TESTAMENT, de Tudor Arghezi Structura eseului pentru bacalaureat I. INTRODUCERE: Motivatia pentru alegerea textului, importanta lui in cadrul operei scriitorului, relevanta lui pentru o anumit& perioad’/ etap’ din literatura romana. _ I. Incadrarea textului intr-un curent cultural/literar sau intr-o orientare tematic’: MODERNISMUL (definitie, evidentierea a cel putin dou’ trasaturi ale modernismului in textul discutat). lll. Precizarea TEMEI si comentarea a doud imagini/idei poetice relevante pentru tema textului poetic studiat. IV. Analiza a doua elemente de compozitie si de limbaj, semnificative pentru textul poetic ales (de exemplu: titlu, incipit, relatii de opozitie si de simetrie, motive poetice, figuri semantice, elemente de prozodie etc.) V. CONCLUZII: O sintez& a argumentelor anterioare; care sunt elementele care sustin valoarea esteticd a textului. Poezia Testament este plasaté in deschiderea volumului de debut al lui Tudor Arghezi, Cuvinte potrivite (1927), avand un evident rol programatic. Aceasté poezie prefigureazé liniile de forta ale liricii argheziene si contine viziunea despre lume si art8 a lui Tudor Arghezi Aceast& poezie poate fi considerat’ o ARTA POETICA, pentru c& dezvaluie viziunea lui Tudor Arghezi despre lume si art8, despre misiunea social a poetului si sursele de inspiratie ale creatiei sale. ARTA POETICA = un text prin intermediul cdruia se dezvaluie conceptia autorului desprearta si menirea artistului in lume. Tema poeziei este CREATIA ca punte intre generat, ca mostenire transmis unui fiu creator, continuator al strédaniilor generatiilor anterioare. Creatia in viziunea lui Tudor Arghezi reprezinté o transfigurare estetic’ a urdtului si a materialitatii si asimilarea lor in sfera artei si a spiritualitat Creatia implica o impletire a inspiratiei creatoare cu mestesugul poetic. TITLUL POEZIEI A. in PLAN LAIC: in sens DENOTATIV este un termen JURIDIC referitor la actul prin care sunt stipulate dispozitiile prin care averea defunctului este lasat& mostenire urmasilor. Trecere la sensul CONOTATIV se face prin saltul dinspre valorile materiale spre mostenirea spiritualé. B. in PLAN RELIGIOS, termenul trimite la cele doua cdrti care alc&tuiesc Biblia - Vechiul Testament si Noul Testament ~ prin care sunt transmise invataturile prorocilor si apostolilor pentru urmasi. Trecerea spre sensul CONOTATIV se face prinextrapolarea ideli de mesaj spiritual insfera poeticului, TESTAMENTUL devenind o cale de a pastra continuitatea traditiei si legaturadintre generatii. MARCILE LIRISMULUI Textul este construit sub forma unui MONOLOG care este adresat unui FIU spiritual, ipostaza acititorului, destinatarul creatiei si totodata continuatorul ipotetic al actului creator. MONOLOGUL se deschide printr-o ADRESARE DIRECTA, marcat si prin utilizarea la persoana | si persoana a ll-a a PRONUMELOR PERSONALE, a ADJECTIVELOR POSESIVE si a VERBELOR IPOSTAZELE EULUI LIRIC Eul liric apare in mai multe ipostaze, ca o veriga in succesiunea generatiilor (,de la strbunii meipané la tine”): 1. ca urmas al strbunilor (,strabunii mei”, ,b&tranii mei”, ,al robilor cu saricinile, pline/ deoseminte varsate-n mine”). 2. figura paterna (,Cartea mea~i, fiule, o treapta”). 