ctul al Ill-lea Relatia dintre Stefan Tipatescu si Nae Catavencu din O scrisoare pierduté, de I.L. Caragiale — Criticul literar Serban Cioculescu identifica, in comediile lui I.L. Caragiale, noua tipuri de personaje, specifice, de altfel, comediei clasice: tipul incornoratului: “Trahanache, jupan Dumitrache, Pampon, Cracanel; tipul cochetei si al adulterinei: Zoe, Veta, Zita, Didina, Mita; tipul don juanului si al primului amorez: Tipatescu, Chiriac, Ricd Venturiano, Nae Girimea; tipul demagogului: Catavencu, Farfuridi, Branzovenescu; tipul cetateanului: Cetateanul turmentat, conu Leonida; tipul raisonneur-ului (cel care Ti da mereu dreptate convorbitorului, din fr. raison): Nae Ipingescu, Branzovenescu; tipul servitorului: Pristanda, Spiridon; tipul functionarului: ,Catindatul*; tipul confidentului: Nae Ipingescu, Eftimita. -Comedi .0 scrisoare pierduta" are drept conflict dramatic principal lupta pentru putere dintre doua grupari politice rivale, intr-un oragel de munte, in preajma alegerilor pentru Camera, la finele secolului al XIX-lea. Intriga piesei este declansata de pierderea unei scrisori de amor trimise de prefectul judetului, Stefan Tipatescu, Joitichii, sotia lui Trahanache, important om politic al orasului. Scrisoarea este gasita de Cetateanul turmentat si sustrasa de la acesta de catre Catavencu, seful gruparii politice rivale, care spera sa fie ales deputat amenintandu-| pe Tipatescu cu publicarea scrisorii in ziarul su, deci practicand gantajul politic. = Tipatescu si Catavencu ilustreaza, astfel,tipu! politicianului demagog; Nae Catavencu este si arivist, iar‘rpatescu este, in plus, don juan-ul, completand triunghiul conjugal impreuna cu Zoe si Zaharia Trahanache. a prefect al judetului, Tipatescu detine un rol esengial in exercitarea puter, aparfinand burgheziei politice in ascensiune. Fusese scolit in strdinatate, fiind un tip inteligent gi abil om politic, cu 0 stabiciune sentimentala tru Zoe, care conduce, de fapt, intreaga intriga politic’, dominandu-si atat sotul, cat si amantul Tn momentul jin care sunt amenintati cu publicarea scrisorii, Tipatescu 1i propune femeii s& fuga impreuna, insa aceasta, ralionala, raspunde: Fanica, esti nebun? Impulsiv, se aprinde repede, asa cum il caracterizeaza Trahanache, siface abuz de putere, arest&ndu-! pe Catavencu, Aga cum reiese din secventa numarérii steagurilor, accepta furtul din bani publici practicat de politistul Pristanda, atat timp cat acesta ii este fidel. ~ ined din lista de personaje intocmita de autor, aflém care este statutul lui Nae Cafavencu: avocat, director-proprietar al ziarului ,Racnetul Carpatilor’, prezident-fundator al Societatii enciclopedice-cooperative “Aurora Economica Romana”. Din titulatura pe care si-o atribuie personajul, rezulta incultura $i parvenitismul (asocierea termenului de enciclopedica al societatii cu cel de cooperativ, aratand ca intentja lui nu este cultura, ci cstigul). La fel, numele ,Aurora Economicé Romana" dezvaluie patrotismul exagerat si demagogia personajului. ~Cafavencu este liderul opozitiei locale si aspira la titlul de deputat, fiind 1n stare de orice pentru a-gi atinge scopul. Nu Tnt&mplator, dictonul sau este scopul scuza mijioacele, pe care gresit i-| atribuie lui Gambetta, nu lui Machiavelli. ,Subtilizeaz" de la Cetateanul turmentat scrisorica de amor, pierduta de Zoe Trahanache (care oprimise de la amantul ei, Stefan Tipatescu, prefectul oragului) gio foloseste ca arma de santaj pentru a obtine susfinerea candidaturii sale de catre gruparea opozitie. — Chiar dacd nu este prezent pe scena in primul act, despre el se vorbeste inca de la inceputul piesei Personajul este perceput in moduri diferite de celelalte personaje, fiind astfel caracterizat direct de acestea. Pentru Zoe si sotul ei, Catavencu este un misel, pentru Farfuridi e moftolog, Tipatescu il vede mizerabil, infam, impertinent, canalie, Branzovenescu fi spune nifiist, iar Pristanda gandeste despre el usor admirativ: Mare pisicher! Stragnic prefect ar fi $i Asta! ~0 secventa semnificativa pentru relatia dintre cei doi este negocierea inapoierii scrisorii, in care prefectul {i propune avocatului, in schimb, beneficii, sinecuri si proprietati precum mosia Zavoiu, postul de avocat al statului, de epitrop efor ete. Ipocrizia celor doi, rivalitatea, dorinta de putere sunt evidente prin esecul negocierii. = Spre deosebire de majoritatea personajelor din aceasta comedie, caracterizate prin formule sau expresii stereotipe, nici Tipatescu, nici Catavencu nu au ticuri verbale. Dar, ca orice politician demagog, Tipatescu si Calavencu se caracterizeaza indeoseti indirect prin limbaj. Daca primul scapa de caricatura prostiei, cel de-al doilea are vocatia de a {ine lungi tirade fra noima, ori de cate ori exista un prilej. Imprejurarea care releva cel mai bine aceasta trasdtura este adunarea electoral din actul Ill, scena a V-a. Catavencu isi incepe discursul pe un ton sentimental (ma gandesc... la frigoara mea... la Roménia...la fericirea eil...), timp tn care plnsul jl ineaca tot mai tare, urmarind prin aceasta s&-si atraga capital politic. In momentul in care gi-a cucerit auditoriul, fapt evidentiat prin uralele si exclamatiile celor migcali, el igi continua tirada pe un ton /&trator, ingirand pretinsele merite personale, dovedind c& este oportunist si semidoct. Gandirea lui Catavencu este lipsiti de logica (industria romana este admirabild, e sublima, putem zice, dar lipseste cu desavarsire, Dupa lupte seculare ce-au durat aproape treizeci de ani, Un popor care nu merge inainte sta pe loc, ba chiar dé inapoi), acumuleaza confuzii (capitalist pentru el inseamna locuitor al capitalei, iar falit devine in mintea lui om insemnat: P&né cand s& n-avem si noi falifi nostri?), conturand profilul ridicol al personajului, prostia, pretentia de eruditie i incultura lui. El se autocaracterizeaza in fata lui Tipatescu atunci cdnd isi deciara pretentille la deputatie: --Weau cea ce merit in orasul acesta de gogomani unde sunt cel dintéi... intre fruntasii politic.~ Ambele personaje posed o anume inteligenta practica, abilitatea de a se strecura in diferite imprejurar Cajavencu o linguseste pe Zoe, cersind iertarea, convins c de la aceasta va putea obtine, mai tarziu, un ajutor. Tipatescu indeplineste ordinele venite de la Bucuresti pentru a-si pastra pozifia, obfinand alegerea lui Dandanache ,in unanimitate". ~ Caragiale a creat prin Nae Catavencu un personaj grotesc, dar nu lipsit de realism; Catavencu intrupeaza {ipul demagoguli sal arivstului in literatura romana, find exponentul uman al une tipologii care se regaseste in orice societate, in orice timp, in trecut sau in prezent, fie cA ne place sau nu. Relatja cu Tipaitescu ilustreaza coruptia politicienilor romani, capabili de orice pentru a pastra puterea,