aie DEZBATERI RRDJ 2. PRESTATIA COMPENSATORIE - SPRIJIN ACORDAT SOTULUI INOCENT $I VULNERABIL URMARE A DIVORTULUI Bogdan Dumitru Moloman’ Lazir-Ciprian Ureche” Compensatory benefit - support granted to the innocent husband vulnerable as a result of divorce | In case of the marriage dissolution, there isthe possibility that one of the spouses crosses a precarious juncture, or at least lower than that of the marriage or than the humour of his/her spouse. Striking a balance between the situations of the two husbands often require the granting of compensation that takes the form of compensation benefits Therefore, the compensation obtained as compensatory allowance is based on the idea of fairness, not on the principle of unjust enrichment. The compensatory benefit, an absolute novelty in our law, was born as a necessity, as a natural consequence of the evolution of human society and hence of the law, the legislator being inspired from the French Civil Code and of the Canadian province of Quebec. Keywords: new civil Code, compensation benefits, exchisive fault for the divorce in cozul desfacerii césatoriei, exist posibilitatea ca unul dintre soti st traverseze © conjuncturit precardi sau, cel putin, inferioard celei din céiséitorie sau in care se afié sogul sau. Realizarea unui echilibru incre situatile celor dot impune adeseori ‘acordarea unor compensajit care fmbraci forma prestatiei compensatortt. Asadat, indemnizatia obginuti cu titlu de prestatie compensatorie se fondeaad pe ideea de echitate, far nu pe principtul imbogatirit fr justd cauzd. Prestagia compensatorie, noutate absolut! in dreptul nostru, « twat nastere ca o necesitate, ca urmare fireascéi a evolusiei soctetdtit umane si implicit a dreptulu, legiuitorul avind ca inspiratie Codul civil francez si cel al provinciel canadiene Québec. Cuvinte-chete: noul Cod civil, prestatie compensatorie, culpa exclusiv’ tn desfaceres cAsatoriei 1. Prolegomene injelegerea si explicarea dreptului, a conceptului si a definitici sale nu poate face abstractie de problematica valorilor sociale, de raportul de codeterminare dintre drept + Inspector; Compartimentul Autoritate Tutelard din cadrul Primrioi munietpiulut Bite ~ Avocat, Baroul Bistrita-Nasauoloman’ Ureche™ and vouses > than of the rm of ‘tory ment. as a 1ce of adian rseze re se seori adar, ade eca | ului, ttene | facerea tte face edrept vita, ee Dezbateri RRO si valorile unei societafi. Din categoria valorilor sociale, valorile morale se gasesc in cea mai stréns& conexiune cu dreptul! Rolatile dintre morala si drept sunt asa de stranse si necesare, incdt ambele au esensial acelasi grad de adevar si aceeasi valoare. In mod logic, att moralel, cat gi dreptului trebuie si I se atribute acelasi caracter de naturalitate gi relafil vitale®! In cazul in care presupunem prin absurd cA dreptul este moral prin firea sa (on dreptul nu este in orice circumstanté moral), este lipsit de orice noima ca sub presiunea unei valori morale absolute sé inaintdin pretentia ca dreptul sa fie moral, Cu toate acestea, intrepatrunderea dintre drept si moralé este adesea mai mult decat evident’. Din perspectiva noastra, aceasta legaturd stransi intre normele juridice, pe de-o parte, si regulile morale, pe de alti parte, este pregnanta si in ipoteza asa-numitei prestatii Compensatorii recunoscute in favoarea sofului reclamant, atunci cand divorsul se dispune din culpa exclusiva a sofului parat, nofiune pe care o vom analiza fn cele ce urmeazé. In viziunea noastra, aspecte de ordin moral, cel putin