BALBAIALA copiilor si adolescentilor cu balbaiala Sfaturi pentru parint Recomandari pentru educatori Mini ghid pentru adolescent Autori de sinteza: Navoloaca Zinaida, logoped, grad superior Plugaru Carina, eleva Chisinau, 2021Balbaiala Relatare succinta pentru parin{i, copii gi adolescenti Prefata Prezenta lucrare se adreseaza parinjilor copiilor si adolescentilor cu balbaiala, intentiondnd sa le facd mai eficienta si mai plicut recuperarea comunicarii verbale. Materialele propuse in aceasta lucrare contin un minimum de idei la subiectul abordat. Procedeele gi exercitiile din aceasta lucrare vor fi selectate cu chibzuinta potrivit starii copilului si vor fi interpretate sub forma de joc: Jocurile-exercitii vor fi intr-un context liber, amuzant in care lucrurile si se lege logic intre ele, si aibai sens, in loc de o simpla repetare a sunetelor, cuvintelor, propozitiilor. Esenta acestei afirmari se constituie in interdepen- denta vorbirii si motricitatii. Zona motor’ a centrului de vorbire prezinta 0 veriga din lantul centrului motor al creierului. Simful cuvantului incepe sa se manifeste in mod normal aproximativ in perioada cand copilul incepe si mearga. Dezvoltarea simfului cuvantului este rezultatul controlului motor prin ridicar- ca in picioare si mers. Dezvoltarea vorbirii e de neconceput inafara antrenarii sistematice ale intregului corp uman: motricitatea general, manuala si articulatorie, Concomitent va fi antrenata respiratia obisnuita si respiratia verbal, Respirafia este punte de le; intre starea mental si cea fizicd, este baza energeticd a vorbirii. Respiratia profunda asigura calmul mental, imbunatateste rezistenta psihica, circulatia si oxigenarea sdngelui. Amelioreaza atentia si memoria; diminueaza oboseala. in dificultate de ritm si fluent a vorbirii respiratia este scurtd, incompleta, rapida, neregulata. Se pierde aerul respirator inainte de a incepe sa vorbesti. Seeventele de lucru iau in considerare ritmul vietii, care creste pe zi ce trece si noile orientari (sa fie pe viteza gi bine) privind dezvoltarea armonioasi si recuperarea activa (efort volitiv).Informatii generale despre balbaiata Bilbaiala-fenomen cauzal; consta in insuficienta sau blocarea cursivitaii vorbri Sunt afectate ritmul si fluenta vorbirii. Dacé dificultatea este psihogend, relativ 4e blocheaza codul de comunicare verbala. Este necesard dezinhibarea psihomotorie, in faza initial dificultatea se manifesta prin: + Repetarea cuvantului cu care incepe propozi + Prelungirea unui sunet din cuvant + Repetarea primei silabe din cuvant cu care incepe propozitia + Exprimarea verbala intr-un ritm prea grabit in faza ulterioara balbaiala se manifesta prin: + Constientizarea dificultaqii * Miscari articulatorii slabe si imprecise + Opriri, blocari in vorbire (devin lenti in procesarea motorie-agraveazA cursivitatea + Disfluente freevente gi + Expresie verbald cu insuficienta/lipsité de pauze respiratorii, accent si intonatie + Inainte de conversatie misca degetele, face grimase, gesticuleaza, transpira (palme, talpi), ticuri si alte manifestari aditionale involuntare + Efort excesiv in pronuntia primului cuvant din propozitie + Rostirea cuvantului in forfa + Cuvantul provoaca emofii negative + Evitarea cuvantului greu de pronunfat, cdutdnd un sinonim + Insuficienta suflului respirator pe parcursul vorbirii, pronunfa pe inspir + Vorbirea cu expresivitate monotona + Pauze involuntare, intrerupand propozitia + Nu au o buna capacitate de a se apara * Orice esec in a pronunta cuvantul induce sentiment de inferioritate + Evitarea situatiilor de comunicare * Autoizolarea * Vorbirea prezinta cea mai dificila