____Este primul hormon peptic, biologic activ, care a fost sinttizat. Ocitocina, produst in nucleii din zona hipotalamic anterioara, se cupleaza cu o proteind specified de transport numiti neurofizind, formeazi un complex. hormonal si in acest fel va fi transporta g inmagazinatd in veziculele neurohipofizei. De la nivelul neurohipofizi ocitocina va fi eliberaté. prin depolimerizarea membranelor si eresterea concentrajic,ionlor de caleiu trecdnd prin pori larg ai capilarelor lobului posterior in circulajc. Ocitocina este preluat de glanda mamard, uter $i muschii scheletc, timpul de injumdtqie in singe find de 2-4 minute. ‘in uterul animalelor exist substanfe de tip chemotripsind, tripsind gi alte peptidoze care pot neutraliza 0 parte din ocitocind, cea mai mare parte fiind inactivaté totusi la nivelul ficatului. Efectul principal al ocitocinei este de a produce contractia celulelor musculare netede. Estrogenii sensibilizeazd iar progesteronul desensibilizeaz fibra musculara neteda de la nivelul uterului, la actiunea ocitocinei. Ocitocina determina contractia celulelor mioepiteliale ale acinului mamar producénd ejectia laptelui. Eliberarea ocitocinei se realizeaz sub influenta unor stimuli provenifi din sfera genitalé sau de lanivelul glandei mamare. in clinica veterinaré folosirea ocitocinei este strdns legati de actiunea fiziologics a acesteia si trebuie corelati cu starea normal sau patologicd a organismului. in cazul unor distocii, ocitocina, va fi folosité numai cu respectarea strict a unor reguli i anume: vy cervixul trebuie si fie deschis (in caz, contrar se pot produce rupturi uterine ); | Ia femelele animalelor mari si se stabileascd prin examen transvaginal c& mu este vorba de: angustie pelvind, exces de volum fetal, anomalii si monstruozittt iar fetusul si se giseasch in agezare, prezentare si pozitie eutocicd fr refiner obstetricale. ~ enductul pelvin si fie suficient de bine dezvoltat si fir obstacole in calea fetusului. Ccitocina poate fi administrati pe una din urmétoarelecAi:subcutanatl, jatramusculard intravenoasi, epidural si intramural (in prolaps uteri) Dror actual exists numeroase preparate pe baz de ocitocind (naturale sau sintetice) ce pot fi folosite in urmatoarele afectiuni: ; ‘ eM soci prin hipochinezie (cu respectarea regullorprezentate anteron) retenfii ale anexclor fetal (la api sila femelele animalelor mi = FR metrite si piometru (numai dupé deschiderea cervixului) pentru climinarea coninutului uterin patologic; = in prolaps uterin, inainte de repuns mai multe puncte, pentru Tedyoorea volumului in vederea unei repuneri mai | jn hemoragie uterind de intensitate micd. ns . = etm ek de oti ene fa acta anti: eis S ccine: Ocytover; Orasthin; Oxytocin; Oxytocin TAD ef ee ey oe one de ocitocin, variable in funtie de preparatul wiiZ% cae adie afectiune, sunt in medie de: 30-50 ULL la vaca; 40-60 Ulla iapa; 15-20 U.L ee sapra; 20-30 UL Ja scroafa; 2-10 UL. Ja cajea; 2-5 U.L la pisicd si 3-5 ULL. la pasari (Cernescu, 1995).Vasopresina ‘Numita si adiuretind, este un hormon antidiuretic ce, in afara de rinichi si mugchi, produce capilaroconstrcjie la celelalte segmente ale organismului. In organism, ‘vasopresina, jntervine faicdnd s& creasca hidratarea substanjei fundamentale iar pe de alta parte intensifica permeabilitatea capilari,intervine in mod sinergic cu estrogenii in refinerea apei interstiiale, efectul cumulat al acestor doi hormoni producdnd edemul trenului posterior de la sfargitul gestafiei. Din cauza barierei