3. creator umil in slujba cititorului suveran (,Robul a scris-o, Domnul o citeste”) INCIPITUL Primele doua versuri ale poeziei expliciteazé titlul - TESTAMENT ~ si confirma statutul de artpoetic’ a textului arghezian Bunurile lasate mostenire sunt exclusiv de natura spirituala si cuprind, prin alaturarea a dou’ METONIMII (METONIMIA = figura de stil prin care partea desemneaza intregul): NUMELEpentru CREATOR, CARTEA pentru OPERA, CREATIE PRIMA SECVENTA Metafora ,SEARA RAZVRATITA” trimite la un timp crepuscular, in care creatorul aflat in amurgul existentei sale cumuleazd si concentreazd revolta generatiilor anterioare in creatia sa cu valoare testamentar’. Creatia cristalizaté sub forma CARTII devine o verig& intre trecutul ce sedimenteazd experienta inaintasilor (,strabunii mei”) si viitorul destinat urmasilor, al cSror reprezentant este un TU generic (,pana la tine”), recunoscut apoi drept fiu spiritual, Schimbul intre generatii este reprezentat sub forma unui traseu ASCENSIONAL: Enumeratia prin rapi si gropi adanci/ suite de batranii mei pe branci” aduce o imagine vizuala expresiva a trudei strémosilor de a iesi la lumind, transpusé in efortul creator de a se afirma in pofida obstacolelor intampinate (,si care tana s& le urci te- asteapta’”).Urcusul batranilor va fi reluat si continuat de tanar, intr-un joc al varstelor care duce mai departe efortul creator.in cuprinsul poeziei, simbolul cartii se imbogateste cu multiple semnificatii, prin asocierealui cu diverse unelte specifice muncii {ranesti (reprezentand planul material) ori, dimpotriva, cu instrumente ale eforturilor intelectuale (ca expresie a planul spiritual). Prima ipostaz§ este cea a CARTII - TREAPTA: punte intre generatii, depozitar al experientei strimosesti, mijloc de initiere pentru creatorul novice, fundament pentru creatiaviitoare. Adoua ipostaza a crtii este cea de HRISOV: in sens propriu, HRISOV = act domnesc feudal, din Evul Mediu, care ji confera celui careil detine drepturi de proprietate, privilegii sau titluri boieresti (hrisoavele se mai numeau si c&rti).Conotativ, cartea-hrisov devine ,carte de c&patai” -document fundamental pentru continuatorii eforturilor inaintasilor, menit a fi asumat de acestia cu credinta” -,hrisovul vostru cel dintai”, ca punct de pornire si de recunoastere a unei genealogii spirituale CARTEA-HRISOV este si o dovada a continuitatii dintre CREATOR si generatille trecute, intr-ocomuniune organica (,oseminte varsate-n mine”). SECVENTA II DEFINIREA EFORTULUI CREATOR MUNCA brutd, fizicd este convertita in travaliu poeti uneltelor agricole in instrumente de scris: printr-o transfigurare a ‘SAPA, unealta prin care stramosii lucrau pamantul, este preschimbata in CONDEI, tocul cu penit& cu care poetul isi transcrie versurile pe hartie, dar si expresie a talentului scriitoricese. BRAZDA (simbol al fertilit&tii) pe care strabunii o lucreaz3 si o modeleaza pentru a obtine roadele pamantului se transfigureaz& in CALIMARA, in cerneala prin mijlocirea creia poetul se exprimain scris. RELATII DE SIMETRIE $I DE OPOZITIE Relatiile de opozitie (planul material - planul spiritual) sunt completate prin relatiile de simetrie, redate si printr-un subtil paralelism sintactic (munca bruta a stramosilor, »sudoarea sutelor de ani” — mestesugul cuvintelor potrivite, ,framantate mii de séptiméni” in creuzetul poetic). Punctul de pornire al capodoperei este limbajul rudimentar al strabunilor (,Din graiul lor cu- ndemnuri pentru vite”), care este prelucrat si remodelat cu migala de neobositul creator (,eu am ivit cuvinte potrivite”).Atat_munca fizic’ a stramosilor, cat si efortul poetic al creatorului construiesc leag&ne urmasilorstapani”, alcdtuiesc zestrea spiritual transmisa succesorilor.Nu intémplator sintagma CUVINTE