inaparents (si nu numai), au determinat reglementarea acestel institusi sl in dreptul intern. Datorita convietuirii sotilor, acestia se bucurd de condifit de trai asemanatoare’), Astfel, chiar dacd unul dintre acestia nu obtine venituri din munc& pentru ca se dedic’ activitatilor presupuse de gospodarie si de cresterea copitlor, beneficiaz’ de mijloacele materiale superioare ale celuilalt sot, pentru c& exist& obligagia de sprijin reciproc si cea de intretinere, {n cazul disolujiei mariajului, exist& probabilitatea ca unul dintre soti si traverseze 0 conjunctura precard sau, cel putin, inferioara celei din casatorie sau in care se aflé soful stu. Realizarea unui echilibru fhtre situatiile celor doi impune deseori acordarea unor comnpensati, {n circumstanta in care durata cisniciet a fost una indelingata, aceste compensafii Imbracdi forma prestatiei compensatorit Institugia prestatiel compensatorii este reglementatd, cu titlu de noutate absolut in dreptul nostra, de noul Cod civil¥, in cuprinsul art. 390-395, si a luat nastere ca © necesitate, ca urmare fireascd a evolutiei societiii umane si implicit a dreptului, Jegiuitorul avand ca punct de reper Codul civil francez (art. 270-278)®) si Codul civil al provinciei Québec (art. 427-430)9. Empiric vazutd, societatea este acordul indivizilor, este realitatea voinjei in Procesul ei, Orice moment al istories, fie din viata interioara a individului, fie din 2 A.Sida, Teoria generalé a droptului, Ed. Vasile Goldis” University Press, Arad, 2004, p. 36. » Gh, Bobos, C. Buzdugan, V. Rebreanu, Teoria generalé a statulul i dreptului, Ed, Argonaut, Cluj-Napoca, 2008, p. 277. 9 CC. Hageanu, Dreptul familiel si actele de stare civil, Ed, Hamangiu, Bucuresti, 2012, pp. 165-166, © Legea nt: 287/209 privind Codul civil, publicaté in M. OF nr, S11 din 24 iulie 2009 ¢i republicatd in M. Of nr. 505 din 15 lulie 2011, ulterior modificaté Pentru detalii privind prestatia compensatorie tn dreptul france, a se vedea: C, Neitinck, N, Bruggeman, M, Contis, L. Monnier-Saillol, Droie dela famille, Ed, Ellipses, Paris, 2002, pp. 225- 231; |. Massip, Divorce: a réforme des prestations compensatoires, Ed. Defrénois, 2000, p. 13295 H.Polvey-Leclereq, La nouvelle prestation compensatoire aprés la réforme du 26 mai 2004, in .Dralt et Patrimoine’, avril 2005, p 83, © Pentru detalii privind prestatia compencatorie in dreptul provinciei Québec, a se vedee: M, DeCastellt,D, Goubau, Le droit de la famille au Québec, 5 éd,, Ed, Les Presses de Université Laval, Québec, 2010, pp. 141 si urm.DEZBATERI RROJ RR] 06/2073] {otaltatea indivicilor este un moment al moralitiil care se nchele pentru ase face al vtmas 40 Situatlejuridicd, Coerenta s1 concordanta normelor care orienteaza conduta roe aunt bazate pe acoastl identitate logit: oricarui sistem juridie ii corespunda necesarmente, un sistem moral”, Asa cum reliefam in debutul prezentului studiu, prestatia compensatorie este ceclosed sean ivoatea Sofului reclamant atunci cénd divorsal se dispune din calpa exclusiva a soyului parat, Conform lteraturi de specialitate®, laa cei opticd ne raliem si noi, ceea ce intere- Seazi este culpabilitatea exclusiva in desfacerea cisiitoriel,sinu pozitia procesesta de reclamant sau parat in procesul ce divors, chiar dacd initial in eerorce introduetiva de instanja, acest so} aveacalitatea de reclamant, iar dlvortula fost. acordae re cererea Feconventionala a sofulut parat, 232 cam am mentionat seu altdocazie®, compensatia are menirea de a acopert, pe c&t posibil, dezechili de o compensatie