operatie, transmitand o stare negativa, chiar si cand copilul/adolescentul tace Descoperirea, identificarea cauzei si prognosticul mu Putem spune care va fi Recuperarea vorbirii vizeaza intreaga personalitate a copilului (omul luat ca intreg). Mai intai, vom lua in seamd istoricul medical 5i ritmul biologic al copilulu- Vadolescentului. Pentru remedierea comunicérii verbale este necesara intervenia de Specialitate. Combaterea balbaielii implica prevenirea acesteia prin aportul sporit de miscare Zilnic, organizat (mersul pe loc, pas alert, mers de lung& durata, miscari naturale usoare); respectarea regimului si alimentatiei sanatoase. intre 2 si5 ani disfluenta verbala cauzata de predispunerea organismului sau inva{area mai multor limb (franeaza formularea prompta a ideilor intr-un anumit mode! lingvistic), adesea este depasité spontan fara un tratament special. Dorim ca aceast& lucrare sf fie de real folos in activitatea de recuperare logopedica. 3Sfaturi pentru pirintii copiilor si adolescentilor cu balbaiala Copilul este unul dintre cadourile nestemate pe care v ni le poate da. Copilaria hu este 0 cursi in care copilul trebuie sa demonstreze cat de repede (mai repede decat alteineva) poate face ceva. Puiul de om este un boboc de floare destinata cresterii si dezvoltarii in liniste si pace. Aceastal conditie este potrivita fiecarei individualitati. O conexiune buna intre parinti si copii poate fi realizata prin cateva expresii verbale, pe care copilul are nevoie si le aude: + Te iubesc! + Cum pot si te ajut? (Ajuti-ma sa te ajut!), + Spune, te ascult! + Ai pus o intrebare foarte buna. + Haide, poti si o faci! + Am incredere in tine! + imi pare rau, te iert, + Ai incercat si asta este important. »,Blindetea cuvintelor creeaza incredere. Blandetea in gandire creeaza profunzime. Blandetea in daruire creeaza dragoste. Modul de crestere a stimei de sine a copilului + Oferiti-i copilului mai multe experiente bune si responsabilitati + Faceti-va timp pentru pasiunile copilulu: + Sustinere, incurajare si apreciere continua Terapia in familie este cea mai eficienta. in procesul terapeutic 80-90% participa familia, respectind urmatoarele principii + Terapie in colaborare + Tratare indirect’ + Exercitii de scurta durata Schimbarea se va incepe de la parini. Copilul se orienteaza dupa modelul familiei Familia este radacina copilului din care isi trage seva. intre membrii familiei trebuie si fie relatii bazate pe afectiune, ajutor, protectie, incredere, colaborare si respect-preiau unii de la alfii. Fiecare dintre ei ¢ ancora celuilalt. Copilul are nevoie de o prezenti a parintilor reala si dedicata. A folosi timp cu copilul tau este mai important decat si folosesti bani pentru el. Prezenta parintilor in fata copilului si starea lor emotional conteaza. intr-o familie sénatoasa ingredientul principal este umorul (ghuma-omul glumet). Atmosfera relaxanta va contribui la: + Transformarea problemei in oportunitati + Prevenirea efectelor negative ale dificultatii asupra personalitatii copilului + Eliminarea sentimentului de jen’ si griji in exces + Mentinerea emotiilor pozitive, folosind trucuri pentru a regasi rasul zi de zi Rasul sincer, sAnatos in mod spontan diminueaza inhibarea psihomotorie. ,Rasul este soarele ce alunga iarna de pe chipurile oamenilor.” 