GHID DE TERAPIE ABA Partea a II-a Programe de lucru Ron Leaf John McEachin Jamison Dayharsh Marlene Boehm Traducere din limba englezi de Tleana Achim Editura Frontiera Bucuresti, 2011Programe de lucru 5 een ene ntoapnnieenninnnt Desfasurarea sesiunilor de terapie Mediul: Tehnici de predare: Tehnici de promptare: La inceput, terapia e bine si se desfaigoare intr-o zona mai izolata a ca- sei, departe de zgomot si agitatie - de exemplu, intr-un dormitor sau intr-o camera de zi. Elementele care distrag atenfia elevului trebuie reduse la minim atta vreme cat comportamentele nepotrivite nu sunt finute sub control, Pe masura ce elevul progreseaza, mediul de lucru trebuie si devina cat mai natural, iar elementele care distrag atentia trebuie incluse in mod deliberat. De asemenea, o parte din sesiunea de lucru e bine sa se desfasoare si in alte zone din cas& sau afara. EXERCITHLE DISTINCTE (DTT) Exercifiile distincte de tip DTT reprezinté o tehnic& specifica de pre- dare, folositd pentru a creste la maxim sansele de invafare. Aceast4 tehnica inseamna: 1) impartirea unei abilit&ti in parti mai mici, apoi 2) predarea unei singure astfel de parfi o data. Fiecare sesiune de predare este alcstuit din exercifii distincte repeta- te, iar fiecare exercifiu are un inceput (ie,, instructiunea) si un sfarsit (ie., feedbackul) bine delimitate. Copilul trebuie si stapaneasca fieca- re parte a abilit&fii inainte de a-i mai fi prezentate informatii noi. Folosifi cel mai pufin intruziv prompt care si conducd la comportamen- tul dorit. Caracterul intruziv al prompturilor variaza ca intensitate, de la ghidarea fizics pana la demonstrate’, indicii verbale, indicarea cu dege- tul si promptul prin manevrarea stimulului? (de exemplu, promptul de proximitate). Pentru a facilita independenfa, toate prompturile trebuie diminuate c4t mai rapid posibil. Mai mult, elevul trebuie recompensat din belgug atunci cand raspunde corect dupa un prompt diminuat sau in lipsa oricdrui prompt. 1 Demonstratia, ca si exemplifcarea, sunt prompturi de imitafie: adultul (terapeut, parinte etc.) sau un Desene cu suprafeje numerotate in funcjie de culori,fiectrui numar corespunzandw-i o culoare (n.trad.).Programe de lucru 5t Origami: avion, palarie, barc& SA contruiascd diverse modele: masini, avioane etc. Jocuri tip mozaic SA se uite pe o carte SA se uite pe un album foto Plastilina (54 0 modeleze, s& foloseasca forme) Baschet, handbal, tenis, coarda, elasticul, sotron Patine, bicicleta, saltele pentru sérituri Set de trenulef cu sine Masinute Sa uneasca punctele unui desen pentru a obfine diverse figuri Cari cu activitagi matematice sau de tip puzzle - imagini ascunse - Jabirintari - exercifii de completare a unui sir Sa construiasca un castel/o cazemati ‘S& se costumeze SA plimbe cAinele Sa adune insecte, s& caute rame Jocuri video portabile Abilitdfi necesare in viata de zi cu zi Sortare (de exemplu, sosete, rufe, tacamuri, legume, alte cumpiraturi) Autoservire (de exemplu, si se imbrace, s4 se spele pe dinti) S&-si fact unghiile Gradinarit S& pregateascd masa de pranz/ménc&ruri simple/“floricele” de porumb Treburi in cast: - sa-si stranga hainele - s& stranga jucariile ~ sa stearga masa - s& pund masa - siduc& gunoiul - sd impétureasca rufele spalate - sd facd patul - si mature - sidea