A a il © GUVERNUL ROMANIEL MINISTERUL MEDIULUI, APELOR $I PADURILOR |AGENTIA NATIONALA PENTRU ARII NATURALE PROTEJATE wre tin BOT dLO 115 din 08.05.2020 privind aprobarea Normelor met in Anexa la Ordinul Ministrului Medis pentru modificarea Amexel Ia Decizia nr. rivind implementarea obiectivelor de conservare di P ului de management al sitului Natura 2000 RO Padurilor nr. $72/2016 privind aprobarea Plam Gradigtea-Caldarusani-Dridu, eu modificirile ulterioare Aviind in vedere: Hotirdrea Guvernului nr. 997/2016 privind organizarea si Funct .exei nr. 12 la Hotararea Guvernului nr jonarea Agentiei Nationale pH Naturale Protejate si privind modificarea si completarea an pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statuluis iei Nationale pentru Arii Naturale Protejate si pentru Legea nr. 95/2016 privind infiintarea Agenti ind regimul ariilor naturale protejate, COrdonantei de urgent a Guvernului nr. 57/2007 pri habitatelor naturale, a florei si faunei silbatice, cu modificarile completatile ulterioare; _ Hotararea nr, 867/2018 pentru modificarea si completarea Hotardri Guvernului nr. 997/2{ organizarea si functionarea Agentiei Nationale pentru Ar Naturale Protejate si privind mg completarea anexei nr 12 la Hotardrea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarul al bunurilor din domeniul public al statuluis _ Referatul Serviciului Monitorizare Arii Naturale Protejate, Relatia cu Comunititile Local Certificare de Marea, Parcuri, nr. 34/3.0%o bgivind aprobarea Normelor metodolof implementarea obiectivelor de conservare din Anexa la Ordinul Ministrului Mediului si 72/2016 privind aprobarea Planului de management al sitului Natura 2000 ROSPA0044 Caldarusani-Dridu; — rdinul Ministrului Mediuli i P&durilor nr. 872/2016 privind aprobarea Planului ‘Natura 2000 ROSPA0044 Griidistea-Caldarusani-Dridu: in conformitate cu prevederile: | Ordonantei de urgent a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul arilor naturale aprobatd cu modificdri si completari prin Lege protejate}) habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, cu modificarile si completarile ulterioare; in temei = Articolelor 16 - 21 din Ordonanta protejate, conservarea habitatelor naturale a florei si faune! silbatice, de urgent a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul aprobatii cu modificary)§ prin Legea nr. 49/2011, cu modificdrile si completirileulterioare;Avand in vedere: esi nr. 220/2019 privind modificarea si completarea unoracte normative din domeniul protectiei ‘Art 3 alin.3) din Hotdrrea Guvernuluinr.997/2016 privind organizarea si funevionares ‘Agentiei pentru Ari Naturale Protejate si privind modifiarea si completareaanexel nr. | la Hotirarea Gi rn, 1705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statul solicitarile Comisiei Europeane de grupare a speciilor corespunzitoare capitolului “Pa a Anexei la Decizia nr.115 din 08.05.2020 privind aprobarea implementarea obiectivelor de conservare din Anexa la Ordinul M al situl impune modificare: metodologice privind Mediului si Padurilor nr. 872/2016 privind aprobarea Planulut de management 2000 ROSPA0044 Graidistea-Caldatusani-Dridu, cu modificarile ulterioare, respective r¢ speciilor de pasar in funcfie de habitatul ocupat. presedintele Agentici Nationale pentru Arii Naturale Protejate emite prezent DECIZIE “Articol unie: Art. din Decizia ar.115 din 08.05.2020, cu modificarile ulterioare, se modifica | urmeaza: incepand cu data prezentei decizii, servare din Anexa la Ordinul Ministrului Mediului si Padurilor nr. 87212016 privi ‘aldarusani-Dridu, se aprobi Normele metodologice privind implementarea ¢ de con: Planului de management al sitului Natura 2000 ROSPA0044 Gradistea-C ‘Anexa (Obiective Conservare agreate cu Comisia European Ia Decizia rir. 115/08. modificiri, agreate cu Comisia Europeana) care face parte integrant& din prezenta decizie.Anexa Obiective Decizia nr. 115/08.05.2020, cu (agreate cu Comisia Et Obiective de conservare specifice pentru habitatele si speciile din ROSPA0044 Gradistea — Caldarusani - Dridu Suprafata 6.442 ha. Lacul este un vechi liman fluviatil (de 6 km lungime si 5 m adéncime), padurea formand o vegetatie forestiera ce adiiposteste specii de stejar, plop, salei, ete. Zona Caldarusani re movaie de habitate (acvatic, padure, pajiste) relativ izolat de presiunea antropica. Situl este impo populatile cuibaritoare ale speciilor urmatoare Aythya nyroca Audeola ralloides, Nycticorax nyeticorax. Situl este important in perioada de migratie pentru speciil Phalacrocorax pygmaeus, Ardeola ralloides, Egretta alba, Cygnus cygnus, Anser albifrons. in migrate situl gizduieste mai mult de 20.000 de exemplare de pisiri de balti,fiind posibil c RAMSAR. Specii prevazute in Anexa I a Direetivei Pasari ‘A131 Himantopus himantopus Populatia acestei specii in situl ROSPA0044 Gridistea — Caldarusani - Dridu este de aprox indivizi in pasaj, conform datelor din planul de management si are o stare de conservare Obiectivul de conservare specific sitului pentru aceasti specie este menfinerea stirii de definit de urmatorii parametri si valori tint Parametru Unitatea de Valoare tint’ masurd Marimea populatiei | indivizi Cel putin3 | Populatie aflata in pasaj ce utili naturalé protejat& pentru odihni hranire. Suprafata habitatului | ha Cel putin 1160 | Habitatul prezent la nivelul sit speciei pentru conditii bune de hranire si odil odihniv/hranire Dridu, cat si pe lacul Caldaru ‘cu ap mica. Aceasti valoare folosind datele din cadrul fo standard pentru ROSPA0044 Caldarusani-Dridu, varianta 2 Dridu a fost secat pe intreaga studiului, valoarea de la punc situafia de dinainte (lacul Dridt dati la 25-30 ani pentru Tu digului). ‘Adancimea apei din | em 20-25 Mlastini cu apa dulce sau usot habitatul specie’ putin adanei (maximum 20-25) milos, plaje descoperite cu vet palcuri de vegetatie mai inalta abandonate in curs de renaturs cu smércuri ale apelor lent cuiA022 Ixobrychus minutus Populatia acestei speci in situl ROSPAO044 Gradistea — Cildrusani- Dridu este de aprons 20 perechi, conform datelor din planl de management si are o stare de conservare favorabiti je moncervare specific