pecuniars, Asadat, prestaia compensatorie intervine simultan cu ruptura viet familiale in sens restrans. Aceasta priveste tn mod exclusiv perspectiva economics ¢ raporturilor finuesoltsiareca obiectiv corectarea eventualelor nedreptiti care ar putea sa eubinns la desfacerea casniciel Se doreste, practic, inlocuirea obligatiet de sprijin cdreta i-a pus capat mndtiajul 5 Ineearcd sd mentind fostil sofi sub auspicitle materiale in care se aflau ante Momentuliy desfacerit csdtoriel, De alte, in dreptulfrancez™, sa avansat opinia ma special Pentru femei, care sunt, cel pusin la nivel teoretic, mult mat vulnerabile aeehe Darbati In fata unui asemenea moment de cumpana 2. Caracterele juridice ale prestatiei compensatoril Avand fa vedere dispoziile legale dedicate prestatiei compensator, putem opina faptulc& aceasta prezinté unele earactere juridice ce diferentiana de ate ine tug de drept, chiar s lati de obligatia legala de intretinere, respectiv. je estatla compensatorie are caracter patrimonial, deoarece not! Cod civil 0 eglementeazé printre efectele patrimoniale ale clesfacerticasitoriel (art. 385-395); ; finand cont de dispozitile art. 90 alin. (1) NCC, care prevad c&.(_) sotul rece vant Poare Deneficia de o prestatie care s& compenseze (.)" (Sin. ~ BM, L-CUp, putem ‘mentiona si caracterul facultatiy al acesteia; 2 Gh, Bobos, C. Buzcugan, V. Rebeeanu, op. cit, p. 281 at onam Dreptul familie, ed. a 4-a tn reglementarea noului Cod cv £4. CH. Beck Bucuresti, 2011, p. 140, ssa Frentiu, BD. Moloman, Elemente de drepeu familie si de procedurd evils; ed, a dt re aR auttalizatd porte noulu Cod evi Ea. UniverslJurlde, Bucuresti, 2014, 9.172 “*'Ph Malaurte, H Fulchiron, Droctvil La famille, 46, Ed. Detténaie Paris, 2011, p. 323. soft dein comp i dispo ania resury -d baile presta 3.Cor Sut entry Caz condit, ae dreptul consen: culpei doetrin: doar sti intemei niciunul Zitile ar Indn impotriv Europa, i sisteme casStorie bedw mod exp s8se fiin momenty ‘Asa.cu are rolul In cee situatie b semnificat oastiel de in sust cuantificat ™asey Ed, Hamang CCH "17 Bodste ul ior vin eze in cat ina ati ant em Ry ~ prevalindu-ne de art. 390 alin, (8) NCC, ce menfioneaza in mod expres faptul c& sojul care beneficiaz’ de prestafie compensatorie nu poate cere fostului sau sot si pensie de intretinere in condiile art. 389 NCC, observam caracterul subsidiar al prestatiei compensatorit, ~ prestatia compensatorie are un caracter intuitu personae, caracter dedus din dispozitille art. 395 NCC, care invedereaz faptul ci aceasta inceteaz’ prin decesul ‘unuia dintre sofi, prin recisétorirea sofului creditor, precum si atunci cand acesta obtine rresurse de natura siti asigure conditii de viata asemanatoare celor din timpul cds&torici. - dat fiind faptul c& prestatia compensatorie poate fi modificatd in functte de schim- barile ce Intervin in nevoile creditorulut si/sau in mijloacele de plat ale debitorutul, prestafia compensatorle poate fi considerata o obligatie cu caracter variabil. Dezbateri RRDS 3. Conditiile prestatiei compensatorii Sub marginata ,condititle prestafiei compensatorii’ art. 390 NCC determina ceringele pentru admiterea cererii de acordare a prestatiei compensatorii. Ca atare, pentru acordarea prestatiei compensatorii, trebuie indeplinite urmatoarele conditit™: a, cAsitoria s@ fie desfacuta din vina exclusiva sofului parat. Per a contrario, dreptul la prestatie compensatorie nu poate forma obiect de discutie in cazul divorgului consensual si nici in ca2u! divorfului pronunfat din culpa comund