faa | x GUVERNUL ROMANIEI _ MINISTERUL MEDIULUI, APELOR $I PADURILOR AGENTIA NATIONALA PENTRU ARII NATURALE PROTEJATE. DECIZIE nr {94 an J 606 Lolo pentru modificarea Anexei Ia Decizia nr.115 din 08.05.2020 privind aprobarea Normelor metq privind implementarea obiectivelor de conservare din Anexa la Ordinul Ministrului Mes Padurilor nr. 872/2016 privind aprobarea Planului de management al situl Gridistea-Caldirusani-Dridu ‘Avand in vedere: |. Hotarérea Guvernului nr, 997/2016 privind organizarea si functionarea Agentiei National ‘modificarea si completarea anexei nr. 12 la Hotirarea Guvernului ‘Naturale Protejate si privi pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului; = Legea nr. 95/2016 privind infiintarea Agentiei Nationale pentru Ari | Naturale Protejate si pentru Ordonantei de urgenta a Guvernului nr, 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, cu ‘modificarile si completarile ulterioare; - Hotararea nr. 867/2018 pentru modificarea si completarea Hotararii Guvernului nr. 997/ corganizarea si functionarea Agentiei Nationale pentru Arii Naturale Protejate si privind completarea anexei nr. 12 la Hotarérea Guvernului nr. 1705/2006 pentru aprobarea inventarul al bunurilor din domeniul public al statului; - Referatul Serviciului Monitorizare Ari, Naturale Protejate, Relatia cu Comunitatile Local Certificare de Marca, Parcuri, nr./2//6. rivind aprobarea Normelor metodol implementarea obiectivelor de conservare din Anexa la Ordinul Ministrului Mediului si 872/2016 privind aprobarea Planului de management al sitului Natura 2000 ROSPA0044/ (3 Caldarusani-Dridu; - Ordinul Ministrului Mediului ‘Natura 2000 ROSPA0044 Gradistea-Caldarusani-Dridu: Padurilor nr. 872/2016 privind aprobarea Planului de manager in conformitate cu prevederile: = Ordonantei de urgent a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, |é habitatelor naturale, aflorei si faunei sBlbatice, aprobaté cu modificdri si completari prin Leged cu modificarile si completirile ulterioare; in temeiul: = Articolelor 16 - 21 din Ordonanta de urgent a Guvernului nr. 57/2007 privind regirmul ari protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei saibatice, aprobati cu modificari prin Legea nr, 49/2011, cu modificarile si completirile ulterioare;smpletarea unor acte normative din domeniul protectiei m = Legiinr.220/2019 privind modificarea si = Art.3 alin,(3) din Hotérarea Guvernului nr. 997/2016 privind organizarea si functionarea Agentiei pentru Arii Naturale Protejate si privind modificarea si completarea anexei nr. 12 la Hotararea Guy nr, 1705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului Avand in vedere: __ noile criterii de parametrizare agreate urmare consultirilor avute cu Comisia Europeana, se {in 08.05.2020 privind aprobarea Normelor metox privind implementarea obiectivelor de conservare din Anexa la Ordinul Ministrului wet Padurilor nr, 72/2016 privind aproberea Planului de management al sitului Natur ROSPA0044 Gradistea-Caldarusani-Dridu, modificarea Anexei la Decizia nr.115 di presedintele Agentiei Nationale pentru Arii Naturale Protejate emite prezen DECIZIE “Articol unie: Art.] din Decizia nr.115 din 08.05.2020 se modificd dupa cum: se aprobai Normele metodologice privind implementarea obi¢ Jncepdind cu data prezentei decizi, de conservare din Anexa la Ordinul Ministrului Mediului si Padurilor nr. 872/2016 privind aq Planului de management al sitului Natura 2000 ROSPA0044 Gradistea-Caldarusani-Dridu, p ‘Amexa (Obiective Conservare agreate cu Comisia European la Decizia nr.115/08.05.2020 agy Comisia Europeand) care face parte integranta din prezenta decizie.Anexa Obiective Ci Decizia nr. 11 (agreate eu Comisia Es Obiective de conservare specifice pentru habitatele si speciile din 'ROSPA0044 Gradistea - Caldarusani - Dridu Suprafaja 6.442 ha, Lacul este un vechi liman fluviati (de 6 km tunein® 5 madancime), padurea saeetnd o vegetaic frestird ce adaposteste speci de stejar, plop, saci, ete. Zona Caldarusani tRovaie de habitate (acvati, pldure, pajiste), relativ izolat de presiunea antropicd. Situl este impor populatile cuibartoare ale specilor urmatoare Aythya nyroca aorta raloides, Nyeticorex nyeticorax. Situl este important in perioada de migratie pentru speci Pratserocorax pyemacus, Ardeola ralloides, Egretta alba, Cygnus cygnus, {set albifrons. in migratie situl gizduieste mai mult de 20.000 de exemplare de pisiri de balta, fiind posibil car RAMSAR. Speci prevazute in Anexa I a Directivei Pasiri ‘A131 Himantopus himantopus Populatiaacestei speci in situl ROSPAOO44 Gradistea ~ Caldarusani ~ Dridu este de aproxi jindiviai, conform datelor din planul de management si are 0 stare de conservare