ale operei. In acest frumos moment, Carmen, Frasquita si Mercedes, profitand de ragazul ce este oferit, isi dau in cArti. In timp ce Frasquita si Mercedes igi citesc bucuro: fericirea care li se promite, Carmen este ingrozita de presimtirea mortii ce fi apare de la un timp. Din nou, Bizet apropie stari sufletesti diferite, reusin si personaje complexe. Carmen isi accepta cu gre Piesa de ansamblu readuce infrunte pe vamegi si granic Duetul Michaela — Don tetea si Sobrietatea cu Care st violente dar trecatoare ale lu asemenea, perseverenta N nu contrazic caracterulv 11 fi raneste sufletul marturisind ca nu-l mai iubeste si cd vrea si rdmana liberd, pentru a triti alaturi de omul pe care-t adord, Schifeaza chiar cativa pasi spre a se apropia de arena. Don Jose 0 ameninfé dar, sigurd de ea, frumoasa figanca ii arunca o ultima dovada de dispret — inelul ce o lega de Don Jose este aruncat acum cu urd ta picioarele acestuia. Cu 0 voce aproape inumana, Carmen ti ordond sii o lase si treacd. Intr-un ultim gest de dispe- rare, Don Jose ii infige in inimd pumnalul. Apoi, én fafa multimii adunate, prébuseste imbratigand pentru ultima oara trupul femeii iubite. Muzica acestui act incepe cu un moment orchestral in caracter flamenco" este tumultul chitarelor gi al tamburinelor sirbatoresti se impune o te coboratoare, melancolica, expusa de timbrul duios al oboiului (apoi de fat suspin al unui suflet indurerat. z ala staruitor, in orchestrat jquri de tema margului triumfator, e din 1. Cine este autor 2. Care sunt eroii Alexandr (Porfirievici) Borodin (1833—1887) Marele compozitor rus A. Borodin A activat in a doua jumiatate a sec. XIX si a facut parte din Grupul celor cinci!. In timpul vietii el a fost cunoscut si apreci- at ca un eminent medic, savant-chimist, viata com pozitorului qoii de copilivie gi studi, Primele compozitit ‘ade 31 octombrie anul 1833 Ta Petersburg, De mi * judini deosebite in invatatur’, flind foarte jie a insusit trei limbi straine: franceza, geri adolescentei — a studiat limba italia ceresul lui pentru muzica. Se spun acu atentie fanfara militard ce defi j s8 reproducea din m¢ e \jama lui A. Borodin a fost o amatoat deseori romante si cAntece ruse mamei sale, A. Borodin incepe sé s tort a instrumente muzicale — pian Deja la varsta de 9 ani el aste pena pian Polca Elene, iar I faut si pian. In afara de muzic rmatematica, chimia, Astfel, i D. Mendeleey, Datoriti lucririlor elaborate in anii de studii la Heidelberg, A. Borodin devine un chimist apreciat in lumea stiintificd international. Tot in Germania compozitorul se familiarizeaza cu muzica occidental, face cunostit rile lui E Chopin, R. Schumann, F: Liszt. Un mare aport in acest sens ba aut pi terina Protopopova, care mai tarziu i-a devenit sotie. Anii de activitate in Grupul celor cinci. Prima simfonie. Primele ro- mante gi lieduri. fn anul 1862 A. Borodin se intoarce la Petersburg si ocupa postul de profesor la Academia de Medicina. In acelagi an in viata lui produs un eveniment insemnat — el face cunostinta cu Balakirev si intra in cercul de tineri muzicieni, condus de M. Balakirev si cunoscut sub numel cpe © noua simfonie — a treia la numiin, cont ul Igor. Popularitatea lui componistica cregte, c deseori in concertele de la Petersburg gi Mo centale si in America, ‘ind intens solicitat in munca sa la Aci putinal me liber consacrandu-se ne sa de creatii au vazut lumina zilei dupa mo colegilor s&i — durat cu intreruperi 18 ani. El a necesitay tun timp indelungat de pregitite, de studiere a portului, a obiceiurilor vech Tusesti sia popoarelor din Asia Central gi din Caucaz, Cu abnegatia unt savant A. Borodin s-a interesat de folclorul arhaic rus, de melodiile gi dans rile caucaziene. Toate aceste informatii I-au ajutat sa creeze o Iucrare ce re atat atmosfera dintr-o perioada