sitului pentru aceastt specie este menfinerea stiril de conservare, _urmatorii parametri si valori tint: Parametru Unitatea de Valoare —_| Informafii aditionale misurd int ‘Mirimea populatiei de | perec Cel putin 16 | Populaie aflata in pasaj ce uti pasaj naturald protejata in perioada de p: cca oaspete de vari ‘Suprafaa hal ha Cel putin | Aceasta specie a fost observaté in speciei — de pasaj 1160 Jacul Caldarusani atét in perioada cat si ca oaspete de vara. in cadr utilizeaz4 zonele bogate in stuf: putin adancd. Habitat propice int raul Ialomita si la nivelul lacului Dridu.situatia de dinainte (lacul secat o dat la 25-30 ani pentru lu intirire a digului). See Te eico. Parametri folosti in Sisternul de ceed regiml do Cel putin | Integrat al Apelor din Romania ( ; eae i clasa de aaa Clase de calitate® | catitate 3 | Calitatea apei Lacului Caldarusat ricro-poluanti organici ve pentru toti | incadraté in categoria hipertrof@ nee Indicatorii | indicatorilor fizico-chimici (Rap. snore apelor din Roménia 2009). Parametri folositi in Sistemul de ora Cel putin | Integrat al Apelor din Romania ( i 9 ae 5 clasa de ee Clan decalite® | cajiate 3 | Calan api Lacull CHS : pentru tofi | incadrata in categoria hipertrof’ fitobentos, fitoplancton) {adicatorii | indicatorilor ecologici (Raportc apelor din Romania 2009). A068 Mergellus albellus Populatia acestei specii in itul ROSPA0044 Gradistea — Caldarusani - Dridu este de apro? indivizi, conform datelor din planul de management gi are © stare de conservare favorabil He conservare specific sitului pentru aceast specie este menfinerea starii de conserv: ‘urmatorii parametri si valor tint: Parametru Unitatea de Valoare _| Informatii adifionale masura tints Marimea populatiei | indivizi Cel putin 2 | Populate aflata in pasaj ce utili naturald protejat& pentru oir hranireSuprafata habitatului | ha Cel putin | Habitatul prezent la nivelul sitului speciei pentru 1160 ‘conditii bune de hranire i odihna odihna/hranire lacul Dridu, edt i pe lacul Caldaru Specia poate fi observati pe lacul pe lacul Caldarusani in apropierea Graidistea. ‘Adancimea m 46 Conform datelor din planul de ma bazinelor/lacurilor unde este prezenta speciei ara Parametri folositi in Sistemul de chimiot (regimal ‘ae Cel putin | Integrat al Apelor din Romania (S! cele clasa de een Clasa de altate | catate3 | Calitaten apei Lacului Calarusani = ct ae ergenici per pentru toti | incadrati in categoria hipertrofa p¢ mice indicatorii | indicatorilor fizico-chimici (Rapor si inorganici) apelor din Romania 2009), Parametri folosifi in Sistemul de Calitatenapei pe baza Cel putin | Integat al Apelor din Roménia (SI oe a . clasa de -onenroonhranr ie or decalitatea | calitate3 | Calitatea apei Lacului Caldarusani . ea ee pei pentru toti | incadrat in categoria hipertrofa itobentos, fitoplancton) indicatorii | indicatorilor ecologici (Raport cal apelor din Rominia 2009). ‘A023 Nyeticorax nyeticorax Populatia acestei specii in situl ROSPA0044 Gradistea — Caldarusani - Dridu este de aprox ‘80 perechi, conform datelor din planul de management si are o stare de conservare favoral de conservare specific sitului pentru aceasti specie este mentinerea stirii de conserval urmitorii parametri si valori finté: Parametru ‘Unitateade | Valoare tints | Informati aditionale misuri Marimea populatiei | perechi Cel putin 75 Populatie nerezidenta cuibarrito cuibaritoare utilizeaz& aria naturala protejat reproducere) Tendintele populatiei de | Schimbare | Tendinta pe Dat fiind numarul mare si fluctuat pasaj procent termen lunga _| de indivizi in pasaj, este necesara populatiei pentru | monitorizarea tendintelor, toate speciile | program de monitorizare in term stabil saw in crestere Tipar de distributie | Tipar spatial si | Fara scadere | Trebuie introdus un program de ‘temporal, semnificativa a | monitorizare in termen de 2 ani. intensitatea | tiparului spatial, utilizarii ‘temporal sau a hhabitatelor | intensititi utilizarit habitatelor fiecarei speci altele decat celerezultate din variatii naturale Suprafata habitatului de | ha Cel putin 1160 | Specia poate fi observatd pe lacul couibarit al specie’ ‘Caldarusani, atét in apropierea loc: Gradistea, cét si in apropierea local Moara Vlasiei, in zonele in eare pr stuful. Totodata e posibil s& mai observati pe lacul Balta Neagr& i cu stuf, si lacul Dridu. Calitatea apei pe baza | Clasa de Cel putin clasa_| Parametri folositi in Sistemul de indicatorilor fizico- _| calitatea apei | de calitate 3 Integrat al Apelor din Roménia (S! chimici (regimul de oxigen, nutrienti, Calitatea apei Lacului Caldérusani salinitate, metale, ‘incadrata in categoria hipertrofa micro-poluanti organici indicatorilor fizico-chimici (Rapo si inorganici) apelor din Romania 2009). Calitatea apei pe baza | Clasa de Cel putin clasa | Parametri folositi in Sistemul de indicatorilor ecologici | calitate a apei | de calitate 3 Integrat al Apelor din Romania (S| (macronevertebrate, pentru toti fitobentos, fitoplancton) indicatorii Calitatea apei Lacului Caldarusani ‘ncadratd in categoria hipertrofa p indicatorilor ecologici (Raport ca apelor din Romnia 2009). A393 Phalacrocorax pygmeus Populatia acestei speci in situl ROSPA0044 Gridistea ~ Caldarusani - Dridu este de aproxi ‘90 indivizi, conform datelor din planul de management si are o stare de conservare nefavs Obicctivul de conservare specific sitului pentru aceasta specie este definit de urmatorii parametri $i valori tint: bundititirea stiri de Parametru Valoare tint _| Informatii adifionale Mirimea populatiei | indivizi Cel putin 85 Populatie aflata in pasaj care utili naturald protejata pentru odin hranire ‘Tendintele populatiei de | Schimbare | Tendinta pe Dat find numarul mare si fluctu pasaj procent termen lung a de indivizi in pasaj, este neces populatiei pentru | monitorizarea tendinfelor, in cad toate speciile | program de monitorizare in term stabil sau in cerestere Tipar de distributie | Tipar spatial | Paird scadere Trebuie introdus un program de sitemporal, | semnificativa a | monitorizare in termen de 2 ani, intensitatea | tiparului spatial, utilizarii temporal sau a habitatelor | i habitatelor