4imtul umorului este mai bogati decat castelul unde “Pentru dezinhibare psihomotorie ar fi bine sa stim ce este psihomotrici- ctelor motrice cu cele psihice ca efect al dezvoltarii yeni in echilibru natural (mental si emotional) gxersim psihomotricitatea: integrarca si familiarizarea cu mediul ambiant; antrena. rea funclilor perceptive si intelectuale; reglarea comportamentului si perceperea proprinlui corp in stare statica si dinamica in raport cu spafiul si obiectele incon- juratoare; formarea deprinderilor clementare de baz’, preponderent activitafi casnice accesibile si acceptabile. in asa fel dezvoltm mecanismele naturale in organismul copilului. In acest scop pot fi aplicate urmiatoarele activitati: + Asigurarea unui climat de liniste, siguranta si afectiune; o atmosfera destinsa, placuta, in care copilul si se simta bine. : + Respectarea unui regim de viata ordonat, echilibrat adecvat varstei copilului. + 0 ora inainte de somn- fara tehnologii avansate, doar activitati linistitoare si un dus calduy + Trezirea fara alarma (brusc) + inviorarea de dimineati/gimnastica + Pentru revigorare facem dug 4-5 minute la temperatura apei-de la calda la placut rece, ,,Fac un dus rece-supararea-mi trece.” + Respectarea regulilor de igiend (igiena mainilor, urechilor, nasului, dintilor si igiena alimentatiei) cu verbalizare, imbunatatind vorbirea cursiva + Alimentajia sndtoasd. Evitim excesul de ciocolata gi alte dulciuri + Mersul pe jos cel putin o or’ pe zi-plimbare in aer liber (muschii lucreaza in Jant-nu separat) + Oferirea exercitiilor de gimnastica in mod progresiv 5-20 de minute zilnic, dimineata si seara. In orice exercifiu este bine si alterneze incordarea cu relaxarea, mentindnd ritmul uniform al respiratiei (f'ra fortarea actului respirator). -asa cu bund dispozitie si este tris” tatea: este integrarea aspe sistemului nervos. Pentru a re Respiratia corectd va ajuta la detensionare si la 0 pronuntie, fluenta mai bund. Urmeazai céteva tehnici de respiratie cu copiii pana la 5 ani: * Modalitatea corecta de a sufla nasul (in timp ce se acoper’ 0 nara, se sufla cealalta nara) ntatul la instrumente muzicale, suflnd + Exerciii de mirosire si aspirare * Suflare intr-un pai din paharul cu apa, in bucdtele de hartie colorata, balonase de pun intr-un cere mare. Respiratie verbali-sa dirijeze aerul in ex, respective, * Rostirea vocalelor separat (A, O, U, 1, E) * Fosnetul/trenul ($-prelungit) * Sarpele (S-prelungit) * Albina (Baz-z accentuat) pir pe gura, Imite sunetele si miscarileDaca copilul nu poate si vorbeasc’ elar, incurajati-l si se exprime folosind gesturite (gesturile influenteaza pozitiv Nuen{a vorbirii). Acceptafi orice incercare de a vorbi Nu atrageti atentia modului de exprimare, Mai important este ceea ce spune si nu cum vorbeste, Sunt eficiente si conversa(iile la telefon (in fafa oglinzii). Ele sunt benefice Ia ameliorarea vorbirii cursive, céind vorbeste cu persoane plicute sau mai mici (sori, frate). Copilul functioneaza suficient atunci cénd il fii de mana, cu blindete te uii in ochi si daci te asculta, ii vorbesti. fi vorbesti cu un ritm si tonalitate moderata, cu claritate si corectitudine. Conversati cu copilul, cu ingaduinta si toleranta. Vorbiti calm si lent, lungind inceputul cuvantului, chiar gi atunci céind va grabiti. Respectati intonatia fireascd a propozitiei. Copilul treptat va imita felul dumneavoastra de a vorbi. Transmite{i copilului privirea calda si zambetul; ct mai multe imbratisari sincere, Pentru evolutia buna a copilului, acordati-i timp suficient, jucdndu-va cu el. Folositi jocuri care-i fac placere copilului sii stimuleaza dorinta de comunicare. Nu-I grabiti si-si comunice mesajul. incercati sa va exprimati suceint (in putine cuvinte). Expre- siile scurte ineurajeaza, permit copilului o participare activa la conversatie fara frustrare. Pentru o rezonanta pozitiva cu copilul, impreuna distrati-va, glumiti, radeti, cAntati; aplaudati-va, batand din palme. in acest context