istorica indepartat, cat gi specificul a do popoare diferite — al rusilor si al cumanilor. Moartea compozitorului survenita in anul 1887 a oprit acest proces atiy, iar partitura a fost terminat de N. Rimski-Korsakoy gi A. Gla Premiera operei a avut loc in anul 1890 la Teatrul Mariinski din. Peter Ja Moseny eee premiera doar in anul 8 Procesul de creare a o} ycale, momente oxchestrale, care se succed ui tablouri bine inchegate, Acest tip de opera este Prolog. In piafa orasului rus vechi Putivl nainte de a pleca la lupta tmpotriva eumani ie la sofia larostavna, Subit incepe o eclipsa de considera pe atunci un semn rau, Taroslavn renunje la plecare, insa Igor respinge a roska — speriafi, hotanise eu las Actul intai. Tabloul intai des voslaynei, réimas in Putivl, $i care chefuieste, ravneste la tronul eneza din Putivl. comportamentul dezlantui ce-i aduc Actul trei. Actiunea are loc in tabira cumanilor. Ei isi intampind deta- samentul de razboinici sub conducerea hanului Gzak, intorsi dupa un atac asupra localitafilor rusesti cu noi capturi de bunuri si de prizonieri. Cumanit se bucurd de victorie, insit Igor si Vladimir urmarese cu multd amdrdciune scena bucuriei cumanilor. Igor se hotardste si evadeze. Noaptea, ajutat de Ovlur, el pariseste tabdra dusmanilor, Fiul sau Via~ dimir este retinut de Konceakovna, care il implora sd ramdnd si da alarma in tabara cumanilor. Konceak admira curajul lui Igor si se bucurd pentru viitoarea nunta dintre Vladimir si fiica sa. Cumanii se pregdtesc pentru un nou atac impotriva rusilor. ‘ ‘Actul patru, Acfiunea are loc in Putivl. Pe zidul orasulut distrus in timp ultimului atac al cumanilor, Iaroslavna deplange soarta cetagii, a poporult sofului su, In zare se arata doi céldrefi, treptat Iaroslavna recunoaste in unu -dintre ci pe soful sau Igor. Bucuria si emofiile intdlnirii apropiate o cuprir r Igor este salutat cu entuziasm de poporul din Putivl si opera se incheie ins triumfald pln de suftu patriotic i optimism utilizarea trioletelor creeazi o oe Menterno Ti Prin comportamen. Un alt personaj din sfera rusa este cneazul Galitk sci. Galitki ravneste tul sau acesta creeazi un conflict intern in tabara rus s& ocupe locul lui Igor si in lipsa lui provoacd nemultumirea poporului sig laroslavnei prin comportamentul siu usuratic i caracterul chefliu. Cantecyj lui Galitki din tabloul intai al actului intai il prezinta ca pe un om superficial, lipsit de valori morale. Acest cintec are un vadit caracter dansant, accentuat Prin ritmica omogena, diapazonul ingust de cvinta al melodiei si datoritg eh! orchestral de bravura. Yoepenno Girerpo P Tomver06uea0- aru Weer, Fy-ritene t= e-em, omen yam) a PY deosebit in desfigurarea subiectului are sce ment ce s-a produs in anul 1175. In eposul po mene ale naturii, care inc nu puteau fi explicate n semn divin nefast, ce prevesteau 0 nenorocire descrisa reactia de groaza a celor prezentila eclips loace de expresie inedite pentru a reda fenot este bazat pe succesiunea trisonurilor Caracteristica cumanilor, Cumanii sunt caracterizati in actul IL. Ing ea actului este creat o suita coral- coregrafica — Dansurile i 1. Povesteste istoria crearii operei Cneazul | i Povesteste libretul operei Cneazul Igor. Cate acte é opera? gt Cum sunt caracterizate personajele princip teste despre Aria lui Igor din actul Il si Bocetul | nei din actul IV. sé . Cum este caracterizat poporul rus? . Cum sunt caracterizate personaje Opera Cneazul Igor 3 simfonii Opereta Gozamp! 