POTRIVITE este si titlul volumului de debut, din 1927, al luiTudor Arghezi, aceast8 formula sintetizand crezul poetic arghezian, efortul constant de a identificapotentialul expresiv al unor cuvinte aparent nepoetice, de a le imbina in alaturari neasteptate si de a le converti in poezie. CUVINTELE POTRIVITE argheziene apartin unor registre stilistice diferite si sunt prinse in asocieri inedite, socante, uneori oximoronice, ca reflex al esteticii urdtului, formula creatoare moder inaugurat’ de Charles Baudelaire si asumat& de Tudor Arghezi ESTETICA URATULUI Uratul, banalul, diformul, monstruosul, grotescul patrund in poezia modernisté, largind considerabil sfera esteticului. HUGO FRIEDRICH, in Structura liricii moderne (1956), fi dedicd lui Charles Baudelaire un capitol important, numit Estetica uratului, considerénd c& estetica uratului este o forma a ,categoriilor negative” ce definese poezia moderna, Nu doar uneltele, ci si materia prima din care este modelata creatia, graiul si exponentul sau, cuvantul, sufer’ preschimbari si decantri succesive, pana la desavarsirea creatiei poetice. Din GRAIUL strébunilor (,din graiul lor cu-ndemnuri pentru vite”) poetul recreeaz’i CUVINTE POTRIVITE (,eu am ivit cuvinte potrivite”), pe care mai apoi le prelucreaza in laboratorul poetic (,framantate mii de s&ptamani”) si le transfigureaz’ si le spiritualizeaza in creatia poetica (,le-amprefacut in versuri si-n icoane”). in continuare, aceasta rasturnare a uratului in estetic este exemplificaté printr-o serie de imagini sugestive, construite ANTITETIC (prin alSturarea contrariilor) ZDRENTELE prind din pentru a se (resturi, nou viat& reintegra mai obiecte vechi (MUGURII ca apoi ciclului ce si-au simbol al naturii pierdut renasteri (COROANELE utilitateasi s- i pomilor, dar au uratit prin si indelunga COROANELE folosint3) funerare, ca recunoaster ea mortii). VENIN $I MIERE VENINUL preschimbat in MIERE ‘imbina= estetizarea (placerea esteticd). denuntarea raului (nu intamplator pamfletul este una dintreformulele artistice preferate de Arghezi).OCARA - ATRACTIE $I RESPINGERE OCARA (limbajul violent, colorat) este transformata intr-un limbaj cand atractiv, imbietor estetic,cdnd respingator, agresiv, denuntator moral, cu functie CATHARTICA.CATHARSIS = concept estetic dezvoltat de Aristotel, care desemneaza rolul purificator al artei,de eliberare de pasiunile josnice prin intermediul arte, MOARTE $I CREATIE CENUSA MORTILOR DIN VATRA se Sacralizeazi -> se converteste intr-un obiect de cult (al stramosilor) pe care creatorul il venereazd, DUMNEZEU DE PIATRA - > la hotarul inalt (din nou, un simbol ascensional) dintre doua lumi (trecut si vitor, moarte si viata,disparitie si creatie) ->$i devine reper valoric (,p4zind in piscul datoriei tale”). ‘SECVENTA IIl- SUBLIMAREA DURERII PRIN CANTEC POEZIA devine metaforic 0 VIOARA care concentreazé ,durerea surda si amara” a generatiilor trecute. SUFERINTA si fatetele URATE ale lumii ~ boald, putreziciune, murdarie — mucegaiuri si noroi") dobandesc valoare poetics prin efortul transfigurator al creatorului de frumusete in sens l&rgit (,iscat-am frumuseti si preturi noi”). POEZIA-BICI are menire justitiar3, prin forta CUVANTULUI ce pedepseste si elibereaza in acelasi timp (,izbaveste-ncet pedepsitor”), denuntand ,odrasla vie a crimei tuturor’”. POEZIA - CIORCHIN DE NEGI POEZIA e forma de expresie a celui reprimat, a robului, find RAMURA OBSCURA ce izbutestesd iasd la LUMINA intr-un act compensatoriu. Asemenea