encefalice, ocitocina si vasopresina nu pot ajunge din nou in hipotalamus, astfel nefiind posibil efectul de feed-back. 2.5. Hormonii gonadotropi placentari © alté sursi de hormoni gonadotropi 0 constituie placenta. Hormonii placentari ssubstituie sau completeaz hormonii hipofizari si ovarieni avind 0 mare importanjé in reproductie deoarece pot fi folosti in stimularea funcfiei genitale sau pentru trtarea unor afectiuni de reproductie. ‘Hormonii placentari cu functie gonadotropa sunt: hormonul corionic gonadotrop (HCG), gonadotropina serici (PMSG) sau serul de iapd gestanti (SIG) si lactogenul placentar. 2.5.1. Hormonul corionie gonadotrop (HCG) La putin timp dupa descoperirea gonadotropinelor (1928) s-a constatat c& urina femeilor gravide confine un hormon cu proprietafi luteinizante care se formeaza in celulele citotrofoblastului embrionar. Acest hormon, aseméndtor gonadotropinelor hipofizare, este Contituit din dou subunitiqi: alfa si beta, care Iuate separat sunt fara efect. HCG-ul este 0 molecul proteicd ce se poate descompune fntr-un component cu efect de LH si un Component cu efect de FSH. Raportul celor dous fraciuni diferd in funcyie de faza sarcini. In prima treime, efectul dominant este de FSH iar mai tirzu este de LH, fara si dispar8 st efectul de FSH. Biogeneza HCG incepe zile dupa ciclu, Incepind din ziua ziua 200 pani la nastere productia de sarcind, cantitatea de HCG est sarcinii concentratia de hormon si scada in mai mic& Efectele biologice ale hormonului corionic gon LH-ului: ” ia vaca, administrarea de HCG, influenfeaza eliberarea de LH endogen, ajutind la retroficizarea ovarelor hipoplazice; ~ la nivelul placentei activeaza formarea de progesteron si estrogenis - prezintd efect luteinizant si luteotrop; v Mia animalele negestante, dup administrarea exogen’, stimuleazi ovulatia $i formarea corpului luteal; ~ previne mortalitatea embrionara si avortul precoce; - combate eficient chistii ovarieni foliculari; = combate hipo si agalaxia; -stimuleazd sinteza testosteronului in cel = combate criptorhidia. inainte de implantafie ajungénd la o valoare de varf la 62 de 62 pind in ziua 154, nivelul hormonului este scazut, iar din hormonala creste din nou. in primele 10-20 de siptimani independent& de sexul fitului pentru ca spre sfarsitul méasura daca sexul faitului este femel. adotrop sunt asemanatoare cu cele ale lulele interstifiale Leydig;Pentru a preveni apatitia unei react imedi strarea merc a ate fata de HCG, adminis i chi i Hn ppt oe sunt larg rispandite preparatele comerciales cate predicts Ta p tub forma liofilizata ce au ca indicafie predil administrarea pe cale intravenoasd. Ca i HCG sub fomslcifoas ini pe c reparate comercial : i amintim: Chorionic gonadotrophin, Chorulon, Nymfalon eter aeaeeemee 2.5.2. Gonadotropina serici (PMSG, SIG) S-a constatat ci la iapi in prima treime a gestajiei plasma sangvind are o concetratie mare de gonadotropine cu proprietiji de FSH gi mai pufin de LH. Acest hormon este produs de cupele endometriale la iapa incepind cu a 30-a, 40-a zi de gestatie, concentratia sa creste pani in a 60-a zi si se menjine relativ constanta pana in a 100-a, 120- a zi de gestatie ca si dispara dupa a 150-a, 180-a zi de gestatie. PMSG-u1 are urmatoarele roluri fiziologice: - intervine in reglarea activitafii foliculare a ovarului din timpul gestatiei precum gi in formarea corpului galben, avéind puternic efect FSH gi slabe efecte de LH; ~ stimuleaza diviziunea celulelor interstitiale ale ovarului si dezvoltarea mai multor