fiecarei speci altele decat celerezultate din variatii naturale ‘Suprafata habitatului | ha Cel putin 1160 | Aceasta specie a fost observata in pentru odihni/hranire redus pe parcursul desfasurari stu perioada de pasaj, zburdnd deasuy ‘Caldarusani (Iocalitatea Gradistea) indreptindu-se spre lacul Dridu. P {n trecut specia si giseasca pe lact conditii optime pentru hranire si ‘Adancimea m 152 Conform datelor din planul de bazinelorilacurilor unde este prezenta speciei Calitatea apei pe baza | Clasa de Cel putin clasa de Sistemul de indicatorilor fizico- | calitatea apei | calitate 3 pentru | Integrat al Apelor din Roménia (S} chimici (regimul de toti indicatori oxigen, nutrienti, Calitatea apei Lacului Caldarusani salinitate, metale, incadrata in categoria hipertrofa micro-poluanti organici indicatorilor fizico-chimici (Rapo! si inorganici) apelor din Romania 2009). Calitatea apei pe baza_| Clasa de Cel putin clasa de | Parametri folositi in Sistemul de fndicatorilor ecologici | calitate a apei | calitate 3 pentru | Integrat al Apelor din Romania ( (macronevertebrate, toti indicator fitobentos, fitoplancton) Calitatea apei Lacului Caldarus ‘ncadrata in categoria hipertrofa indicatorilor ecologici (Raport cal apelor din Romania 2009). ‘A151 Philomachus pugnax Populafa acestei specii in situl ROSPAOO44 Gridistea ~ Caldarusani - Dridu este de aproxi 700 indivizi, conform datelor din planul de management si are o stare de conservs Obiectivul de conservare specific sitului pentru aceast& specie este menfinerea stirii de definit de urmatorii parametri si valori tint: Parametru Unitatea de Valoare finti | Informatii adifionale misurd Miarimea populatiei | perechi Cel putin 550 _| Populatie aflata in pasaj care natural protejata pentru odi hrainire Tendinta pe termen lunga | Dat fiind numarul mare si Tendintele populatiei de | 5p, populate’ ‘in pasaj, este nec pasaj ‘Schimbare procent | pentru toate | monitorizarea tendintelor, in| speciile stabil | program de monitorizare in t sau in crestere Tiparde distributie | Tipar spatial si | Fara scddere | Trebuie introdus un progr ‘temporal, semnificativa a | monitorizare in termen de 2 intensitatea ‘iparului spatial, utiliz ‘temporal sau a habitatelor intensitatit utilizarhabitatelor fiecdrei speci altele decat cele rezultate din variatii naturale Suprafata habitatului | ha Cel putin 1160 | Specia poate fi observata atat ps pentru odihnd/hrainire Caldérusani in dreptul localitsi si Moara Viasiei, cat si pe lacul zonele mlastioase si cu apa mic ‘A120 Porzana parva Populatia acestei specii in situl ROSPA0044 Gridistea — Caldarusani - Dridu este de aproxi perechi, conform datelor din planul de management si are o stare de conservare nefavo} Obiectivul de conservare specific sitului pentru aceasta specie este imbunatatirea starii de definit de urmatorii parametri si valori int’: Parametru Unitatea de | Valoare finta Informatii aditionale masurd Marimea populatiei_ | perechi Cel putin 2 Populatie nerezident cuibarit cuibaritoare utilizeaza aria naturala proteja reproducere) Suprafata habitatului | ha Cel putin 580 ‘Aceasta valoare a fost calculat pentru cuil datele din cadrul formularului pentru ROSPA0044 Griidistea- Dridu, varianta 2011, iar valos fost impartita la 2. Desi lacul secat pe intreaga durata a studit de la punctul B. prezintd situ (lacul Dridu este secat o data I pentru lucrati de intirire a dig Nivelul apei em Fara fluctuatii Fluctuatiile rapide legate de lu rapide altele decat | hidrotehnice pot afecta negati cele naturale speciei, A119 Porzana porzana Populatia acestei specii in situl ROSPA0044 Gradistea — Caldarusani - Dridu este de aproxit perechi, conform datelor din planul de management si are o stare de conservare nefav Obiectivul de conservare specific sitului pentru aceasta specie este imbunatifirea starii de definit de urmatorii parametri si valori tint: Parametru Unitatea de Valoare tint | Informatii adifionale misuri Numar perechi | Cel putin 8 Populatie nerezidenta cuibari utilizeaza aria naturala prote} reproducere) Suprafafa habitatului | ha Cel putin $80 | Lacul Caldarusani, zona pod pentru cuibarit méndstirea Caldarusani. Pret cuibarit rogozul sau iarba ins[ ‘cdmpurile mlastinoase, evit s Nivelul apei em Pari fluctuatii | Fluctuatiile rapide legate de lu rapide altele hidrotehnice pot afecta negati decat cele speciei. naturale ‘A132 Recurvirostra avosetta Populatia acestei spect in situl ROSPA0O44 Gridistea ~ Caldarusani - Dridu este de aproxi indivizi, conform datelor din planul de management si are o stare de conservare favorabild. de conservare specific sitului pentru aceasti specie este mentinerea stirii de conservare; ‘urmatorii parametti si valori fint&: Parametru Unitatea de Valoare tint | Informatii aditionale misuri indivizi Cel putin 3 Populatie aflata in pasaj care natural protejata pentru odih hranire. Specia poate fi obse acul Caldarusani in dreptul | Gradistea si Moara Vlisiei, Dridu ‘Suprafata habitatului ha Cel putin 1160 Habitatul prezent la nivelul si pentru odihna/hranire une de hranire si odj nivelul lacului Dridu, cat si Caldarusani. Nivelul apei em Fara fluctuatii | Fluctuatiile rapide legate de | rapide altele | hidrotehnice pot afecta negat deca cele speci naturale A193 Sterna hirundo Populatia acestei specii in situl ROSPA0044 Gridistea — Caldarusani - Dridu este de apro 30 indivizi, conform datelor din planul de management si are o stare de conservare favorabi Ge conservare specific sitului pentru aceasté specie este mentinerea starii de conserva urmatorii parametri i valori tint: Parametru Unitateade | Valoare tint | Informafii aditionale misur’ ‘Marimea populatiei | indivizi 25 Populatie aflata in pasaj care util naturala protejat pentru odin hranire Tendintele populatiei de | Schimbare _| Tendinta pe Dat fiind numarul mare si fluet pasa procent termen lung a ivizi in pasaj, este neces: populatiei pentru | monitorizarea tendintelor, in toate speciile | program de monitorizare in te stabil sau in crestereTipar spatial si ‘temporal, intensitatea utilizar habitatelor = Tipar de distributie Fara scadere semnificativa a tiparului spatial, temporal sau a