cu aspiratorul - si stearga praful Etapa 2: Dou activitati in succesiune. Stapa 3: Trei activitati in succesiune.52 Ghid de terapie ABA Obiective: Procedeu: Prompturi: Criterli de incepere a programulu Criterii de succes: Scenarii de joaca Largirea gamei de abilitafi de joc. Expunerea elevului la un limbaj din ce in ce mai complex. Dezvoltarea imaginafiei si creativitaii. Largirea ariilor de interes si accesul la un numir mai mare de subiecte de conversatie. . Inmultirea numarului de ocazii pentru invatarea prin observare. Elevul va invita s& respecte regulli, si joace diverse roluri si s& cunoasca normele comunitare de comportament social. 7. Dezvoltarea interacfiunii sociale. Bee aon Scenariile sunt, de fapt, un prompt care s&-l ajute pe terapeut si indrume jocul. Ori de cate ori elevul este capabil si-si genereze propria forma de joc, terapeutul trebuie sa renunfe la scenariu. Va reveni la el doar daca jocul stagneaza. La inceput, aceste scenarii pot fi predate folosind imitafia nonverbala sau instrucfiunile receptive. Cu timpul, elevul trebuie s& ajunga si-si genereze propriile variante de joc. Succesitnea in care se dezvolt jocul spontan este aceasta: 1. Scenarii propuse de terapeut. 2. Combinarea creativa a elementelor din diferite scenarii. 3. Elevul inventeaza elemente noi pentru un scenariu. 4, Elevul creeaza un scenariu nou pentru un anumit subiect. 5. Elevul alege un subiect nou si inventeaz un scenariu. Folosifi ghidajul fizic, demonstratia, comunicarea verbald, indicarea cu degetul sau promptul de pozifie. Reducefi treptat prompturile, pana cand elevul ajunge s& lucreze independent, Imitafia nonverbal ~ inlanfuiri continue. Elevul rspunde corect la noua din zece exercifii, fara sa aibé nevoie de prompt si avand de ales din doua opfiuni. Raspunde corect la opt exercifii din zece, avand de ales din trei sau mai multe optiuni.Scenariul 1: Scenariul 2: Scenariul 3: Scenariul 4: Programe de jucru 53 Construifi diverse locuri unde se poate iegi. Acest scenariu este 0 extindere a programului de Imitafie cu cuburi. McDonald's Construifi restaurantul. Mergefi cu masinufa la ghiseu. Comandati mancare. Gandifi-va dac& mancafi acolo sau pe drum. Platigi la casi. Daca méncati acolo: alegefi locul unde stati; mancafi; golifi resturile de pe tava; plecati Daca mancafi pe drum: decideti unde mergefi; mancafi; strangefi resturile. Alte construcfii: magazin de juc&rii; magazin pentru animale de companie; pista de curse; magazin de haine; magazin alimentar; ponton, La plimbare cu masina Construifi o strada cu case. Consiruifi o benzinarie. ‘Mergeti cu magina la benzindtrie. Parcafi; punefi benzina; platigi. Spalati geamurile; verificafi uleiul; umflafi cauciucurile, Plecafi la plimbare. Vandtoarea de comori Ascundefi ,,comori” (recompense) prin toat& casa. incercafi si folosifi parti dintr-un joc Nintendo sau alt& activitate preferati de elev. Facefi harfi sau scriefi cartonase cu indicii legate de pozitia comorii. Este 0 ocazie foarte bund de a folosi concepte precum prepozifiile. Langa fiecare comoard gasita exist gi indiciul pentru urmatoarea comoara. Ultima comoar este cea mai mare. Cei trei purcelugi Construifi cele trei case: de paie, din lemn si din c&ramida. Jucafi pe roluri cei trei purcelusi si lupul. Darémafi54 Ghid de terapie