18 romante Creati instr Modest (Petrovici) Musorgski (1839—1881) ‘M. Musorgski — genialul compozitor parte din Grupul celor cinci, sia inceput sa-l invete muzica pe fiul siu de la varsta juca{ia muzicali a lui M. Musorgski I-a avut d care i-a cantat multe melodii populate, i-a interesul pentru folclorul rus. iccesele baiatului la pian au facut ea la’ i interpreteze in fata musafirilor veniti Chiar daca aptitudinile muzicale al apreciate de toat& lumea, cariera de murician fr M. Musorgski alege cariera de ofiter. I cu fratele sau unde urme: anii 1852—1856 Modest absolvirea cireia este sub influenta ideilor democratice se contureaz te mele gi subiectele abordate de M, Musorgski in anii ulteriori ai creatiei sale Genul favorit din aceasta perioada este opera. M. Musorgski lucreaza asupra primei sale opere Salambo, inspiral ¢ romanul lui G. Flober si asi neterminata. Bl scrie celebra sa lucrare orchestrala — tabloul simfonic O noapte pe Muntele plesuv (terminata in anul 1867). Apoi incepe opera Ca- sitoria dupa comedia omonimé a lui N. Gogol — 0 lucrare experimentala, in care incearci si creeze un nou tip de yocalitate — declamativa. Din pacate Musorgski a finalizat in anul 1868 doar actul intai din aceasta lucra- marea sa creatie — opera Boris Godunov dupa tragedia lui si opera Casiitoria neterminata. supra operei Boris Godunoy si problemele legate de i-au pt ; multe suferinte compozitorului si Musorgski este sustinut de i a prezentat cateva dintre romantele gi cantecele ; 4 calatorie i-a adus multa satisfactie prot erandu-i noi teme pentru creatic La inceputul anului 1881 sinitatea ise tnrduty i militar i intr-o stare foarte grava, be mo GES . Ce subiecte |-au preocupat P | Numeste cele mai impor sorgski in genul de oper neterminate? . Ce lucrari pentt Numeste ciclt ablouri din natura (castelul vechi — nr. 2) Piata Limoge din Paris — nr. 7 ‘ac — nr, 6) gi fantasticg portrete ale personajelor reale (evreul bogat si evreul s: (Piticul, Baba-Cloanta — nr. 1, 9) ete. Giclul este deschis de piesa intitulata Promenada, ce are rol de introducere $icare realizeaza legitura dintre piese. Ea reda migcarea vizitatorilor de la un tablou Ia altul, deplasarea in spatiu in cadrul expozitiei de picturi. Melodia Promenadei este inspirata de cdntecele populare ruse. in primul rand autory| variaz metrul, alternand misurile de 5/4 si 6/4. El foloseste modul pentato- nic — doar cinci sunete situate la interval de ton si terfa mica. un continut dramatic. In unele interpretar! pre vietii poporului simplu ce ,,trage dir Sempre moderato, Andante, Grave - energico Piesa a opta C escrie un personaj negativ din povestile rusesti, Piesa a noua Baba Cloanfa de forma casutei Babei-Cloanta, Pe tabloul Jui V. Hartman este infatigat un ceas 1n ). M. Musorgski a redat carac. plasati pe labe de gina (dupa cum spun povestile — sircati, ce urzeste numai rele, ’ind-o cu maturoiul ei. terul stapanei ce locuieste in casut ce nu ate astimpit, urca in piulifa sa, pocnind din bici $i man: Allegro con brio, feroce Tablourile dintr-o expozitie reprezinta una dintre cele mai cunoscute lucrari cidice cu program scrise pentru pian in sec. XIX. Cei mai mari piani jumii au inclus-o in repertoriul situ — Sviatoslay Richter, Viadimir Horo pvghenii Kissin si altii. Este celebra gi varianta orchestrala a acest realizata de marele compozitor francez Maurice Ravel la inceputul ¢ 1. Ce eveniment artistic I-a inspirat crearea Tablourilor dintr-o expozi AE Subiectul gi ideile principale. Subicctul tragedici lui A. Puskin Boris Godunov i-a captivat atentia lui M. Musorg ki in primul rand prin eveni- mentele istorice pe care le reflect i anume rev sltele gir alele populare de la sfargitul sec. XVI — inceputul sec. XVII. Subiectul operei este concentrat pe conflictul dintre farul Boris, con: iderat asasinul mostenitorului tronulyj micului principe Dimitri (fiul mezin al lui foan cel Groaznic) si poporul ne multumit de soarta sa. In oper este descrisi gi drama sufleteasca a lui Boris remuscirile si suferintele interioare prin care trece acest personaj ce a ocupat tronul Rusiei recurgand la asasinat. Boris Godunov este 0 oper’ cu continut istoric-social. Evenimentele istorice desfasurate in aspectul problemelor sociale ale epocii — viata grea a poporu- ‘a firdnimii, inegalitatile in drepturi si despotismal boierimii ruse de la ince- VII. Putem spune ci in ‘opera sunt doua personaje principale — tarul porul. Conflictul dintre poporul sarac si puterea monarhict ipritoare, sti la baza tragediei puskiniene si este -onvingere de citre M. Musorgski in opera sa. p sste alcituitd din Prolog si patru si Grigorti afld de la stapana care in Polonia. In acest momen nu cunostea alfabetul, Grigor} ‘ri a infatisairit sateen OnE RT i arlaam, citlugdrul batran, Ae il demased pe Grigorii, care, strind peste f Actul al doilea. Are loc in Palatul fai piii lui Boris — fiica Xenia, ce-t dep! escent Feodor. Boris este caracter consoleze pe Xenia, iar pe Feodoi iy mai multe despre lume pentru a Ramanand singur, Boris Bleste cavacterizat ca un far remuscarile legate de rea mostenitorului lege TINE UE, 1 Kremlin. Boierit adunati la sp sat Tabloul al doilea, Sala Granovilit di discuta situatia legata de aparitia fo insofit de armata poloneza. Stared apare area lui se complica odatd cu aparitia calugaryl tia cailugaryy ‘sului Dmitri si inaintarea lui spre Mosc, i de sdndtate a lui Boris este agravata qa 6 i, cauza acestor evenimente. Ja sfatul boicrilor adéne tulburat si urma Ur md de cosmaruri si halucinatii. Pimen ce povesteste ca, dupa cum se zice, Pe mormantul lui Dmitri a ay mu Joc 0 minune, Aceastd veste are puterea unet ultime lovituri aduse lui Bor £ ris, Pribusindu-se far puteri, Boris il cheand pe fal sau ca sa- binecuvanter tron, stingandu-se in chinuri agonice. cb Fubtoal al trea. Acfiunea se desfisoard langa localitatea Krom si de ‘erie rascoala populara, actiunile féranilor impotriva boierilor ca protest i -suferinfele indurate. Se aud vocile calugarilor Varlaam si Misail, care anu i. farului Boris — farului-ucigas, dupa cum se exprimit ei. ig culminant al scenei este legat de corul poporului revoltat ei. Pare ci aceasta fort vuleanici este capabila sa fring Dmitrii cel fals in sunetele trimbitelor militar, ise alaturd si numai lurod aceasta scend utilizarea recitativului coral << a unor vot separate (voci din popor) ce dialog Ds = fiacn U1 prs Tnultima sceni — scena rascoalei populare din tabloul al doile al actly patru — sund yenumitul cor Pacxodunach, paszynanace. Acest cor reflects “forta enorm de mare a poporului oropsit. ‘Melodia lui are trasaturile cante. de vitejie. Ea incepe cu repetarea unui singur sunet urmat de salturile lui Boris. Tar Tarul Boris est te caracter erizatin Iasi spre deosebire aaa ‘ o de arii si cantece, genuri capers ncipale in ope ra ineroare a i Boris moncloguliian ee aaa yaleav’ intonatiile declamative, bazate aie un gen. niyl monolog al lui Boris se gases : ste in tabloul gracteristica pri mj incorondrii lui El red starea mo ne | jncoronials incertitudinile si contradictiile rjonologul incepe cu cateva replici de cart ascendenta 51 ritmul punctat. aterit, deschis. insa saltul cre = tensiunes nelinigte. rg He enema fn al treilea fragment sunt descrise halucinatiile, cosmaruriie legate de imaginea copilului insangerat. Intonatiile de natura verbali, Ritmica imbind trioletele redati agitatia {arului, panica gi freamatul, nelinistea interioar: pasajele in game cromatice descendente descriu gindurile haotice, imaginile halucinante ce apar in mintea afectatd a lui Boris. Aici M, Musorgski foloseste procedee inedite, noi pentru vremea respectiva in caracter ica dementei gia _ dereglirilor psihice. Inovatiile armonice in combinatie cu orchestratie creeaza fect tulburator si unic in istoria muzicii universale. vocale sunt din nou declamatiy cu formulele punctate. Astfel este a. In orchestrg Yow repenio incoronarea lui Boris. ue yes Godunov este o