intensitati utilizarii habitatelor fiecdrei speci altele decat cele rezultate din variatii naturale ‘Trebuie introdus un program de ‘monitorizare in termen de 2 ani Suprafata habitatului | ha pentru odihna/hranire Cel putin 1160 Specia poate fi observatai pe lacul ‘Neagra, lacul Caldfrugani in speci apropierea localititii Gradistea. Post lecul Dridu (macronevertebrate, fitobentos, fitoplancton) ‘A166 Tringa glareola Populatia acestei speci in situl ROSPAOO44 Gridistea — Caldarusani - Dridu este de apron {80 indivizi, conform datelor din planul de management si are o stare de conservare favoral de conservare specific sitului pentru aceasta 5 ‘urmatorii parametri si valori tinta: Calitatea apei pe baza | Clasa de Cel putin clasa_| Parametri folositi in Sistemul de Nf indicatorilor fi calitate a apei | de calitate 3 Integrat al Apelor din Romania (S chimici (regimul de pentru toti ‘oxigen, nutrienti, indicatorii Calitatea apei Lacului Caldarusa salinitate, metale, incadraté in categoria hipertrofa p ‘micro-poluanti organici indicatorilor fizico-chimici (Rapo si inorganici) apelor din Romania 2009). Calitatea apei pe baza_| Clasa de Cel putin clasa indicatorilor ecologici | calitate a apei Calitatea apei Lacului Caldarusa incadraté in categoria hipertrofa indicatorilor ecologici (Raport ca Roménia 2009). pecie este mentinerea stiri de conservar Parametru Unitateade | Valoare tints | Informatii aditionale misurd Marimea populatiei | indivizi Cel putin 60 | Populatie aflata in pasaj care util naturala protejata pentru odin hrdnire. Specia poate fi obse acul Caldarusani in dreptul lo Gradistea si Moara Vidsiei, cat Dridu Tendinta pe termen lunga —_| Dat fiind numérul mare si fluc ‘Tendintele populatiei de | Schimbare | populatiei de indivizi in pasaj, este nec pasaj procent pentru toate | monitorizarea tendinfelor, in ca speciile stabil | program de monitorizare in te sau in eresterepentru odihna/hranire Tiparde distributie | Tipar spatial si_| Far scadere | Trebuie introdus un program de ‘temporal, semnificativa a | monitorizare in termen de 2 ani. intensitatea _| tiparului spatial, utilizar temporal sau a habitatelor intensitatii utilizarii habitatelor fiecdrei speci altele decat cele rezultate din variatii naturale Suprafata habitatului | ha 1160 Habitatul prezent la nivelul sitului conditii bune de hranire si odihn’ at nivelul lacului Dridu, cat si pe lack Caldarusani A024 Ardeola ralloides Populatia acestei speci in 50 perechi cuibaritoare si ‘management si are aceasta specie este mentinerea stiri de conservare, stare situl ROSPA0044 Gradistea — Caldarusani - Dridu este de aproxi 100 — 200 indivizi, populatiei aflata in pasaj, conform datelor di de conservare favorabili, Obiectivul de conservare specific sit definit de urmatorii parametri si valori Parametru Unitatea de | Valoare tinti | Informatii aditionale misurk Marimea populatiei de | indivizi Cel putin 150 | Populatie aflata in pasaj care utili pasaj naturalé protejati pentru odihna si hrdnire. Specia poate fi observata Caldirusani, atat in apropierea log Gradistea, cat si in apropierea local Moara Vlasiei, precum si pe bray spre mandstirea Caldarusani, in 29 ‘are predomind stuful. Mai poate observata pe lacul Balta Neagra, cu stuf si lacul Dridu. perechi Cel putin 43 Populatie nerezidenta cuibat utilizeaza aria naturala protejata reproducere) Tendintele populatici de | Schimbare _| Tendinta pe Dat fiind numarul mare si fluctua pasaj procent termen lunga | de indivizi in pasaj, este necesard populatiei pentru | monitorizarea tendintelor, in cad toate speciile | program de monitorizare in terme stabil sau in crestere Tipar de distributie | Tipar spatial si | Far scadere | Trebuie introdus un program de ‘temporal, semnificativa a | monitorizare in termen de 2 ani. jntensitatea | tiparului spatial, utilizarii temporal sau a habitatelor | intensitatii utilizar habitatelor fiecarei specii altele decat celerezultate din variafii naturale ‘Suprafata habitatului pentru odihna/hranire/cuibairit 1160 Specia poate fi observati pe lacul Caldairusani, atat in apropierea lo Gradistea, edt gi in apropierea | Moara Vlisiei, precum si pe bratull spre ménastirea Caldarusani, in z01 care predomina stuful. Mai poate “observati pe lacul Balta Neagra, cu stuf si lacul Dridu. Calitatea apei pe baza indicatorilor fizico- chimici (regimul de oxigen, nutrienti, salinitate, metale, micro-poluanti organici inorganici) Clasa de Cel putin clasa de calitate 3 pentru toti indicatorii Parametri folositi in Sistemul de Integrat al Apelor din Romania (S! Calitatea apei Lacului Caldarusani jncadraté in categoria hipertrofa indicatorilor fizico-chimici (Rapo apelor din Romania 2009). Calitatea apei pe baza indicatorilor ecologici (macronevertebrate, fitobentos, fitoplancton) Clasa de calitate a apei Cel putin clasa de calitate 3 pentru toti indicatorii Parametri folositi in Sistemul de Integrat al Apelor din Romania ( Calitatea apei Lacului Caldarusan} ‘ncadrata in categoria hipertrofa indicatorilor ecologici (Raport cal apelor din Romania 2009). A021 Botaurus stellaris Populatia acest de conservare spec urmatorii parametri speci in situl ROSPA004 perechi, conform datelor din planul de man: ific sitului pentru aceasta specie este mentinerea starii de conserva si valori tints 4 Gradistea — Caldarusani - Dridu este de aproxit agement gi are o stare de conservare favorabil Parametra Unitatea de | Valoare tint misurk Marimea populatiei___ | Numar perechi | Cel putin 8 Populatie nerezidenta cuibairit cuibaritoare utilizeazé aria natural protejata reproducere). “Tendintele populatiei de | Schimbare | Tendinta pe Dat fiind numarul mare si fluct pasaj procent fermen lunga | de indivizi in pasaj, este neces populatiei pentru | monitorizarea tendintelor, in toate speciile | program de monitorizare in te stabil sau in crestere Tipar de distributie | Tipar spatial si | Fara scldere | Trebuie introdus un program de ‘temporal, semnificativa a | monitorizare in termen de 2 ani. intensitatea | tiparului spatial, utilizdrié temporal sau a habitatelor | intensitatii utilizarit habitatelor fiecarei speci altele decat celerezultate din variatii