germinatiei vegetale, care concentreaz in MUGUR potentialul regenerativ, prin POEZIE rabufneste revolta si suferinta acumulata in succesiunea generatiilor (,rodul POEZIA durerii de vecii intregi”), impleteste frumusetea RODULUI (ciorchine) cu hidosenia NEGILOR care jl alc&tuiesc (,dand in varf ca un ciorchin de negi”), in directia ESTETICII URATULUL SECVENTA IV - SLOVA DE FOC + SLOVA FAURITA POEZIA este o impletire a doud elemente complementare (,ca fierul cald imbratisat in cleste”): SLOVA DE FOC = inspiratia, harul, incandescenta creatoare SLOVA FAURITA = mestesugul, slefuirea, cizelarea printr-un efort sustinut POETUL-ROB $I CITITORUL-DOMN Relatia POET- CITITOR ia forma interdependentei ROB-DOMN: Artistul este asemenea unui ROB, truditor in mestesugul cuvintelor potrivite si portavoce a durerilor indbusite ale strabunilor (,mania bunilor mei”). Cititorul este perceput drept DOMN pentru care poetul isi pune in joc cu umilintd truda si ,condeiul”. DOMNUL (si ipostaza sa feminind, DOMNITA), ignoranti ai substratului de durere si revolt carenutreste poezia, sunt reprezentantii unei forme de putere careia poetul i se supune aparent umil, intrucat forta revendicativ’ a poeziei denunta tocmai raporturile de vasalitate care au intretinut asuprirea strabunilor.‘STRUCTURA POEZIEI - PROZODIA Poezia este alctuita din strofe inegale ca intindere si cu prozodie care imbiné formuleletraditionale cu inovatiile moderniste la nivel formal Masura este intre 9 si 11 silabe Ritmul este variabil, in functie de fluxul ideilor si sentimentelor Rima este imperecheatd. LA NIVEL MORFOSINTACTIC- DISLOCARI LA NIVELUL TOPICII $1 CONSTRUCTII SINTACTICE NEOBISNUITE: E-ndreptatirea ramurei obscurelesita la lumina din p&dure $i dnd in varf, ca un ciorchin de negiRodul durerii de vecil intregi.” Folosirea verbelor la MODUL GERUNZIU, prin care se construiesc fraze mai ample si sugereazdideea de continuitate: ,|&sand”, ,torcand”, ,pazind”, ,dand”, JOCUL MODURILOR $1 TIMPURILOR VERBALE -Folosirea, in incipit, a singurului verb la timpul VIITOR (,nu-ti voi lisa”), la forma negativa si insotit de pronumele personal in cazul dativ, subliniaz’ valoarea testamentara a poeziei si rolul eiprogramatic, de arta poetica - Formula de adresare este sustinuté de folosirea verbului la modul IMPERATIV (,asaz -o”) si a substantivului in cazul vocativ , fiule”. JOCUL MODURILOR $I! TIMPURILOR VERBALE - Acumularea de verbe la modul indicativ timpul TRECUT (PERFECT COMPUS, dar si PERFECT SIMPLU) implic’ descrierea pasilor urmati in procesul creatiei (sustin caracterul programatic, de arta poetic’): ,am ivit”, ,le-am prefacut”, ,facui”, ,l-am preschimbat”, ,am luat”, am pus-o”, ,am facut-0”, ,o grimadii”, ,iscat-am”. Verbele la persoana | singular sunt completate de verbe la persoana | plural (,s& schimb&m") sau de forma de persoana | plural a adjectivului pronominal posesiv (,durerea noastr&”), ca semn al identificarii cu suferinta stramosilor. CATEVA OPINII CRITICE: TUDOR VIANU»Lexicul poetului deschide portile termenilor proscrisi, chiar locutiunilor triviale; cuvintele metaforelor sale sunt inc&rcate de o materialitate palpabild, pline de o viatd arzitoare careacapareazi toate simturile oamenilor.” »Renovarea liticii romanesti, smulgerea ei de pe c&ile unde o fixase marea influent’ a poetului «Luceafarului», este consecinta cea mai important produsa de afirmarea lui Arghezi inc& din al doilea deceniu al secolului nostru.” (Tudor Vianu, Scriitori romani din secolul XX) CONCLUZII