foliculi ovarieni far a putea produce singur ovulajia. Pentru ovulajie este necesara si 0 anumiti cantitate de LH exogen sau endogen; - la tineretul femel, nedezvoltat sexual, prin administrarea exogeni de PMSG se produce o dezvoltare foliculara intensa; - produce dezvoltarea mai multor foliculi ovarieni iar asocierea cu HCG produce i poliovulatie. Ca urmare a efectelor fiziologice, enunfate anterior, preparatele pe bazii de PMSG au urmatoarele indicafii terapeutice: inactivitate ovariand, cAlduri linistite, sincronizarea caldurilor, producerea poliovulafiei iar la mascul, stimularea spermatogenezei. 2.7, Prostaglandinele a cesses Hangers " , wtoehet te Desi acizi grasi multisaturafi, prostaglandinele sunt considerate hormoni tisul locali, peat ‘cA sunt sintetizate de aceleasi organe in care isi exerciti si efectul .codinamic (Paraipan, 1982). fay reel depen , a fost atribuit prima data de Von Buler (1935-1936), unei grupe de compusi biologic activi, pus in eviden{a in lichidul seminal si in extractele de prostati, care poate declanga contracfia uterin& si diminua tensiunea arterial’ (Pausoscu’ $1 col, 1981). Abia in 1957, Bergstrém reuseste cristalizarea si purificarea precum si prima lor arare: dinele grupului E i F. seb ; a eerie orecist a structurii lor chimice a fost realizati in 198, iar semisintetizarea in anul 1964, de care cercetatori de la Upjohn. In 1966, pallies) s realizeazi sinteza chimic& completa iar Bundy realizeaz in anul 1966 sin iO ate prostaglandinele deriva din acidul prostanoic si sunt acizi grasi Larper a2 de atomi de carbon, dispusi intr-un inel ciclopentanic cu dou lanjuri Iaterale um cae ew cin aie, pt de re i ee rah ir {ntre ele prin numérul si tipul functiilor si prin num i ee et cat sin inell ciclopentanic, Au fost izolate el putin 14 prostaglandine, care au fost repartSase serii, desemnate cu literele E, A, B, F,Csi ir n A,B, F, C siD. La aceste prostaglandine adduga alte prostaglandin produse Prin sintezi chimica, iene ee. In fesuturi, distributia prostaglandinelor variaza d i i fest it s le la 0 specie la alta fiind depistate glandele seminale, creier, m&duva spinirii, tiroida, medulosuprarenala, tnichi, pulmors cordonul ombilical si lichidul amniotic iar in cantitaji mai mici gi in Prostata. i ; ic lc le hormonale. Formarea prostaglandinelor in organism are loc la nivelul reticulului endoplasmatic din celulele endometriale, veziculo- seminale, pulmonare, etc. Importanga clinica in reproductie gi patologia reproductiei prezinta Prostaglandinele F2 a (PG F2 a) si E. Una din principalele ac{iuni ale prostaglandine! £2 a este Iuteoliza, proces care include atat secretia de progesteron edt si regresia eorpului luteal PGF2a este un Tuteolitic pentru majoritatea specilor (iapa, vaca, bivolifa, oaie, scroat iepuroaicd, cobaifa, femelele de hamster si de gobolan) cu exceptia primatelor (Pduseseu gf col., 1981). Transferul de PGF2a. din circulatia venoasi care 0 colecteazs din uter,posibil gi din oviduete, (fliré a trece prin curentul sanguin general), in circulafia arterial ovarian’ a fost studiat de c&tre Del Campo si Ghinther in 1973. Rezultatele objinute la oaie, care sunt probabil valabile si la celelalte specii, au demonstrat c& artera ovariand, care are un traiect foarte sinuos, este stréns lipiti de vena utero-ovariana si acoperité cu un adevarat paianjen de venule foarte fine. La nivelul acestui contact strans are loc un transport direct de PGF2c din singele venos in artera ovariand. Astfel, are loc un pasaj transmural