ABA Scenariul 5: Scenariul 6: Scenariul 7: Scenariul 8; Pirati Toat& lumea canta ,,Cingpe insi pe lada lui,/Iu-hu-hu gi o sticla de rachiu”” Va urcafi pe vapor. inc&rcafi tunurile cu munitie; ochifi; tragefi; bum! Navigati spre insula. Scoatefi harta comorii. (Céutafi comoara. Nave spatiale imbracati costumul de astronaut, casca etc. Punefi centura. Zburaji! Explorafi Luna, Marte etc. Faceti o plimbare in spafiu. Sunteti pringi intr-o ploaie de meteoriti. Plonjafi in ocean. Luafi parte la ceremonia de intoarcere acasa. Punefi in scenit o poveste Folosifi o carte de povesti preferata de copil, care s& aib& poze pe fiecare pagina. Imaginafi personaje si accesorii care s4 va ajute s& puneti in scen& povestile, Exemple: ,Ursul pacalit de vulpe’, »Pungufa cu doi bani”. La restaurant ‘Accesorii: mast, farfurii si tacdmuri, meniu, mancare de jucdrie, bani de jucarie. Mergefi cu masina la restaurant, parcati, intrafi. Suntefi condusi de gazda, luafi loc pe scayne. Luafi meniurile si comandafi. Ospatarul aduce mancarea. Va prefacefi cd mancafi/befi. Ospatarul aduce nota de plata. Platiti si plecati. ‘Cantecul c&pitanului din cartea “Comoara din insula” de Robert Louis Stevenson (n.trad.).Programe de lucru 85 Scenariul 9: Scenariul 10: Alte idei: Trimiteri: La plaja Puneti bagajele in masina. Mergefi cu masina/ parcafi. Luafi bagajele, gasifi un loc pe plaja. Intindefi prosopul, deschidefi umbrela. Va puneti palaria si ochelarii de soare. Mergefi cu pluta Construifi castele de nisip. CAutafi scoici. Faceti un picnic. La farit Construigi un fare de animale. Ducefi animalele in tare. Aduceti fan cu tractorul. Hrnifi animalele cu fan. Mergefi cu calul, Va oprifi si befi apa. (CAutati obiecte dupa indicii Construigi o cazemata din perne, pituri si scaune Facefi un spectacol de iluzionism Imitafi oameni celebri Faceti acrobatii cu obiecte (in joact) Construifi castele Punefi in scena povestea din , Toy Story” Peter Pan si cApitanul Hook Aladin De-a cowboy-ii De-a supermarketul, chiogcul de inghefati, gogoseria ete, De-a excursionistii la cort, de-a pescarii, de-a vaslasii pe rau ete. De-aiarna (construifi un om de ,zpada” ,cazemate din ,zpad”) De-acircul De-a piscina (cu personaje in miniatura) Construigi o gradin& zoologic’ Joc independent Abilititi motorii Jocul de rolGhid de terapie ABA Obiective: Procedeu: Prompturi: sastaeeneeenonssercmennentnnaainetin Instructiuni (receptiv) ‘Infelegerea limbajului. Stabilirea complianfei. 3. Stabilirea controlului instructional, care este un mijloc de reducere a comportamentului disruptiv. 4, Extinderea terapiei in mediul natural 5. Dezvoltarea atentiei si prezenfei elevului in mediu (de exemplu, pentru a gasi diverse obiecte atunci cind nu se afl langa terapeut, elevul trebuie sé fie atent si constient de ceea ce il inconjoara). 6. Cresterea timpului in care elevul este atent la ceea ce lucreaza. 