favorabild, aaavonservare specific sitului pentru aceasti specie este menfinerea starit de conseryare ‘urmatorii parametri si valori tint: Parametru Unitatea de Valoare tinta: Informatii aditionale misuri Mirimea populatiei | indivizi 3 Populajie afat in pasaj ce util naturala protejata pentru odihr hranire. ‘Suprafata habitatului | ha 1160 Habitat prezent la nivelul sia speciei pentru conditii bune de hrinire si odi odihna/hranire Dridu, cat si pe lacul Caldarus cu apa mica. Aceasta valoare folosind datele din cadrul form standard pentru ROSPA0044 Caldarusani-Dridu, varianta 2 Dridu a fost secat pe intreaga studiului, valoarea de la punc' situatia de dinainte (lacul Dri datd la 25-30 ani pentru lucrar digului ‘Adancimea apei din | em 20-25 Mlastini cu apa dulce sau usor habitatul speciei pugin adanei (maximum 20-2: mils, plaje descoperite cu v palouri de vegetatie mai inalta abandonate in curs de renatu cu smarcuri ale apelor lent ct‘4022 Ixobrychus minutus Populatia acestei specii in situl ROSPA0O44 Gridistea — Caldérus Dridu este de aproxi 20 perechi, conform datelor din planul de management ‘siare o stare de conservare favorabild de conservare specific situl urmatorii parametri si valori tint: entra aceastd specie este menfinerea stiri de conservarey Parametru Unitatea de Valoare tinti | Informatii adifionale misura Marimea populatiei de | perechi 16 Populatie aflata in pasaj ce utili pasaj naturald protejatd in perioada d cca oaspete de var’ ‘Suprafata habitatului | ha 1160 “Aceasta specie a fost observal speciei — de pasaj Jacul Calddrusani atat in peri cat si ca oaspete de vara. ince utilizeaz’ zonele bogate in stuf putin adanei. Habitat propice raul Ialomita si la nivelul lacul Dridu.situatia de dinainte (Ia secat o data la 25-30 ani pentru intirire a digului). Calitatea apei pe baza Clasa de calitate a Cel putin clasa Parametrii sunt cele folosite i indicatorilor fizico- | apei decalitate2 | Monitoring Integrat al Apelor chimici (regimul de pentru toti (SMIAR). oxigen, nutrienti, indicatorii . salinitate, metale, {in 2009 in bazinul hidrografi micro-poluanti organici situatia global a lungimilor si inorganici) pe clasele de calitate, 98.7% monitorizate au fost de cali au fost de calitatea IIT (Rapor apelor din Roménia 2009), Calitatea apei pe baza | Clasa de calitatea_ | Cel putin clasa Parametrii sunt cele folosite indicatorilor ecologici | apei de calitate2 | Monitoring Integrat al Apel (macronevertebrate, pentru toti (SMIAR). fitobentos, fitoplancton, indicatorii Indexul European de {in 2009 in bazinul hidrografi Pesti) situatia global a lungimilor pe clasele de calitate, in func ‘ecologic’ (macrozoobentos), sectiunile monitorizate au f (Raport calitatea apelor din A068 Mergellus albellus Populatia acestei speci in situl ROSPAOOM Gridisten ~ Caldarusani - Dridu este de apr indivizi, conform datelor din planul de manage itului pentru aceasti specie este me int: sment gi are o stare de conservare favorabil inerea stirii de conse!Parametra ratea de Yaloare tinta | Informatii aditionale misuri ‘Marimea populatiei | indivizi 2 Populatie aflata in pasaj ce utilize naturald protejat& pentru odihné si hranire, ‘Suprafata habitatului | ha 1160 Habitatul prezent la nivelul sitului speciei pentru conditii bune de hranire si odihni odihna/hranire Jacul Dridu, cat si pe lacul Cal Specia poate fi observata pe lacul Jacul Caldarusani in apropierea I Gradistea. ‘Adancimea m 46 Conform datelor din planul de bazinelor/lacurilor unde este prezenta speciet Calitatea apei pe baza indicatorilor fizico- chimici (regimul de oxigen, nutrienti, salinitate, metale, si inorganici) micro-poluanti organici apei Clasa de calitate a | Cel putin clasa de calitate 2 pentru toti indicatorii| Parametrii sunt cele folosite in Monitoring Integrat al Apelor di (SMIAR).. jin 2009 in bazinul hidrografic D situatia global a lungimilor de pe clascle de calitate, 98,7% dit monitorizate au fost de calitate fost de calitatea III (Raport cal din Romania 2009). Calitatea apei pe baza Clasa de calitate a | Cel putin clasa Parametrii sunt cele folosite in. indicatorilor ecologici | apei decalitate2 | Monitoring Integrat al Apelor (macronevertebrate, pentru toi | (SMIAR). fitobentos, fitoplancton, indicatorii Indexul European de jn 2009 in bazinul hidrografic Pesti) situatia global a lungimilor ppe clasele de calitate, in functi ecologicd (macrozoobentos), I sectiunile monitorizate au fost (Raport calitatea apelor din Ro 4023 Nycticorax nycticorax Populatia aceste specii in situl ROSPAOO44 Gridistea — Caldérusani- Dridu este de apro: datelor din planul de management 80 perechi, conform ic sitului pentru aceasti specie este menfinerea stirii de conse de conservare