naturale Suprafata habitatului | ha Cel putin 1160 | Aceasta valoare a fost caleulata fol pentru cuibarit datele din cadrul formularului stan pentru ROSPA0044 Gridistea-Cal Dridu, varianta 2011. Calitatea apei pe baza | Clasa de Cel putin clasa | Parametri folositi in Sistemul de indicatorilor fizico- _| calitatea apei | de calitate 3 Integrat al Apelor din Romdnia (S! chimici (regimul de pentru tofi oxigen, nutrient, indicatorii Calitatea apei Lacului Caldarusani| salinitate, metale, {ncadratd in categoria hipertrof® ps micro-poluanti organici indicatorilor fizico-chimici (Rapor si inorganici) apelor din Roménia 2009). Calitatea apei pe baza | Clasa de Cel putin clasa__| Parametri folositi in Sistemul de indicatorilor ecologici | calitate a apei | de calitate 3 Integrat al Apelor din Romania (SI (macronevertebrate, pentru toti fitobentos, fitoplancton) indicatorii Calitatea apei Lacului Cald&rusant {ncadrata in categoria hipertrofa indicatorilor ecologici (Raport cal apelor din Romania 2009). ‘A197 Chlidonias niger Populatia acestei speci in indivizi, conform datelor de conservare specific sitului pentru aceasta s ‘urmatorii parametri si valori tint situl ROSPA0044 Griidistea — Caldarusani - Dridu este de aproxi din planul de management si are o stare de conservare favorabi jpecie este mentinerea stirii de conserva micro-poluant si inorganici) organici Parametru Unitatea de Valoare aditionale misurs finta Marimea populatiei | Numarindivizi | Cel putin 6 | Populatie aflata in pasaj care utili cuibaritoare naturala protejat pentru odin hranire. Suprafata habitatul ha Cel putin | Aceasti valoare a fost caleulata pentru odihni/hranire 1160 datele din cadrul formularului pentru ROSPA0044 Gridistea-C: Dridu, varianta 2011 Calitatea apei pe baza | Clasade calitate a / Cel putin | Parametri folositi in Sistemul de indicatorilor fizico- | apei clasa de _| Integrat al Apelor din Romania ( chimici (regimul de calitate 3 oxigen, nutrient, pentru toti | Calitatea apei Lacului Caldarusa salinitate, metale, indicatorii | incadrata in categoria hipertrofa indicatorilor fizico-chimici (Rapt apelor din Romania 2009). Calitatea apei pe baza indicatorilor ecologici (macronevertebrate, fitobentos, fitoplancton) apei Clasa de calitatea_| Cel putin clasa de calitate 3 pentru toti indicatorii Parametri folositi in Sistemul de| Integrat al Apelor din Romania Calitatea apei Lacului Caldaru: ‘ncadrata in categoria hipertrofal indicatorilor ecologici (Raport ¢apelor din Romania 2009). ‘A031 Ciconia ciconia Populatia acestei specii in situl ROSPAOO44 Gridistea ~ Cildérusani - Dridu este de ap perecki, conform datelor din planul de management i are o stare de conservare favorabils Ke conservare specific sitului pentru aceasti specie este mentinerea stirii de conservare, ‘urmatorii parametri si valori fint&: Parametru Unitatea de Valoare tint | Informatii adifionale misurd ‘Mirimea populatiei ‘Numar perechi 3 Populatie nerezidenti cuibaritoy cuibaritoare utilizeaza aria naturala protejata reproducere) ‘Suprafata habitatului ha 3542 ‘Specia poate fi vazuté cuil localititile Moara Vlasiei si Gi pilonii de electricitate. A081 Circus aeruginosus Populatia acestei speci in situl ROSPAOO44 Gridistea ~ Caldarusani - Dridu este de aprox perechi, conform datelor din planul de management si are o stare de conservare favoral te conservare specific sitului pentru aceasta specie este mentinerea stirii de conservar urmatorii parametri si valori tint: Parametru Unitatea de Valoare tinta | Informafii aditionale masura ‘Marimea populz perechi Cel putin 4 Populatie nerezidenta cuibarit cuibiritoare utilizeazd aria naturala proteja reproducere) Suprafata habitatului | ha. Cel putin 1160 | fn perioada studiului aceasta s pentru cuibarit observata cuibarind in afara sit Tucru s-a datorat faptului ca La fost secat pe intreaga durata a stuful de pe lacul Caldarusani incediat/taiat masiv A038 Cygnus cygnus Populatia acestei speci in situl ROSPA0O44 Gridistea ~ Caldarusani - Dridu este de apro indivizi, conform datelor din planul de management si are o stare de conservare favorabil Ge conservare specific sitului pentru aceasti specie este mentinerea stirii de conservat urmatorii parametri si valori tint Parametru Unitatea de | Valoare tint’ | Informatii aditionale misura ‘Marimea populatiei | indivizi Cel putin 8 Populatie aflaté in pasaj care utili naturala protejata pentru odihna 5 hranireSuprafata habitatului | ha pentru odihni/hrnire Cel putin 1160 ‘Aceasta valoare a fost calculata folo datele din cadrul formularului stand pentru ROSPA0044 Gridistea-Cald Dridu, varianta 2011. Desi lacul Dri secat pe intreaga durata a studiuh de la punctul B. prezinta situatia de (lacul Dridu este secat o data la 25~ pentru lucriri de intarire a digului A027 Egretta alba Populatia acestei specii in situl ROSPA0044 Gridistea - Caldarusani - Dridu este de aproximat indivizi, conform datelor din planul de management si are o stare de conservare favorabild. de conservare specific si urmatorii parametri si valori tint: lui pentru aceasti specie este menfinerea starii de conservare, Parametru Unitatea de | Valoare tint’ | Informatii aditionale misurs Marimea populatiei de | indivizi Cel putin 125 | Populate aflaté in pasaj care utili ass naturala protejata pentru odihna i hranire Tendinfele populatiei de | Schimbare Tendinja pe _| Dat find numarul mare si luctuati pasaj procent termen lung a _| de indivizi in pasaj, este necesard populati ‘monitorizarea tendintelor, pentru toate _| program de monitorizare in term: speciile stabil ‘sau in crestere Tipar de distributie | Tipar spatial si_| Fara scadere | Trebuie introdus un program de temporal, semnificativa a | monitorizare in termen de 2 ani. intensitatea _| tiparului spatial, utilizdrii temporal sau a habitatelor intensitatii utilizarii habitatelor fiecdrei specii altele decat cele rezultate din Vvariatii naturale Suprafaja habitatului | ha pentru odihna/hranire Cel putin 1160 Aceasti valoare a fost caleulata fol datele din cadrul formularului st pentru ROSPA0044 Griidistea-Cal Dridu, varianta 2011. Desi lacul secat pe intreaga durata a studiul de la punctul B prezinta