7. imbunatatirea memori 8. Dezvoltarea independenjei. N Pentru inceput, alegefi itemi care au fost predafi in programul de Imitatie nonverbala. In loc s4 spund ,,Fa aga!”, terapeutul fi spune elevului ce actiune sa fac. incepefi cu acfiuni care pot fi indeplinite de pe scaun, Trecefi apoi la instrucfiuni pentru care elevul trebuie s& meargi prin camera, prin casa etc,, la distanje din ce in ce mai mari. Reducefi treptat promptul demonstrativ, astfel incat elevul sA urmeze doar instructiunea verbali. Pe masura ce infelegerea lui progreseazi, va creste complexitatea instrucfiunilor, la fel ca si distanja dintre terapeut si elev. Terapeutul trebuie si monitorizeze cat mai discret elevul. Cand observafi ci elevul si-a imbundtafit atenfia, trecefi la instructiuni alc&tuite din mai mulfi pasi. La inceput, cerefi lucruri simple si acordafi-i elevului timp suficient pentru a le duce la bun sfarsit. Cresteti treptat complexitatea sarcinilor si reducefi timpul alocat pentru indeplinirea lor. Folosifi ghidajul fizic sau demonstrafia. Reduceti treptat promptu- rile, pind cand elevul ajunge s& lucreze independent.Programe de lucru 57 Criterii de incepere a programului: Criterii de Etapa 1: Etapa 2: Etapa 3: Etapa 4: Elevul poate imita mai multe acfiuni. Elevul réspunde corect la opt din zece exercifii, fara si aib& nevoie de prompt. Raspunsurile trebuie sa fie corecte gi atunci cand elevul lucreaza cu cel putin inc& un terapeut diferit. Instructiuni cu indicii contextuale. Punefi o minge pe masa si spunefi: ,Da-mi mingea!” Mutafiva langi usi si spunefi: »Deschide/Inchide usa!” Punefi un obiect pe podea si spunefi: la [numele obiectului]!” Scoateti cuburile si spunefi:,, Construieste din cuburi!” Dupa ce elevul stapaneste dou instrucfiuni, prezentati-i ambele contexte i cereti-i sd le discrimineze. Manevrarea obiectului. Acestea sunt instrucfiuni de doua cuvinte, care leaga 0 actiune de un obiect anume. Raspunsurile pot ajuta la recunoasterea obiectului intr-un context diferit, de exemplu in programul receptiv de Identificare a obiectelor, in care instructiunea este , Arata [obiectul].” Instructiuni verbale ~ manevrarea obiectului Plimba masinufa_ Sun clopojelul Arunc mingea Miénanca biscuitele Piaptina parul Pune palaria Folosestelingura —_Cullc papusa imbrafiseaz’ Apas& butonul Raspunde la telefon ursuleful Mangéie cainele — Umfl& balonul Rostogoleste mingea F& baloane Sufla in fluier indeplineste actiuni din imagini/desene. Aceasti etapd se adre- seaza elevilor care intémpina dificultati in infelegerea limbajului receptiv din etapa a 2-a. Elevii care parcurg ugor etapa a 2-a pot sari aceasta fazA sau o pot relua mai tarziu. Prezentafi stimulul si spu- nefi: Fé aga!” Aceasta etapa poate fi imp&rfita in mai mulfi pasi, prezentaji unul cate unul: a. Unsingur pas. b. O succesiune alcatuita din doi pasi. c. O succesiune alc&tuita din trei pasi. d. Succesiuni extinse. Pe scaun. incepeti aceasta etap& dupa ce elevul stapaneste cinci itemi din etapa a 2-a. Etapa de fafa cuprinde actiuni simple, care pot fi indeplinite stand pe loc.Ghid de terapie ABA Etapa 5: Etapa 6: Etapa 7: Etapa 8: Etapa 9: Instructiuni verbale - stand pe scaun Bate din palme intinde mainile Zambeste Ridici-te/Stai jos Atinge nasul FA cu mana Sari Dani... Ciocine in masa Mananca... la... Ridicd mainile Bea... Araté-mi... imbratiseazi-ma Bate din picior Fa bezele Porneste/Opreste-te (cand plimba o masi- nufi sau cand dese- neaz& o linie pe hartie) Not&: Copiilor le place s& fie imbrafisafi cand se ridica in picioare. Totusi, nu trebuie s& imbrafisafi copilul ori de cate ori se ridicd in picioare, altfel va invaja gresit sensul instructiunii ,Ridica-te.” Actiuni simbolice Dormi Condu masina