sau far’ mensiunea culpei (divorful din cauza starii de sinatate si divorful consensual Imperfect). In doctrina™, s-a avansat opinia, la care aderdm si noi, cd tn aceste situatti se poate solicita doar stabilirea unci pensii de intrefinere, in temeiul art, 389 NCC, a unei compensatit fntemeiate pe dispozitille art. 328 NCC sau, dac& nu sunt tnsumate condiiile pentrw niciunul dintre aceste beneficii materiale, s-ar putea formula o actiune bazat pe dispo- zitiile art. 1.345 si urm. NCC, respectiv pe imbogatirea far just& cauza, Indreptul romanesc, legiuitorul a dato valoare foarte mare culpei exclusive in divors, Impotriva tendintel manifestate tn celelalte sisteme de drept din lume, in special din Buropa, in care culpa fn divort cunoaste o diminuare foarte mare a importantei. In multe sisteme de drept, se tinde s& se desfiinteze aceast’ culpa si si se pronunte desfacerea cisitoriei fie prin acordul sotilor, fie pentru ruperea definitiva a legaturilor conjugale, . durata cisdtorief si fi fost de minimum 20 de ani. Aceasta durata, prevazuta in mod expres de legiuitor, calculaté de la momentul incheierii cisdtoriei, nu este necesar se fi implinit la momentul promovarrii cererii dar este nevote ca ea sii fie implinitd la momentul pronuntérii hotararii de divort de instanta de fond. ‘Aga cum sin doctring a fost evidentiat®, aceast’ durat de timp mare a casatoriei are rolul de a exclude casatoritle conjuncturale, Inchetate doar din interes pecuniar: in ceea ce ne priveste, apreciem ci aceasta dispozitie legald poate crea 0 situatie inechitabila, intrucat ar putea exista sofi mocentt care sé sufere un dezechilibru semnnificatty prin desfacerea unei caisttorit de 10, 15 saw 19 ani si care nu ar putea primi o astfel de compensatie. In sustinerca acestei pozitii, aratam cA suferinfa provocata de un divorf nu poate fi cuantificata sub nicio forma, nici sindnd seama de durata c&sniciel ce s-a destramat si 1) & se vetea: GC Frentiu, B.D. Moloman, op. cit, pp. 172-173; M. Avram, Drept civil. Familia, Ed, Hamangiu, Bucuresti, 2013, p.145, "10, Hageanu, op. cit, p. 166. 2) Bodoagea, A, Draghici |. Pule, Drepeul familil, Bd, Universul Juric, Bucurestl, 2012, p.219,DEZBATERI RRDJ nici de manifestarea durerii prin exteriorizare. Fafa de acest aspect, consideram cl ar fi echitabil ca in vittorul apropiat, legiuitorul si renunte la acordarea compensatie! exclusiv in atare conditii, judecatorul investit cu solufionarea litigiului privind desfacerea casatoriei urmand sa stabileasca, ulterior probatoriului administrat, daca se impune acordarea acesteia, indiferent de durata cdsniciei - aceasta fiind si propunerea noastra de lege ferenda. ¢. sd existe un dezechilibru semnificativ In ceea ce priveste conditille de viata ale soului nevinovat, in sensul deteriorarii inopinate gi apreciabile a standardului de viet atins pe parcursul e&satoriei de cel putin doua decenii Sotul care solicit prestatia compensatorie nu poate cere de ta fostul sau sot si pensie de intretinere". Astfe, in situatia tn care sunt indeplinite conditille pentru ambele beneficii materiale, soful indreptatit trebuie s& aleags intre cele dou; alegerea trebuie facut chiar in timpul procesului de divor. Existenfa dezechilibrului resimfit in conditiile de via ale sofului inocent sunt chestiuni de fapt, lisate la aprecierea judecatorului, Far& a sta pe ganduri, putem opina A indemnizatia obtinuta cu titlu de prestafie compensatorie se fondeaza pe idea de echitate, jar nu pe principiul imbogatirii fra justa cauz’ In dreptul civil al provinciei