situatia dé (lacul Dridu este secat o data la 2: pentru lucrari de intirire a digului Calitatea apei pe baza_| Clasa de indicatorilor fizico-_| calitate a apei (regimul de oxigen, nutrienti, salinitate, metale, micro-poluanti organici si inorganici) Cel putin clasa de calitate 3 pent toti indicatorii Parametri folositi in Sistemul de Integrat al Apelor din Romania (S| Calitatea apei Lacului Caldarusani ‘neadrata in categoria hipertrofa indicatorilor fizico-chimici (Rap\ apelor din Romania 2009).Calitatea apei pe baza | Clasa de Cel putin clasa | Parametri folositi in Sistemmul de indicatorilor eoologici | calitate aapei | de calitate 3 | Integrat al Apelor din Romania (S! (macronevertebrate, pentru toti fitobentos, fitoplancton) indicatorii Calitatea apei Lacului Caldarugani ‘ncadratd in categoria hipertrofa pe indicatorilor ecologici (Raport cali apelor din Romania 2009). A026 Egretta garzetta Populatia acestei speci in situl ROSPAO044 Gradistea — Caldarusani - Dridu este de aproxi 60 perechi cuibaritoare si 60 — 200 indivizi, populatiei aflaté in pasaj, conform datelor di management si are o stare de conservare favorabili. Obiectivul de conservare specific si diceastd specie este menfinerea stirii de conservare, definit de urmAtorii parametri si valori Parametru Unitatea | Valoare tint Informatii aditionale de masura ‘Mirimea populatiei de | indivizi | Cel putin 130 Populafie aflata in pasaj care utili asaj naturald protejat& pentru odihnd si hranire. Specia poate fi observat Caldérusani-localitatea Gradistea Dridu. Marimea populatiei | perechi_—_| Cel putin 50 Populatie nerezidenta cuibairito cuibaritoare utilizeaza aria naturala protejata reproducere) Tendintele populatiei de | Schimbare | Tendinta pe termen | Dat fiind numérul mare si fluctuat pasaj procent | lung. populatiei __| de indivizi in pasa este necesara pentru toate speciile | monitorizarea tendintelor, in c stabil sau in crestere | program de monitorizare in te Tipar de distribute Tipar Para scadere ‘Trebuie introdus un program de spatial si | semnificativa a monitorizare in termen de 2 ani. ‘temporal, | tiparului spatial, intensitate | temporal sau a a.utilizarii | intensitati utiizirii habitatelor | habitatelor fiecarei speci altele decat cele rezultate din variatii naturale Suprafata habitatului | ha Cel putin 1160 Specia poate fi observata pe lacu Caldarusani, atat in apropierea | Gradistea, cét si in apropierea | Moara Vlasiei si podul din aproy predomina stuful si diferite speci Totodati e posibil si mai poati ppe lacul Balta Neagra si pe lacul Calitatea apei pe baza | Clasade | Cel putin clasa de | Parametri folositi in Sistemul d indicatorilor fizico- _| calitatea | calitate 3 pentru toti | Integrat al Apelor din Romania chimici (regimul de | apei indicatorii oxigen, nutrienti, Calitatea apei Lacului Caldaru salinitate, metale, ‘neadrata in categoria hipertrofa ‘micro-poluanti organici indicatorilor fizico-chimici (R: si inorganici) apelor din Romania 2009).Calitatea apei pe baza | Clasade | Cel putinclasa de | Parametri folositi in Sistemul de Mi indicatorilor ecologiei | calitate a | calitate 3 pentru tofi_ | Integrat al Apelor din Romania (St (macronevertebrate, | apei indicatorii fitobentos,fitoplancton) Calitatea apei Lacului Caldérugani ‘ncadrata in categoria hipertrofa p. indicatorilor ecologici (Raport cali apelor din Romania 2009), A060 Aythya nyroca Populatia acestei speci in situl ROSPA0044 Graidistea — Caldrusani - Dridu este de aproxim| perechi, conform datelor din planul de management si are o stare de conservare favorabila de conservare specific sitului pentru aceasta specie este menfinerea stiri de conservare] urmatorii parametri si valor tint: Parametru Unitatea de | Valoare tint Informatii aditionale misuri Mirimea populatiei | perechi Cel putin 28 Populatie nerezidenta cuibarit cuibaritoare utilizeaza aria naturala prot reproducere) Dat find numarul mare si flu Tendintele populatii de | Schimbare ta ei ane Pasa] Ped pentru toate spectile | oeram de monitorizare in stabil sau in crestere | 7 Tipar de distributie Tipar spatial gi | Fara scadere Trebuie introdus un program ‘temporal, semnificativa a monitorizare in termen de 2 af intensitatea _| tiparului spatial, utilizairii ‘temporal sau a habitatelor intensitatii util habitatelor fiecarei speci altele decat cele rezultate din variatii naturale Suprafata habitatului ha Cel putin 1160 ‘Specia poate fi observata pe Caldarusani, atat in apropi Gradistea, cat si in apropi Moara Vlasiei si podul din 3 méndstirii Caldarusani, in 201 predomina stuful. Totodata e| ‘mai poaté fi observata pe lact 2, Specii migratoare cu aparitie regulata in sit nementionate in Anexa 1 la Direetival 2.1.Specii asociate cu habitate acvatice deschise Aceste specii sunt asociate cu habitate acvatice deschise. Obiectivul de conservare specific menfinerea sau imbunitifirea stirii de conservare, conform rezultatelor investigatiilor clarificarea stirii de conservare (trebuie decis in termen de 2 ani daci este necesara mentinere sau definit prin urmatorii parametri si valoriA004 Tachybaptus ruficollis Parametra Unitatea de | Valoare int’ | Informatii suplimenta misur’ Marimea populatiei ‘Numar Trebuie definita | Nu sunt disponibile date| ‘A054 Anas acuta indivizi in | intermende2 _| m&rimii populatiei acest ‘A0S6 Anas clypeata pasa} ani Trebuie evaluati in te ‘A082 Anas crecea ani si valoarea tinta defi ‘A050 Anas penelope functie de starea de con: ‘A055 Anas querquedula acestora. ‘AOSI Anas strepera ‘A061 Aythya fuligula Marimea populatiei Numar Cel putin 250 | Marimea populatiei ‘A043 Anser anser indivizi in 300 exemplare in pasaj Marimea populatiei ‘Numar Cel putin 50 | Marimea populatiei es A059 Aythya ferina perechi Ja 40-50 perechi cuibari cuibaritoare 2000-3000 exemplare ir 1200-1300 exemplare Cel putin 2500 | ierneaza in sit. Numir Cel putin 1250 indivizi in iernare Marimea populatiei Numar Cel putin 5 Marimea populatiei est A036 Cygnus olor perechi la 4-5 perechi cuibarit cuibatitoare 320 exemplare in migr Numar Cel putin 275 indivizi in pasaj Marimea populatie’ Cel putin 3500 | Marimea populatici est A125 Fulica atra 