specifi urmatorii parametri si valori ‘o stare de conservare favoral Parametru Unitatea de | Valoare tints _| Informatii aditionale misura ‘Marimea populatiei | perechi Cel putin 75 Populatie nerezidenta cuibarit cuibairitoare utilizeaz4 aria naturala protejat reproducere) Tendintele populatiei de | Schimbare | Tendinta pe Dat fiind numarul mare si fluct pasaj procent termen lunga | indivizi in pasaj, este necesara populatiei pentru‘oate speciile | tendintelor, in cadrul unui program stabil sau in ‘monitorizare in termen de 2 ani crestere ‘Tipar de distibuyie | Tiparspatal si) Fart sears “Trebuie introdus un program de mo ‘temporal, semnificativaa | termen de 2ani. intensitatea tiparului spatial, utilizarit ‘temporal sau a habitatelor intensitatii utilizarii habitatelor fiecirei speci altele decat cele rezultate din variatii naturale ‘Suprafata habitatului de | ha Cel putin 1160 | Specia poate fi observati pe lacul cuibarit al specie! atat in apropierea localitatii Gradis apropierea localitayii Moara VI8si fn care predomina stuful. Totodata ‘mai poate fi observati pe lacul Bal zonele cu stuf, $i lacul Dridu. Calitatea apei pe baza | Clasa de Cel putin clasa | Parametrii sunt cele folosit in Si: fadicatorlor fizico- | calitate aapei_ | de calitate 2 ‘Monitoring Integrat al Apelor din cchimici (regimul de pentru toti (SMIAR). oxigen, nutrienti, indicatorii : salinitate, metale, {in 2009 in bazinul hidrografie Di jero-poluanti organici global a lungimilor de rau cum! de calitate, 98,7% din sectiunile au fost de calitatea II si 1,3% au calitatea III (Raport calitatea apel Romiénia 2009). Calitatea apei pe baza | Clasa de Cel putin clasa | Parametrii sunt cele folosite in S indicatorilor ecologici | calitate a apei | de calitate 2 ‘Monitoring Integrat al Apelor dit (macronevertebrate, pentru toti (SMIAR). fitobentos, fitoplancton, indicatorii Indexul European de in 2009 in bazinul hidrografic Pesti) global a ungimilor de rau cumt de calitate, in functie de starea (macrozoobentos), 100% din se monitorizate au fost de calitates ie calitatea apelor din Romania 20 ‘A393 Phalacrocorax pygmeus Populatia acestei speci in situl ROSPAOO44 Gridisten — Caldarusani- Dridu este de apr Soniivisi conform datelor din planul de management si are o stare de conserva nefs Obiestivul de conservare specific sitului pentru aceasti specie este menfinerea stiri definit de urmatorii parametri i valor tint: [Parametra Unitatea de | Valoare tint _| Informatii aditionale misura ‘Marimea populatiei | indivizi Col putin 85 Populatie aflata in pasaj care ut naturalé protejat’ pentru odih“Tendinjele populatiei de | Schimbare _ Tendinta pe Dat fiind numarul mare si fluctuatil pasaj procent termenlunga —_| indivizi in pasaj, este necesara moni populatiei pentru. | tendintelor, in cadrul unui program Toate speciile | monitorizare in termen de 2 ani stabil sau in crestere Tipar de distributie | Tiparspatial | Fad sehders “Trebuie introdus un program de mo: si temporal, semnificativa a termen de 2 ani. intensitatea | tiparului spatial, utilizar ‘temporal sau a habitatelor | intensitatii utilizarii habitatelor fiecdrei specii altele decat cele rezultate din Suprafafa habitatului | ha Cel putin 1160 | Aceasth specie a fost observaté in pentru odihna/hrénire pe parcursul desftsurarit studiului de pasaj, zburnd deasupra lacului (localitatea Gradistea) indreptand Dridu. Posibil ca in trecut specia sf Jacul Dridu conditii optime pentr odihna. ‘Adancimea m 152 Conform datelor din planul de m: ‘bazinelor/lacurilor unde este prezenta speciei Calitatea apei pe baza | Clasa de Cel putin clasa de | Parametrii sunt cele folosite in Sis Caieatorlor fizice- | calitateaapei | caltate2 pentru | Mentors Integrat al Apelor dit chimici (regimul de toti indicatorii | (SMIAR). oxigen, nutrienti salinitate, metale, jn 2009 in bazinul hidrografic Di micro-poluanti organici global a lungimilor de rau cur de calitate, 98,7% din sectiunile au fost de calitatea II si 1,3% au oH calitatea III (Raport calitatea apel si inorganici) Romania 2009). Calitatea apei pe baza_| Clasa de Cel putin clasa de | Parametrii sunt cele folosite in Calatorilor ecologici | calitatea apei | calitate 2 pentru | Monitoring Integrat al Apelor di (macronevertebrate, toti indicatorii (SMIAR). fitobentos, fitoplancton, Indexul European de {in 2009 in bazinul hidrografie D Pesti) globala a lungimilor de rau eum de calitate, in functie de starea e¢ (macrozoobentos), 100% din sea monitorizate au fost de calitatea calitatea apelor din Romania 2( A151 Philomachus pugnax Populatia acestei specii in situl ROSPAOO44 Gridistea ~ Caldirusani - Dridu este de apro 700 indivizi, conform datelor din planul de management si are © Ste de conserv. Ooiectivel de conservare specific sitului pentru aceasta specie este menfinerea stiri definit de urmatorii parametri si valori tint:Parametru Unitatea de Valoare finta Informatii aditionale masuré | Mairimea popula perechi Cel putin 550 | Populate aflat in pasaj care util naturala protejata pentru odihna. rani | Tendinta pe termen lung a Dat fiind numarul mare si fluctue Tendintele populatiei de populatiet ivizi in pasaj, este necesar | pasal ° Schimbare procent | Pentru toate | monitorizarea tendintelor, in cad Specile stabil | program de monitorizare in term sau in erestere Tipar de distributie ‘Tipar spatial s Fara scddere | Trebuie introdus un program de temporal, semnificativa a | monitorizare in termen de 2 ani. intensitatea tiparului spatial, utilizarii temporal sau a habitatelor intensitatii utiliza habitatelor fiecdrei specii altele decat cele rezultate din variatii naturale ‘Suprafata habitatului | ha Cel putin 1160 | Specia poate fi observaté ata pentru odihnd/hranire Caldarugani in dreptul locality si Moara Viasiei, cat si pe lacul] L zonele mlastioase si cu apa mit ‘A120 Porzana parva Populatia acestei speci in situl ROSPA0044 Gradistea Caldarusani - Dridu este de aproxi perechi, conform datelor din planul de management gi are © stare de conservare nefay Ppiectivul de conservare specific sitului pentru aceasta specie este ‘mentinerea stiri de definit de urmatori parametr si valor tint — r Parametru Unitateade | Valoare tint Jnformatii adifionale misura Marimea populatiei_—_| perechi Cel putin 2 Populatie nerezident& cuibacit cuibaritoare utilizeazA aria naturala prote} reproducere) ‘Suprafata habitatului ha Cel putin 580 ‘Aceasta valoare a fost calcul pentru cuibarit datele din cadrul formularul pentru ROSPA0044 Gradiste Dridu, varianta 2011, ir val fost impartita la 2. Desi lacul secat pe intreaga durata a stu de la punctul B. prezinta situ (lacul Dridu este secat 0 dat pentru lucriri de intarire a di Nivelul apei om Fara fluctuatii Fluctuatiile rapide legate de rapide altele decat hidrotehnice pot afecta nega’ cele naturale speciei.A119 Porzana porzana Populatia acestei speci perechi, conform datelor din pl Obiectivul de conservare specifi situl ROSPA0044 Gridistea — Caldarusani - Dridu este de aproxim: Janul de management si are o stare de conservare nefavora ic sitului pentru aceasta specie este mentinerea starii definit de urmatorii parametri si valori tint: Parametru Unitatea de Valoare tints | Informatii aditionale misuri Marimea populatiei | Num&r perechi_—_ | Cel putin 8 Populatie nerezident& cuibatrt cuibaritoare utilizeazi aria naturald protejat reproducere) Suprafata habitatului | ha Cel putin 380 | Lacul Caldarusani, zona podul pentru cuibarit méniistirea Caldérusani. Prefer ibarit rogozul sau iarba inalt cémpurile mlastinoase, evita st Nivelul apei em Férd fluctuatii | Fluctuatiile rapide legate de h rapide altele hhidrotehnice pot afecta negati decat cele speciei, naturale A132 Recurvirostra avosetta Populatia acestei spet indivizi, conform datelor din plam de conservare specific sitului pentru aceasta speci ‘urmatorii parametri si valori tint: cii in situl ROSPA0044 Gridistea ul de management si are © — Caldarusani - Dridu este de aproxin ie este menfinerea sti stare de conservare favorabili, je conservare Parametru Unitatea de Valoare tinti | Informafii aditionale misura Marimea populatiei | indivizi Cel putin 3 Populatie aflata in pasaj care naturala protejaté pentru odil hrnire. Specia poate fi obser lacul Caldarusani in dreptul Gridistea si Moara Viasi Dridu Suprafata habitatului | ha Cel putin 1160 | Habitatul prezent la nivelul si pentru odihni/hranire conditii bune de hr&nire nivelul lacului Dridu, et i Caldarusani. Nivelul apei em Fard fluctuatii | Fluctuatile rapide legate de I rapide altele hidrotehnice pot afecta negat decat cele speciei. naturaleA193 Sterna hirundo Populatia acestei specii in situl ROSPA0O44 Grdistea — Caldarusani - Dridu este de aproximativ inaivizi, conform datelor din planul de management si are o stare de conservare favorabild. Obi nservare specific sitului pentru aceasti specie este menfinerea stirii de conservare, definit de parametri si valori tinté: Parametru Unitateade | Valoare tint’ | Informatii aditionale misuri Marimea populajiei | indivizi 25 Populatie aflatd in pasaj care utilize naturala protejata pentru odihna sil hrinire Tendinfele populatiei de | Schimbare | Tendinta pe Dat fiind numarul mare si fluctua pasa} procent termen lunga | de indivizi in pasaj, este necesara populatiei pentru | monitorizarea tendintelor, in cadrul foate speciile | program de monitorizare in terme stabil sau in crestere Tiparde distributie | Tiparspatialsi | Fardscadere || Trebuie introdus un program de ‘temporal, semnificativa a | monitorizare in termen de 2 ani. intensitatea | tiparului spatial, utilizarii temporal sau a hhabitatelor —_| intensititi utilizarit habitatelor fiecdrei specii altele decat cele rezultate din variatii naturale Suprafata habitatului | ha Cel putin 1160 | Specia poate fi observati pe lacul pentru odihna/hranire ‘Neagra, lacul Caldarusani in speci apropierea localitatii Gradistea. lacul Dridu Calitatea apei pe baza | Clasa de Cel putin clasa_| Parametrii sunt cele folosite in Si indicatorilor fizico- _| calitate a apei | de calitate 2 Monitoring Integrat al Apelor dit chimici (regimul de pentru toti (SMIAR). oxigen, nutrient, indicatorii salinitate, metale, jn 2009 in bazinul hidrografic Di micro-poluanti organici situatia globalé a lungimilor de si inorganici) cumulate pe clasele de calitate, sectiunile monitorizate au fost d i 1,3% au fost de calitatea III (R calitatea apelor i Calitatea apei pe baza | Clasa de Cel putin clasa | Parametrii sunt cele folosite in Si indicatorilor ecologici | calitate a apei | de calitate 2 Monitoring Integrat al Apelor i (macronevertebrate, pentru toti (SMIAR) fitobentos, fitoplancton, indicatorii In 2009 in bazinul hidrografic D Indexul European de situatia globald a lungimilor de Pesti) cumulate pe clasele de calitate, starea ecologica (macrozoobent din sectiunile monitorizate au fe calitatea II (Raportcalitatea apel Romania 2009).‘A166 Tringa glareola acestei specii in situl ROSPA0044 Gridistea ~ Caldarusani - Dridu este de aproximativ “fivist, conform datelor din planul de management si are 0 stare de conservare favorabil’. Obic Conservare specific sitului pentru aceast& specie este menfinerea stirii de conservare, definit de parametri si valori tinta: Parametru Unitatea de | Valoare tinti | Informatii aditionale masuri Marimea populatiei | indivizi Cel putin 60 | Populatie aflata in pasaj care uti naturalé protejati pentru odihnd sis hrdnire. Specia poate fi observata at lacul Caldarusani in dreptul localit Gradigtea si Moara Vlasiei, cat si ps Dridu Tendinta pe termen lunga _ | Dat fiind numérul mare si fluctuati Tendintele populatiei de | Schimbare populatiei de indivizi in pasaj, este necesara pasa} procent. ‘monitorizarea tendintelor, in cadrul program de monitorizare in termer TTiparde distriburie | Tiparspatial i Fardscidere | Trebuie introdus un program de ‘temporal, semnificativa a | monitorizare in termen de 2 ani. intensitatea | tiparului spatial, utilizar temporal sau a habitatelor intensitatii utilizar habitatelor fiecdrei specii altele decat cele rezultate din variatii naturale Suprafata habitatului | ha 1160 Habitatul prezent la nivelul situli pentru odihna/hranire conditii bune de hranire si odihina nivelul lacului Dridu, c&t si pe lac Caldarusani. ‘A024 Ardeola ral Populajia acestei spect in situl ROSPA0044 Gradistea ~ Caldarusant - Dridu este de aproxit £0 perechi cuibiritoare si 100 ~ 200 indivizi, populatiel flats in pasaj, conform datelor d ronagement si afe o stare de conservare favorabilé. Obiectivul de conservare specific si aueasta specie este mentinerea stirii de conservare, definit de urmatoriiparametr si valo Parametru Unitatea de | Valoare tinti__| Informatii aditionale misuri ‘Marimea populatiei de | indi Cel putin 150 | Populatie aflaté in pasaj care utili pasaj naturala protejat pentru odihind hrinire. Specia poate fi observ: Caldarusani, atat in apropierea | Gradistea, cat si in apropierea | Moara Vlisiei, precum si pe brI spre ménistirea Caldarusani, in zonel care predomina stuful. Mai poate fi observati pe lacul Balta Neagré, in cu stuf silacul Dridu. Mirimea populatiei | perechi Cel putin 43 Populafie nerezident& cuibatitoare ( cuibaritoare utilizeaza aria naturala protejati per reproducere) “Tendintele populatiei de | Schimbare _| Tendinta pe Dat fiind numarul mare si fluetuatil pasaj procent termen lunga —_| de indivizi in pasaj, este necesaré populatiei pentru | monitorizarea tendintelor, in cadrul toate speciile | program de monitorizare in termen stabil sau in crestere Tiparde distibutie | Tipar spatial si | Fariseadere | Trebuie introdus un program de temporal, semnificativa a | monitorizare in termen de 2 ani. intensitatea | tiparului spatial, utilizlrii habitatelor habitatelor fiecdrei specii altele decat cele rezultate din variatii naturale Suprafata habitatului | ha 1160 Specia poate fi observat& pe lacul pentru odihna/hranire Caldarusani, atat in apropierea | Gradistea, cat si in apropierea local Moara Vlasiei, precum si pe braful spre ménastirea Caldarusani, in zo1 care predomina stuful. Mai poate observati pe lacul Balta Neagr’, i cu stuf $i lacul