canadiene Québec", dreptul de a obsine prestatie com- pensatorie presupune ca, fn timpul c&satoriel, soful creditor sé fi avut un aport benefic patrimoniulut celuilalt sof, prin munca sau bunurile sale, direct sau indirect; prostagia Compensatorie este o aplicafie particulara a principiului imbogatirii ira just’ cauza 4. Criterifle de stabilire a prestatiei compensatorii Prestatia compensatorie poate fi solicitata numai odata cu desfacerea cAsitoriet (fie odata cu cererea de divort, fie pe parcursul judecarii actiunii de divort fn prima instanta)"®, Astfel, putem cataloga cererea de prestatie compensatorie drept o cerere accesorie cererii de divort. fn conformitate cu dispozisiile art. 391 alin. (2) NCC, la stabilirea cuantumului prestafiei compensatoril instanta de tuteld va tine seama de: ~ resursele sofulut care solicita acordarea prestaflel compensator ~ mijloacele sofului parat, din culpa cdruia se desface cAsiitoria, existente la momentul divorfului: ~ efectele pe care le are sau le va avea lichidarea regimului matrimonial; ~ iimprejurari de natur’ s& modifice starea materiala a fiecarui sof, 54 influenfeze partajul bunurilor comune, ca: varsta, starea de sanatate a sotilor, contribuiala cresterea copiilor minori, pregitirea profesionala a sotilor, posibilitatea fiecdruia de a intreprinde activitay! producitoare de venituri,altele asemenea Aceste criterii enumerate enuntiatiy, si nu limitatiy, de altn. (2) al art. 394 NCC, sunt destul de flexibile, in sensul ci nu avem o contabilitate clard a situafiel pe care 9 va avea soful inocent dupa dlesfacerea cAsatoriel; avem in vedere doar ce s-ar putea intdmpla in situatia conditillor sale de trai 1 E, Florian, op. cit, p. 140; G.C. Frentiu, B.D. Moloman, op. cit, p. 173; M. Avram, ap. cit, p46, °81M, D-Castelil, D. Goubau, op. eit, pp, 143 31 147. °1G, Raducan in G. Borol (coord), oul Cod de procedturd elvlé, Comenariu pe articole, va. Ed, Hamanglu, Bucuresti, 2013, p. 446; G.C. Frentia, B.D. Moloman, op. cit, p.172. h potri sin) dest. 5. Imbr, de rs debit art z fungi In tn mz mater care alin. ( rest: silité Pr peoc stabil 8a wzutr i cuit comut Ne cu na (art.7 Ret compe divort ve sy Intocm: Pot tempor titulara substac Drept ¢ 8. Birsa Bucures “1p. omass =f LE Bucuresi d REN) vv 6/2073] 5. Forma prestatiei compensatorii Deaboteri RRO {in ceea ce priveste forma sub care poate fi acordati o asemenea compensatte, potrivitart. 392 NCC, aceasta poate fi stabilita fic in bani, fiein natura. Asa cum s-aavansat sin literatura de specialitate™, consideraim ca nu trebuie exclusa nici varianta mixta de stabilite a prestatiei compensatorli, adica parte in bani, parte in natura. 5.1. Prestatia compensatorie stabilita in bani. Aceasta poate, la randul ei, si imbrace forma une! sume globale care se indexeazd de drept, trimestrial, in functie de rata inflafiei sau a unei rente viagere fixate intv-o cot procentuala din venitul debitorului sau intr-o suma de bani determinatd. Prin derogare de la dispozifille art. 2.242 NCC, renta viagera poate fi stabilita exclusiv in bani, nu si in bunuri fangibite. Ih ceea ce priveste regimul juridic al rentel viagere, sunt aplicabile, in completar ‘n masura fn care sunt compatibile cu natura prestatiei compensatorli, dispozitiile din materia rentei viagere. Astfel, in ceca ce priveste plata ratelor de venti, in situafia fn care instanta judec&toreascd nu stabileste periodicitatea acestora, se va aplica art. 2.248 alin, (1) NCC, care prevede c& acestea se platesc trimestrial si fn avans, iar daca debitorul prestatiel compensatorii nu isi executd obligatia, beneficiarul poate cere executarea silitd in conditile art. 2.250 NCC. Prestagia sub forma rentei viagere se stabileste pe durata viefii beneficiarului sau pe o durat mai scurta, dupa cum dispune thstist instanta de judecata, nefiind posibila stabilirea ei pe durata viefii unet alte persoane. 