13000-4000 exemplar migratic. ‘Marimea populatiei Cel putin 1300 | Marimea populatiei est (A459 Larus cachinnans la 1200-1400 exemplar migratie. Marimea populatiei Cel putin 3500 | Marimea populatici est A179 Larus ridibundus 1a 3000-4000 exempl migratie. Marimea populatiei Numar Cel putin 225 | Marimea populatiei A017 Phalacrocorax carbo indivizi in a 150-300 exemplare pasa} Marimea populatiei Numar Cel putin 20 | Marimea populate: ‘A005 Podiceps cristatus perechi Ja 10-20 perechi cuibai cuibaritoare 80 exemplare in migra Cel putin 60 Marimea populatiei Cel putin20 | M&rimea populatiei es a 10-20 perechi cuibatcuibaritoare 50 exemplare in migrati Nomar Cel putin 50 indiviai in pasaj Mirimea popula ‘Numar Cel putin 75 | Marimea populatiei este A048 Tadorna tadorna indivizi 1a 60-90 exemplare in pasaj Tendintele populatiei pentru fiecare | Schimbare | Tendinta ‘Trebuie introdus un pro} specie procent populatiei pe | monitorizare in termen fermen lung stabifa sau in crestere Tipar spatial | Fari scddere | Trebuie introdus un pro; sitemporal, | semnificativé a | monitorizare in termen intensitatea | tiparului spatial, utilizarii temporal sau a habitatelor | intensitiii utiliza habitatelor pentru fiecare specie altele decat cele rezultate din variatii naturale Calitatea apei pe baza indicatorilor | Clasade | Cel putinclasa | Parametri folosii in Sis fizico-chimici (regimul de oxigen, | calitate a apei | de calitate3. | Monitoring Integrat al nutrient, salinitate, metale, micro- pentru tot Romania (SMIAR). poluanti organici si inorganici) indicator Calitatea apei Lacului a fost incadratd in categs hipertrofi pe baza indie fizico-chimici (Raport apelor din Romania 2 Calitatea apei pe baza indicatorilor | Clasa de Cel putin clasa | Parametri folositi in Sit ecologici (macronevertebrate, calitate a apei | de calitate 3 | Monitoring Integrat al fitobentos,fitoplancton) pentru tot Romania (SMIAR). indicatorit Calitatea apei Lacului a fost incadrata in categ hipertrof& pe baza indi ecologici (Raport calitat din Romania 2009). 2.2, Specii asociate cu habitate ripariene gi litorale Aceste speeii sunt asociate cu habitate ripariene si litorale. Nu sunt disp. si starea lor de conservare. Obiectivul de conservare specific sitului este mentinerea sau imbunat de conservare, conform rezultatelor investigatiilor care vizeaza clarificarea starii de conservare ( in termen de 2 ani dac& este necesar mentinere sau imbunatatire, definit prin urmatorii parametti si le date despre marimsLuscinia Parametru Unitateade | Valoare tint | Informatii suplimentar masuri ‘Marimea populatiei ‘Numa indi Trebuie definit | Nu sunt disponibile date A149 Calidris alpina in pasaj ntermen de 2. | marimea populatiei spec ‘A156 Limosa limosa ani asociate cu habitate litor ‘A160 Numenius arquata ripariene. Trebuie eval ‘A162 Tringa totanus termen de 2 ani.si in funk ‘A292 Locustella luscinioides starea de conservare a ‘A271 Luscinia megarhynchos definitd valoarea tint’. A249 Riparia riparia ‘Tendintele populatiei pentru fiecare | Schimbare Tendinta pe —_| Trebuie introdus un pro: specie procent termen lunga | monitorizare in termen populatiei stabil saw in crestere Tipar de distributie Tipar spatial si. | Fara scddere | Trebuie introdus un pro} ‘temporal, semnificativa a | monitorizare in termen itensitatea | tiparului utiliza spatial, habitatelor temporal sau a intensitatit utilizar habitatelor pentru fiecare specie altele decat cele rezultate din variatii naturale Suprafata habitatelor acvatice putin | Ha ‘Trebuie definit | Sunt disponibile infor adénci, habitate litorale, bancuri de ‘ntermen de2_ | descriptive conform cat i i de tirm adecvate ani suprafete relativ mari d umede putin adanci. A trebuie cartate detaliat 2ani. Suprafata si numarul habitatelor de | Ha ‘Va fidefinita | Marimea actuald a ac mal rupturi, zone de cuibarit pentru fn termen de 2_ | habitat trebuie sé fie specia Riparia riparia Numar ani termen de 2 ani. Suprafaja si lungimea vegetatiei de | Ha Va fidefinita | Marimea actuald a ace stuféris de-a lungul cursurilor de in termen de 2 _| habitat trebuie si fie apa speciile genului Locustella si | Km ani termen de 2 ani, 2.3. Specii asociate cu habitate de stufaris ‘Aceste specii sunt asociate cu habitate de stuftris. Obiectivul de conservare specific sitului este met .. conform rezultatelor investigatiilor care vizeaza clarifi 2 ani daca este necesard mentinere sau imbundtitire, definit imbunatifirea stirii de conservare, conservare (trebuie decis in termen de parametri si valori tint Parametru Unitatea de | Valoare tint. | Informatii sup misuri Marimea populatiei ‘Numar perechi | Cel putin 40 Marimea popu! A028 Ardea cinerea este estimata la 3fitobentos, fitoplancton) Marimea populatiei Numar perechi | Trebuie definita | Nu sunt disponibik A298 Acrocephalus arundinaceus in termen de 2 ani | marimea populatiei A296 Acrocephalus palustris asociate cu habit A297 Acrocephalus scirpaceus Numa indivizi ripariene. Trebuie A295 Acrocephalus schoenobaenus | in pasaj termen de 2 ani, si A123 Gallinula chloropus starea de conservs A260 Motacilla flava definita valoarea ti ALL8 Rallus aquaticus ‘Tendinfele populatiei pentru fiecare | Schimbare Tendinta Trebuie introdus un specie procent populatiei pe | monitorizare in tert termen lung stabila sau in crestere Tipar de distributie Tipar spatial si_| Fara sedidere temporal, semnificativa a | monitorizare in tert intensitatea | tiparului spatial, utilizar temporal sau a habitatelor intensitatii utilizarii habitatelor pentru fiecare specie altele decat cele rezultate din iatii naturale Suprafata habitatelor de stuféris Ha ‘Trebuie definita | Suprafetele de stu in termen de 2 ani | cartate si evaluate i ani. Calitatea apei pe baza indicatorilor | Clasa de Cel putin clasa de | Parametri folositi i fizico-chimici (regimul de oxigen, _| calitate a apei_| calitate 3 pentru | Monitoring Integra nutrienti, salinitate, metale, micro- tofi indicatorii | din Romania (SML poluanti organici si inorganici) Calitatea apei Lacu Caldarusani a fost i categoria hipertto’ indicatorilor fizic (Raport calitatea a Roménia 2009). Calitatea apei pe baza indicat Clasa de Cel putin clasa de | Parametri folosit i ecologici (macronevertebrate, calitate a apei | calitate 3 pentru | Monitoring Integrat toti indicatorii | din Roménia (SML Calitatea apei Lacul Caldarusani a fost i categoria hipertro indicatorilor ecolos calitatea apelor din 2009). 