mai usor exersim mentinerea contactului si controlului vizual. Astfel se va imbunatati imaginea/stima de sine gi increderea in sine. in consecinta va diminua frica asociata vorbirii in public (sentimen- tul de teama submineaz functia umana). Mai usor isi va controla si stapani emotiile ‘Treptat va invata sd-si exprime sentimentele si emotiile pozitive/negative. Va percepe yorbirea ca un mijloc de comunicare a intereselor, a ideilor, a nevoilor si necesitatilor. in consecinta se va imbuniititi cursivitatea vorbirii. Pentru cel care poseda scrisul este rezonabil de aplicat scrisul concomitent cu vorbirea in mod progresiv (ca volum/continut succint-amplu). Ulterior va citi ceca ce a scris, respectind pauzele respiratorii. Fluenta vorbirii va fi relativ mai buna daca treptat vor fi respectate urmatoarele reguli fonetice: * Deschidem gura ca in céntat, + Pronuntam vocalele usor, fara efort * Lungim prima silaba a cuvantului, concomitent folosim mana (reper/start) + Legam cuvintele intre ele ca inelele intr-un lant. Dragi parinti Acceptati copilul cu bune si rele! Evitati Starile de agitatie atat inainte de somn, cat si dupa orele de somn; * Activititile psiho-fizice care obosesc copilul in mod exagerat (pldcute pe momen) * Si-l expuneti la emotii puternice pozitive/negative; * Efectuarea lucrului in locul copilului; Sil obligati sa traiasca in constréingere exagerata (mandnca tot din farfurie, termina niste chestii... §.a.);+ Si-l certafi cu suparare/oftatul adéne, lung si zgomotos, indiferent care ar fi motivul; + Relationarea neplacuta/toxica cu ceilalti din familie (zgomote tari, cearta, dojeneala, jignire). + Intrebarile pe neasteptate; + Hipersolicitarea intelectual; + Atmosfera competitiva; * Jocurile electronice mai mult de 30 de minute pe zi (online-ul in exces duce in depresie; beneficiile si puterea tehnologiilor de ultima generatie le aplicam pentru a ne schimba viaa in bine); * Lipsa contactului vizual si de interes cand copilul vorbeste; + Completarea cuvantului/gandului sau terminarea propozitiei, grabindu-l; * Observafiile legate de vorbirea copilului cénd va spune ceva; O intentie buna poate agrava blocajele in vorbirea copilului! Aceasta se intampla cand ii oferiti sfaturi, in timp ce vorbeste, (calmeaza-te, nu te grabi, articuleaza bine, repeti, respira...). Toate aceste si alte sfaturi bune, pe moment utile, ii spuneti cdnd copilul nu vorbeste, va asculta gi va aude. Deci, aveti rabdare sa-si termine gandul; nu grabiti procesul. Nu folositi expresia ,,Relax- eazii-te! Calmeazii-te!”, deoarece copilul nu stie cum si o faca si nici macar nu intelege sensul acestor cuvinte. Pentru ca copilul s& sufere mai putin, in acest sens, informati toti membrii familiei si persoanele apropiate cu unele sugestii recent propuse. Nu va suparati chiar daca va face prostii. Faptele urate ale copilului ar putea fi consecinfele educatiei sau ... Nu exist copii rai gi neascultatori, cel pufin fra un motiy. incercati s& va regasiti in faptele copilului. Asumati-va responsabili- tatea. Pedeapsa sau recompensa? Cum gestionati un esec al copilului? Dac& nu stiti, cerefi sfatul psihologului. in orice situatie incurajafi copilul! incurajati initiativele, laudandu-I pentru orice succes- i se va crea o imagine de sine pozitiva. Un cuvant de incurajare este la fel de invioraitor ca o bautura rece intr-o zi fierbinte de vara. Daca copilul merge la gradinita, faceti echipa cu educdtorul. impreuna va fi mai eficienta recuperarea. Din setul de recomandari pentru educatori selectati sfaturile potrivite copilului dumneavoastra.au tendinfa de a se exprima foarte rapid, in asemenea situapii le