5.2, Prestatia compensatorie stabilita in natura. Aceasta se stabileste, sub forma uzufructului®, asupra unor bunuri mobile sau imobile care apartin debitorului™, Injurisprudenga actual s-a decis c& wzufructulasupra unui imobil nu poate fl acordat cu titlu de prestafie compensatorie, in conditille art. 392 alin. (3) NCC, daca bunul este comun, intrucat cu privire la acest bun sotul interesat poate cere impiirtirea””. Nefndoielnic, sunt aplicabile in completare, im masura in care sunt compatibile cu natura juridicd a prestatiei compensatorit, dispozifiile din materia uzufructului (art. 703-748 NCC). Renta si uzufructul se pot constitui pe toaté durata vietli celui care solicité prestatia compensatorie sau pentru 0 perioada mat scurt, care se stabileste prin hotirdrea de divory™, °E. Florian, op. cit, p. 142. Uzufructul este dreptul de a folost bunul altel persoane si de culege fructele acestula, intocmat ea proprietarul, cu indatorirea de a+ conserva substanfa (art. 703 NCC). Potrivit doctrinei, dreptul de uzufruct este acel drept real principal derivat, esentialmente temporar, asupra bunulul sau bunurilor ce apartin in proprietatea altei perscane, cate confer tieularulul siu, numit uzufructuay, atributele de posesie si folosing4, cu obligatia de a le conserva substanga side ale restitul proprietaruhul la incetarea waufructulul se vedea L. Pop, LeM, Harosa, Drepe civil. Drepturile reale principale, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2006, pp. 227 sh rm. B, Birsan, Drept civil Drepturlereale principale ia reglementarea noului Cod cv, Ed. Bamangiu, Bucuresti, 2013, pp. 263 si urm. "Pot fi date in uzufruct orice bunuti mobile sau imobile, eorporale sau necorporale, inclustv © masi patrimoniali, o universalitate de faptori o cot parte din aceasta ~ art. 706 NCC. Jud, Sector 2 Bucurestl, sent. cl. nr: 8386 din 18 aprilie 2012, nepublicat 29 L Macarovschi, Gasdeoria si divortul in reglementarea noului Cod civil, Ed. Universul Jur Bucuresti, 2012, p. 84.DEZBATERI RRDJ Avind in vedere faptul c& noul Cod penal", prin dispozitile art 378 ce reglementeaz’ Ghandonul de faite, sanesioneaca doar conduita neconform® legal de obilgatia legal de intretinere, nu si alte obligati pecuniare, chiar dacé, apropiate ca natura Ge obligatia legalé de intretinere, putem opina cd nerespectarea obligatiilor stabilite in sarcins nua dintre sofi cu titlu de prestatie compensatorie nu se sanctioneaza penal, intrucit in materie penala nu este admis’ analogia pentru identitate de ratune, cu tong 4 uneori ar fi fustfieata. Spre deosebire de dreptul intern romén, legisatia franeexs incriminea2a, th cuprinsul art, 227-3 C. pen. ft, nerespectarea obligallor cu titty de Presiatie compensatorie stablite pe calejudiclard sau convengional& si omologate judictar 6. Garang in cazul in care prestajia compensatorie este solicitatk de sotul inocent sub forma one, labgere Saupe operioads limitat8 in timp, soful beneficiar poate sliitainstanel cbligarea debitorulu la constituirea unei garantil reale (ga) (art 2480-2.494 NCC)", ipotecs Imobiliard (art. 2.377-2.385 NCC}*) sau ipotecd mobiliard (art. 2387-2419 NCC)"°} ori la darea unei cautiuni pentru a asigura