Piloteaz& avionul Bea Mananca inghefat’ _Vorbeste la telefon Instructiuni verbale -.in afara scaunului, aceeagi incitpere, Se poate trece la aceasta etapa dupa ce elevul stpaneste cinci itemi din etapa a4-a. Aprinde lumina Aruncd la gunoi Bate la usd Inchide usa Fugi Sari Porneste/Opreste-te Deschide usa Ja un servetel Mergi Adu-mi. Pune [obiect] pe raft Elevul se duce in alti camera gi se intoarce. Trecefi la aceasta etapa dupa ce elevul st&paneste cinci itemi din etapa a 6-a si dupa ce a invatat denumirile incdperilor din cas’. Exemplu: ,,Dw-te la bucatarie!” Elevul se duce in alta camera, indeplineste o actiune gi se intoarce. Trecefi la aceasti etapa dupi ce elevul st&paneste cinci itemi din etapa a 7-a, Exemplu: ,Du-te in bucatirie gi adu-mi o cana!” A spune vs. a face. Elevul face distincfie intre instrucfiunile care ti cer s& indeplineasca o acjiune i instrucfiunile care fl indeamna sa tepete cAteva cuvinte. SD1: Spune: ,Ridicd-te!” RI: Elevul repeta cuvintele. SD2: Ridicd-te! R2: Elevul se ridica. SD3: Rotire aleatorie intre SD1 si SD2.Programe de lucru 59 Etapa 10: Etapa 11: Etapa 12: Trimiteri: Instractiuni alcdtuite din doi pasi. Dupa ce clevul stipaneste 20 de itemi din oricare din etapele 2, 4 sau 6, puteti incepe si inlinfuifi raspunsurile int-un singur raspuns dublu. Cel mai ugor este si incepefi cu instructiuni care presupun manevrarea obiectelor — folosifi-va mai intai de indici contextuali, apoi apelati din ce ince mai pufin la contexte. Trecefi apoi la instrucfiuni care presupun migcari ale corpului. Folosifi doar acfiuni pe care elevul le-a invafat anterior sub forma de instructiuni simple. Cerefi-i elevului s& indeplineasc& prima parte a instructiunii, asteptafi raspunsul lui, apoi cerefi-i s& indeplineasca si a doua parte. Treptat, reducefi intervalul de timp dintre cele doua parti, pan& cand ajungeti s& rostiti de la inceput intreaga instructiune, iar elevul si raspunda corect. Daca e nevoie de prompt pentru a trece la partea a doua a instrucfiunii, folositi un prompt nespecific, de exemplu: , Continua!” Instructiuni alcatuite din trei pasi. Dupa ce elevul raspunde corect in proportie de 90% la instructiunile alcatuite din doi pasi, trecefi la instructiuni formate din trei pasi. Folosifi acelasi procedeu ca la etapa a 10-a. Instructiuni condifionale. Aceasta este o abilitate avansatd. Invatafi elevul sa asculte o instructiune gi s& decid daca i se aplici lui sau nu. Asigurati-va cd infelege nofiunile cuprinse in instructiune gi c& poate rispunde la intrebari inchise” referitoare la aceste nofiuni (de exemplu , Esti baiat?”). Instructiuni conditionale Daca te cheama Andrei, ridic&’ mana. Tofi baietii s4 stea la masa. Cine are pantofi si bata din picioare. Cine are pantaloni albastri s& se ridice in picioare, Cine are o carte si ridice mana. Multe dintre rispunsurile care urmeaza s& fie predate in acest program trebuie invafate mai intai in programul de Imitatie nonverbala. Programul de Instrucfiuni (receptiv) conduce la programele Finalizarea unei sarcini si invafarea prin observare. Existé gi fn Imaginafie o secfiune care se bazeazi pe urmarea instrucfiunilor verbale. Conceptul de , Nu (face ceva)!” este predat in programul de Negatie. Intrebiiile inchise sunt intrebiti la care se raspunde cu da sat mu (n.trad)).