2.4. Specii asociate cu terenuri agricole extensive ‘Aceste specii sunt asociate cu habitate jin terenuri agricole uti prezenta unor habitate umede sau de tuféris, indivizi sau grupuri de arbori. Obiectivul de conservare la nivelul grupului, cu parametri de habitate comune si parametri de populatie la nivel de specie. OI conservare specific sitului pentru aceste specii este mentinerea sau imbu ste intr-un mod extensiv, dar bent tirea stiri de cconform rezultatelor investigatiilor care vizeaz& clarificarea starii de conservare (trebuie decis in t ani daca este necesari menfinere sau imbundtitire), definit prin urmatorii parametri i valor tint: Parametru Unitatea de | Valoare finta masura Marimea populatiei Numar perechi_| Trebuie definita | Nu sunt disponi A247 Alauda arvensis / numa indivizi | in termen de 2 | marimea populatiei sped A366 Carduelis cannabina ani te cu habitate A364 Carduelis carduelis agricole. Trebuie eval A230 Merops apiaster termen de 2 ani, siin fi A383 Miliaria calandra starea de conservare a A262 Motacilla alba definita valoarea finta. A275 Saxicola rubetra A276 Saxicola torquata A351 Sturnus vulgaris A244 Galerida cristata A232 Upupa epops de tufaris Tendintele populatiei pentru fiecare | Schimbare Tendinta pe Trebuie introdus un pr specie procent termen lunga —_| monitorizarein termen. populatiei stabil sau in crestere Tipar de distributie Tipar spatial si | Para scddere Trebuie introdus un pro ‘temporal, semnificativa a | monitorizare in termen intensitatea | tiparului spatial, utilizarii temporal sau a habitatelor intensi utilizarii habitatelor pentru fiecare specie altele decat cele rezultate din variatii naturale ‘Suprafata habitatelor terestre ha Cel putin 709 | Specie enumerate utilize deschise folosite extensiv intr-o mare masura habit terestre deschise, utlizate pajisti. Suprafata acestokg este de 709 ha. Compozity configuratia acestora tret evaluata in termen de 2 bi ‘Suprafata habitatelor cu vegetatie ha Trebuie definita in termen de 2 ani 2.5. Specii asociate cu habitate de piduri Aceste speci de pasari sunt asociate cu habitate de paduri pentru cuibarit dar utilizeaz& intr-o masura sau mai mare si habitate deschise, in special cele aflate parametri si valori tinta: utilizare agricola extensiva. Nu sunt dispon} despre marimea populate’ si starea lor de conservare. Obiectivul de conservare specific sitului este mea pie sau imbunatifirea stirii de conservare, conform rezultatelor investigatiilor care vizeaza clarificared Ma conservare (trebuie decis in termen de 2 ani daca este necesara mentinere sau imbunititire), definit prin UBIBIParametru Unitateade | Valoare gine | Informatii supliment misurd ei Numar perechi | Trebuie definita | Nu sunt disponibile di A086 Accipiter nisus intermen de 2 | marimea populatiei s A087 Buteo buteo ani asociate cu habitate de A212 Cuculus canorus Trebuie evaluata in ter A363 Carduelis chloris ani, si, in functie de st A269 Erithacus rubecula conservare a acestora, A359 Fringilla coelebs valoarea tint. A319 Muscicapa striata A315 Phylloscopus collybita A316 Phylloscopus trochilus A283 Turdus merula A285 Turdus philomelos ‘Tendintele populatiei pentru Schimbare Tendintape | Trebuie introdus un fiecare specie rocent termen lung a | monitorizarein termen populatiei stabil sau in eresetere Tipar de distributie Tipar spatial si ‘Trebuie introdus un temporal, ‘monitorizare in termen intensitatea utilizar habitatelor habitatelor pentru fiecare specie altele decit cele rezultate din variatii naturale Suprafata habitatelor de pajigti | Ha Cel putin 709 | Suprafata habitatelor dé (habitat de hranire pentru mai sit este de 709 ha. Struc multe specii din aceast& grupa) configuratia acestor hal trebuie evaluate in term, ani. Suprafata habitatelor de paduri | Ha Cel putin 2899 | Suprafata habitatelor de (habitate de cuibarit pentru toate sit este de 2899 ha speciile din aceasta grupa) Suprafata si proportia padurilor | Procent din | Cel putin 40% _ | Proportia actuala a pad batrani cu varsti mai mare de 80 | suprafata totala batrane nu este precizat de ani Ha Cel putin 1160 | de management. Valoare ha este setati la 40%, treby analizata in termen de 2 Prezenta arborilor maturi/batrani | Numar/ha | Cel putin 4 Atborii batrani reprezin in habitate de paduri cruciale pentru aceste Planul de management mentinerea/atingerea pe Jung a unui numar de 3~ batrani la hectar.2.6. Specii asociate cu habitate urbane Aceste specii de pasiri sunt asociate cu habitate urbane, folosind clidiri ca si habitate pentru cuibarit vegetatia din zonele verzi si gradinile din localitati respectiv terenurile agricole sau zone umede dinlApt localtatilor ca si habitat de hrénire. Nu sunt disponibile date despre marimea populatiei si stant cconservare. Obiectivul de conservare specific sitului este mentinerea sau imbunatétirea starii de eb conform rezultatelor investigatilor care vizeaz& clarificarea stirii de conservare(trebuie decis in ani daci este necesard mentinere sau imbunititie), definit prin urmatorii paramett si valor tint: Parametra Unitatea de | Valoare tinté | Informafii suplimenta misura Marimea populatiei ‘Numar perechi | Trebuie A253 Delichon urbica /Numar definité in ‘A251 Hirundo rustica indivizi in termen de 2 ani | asociate cu habitate urbahf A273 Phoenicurus ochruros migratie perioada de cuibarit. Trel evaluaté in termen de 2 functie de starea de conse acestora, defi Schimbare Tendinta pe | Trebuie introdus un pro; procent termen lunga | monitorizare in termen dé populatiei stabil sau in cresetere Tipar spatial si | Fara scidere ‘temporal, semnificativa a intensitatea | tiparului utilizarii i habitatelor habitatelor pentru fiecare specie altele decat cele rezultate din variatii naturale Cladiri care adapostesc cuiburi ale | Numar cladiri | Trebuie definit | Aceste specii cuibarese ap acestor speci in termen de 2 n ani