propune} dui sa-si modeleze un ritm domo) Prin ersterea dural sunctlor verbale (vocal). in timpul vorbiri sti efectueze respiratorii: 5 batdi uyoare cu vérful degetelor. Pe parcursul exercitilor pauza se va reduce treptat pana ce se apropie de normal (5-1). Pentru a usura exprimarca verbala folosim procedeul silabisiril. Se pronunga silabe, cuvinte, insofind rostirea cu migcarea ritmicd a degetelor, a brafelor, a bitailor din palme, a loviturilor de picioare. Deosebit de antrenante si eficiente sunt exercifile de exprimare ritmica (poezii sau cAntece), vorbirea in cor, asociate cu gesturi sau jocuri de migeare care necesiti exprimarea verbala (logoritmica), Informatie suplimentar’ despre vorbire si limbaj Vorbirea este exprimarea gandurilor prin unititile limbii (proces neuro-psi- ho-fizic). Vorbirea cu sens este principala forma a limbajului. Limbajul este 0 succesivitate a mijloacelor fonetice, lexicale, gramaticale (sistem de semne). Adeseoti copii om un ritm mai lent de exprimare, ju pauze Compartimentele limbii: + Fonetica (etapa fonematica) + Vocabularul (etapa denumirii) + Structura gramaticald (etapa sintezei) Aspeetele limbajului + Articulator + Fonetic + Lexie + Semantic + Gramatical Oamenii igi exprima gandurile, experienfele, trarile, sentimentele, dorintele, intengiile prin propozifii, Propozitiile sunt formate din cuvinte, iar cuvintele sunt aleatuite din sunete/foneme, inkanfuite intr-o anumiti succesiune, Coarticu- latia-sunetcle sunt inlanfuite unul de altul (legate) in asa fel, inedt un sunet incepe fie articulat inainte ca articularea sunetului precedent sa fi luat sfrsit. Fiecare fonem este invecinat cu alte dou’, reciproc influentndu-se. Coarticulatia este prezenta in vorbire fri si-i simjim existenfa, ficdnd vorbirea mai fluent Coarticulatia interpretata corect,stépaneste cursivitatea limbii vorbite. Pauza dintre cuvinte este facultativa. Limbajul prezinta un fenomen general, care exist, se imbogateste, sufera unele schimbari doar in vorbire. Vorbirea in rol de comunicare trebuie si corespundi urmatoarelor cerin{e: * Corectitudine * Claritate * Legaiturd logica intre cele expuseRecomandiri pentru educatori in relatia cu copilul care prezinta simptome de disfluenja verbala trebuie s4 adoptim un comportament deosebit. Pe parcursul comunicarii, nu trebuie sa i se facd observatii referitoare Ia felul cum vorbeste. Fifi rabditori! Astiel, veti evita sentimentul de inadecvare 51 rusine Nu va exprimati nerabdarea prin gesturi sau tonul voeii. Nu pune{i intrebari pe neasteptate si nu-I grabifi si raspunda. Dam ragaz copilului si proceseze intrebarea, {i spunem: ,,Nu te grabi, ai tot timpul!”. Formulatiintrebarile astfel la care poate da rispunsuri scurte ii vorbiti putin mai rar, calm, cu pauze si cat mai expresiv. Copilul va folosi acest fel de exprimare verbal; nu-i va fi teama de momentul cand trebuie 4 vorbeasca. Nu il grabiti. Lasati-l sii termine singur ce are de spus, fara s-I ajutati Spuneti impreuna doar cuvintele greu de pronunfat. Ascultati copilul la fel de atent cum ascultafi un orice alt copil. Nu-i nispundeti imediat. Asteptafi, zimbindu-i, 3 secunde apoi vorbifi rar, relaxat, pastrdind controlul vizual cu copilul. Cand vorbeste, nu-i dati sfaturi de felul: .Nu te grabi”, ,,Trage aer”, ..Vor- este mai rar”, ,Calmeazi-te”. Nu-] intrerupeti! Nu acceptati sa fiti intrerupti de copil (cand vorbiti). Astfel, copilul va invata si-si astepte randul, ascultand interlocutorul ( randul meu-asculti, ¢ rindul tau-spune). Participati activ Ia ceea ce spune copilul. Important este ce spune si nu cum vorbeste. Copitul nu trebuie fortat 8 vorbeascd in fata celorlalti. Dar dac& doreste, va fi incurajat si ascultat. Copilul va fi antrenat in jocurile d a cantece si recitiri de poezii cu versuri scurte si cat mai expres le ritm, de miscarea asociat cu vorbirea, ve. im, nimeni nu va rade de copilul cu disfluenta Daca se va actiona cu tact si cal 7 ddrul grupului. Astfel copilul nu se va verbal. Se vor stabili relatii firesti in ca Ja si va comunica cu ceilalti fara teama. 