executarea rentel, Constituirea aceste garantii este facultativa; instanja de judecatf, in functie de Gieumstantele cauzei, poate aprecia daca se impune sau nu consttulrea garantie! ort dares nel cautiual. Constituirea garantiel este conditionata de dovada Taptalul ex ebitorul incearcé ori ar putea si se sustraga de la plata rentei, ‘Aga cum s-a reliefat si in literatura de specialitate?”, opinaim faptul c& instituirea sarantiel poate avea loc doar atunci cand prestagia compensatorie s-a stabilit sub forma uineirente, datoritéfaptuluic& scopul urmarit este accla al asigurdri plait rentet 7. Modificarea prestatiei compensatorii Simpla modificare a situatiei mijleacclor debitorului, a resurselor creditorulul, temporary, fird a avea caracter semaificativ, nu justified, in opinia noastra, mnedificares ‘cuantumului prestatiei compensatoril. since’ 285(2008 privind Codul penat (publicaté tn M. Of nz. $20 din 24 tlie 208), ‘modificati si completata ulterion Mitt 227-3 C. pen. fh ate urmitorul continut:sLe fal, pour une personne, de ne pas SxRauket ane décision judiciare ou une convention judiciairement homologuée lui inposan ce see cpa brofit un enfant mineur,c’un descendant, d'un ascendant ou dla conjoint une pension, sar captrlbution, des subsides ou des prestations de toute nature dues en raison de lene dee obligations familiales prévues par le code civil, en dem: intégralement de cette obligation, damende. Les infractions prévues par le premier alinéa du présent article sont assimilées des abandons de famille pour 'application du 3° de l'article 373 du code civil” 2) Pentru deta, a se vedea A. Bleoanc8 in Colectiy, Nou! Cod civil. Comentari, Jurisprudenta, Vol. Art 1650-2664, Bd, Hamangu, Bucuresti, 2012, pp. 89-909, pentru detalia se vedes V.Dandilsin Coleciy, Nou! Cod cul. Comentari. op. cle, pp. 777-785. * Ibidem, pp. 786-821. *GC Frenfi, ComentartleCodulv evil Familia, Ed. Hamangia, Bucuresti, 2012, p. 344 jeurant plus de deux mois sans s'acquitter est punt de deux ans d'emprisonnement et de 15,000 euros doctrina si 4s debe a cap: venin. venity subste eleme Api resurs sesizat circum ins uneisu potrivit 8.ince Arti incetea: ad bore cob de viaps Intin satoril, s care dre) determie Prest. debitora creditort Incet constati interven s&nu mai in ipo incetarea mostenite nistrativet care preia La pol. mod expr * ides 2B Fla: *) Comp judecttoriei Nerc],ori ati ale, rele ti 85. aM or c2073 Dezbateri RAD) Aga cum judicios s-a remarcat in literatura juridic’®, concedierea creditorulul sau a debitorulul care determina plerderea venitului din munc§, pierderea total sau partial @ capacitétil de mune a debitorului sau a creditorulul cu consecinte directe asupra veniturilor realizate din munea prestat8, diminuarea veniturilor lunare sub valoarea Venitului minim pe economie ori chiar peste aceasté valoare, dacd diminuarea este substantial& prin raportare la venitul obsinut anterior masurii reducerii, pot constitui elemente de natura si justifice modificarea prestasiei compensator Aprecierea caracterului semnificativ al modificirii mijloacelor debitorului sau a resurselor creditorului trebuie sa se facd, de la caz la caz, de instanfa judecstoreasca sesizatd in acest sens cu 0 cerere de modificare a prestatiei compensatorii, in functie de circumstangelefiecirei cauze, de situatia personala a fiecirul debitor $i creditor, In situagia tn care prestatia compensatorie a fost stabilité sub forma platii petiodice a uunei sume de bani, aceasta se indexeaza trimestrial, de drept ~ fara interventia