Dridu. Suprafata habitatului | ha 1160 Specia poate fi observati pe lacul pentru cuibarit Caldarusani, atat in apropierea loc: Gradistea, cat si in apropierea loc Moara Vlisiei, precum si pe braful spre mandstirea Caldarusani, in 201 care predomina stuful. Mai poate fi “observatii pe lacul Balta Neagra, i cu stuf si lacul Dridu. Calitatea apei pe baza | Clasa de Cel putin clasa__| Parametrii sunt cele folosite in Sis indicatorilor fizico- _| calitate a apei | de calitate 2 ‘Monitoring Integrat al Apelor din chimici (regimul de pentru toti (SMIAR). oxigen, nutrient, indicatorii salinitate, metale, ‘in 2009 in bazinul hidrografic Dur ‘micro-poluanti organici situatia globala a lungimilor de ra si inorganic) pe clasele de calitate, 98,7% din monitorizate au fost de calitatea I au fost de calitatea Ill (Raport cali apelor din Romania 2009). Calitatea apei pe baza | Clasa de Cel putin clasa | Parametrii sunt cele folosite in Sis indicatorilor ecologici | calitate a apei_| de calitate 2 Monitoring Integrat al Apelor din(macronevertebrate, fitobentos,fitoplancton, Indexul European de Pesti) (SMIAR). in 2009 in bazinul hidrografic Dunar situatia globala a lungimilor de rau pe clasele de calitate, in functie de st cecologica (macrozoobentos), 100% sectiunile monitorizate au fost de cali (Raport calitatea apelor din Romani A021 Botaurus stellaris Populatia acestei spe perechi, conform datelor din planul de managem Je conservare specific sitului pentru aceasta specie este mentinerea stirii de conservare, ii in situl ROSPA0044 Gridistea — Caldirusani - Dridu este de aproxim rent si are o stare de conservare favorabila. urmatorii parametri si valori tint Parametru Unitatea de | Valoare tint _| Informatii aditionale misurd Numar perechi | Cel putin 8 Populatie nerezident& cuibiritoare utilizeaza aria naturala protejat& per reproducere). Tendintele populatiei de | Schimbare _| Tendinta pe Dat fiind numarul mare si fluctuati pasaj procent termen lunga _| de indivizi in pasaj, este necesara populatiei pentru monitorizarea tendintelor, in cadrul salinitate, metale, micro-poluanti organici si inorganici) toate speciile | program de monitorizare in termen, stabil sau in crestere Tipar de distributie | Tipar spatial si | Far sctdere | Trebuie introdus un program de ‘temporal, semnificativa a | monitorizare in termen de 2 ani. intensitatea | tiparului spatial, utilizar ‘temporal sau a habitatelor | intensitatii utilizarii habitatelor fiecarei speci altele decat cele rezultate din variatii naturale Suprafata habitatului | ha Cel putin 1160 | Aceasta valoare a fost calculata fe pentru cuibatit datele din cadrul formularului star pentru ROSPA0044 Gradistea-Cal Dridu, varianta 2011. Calitatea apei pe baza | Clasa de Cel putin clasa | Paramettii sunt cele folosite in Sis indicatorilor fizico- _| calitate a apei | de calitate 2 Monitoring Integrat al Apelor din chimici (regimul de pentru toti (SMIAR). oxigen, nutrienti, indicatorii in 2009 in bazinul hidrografic Dur situatia global a lungimilor de ra pe clasele de calitate, 98,7% din si monitorizate au fost de calitatea I au fost de calitatea III (Raport cali apelor din Romania 2009).a! Calitatea apei pe baza indicatorilor ecologici (macronevertebrate, fitobentos, fitoplancton, Indexul European de Pesti) Clasa de Cel putin clasa calitate a apei_ | de calitate 2 pentru toti indicatorii Parametrii sunt cele folosite in Sister “Monitoring Integrat al Apelor din (SMIAR). in 2009 in bazinul hidrografic Dunar situatia globala a lungimilor de rau pe clasele de calitate, in functie de st ‘ecologic macrozoobentos), 100% sectiunile monitorizate au fost de c (Raport calitatea apetor din Romanic A197 Chlidonias niger Populatia acestei specii in situl ROSPA0044 Gridistea indivizi, conform datelor din planul de management de conservare specific urmatorii parametri si valori intl: — Caldarusani - Dridu este de aproxim: are o stare de conservare favorabili. itului pentru aceasti specie este menfinerea starii de conservare, salinitate, metale, jcro-poluanti_ organi si inorganici) Parametru Unitatea de Valoare tint | Informatii aditionale misurs Marimea populatiei | Numarindivizi | Cel putin _| Populatie aflaté in pasaj care util cuibaitoare aria naturala protejata pentru odi hranire. Suprafata habitatului | ha Cel putin 1160 | Aceasti valoare a fost calculaté pentru odihn@/hranire datele din cadrul formularului sta pentru ROSPA0044 Gradistea- Caldirusani-Dridu, varianta 201 Calitatea apei pe baza | Clasa de calitatea_ | Cel putin clasa | Parametrii sunt cele folosite in S} indicatorilor fizico- | apei decalitate2 | de Monitoring Integrat al Apelor imici (regimul de pentru toti Romina (SMIAR). oxigen, nutrienti, indicatorii {in 2009 in bazinul hidrografic situatia global a lungimilor de ‘cumulate pe clasele de calitate, sectiunile monitorizate au fost IL si 1,3% au fost de calitatea III calitatea apelor din Romania 20 Calitatea apei pe baza indicatorilor ecologici (macronevertebrate, fitobentos, fitoplancton, Indexu! European de Clasa de calitate a apei Cel putin clasa de calitate 2 pentru toti indicatori Parametrii sunt cele folosite in de Monitoring Integrat al Apelor Romania (SMIAR). in 2009 in bazinul hidrografic D situatia global a lungimilor de cumulate pe clasele de calitate, de starea ecologica (macroz0o! 100% din sectiunile monitorizat de calitatea II (Raport calitatea Romania 2009).A031 Ciconia ciconia Populatia acestei speci in situl ROSPA0044 Gradistea — Caldarugani - Dridu este de apro. perechi, conform datelor din planul de management si are o stare de conservare favorabild. de conservare specific sitului pentru aceasti specie este mentinerea stiri de conservare, ‘urmitorii parametri si valori tint: Parametru Unitatea de Valoare tinti | Informatii aditionale misura ‘Marimea populatiei | Numrperechi | 3 Populatie nerezidenta cuibatito cuibaritoare utilizeaza aria naturala protejata reproducere) ‘Suprafata habitatului | ha 3542 Specia poate fi vazuta cuibarind j localitatile Moara Vlasiei si Gra pilonii de electricitate, A081 Cireus aeruginosus Populatia acestei specii in situl ROSPA0044 Gradistea ~ Caldarusani - Dridu este de aproxi perechi, conform datelor din planul de management si are o stare de conservare favorabild. de conservare specific sitului pentru aceasta specic urmatorii parametri si valori tint: ie este mentinerea stirii de conservare, Parametru Unitatea de Valoare tint | Informatii aditionale misuri Marimea populatiei_ | perechi Cel putin4d —_| Populatie nerezidenta cuibati cuibaritoare utilizeaza aria naturald protejata reproducere) Suprafata habitatului ha Cel putin 1160 | in perioada studiului aceast sy pentru cuibarit observati cuibarind in afara situ Iucru s-a datorat faptului cé lacul fost secat pe intreaga duratd a stu stuful de pe lacul Caldarusani a incediattaiat masiv A038 Cygnus cygnus Populatia acestei specii in situl ROSPA0044 Gradistea — Caldérusani - Dridu este de apr ivizi, conform datelor din planul de management si are o stare de conservare favoral de conservare specific sitului pentru aceasti spe estementinerea stiri de conservare, urmatorii parametri si valori finta: Parametru Unitatea de | Valoare int | Informatii aditionale misuri indivizi Cel putin 8 Populatie aflata in pasaj care utilizes naturald protejat& pentru odihna si hranire Suprafata habitatului | ha Cel putin 1160 | Aceasta valoare a fost calculaté fol pentru odihna/hranire datele din cadrul formularului stand: pentru ROSPA0044 Griidistea-CaldDridu, varianta 2011. Desi lacul Dri secat pe intreaga durati a studiului, v de la punctul B. prezinta situatia de di (lacul Dridu este secat o dati la 25-3 pentru lucrari de intarire a digului). A027 Egretta alba Populatia acestei specii in situl ROSPA0044 Gradistea ~ Caldarusani - Dridu este de aproximati indivizi, conform datelor din planul de management si are o stare de conservare favorabil. de conservare specific sitului pentru aceasti specie este mentinerea starii de conservare, urmatorii parametri si valori tint utilizar habitatelor Parametru Unitatea de | Valoare inti | Informatii adifionale misuri indivizi Cel putin 125 | Populatie affata in pasaj care utilizes naturald protejata pentru odihna si/s hrinire Schimbare Tendinta pe _| Dat fiind numarul mare si fluctuat procent termen lunga | de indivizi in pasaj, este necesari populatiei monitorizarea tendintelor, in cadrul pentru toate _| program de monitorizare in termen speciile stabil sau in crestere Tipar de distributie | Tipar spatial si | Fara scadere | Trebuie introdus un program de temporal, semnificativaa_ | monitorizare in termen de 2 ani. intensitatea _| tiparului spatial, ‘temporal sau a utilizérii habitatelor fiecdrei specii altele decat cele rezultate din variatii naturale Suprafata habitatului | ha pentru odihn’/hranire Cel putin 1160 Aceasti valoare a fost calculaté fol datele din cadrul formularului stanc pentru ROSPA0044 Gridistea-Cal Dridu, varianta 2011. Desi lacul Dri secat pe intreaga durata a studiului, de la punctul B prezinta situatia de (lacul Dridu este secat o data la 25. pentru lucrari de intirire a digului). Clasa de calitate a apei Calitatea apei pe baza indicatorilor fizico- chimici (regimul de oxigen, nutrienti, tate, metale, micro-poluanti organici si inorganici) Cel putin clasa de calitate 2 pentru tofi indicatorii Parametrii sunt cele folosite in Sist Monitoring Integrat al Apelor din (SMIAR).. {in 2009 in bazinul hidrografic Dur situatia globald a lungimilor de réu pe clasele de calitate, 98,7% din s ‘monitorizate au fost de calitatea II au fost de calitatea III (Raport calit apelor din Romania 2009).Calitatea apei pe baza | Clasa de indicatorilor ecologici | calitate a apei (macronevertebrate, fitobentos, fitoplancton, Indexul European de Cel putin clasa de calitate 2 pentru t indicatorii sunt cele folosite in Siste Monitoring Integrat al Apelor din Ri (SMIAR). in 2009 in bazinul hidrografic Dunas Pesti) situatia global a lungimilor de ray pe clasele de calitate, in functie de ‘ecologic’ (macrozoobentos), 100% sectiunile monitorizate au fost de c: (Raport calitatea apelor din Romani A026 Egretta garzetta Populatia acestei speci 60 perechi cuibaritoare si 60 - 200 indi management si are o stare de conservare favorabili. Obiectivul de conservare specific sit ‘aceasta specie este mentinerea stirii de conservare, definit de urmatorii parametri si valori itul ROSPA0044 Gridistea ~ Caldarusani - Dridu este de aproxi , popula aflata in pasaj, conform datelor din Parametru Unitatea de | Valoare finti Informatii aditionale misura Mirimea populatiei de | indivizi Cel putin 130 Populatie aflata in pasaj care util pasaj aria naturala protejati pentru odil si/sau hranire. Specia poate fi o pe lacul Caldarusani-localitatea si lacul Dridu. Marimea populatiei | perechi Cel putin 50 Populatie nerezidenta cuibsirito cuibatritoare utilizeaza aria naturala protej reproducere) Tendintele populatiei de | Schimbare | Tendinta pe termen | Dat find numarul mare si fluctu pasaj procent lung a popuk mari de indivizi in pasaj, este n pentru toate speciile | monitorizarea tendintelor, in ca stabil sau in crestere | program de monitorizare in tern ani. Tipar de distributie _| Tipar spatial si | Fara soadere ‘Trebuie introdus un program de temporal, semnificativa. a ‘monitorizare in termen de 2 ani. intensitatea | tiparului spatial, utilizarii temporal sau a habitatelor | intensititii uilizarii habitatelor fiecat specii altele decdt cele rezultate din variatii naturale Suprafata habitatului | ha Cel putin 1160 ‘Specia poate fi observata pe lac Caldarusani, atét in apropierea Gradistea, cat si in apropierea | Moara Vlasiei si podul din apt manastirii Caldérusani, in zon predomina stuful si diferite sp copaci. Totodata e posibil si observata pe lacul Balta Neag lacul Dridu.Calitatea apei pe baza indicatorilor fizico- chimici (regimul de oxigen, nutrienti, salinitate, metale, micro-poluanti organici si inorganici) Clasa de calitate a apei Cel putin clasa de calitate 2 pentru toti indicatorii Parametrii sunt cele folosite in de Monitoring Integrat al Apel Romania (SMIAR). ‘in 2009 in bazinul hidrografic D situatia globala a lungimilor de cumulate pe clasele de calitate, sectiunile monitorizate au fost I1$i 1,3% au fost de calitatea II calitatea apelor din Romania 20 Calitatea apei pe baza indicatorilor ecologici (macronevertebrate, Clasa de calitate a apei Cel putin clasa de calitate 2 pentru toti indicatorii Parametrii sunt cele folosite in de Monitoring Integrat al Apel Roménia (SMIAR). fitobentos, fitoplancton, ‘in 2009 in bazinul hidrografic D Indexul European de situatia globald a lungimilor de Pesti) cumulate pe clasele de calitate, de starea ecologic (macrozoob: 100% din sectiunile monitorizat de calitatea II (Raport calitatea Romiénia 2009). A060 Aythya nyroca Populatia acestei specii in situl ROSPA0044 Gradistea - Caldarusani - Dridu este de aproximat perechi, conform datelor din planul de management si are o stare de conservare favorabi de conservare specific sitului pentru aceasta specie este menfinerea stiri de conservare, urmatorii parameti si valori tint’: Parametru ‘Unitatea de Valoare tinti masura Marimea populatiei perechi Cel putin 28 Populatie nerezidenté cuibiarit cuibaritoare utilizeazi aria naturala protejat reproducere) [renner tren | Da intra nar Tendintele populatiei de | Schimbare | lung a populate at be 7 ‘monitorizarea tendintelor, in ca asa) proce pentru toate speciile | seram de monitorizare in term stabil sau in crestere ani. Tipar de distributie Tipar spatial si | Fara scadere Trebuie introdus un program de temporal, semnificativa a monitorizare in termen de 2 ani. intensitatea | tiparului spatial, utilizieii temporal sau habitatelor intensitatii utilizarii habitatelor fiecarei speci altele decat cele rezultate din variatii naturale Suprafata habitatului | ha Cel putin 1160 Specia poate fi observata pe lact Caldarusani, atat in apropierea Grdistea, cat si in apropierea I Moara Vlasiei si podul din aproy ‘méndstirii Caldarusani, in zonel predomina stuful. Totodati e px ‘mai poata fi observata pe lacul