direct al luteolizinei din circulatia venoast cu cea arteriala (Seiciu si col,, 1987). PGF2a,, in afar de efectul luteolitic, poseda si un puternic efect ocitocic. Actiunea contractila este mai intensa la inceputul si sfirsitul ciclului sexual. La femelele gestante PGF2at poate declansa spontan travaliul si poate induce avortul. Efectul abortiv se bazeaza pe luteoliza si este mai evident in prima $i ultima treime a gestatici. PG E, la femelele negestante, inhibit activitatea contractilé a miometrului, acfiune care este maxima in faza de ovulatie. Prostaglandina F2c intervine si in dehiscenfa foliculara actiondnd asupra AMPe din fibrele netede ale tecii interne a foliculului ovarian, care va declanga deplasarea electrolitilor, potenfialul de membrani si efectul contractil. Contractia peretelui méreste presiunea lichidului asupra stigmei, protuberarea si prin proteoliza concomitenta. ischemie. ruperea sau dehiscenta folicular& (Paraipan, 1982). Prostaglandinele sintetizate local intervin in reviarea transmisiei axoplasmice dintre centrul ciclic si tonic din hipotalamus acuondnd “vermisiv asupra efectului Gn RH in secretia hipofizara de LH. Din contra, grupui E se pare ca exercné PGF2 a. stimuleazi de asemenea, secretia de prolactina, probabil prin controlul eliberdrii de PIF. in timo ce erupul E exercita un roi reoresiv. Timpul de injumatafire al prostaglandinelor naturaie este toane mic. ae numai 1-3 minute. in timp ce al celor sintetice este de aproximativ of cic minute in meatema vererinaré PGiza. are urmétoarele indicatii terapeutice: subestrus sav calguri simisute. corm iuteai versistent. chisti ovarieni luteinici, endometrité cronic& si plometru. eimmarea retusuiul mumittat sau macerat. intreruperea unei gestatii nedorite. Fvieti fh comert a onmA fiarte Targh de produce hormnnale on efect nsemAnktor prostaglandinei F2a si care poart denumiri inzaprost, Estrumate, Iliren, Oestrophan. Proliz. Remophan, Lutalyse. Dinolytic, Oestrus, Synchronizer, Prosolvin, ete2.8. Feromonii Spre deosebire de hormoni, feromonii sunt secre citre reproducatori si care determina un efect s la specie la alta si au efect numai in cadrul speciei care i-a produs. Feromonii au ca loc de formare, la mamifere, diferitele glande (tegumentare, lacrimale sau salivare), testiculele sau glandele sexuale acceso o¢ pot inmagazina in alte Organe sau fesuturi si pot sa actioneze pe cale olfactiva, oral sau ercutanati, Se consider cdo substanji mirositoare sau’un semnal olfaciv se transforma in feromon atunci cand indeplineste dous condiiiesentiale gi anume: declanseaza la unul sau ‘mai multi indivizi dintr-0 populaje o reacfie de comportament sau induve ion lan de procese fiziologice; aceste reactii apar la receptori fir a influenja individul care I-a produs, Cea mai importants, pentru mamifere, este receptia excitallor olfative de catre receptor, la uncle mamifere (camivore, suine) feromonii avand o importan{a majora mai ales in domeniul sexual. {ii eliminate in mediul inconjurator de specific de receptor. Au o structura ce diferi de Daca feromoniii produc o completare a comportirii sexuale (accentuarea reflexului de imobilizare 1a scroaf’) servese pentru recunoasterea si alegerea sexului, a diferenferi intre femelele receptive (in faza estrala) si cele indiferente se vor numi feromoni de sex. De exemplu un céine mascul poate percepe de la distant o edjea in célduri, iar capra Poate percepe mirosul sexual al fapului de la o distanfa de aproximativ 4 km (Seiciu si col, 1987).