lu politice de la sfarsitul sec. istorice si totodata descric Nikolai (Andreevici) Rimski-Korsakov (1844—1908) ,yea voie Si cdnte la pian gi fi ois Pian si in rarele ocayi jacolele ce oper’ si concertele, Th acesti ant N. Rimskiake ect Caracteristica lui Leli, Un alt personaj important in operd este ‘sul Leli, un tinar ce este inzestrat cu un mare talent artistic si care ri cu chteva cintece, De fiecare dati acest personaj este insotit de ti BI prezinté un simbol al culturii populare, al forte ilui benefic pe care fl exercita arta asupra sufletului eli au determinat-o pe Snegurocika si doreasca trezit primele sentimente, i-au provocat geloria u multimea adunata in poiana pretata I Allegretto ee cnet ce oe 7] ptt tt sf {n oper sunt prezente cAteva scene mari de masi, care reflect4 ritualurile populare arhaice. In Prolog este aritaté una dintre datini — sarbatoarea 7” Maslenifa. N. Rimski-Korsakov utilizeaza pe la liile autent Fiind o lucrare programatica, Sehe ial a fost conceputa de autor ca avand denumiri la tnceputul fiecirei parti. Chiar daca nu s-au pastrat in wrtitura final a lucrarii, aceste denumiri ne ghid pre lumea imaginilor rile suitei, Astfel, partea intai trebuia sa poarte titlul Mareq i partea I] — Povestea incredibild a Prinfului Calend si Prinfesa, iar partea 1V — Séirbatoare in Bagdad si stance’. ru pari si, la prima vedere, aminteste de structura asi timp, ea a fost numita de catre autor mponente, ce reprezinta patru tablouri, se gitura directa intre cle. leitmotivele gi leittemele. Asttfel, tr fiorosul sah Sahriar ntre temele expozitici nu exist un contrast, ele se comple- ne singur tablou — al buciumate. In dezvoltare i oe muzicala devine mai dinamica, se redibila a Printului nturi, intamplate in erazadei cantata Aceasta tema este prelucrata in variatit instrumente pe rand cu schimbarea wes variatiuni timbral-armonice In sectiunea mediana ac tiune: goarnelor, fanfarele de lupta. Un ro a O importanta deosebita in crearea expresici o are armonia ir tema. Alternarea majorului natural si majorului armonic atribuie teme! ur colorit original. Temaa doua, ce 0 caracterizeara pe Printesa, are un caracter 7 amintind de dansurile orientale. Figura ritmici punctata, accentul pe t iamentul pe ritmul ostinato si prezenta punctului de orga pe roduc un vadit clement oriental in aceasta tema, i saltar ~ sunt reluate temele din partile precedente — tema P de mars din partea a doua, tema ma miscarii este redata scena unei furt 1, Ce lucrare crearea suitei simfonice $ 2. ince ana fost creaté lucrar 3. Care sunt imaginile principale ce |-au inspirat pe compo- | zitor? 4. Cate miscari are suita $i care sunt asemanarile cu ciclut simfonic? Povesteste despre fiecare dintre migcari, re sunt procedeele ce creeaza unitatea lucrarii? izeaza leittemele Seherazadei si a sahului. Da literara |-a inspirat pe N. Rimski-Korsakov la eherazada? Antonin Dvorak (1841— 1904) Bediich Smetana, este considerat datorul scolii nationale cehe. M lui s-a interpretat in int Viata compozitorului Copiliria gi adolescent Antonin Dvofak s-a nascut la 8 1841, in localitatea Nelahoze ; 8 septembrie vile de tarani, Tata sau era hangiu $1 clar, mama one Praga, intr.g pringilor Lobkowit, stapanii unor 1° pdiniaceastd reine, cae eanenak mare din cei nou copii, motiv pentru care trebuta at Gee tatalui sau, ca si-si poatd aula familia. Dupa ce termina cls oa meseria > Fant, 4 . ie. i in este trimis la Zlonice, o localitate din sien ing hs ier Ins dragostea pentru muzica a 2 os ost maj a invitat si cAnte la vioara la ra, devenind : membru ssatul © regiuine deluroasa la nord ; deveneau ecoul unui puternie risunet pat p scrisese imnul national al poporulu ‘hi jitorilor ce atick Scrou jutionard Unde patria mea, care va fit »y, B. Smetana scrie in 1848.

    You might also like