instantel, potrivit cu rata infapiel 8. Incetarea prestatiei compensatorii Articolul 395 NCC stabileste in mod expres situatille in care prestatia compensatorie \ceteazé, Astfel, prestatia compensatorie ineeteazA prin: a, decesul unuia dintre soti; b. recasatorirea sotului creditor; © obfinerea de catre sot) creditor a unor resurse de naturi sii asigure cond de viata aseménatoare celor din timpul cisitorie, Inliteratura de specialitate™, pe léng& cele tre cauzede incetare a prestatiei compen- satori, s-2 mai mentfonat si tmplinirea termenului stabilit de instanta pentra cazul fn care dreptul de uzufruct sau renta cuvenita creditorulu a fost stabilita pentru o perioaddi determinata (art. 392 alin. (3) NCC]. Prestatia compensatorie are caracter intuitu personae, astfel cB, in cazul morfil debitorului, obligatia de plati nu trece asupra mostenitorilor, iar tn cazul morfii creditorului, dreptul la acest beneficiu nu trece asupra mostenitorilor. incetarea prestaticl compensatorii stabilite prin hotarire judec&toreascti se Constati tot de instansa de tutela™ sesizati de debitor, care trebuie s4 dovedeascd intervenirea uneia dintre fmprejuratile prevazute de norma analizati,careil indreptatesc s& nu mai efectueze prestatia impusé in sarcina sa. In ipoteza In care debitorul decedeaza, decesul fiind singurul motiv ce justificé incetarea platil prestatiel compensator, sesizarea instantei de tuteld se va realiza de mostenitoriilegali sau testamentari ai defunctului debitor ori, fn lips’, de unitatea admi- nistrativ-teritorialé (comuna, orasul sau municipiul) de la locul deschiderii mosteniri, care preia mostenirea vacant’ La polul opus se afl Codul civil al provinciel spaniole Catalufia, care mentioneaz’ fn ‘mod expres c&, in situafia fn care unul dintre sofi decedeaza inainte de a se fi implinit ™ Ibidem, p. 348. *E, Florian, op. lt, p. 143. > Competenja constatariiIncetarit prestatiei compensator revine instanei de tuteld, adica judecdtorlel de la domiciti paratulul (conform art. 94 pet. 1 lit.a) NCPC, coroborat cu art. 107 Nepc).DEZBATERI RRD) Ri J Oe termenuil de un an de la separarea in fapt, celdlalt sot, in decursul a trei luni de la deces, poate solicita mostenitorilor dreptul sau la prestatie compensatorie™, 9. in loc de concluzii Degradarea unei cisnicii indelungate de minimum 20 de ani nu poate réimane fird uurmari fn plan pecuniary, cel putin in ceea ce priveste soarta sofulul inocent in desfacerea casatories. in pofida faptului c& suferinta provocati cle un divors nu poate fi cuantificats sub niciun aspect, ratiuni legate de echitate si nu numai impun acordarea unei prestafii compensatorii sofulul nevinovat privitor la desfacerea mariajului din perspectiva faptului c& acesta este cel care percepe abisul deziluziei si al durerii la un nivel mai profund, Asa cum am mentionat $1 in cuprinsul prezentului studiu, considera cé indicarea duratei minimea cisatoriei de 20 dean, cao conditie aacordariiprestatiei compensatori, este inechitabila, fapt pentru care decizia legiuitorului de precizare expresi a duratei apare ca find pripita, iar modificarea acesteia in viitorul apropiat nu ar trebui s& repre- inte o surpriza. * Art,283-14 alin. (2), Ase vedea si Derecho defomilia en Catalurta, Grupo Editorial El derecho ¥ Quantor, Madrid, 2011, p. 70. Pentri detalit privind dreptul famniliei al provinciel Catalufa, ase ‘vedea M, del Carmen Gete-Alonso y Calera, M.Y. Solanes, |S. Resina, Derecho de familia vigenve en Cotatuna, 3° ed, Ed. Tiranto Blanch, Valencia, 2013. Ke cov 1A aces prev