10M ini ghid pentru adolescent in perioada adolescenjei, nereusitele verbale ating culmea, Se manifest mai amplu timiditatea si nei ncrederea in sine. Scade rezistenta la sires si capacitatea de a lua decizii, Se instaleaza frica de comunicare : (diminueaza ratiunea si auto- jjutorul). Solutii de dectangare a proc sului de recuperare. © trusd de prim ajutor prin miscare, cantare si glume. Recuperarea vine cid iai o hotarde si schimbi ceva in viata ta-te perfectionez pe tine insifi din interior. Organismul uman se adapteaza, fiind setat admirabil Cand nu poti schimba situatia, adapteaza-te la viata. Schimbarea vine din noi; ne acceptim si devenim mai buni cu ceilalti in situatii dificile pentru un echilibru natural ia lucrurile asa cum vin, Nu poti siri peste umbra ta, Orice piedicd e un pas inainte. Cand te feresti de ceva, atunci {i se intémpla, Pastram calmul, respiram linistit, lum o pauza. Vorbim mai lent, lungind inceputul cuvantului si folosind mana (dam startul cuvantu- lui). Ne punem emofiile in cuvinte si mai putin interiorizam nevoile. Cantam, CAntatul ne va da o stare de bine. Daca simtim necesitatea, ne retragem in sine, numarand pana la 20-30. Vorbeste singur, alternand vocea (voce soptita, murmurata, soapta sonor’, voce obignuita), Asta ajuta gandirea, ulterior si vorbirea. Concentreaza-te asupra lucrurilor extrem de importante, Nu toate odata le faci. Asa este viata-si nu dai inapoi! Nu exista raul, exist modalitati de a interpreta cele ce se intampla in viata. Toate se intémpla in momentul potrivit. Cand simti valul de nervozitate, ia atitudinea potrivits neconditionat (sa castigi ceva); manifesta entuziasm, nu mnie. Evident, "gandirea doare”. Schimbam modul de gandire. Pentru gindire pozitiva, daca nu avem resurse suficiente, facem mai multe antrenamente in aer proaspat. Miscarea corecta si suficienta este un remediu de prevenire a dificultatii verbale. Cand suntem in faza de consolidare, este un mijloc de reglare. Activitatea fizicd o introducem in rutina cotidianului. Avem grija si mentinem tempoul respirator normal (in 2/2-4/4 timpi, ritmul biologie) incepem activitatea fizica cu efort treptat, etapizat, intr-un mod adecvat sanatatii. Astfel vom evita acumularea acidului lactic in organism. Exemplu de activitate fizica este gimnastica de inviorare: exercitii cu/fara greutati Ja mana, facute din pozitie culcat, minimaliznd incordarea; mersul obisnuit, merstl Pe varfuri/caledi. Aerul proaspat si apa/dugul rece ne revigoreaza instant. Pentru mai multe detalii, consultafi kinetoterapeutul.Important! proxima viziune Sinatatca fine de minte, trup si suflet, Faptul cA ne inchipuim ea avem dreptate sick celal se ingala este cel mai mare obstacol in calea recuperirii. De acee impune cu necesitate si renungim la propriile noastre prejudecii si superstitii particulare, daca vrem cu adevarat si vorbim fluent. Migcarea cu alternarea starii de jncordare si relaxare este un paratrasnet pentru descarcarea supararii si nemultumirii. Daca vom reusi in acest sens, nu vom aluneca in deznadejde sifticd. Nu vom face boli de suparare. Vom mentine starea emotional cu mai putine ingrijorari, transformand emofiile in ceva bun. Vom avea toate motivele sa zambim cu bucurie, calm, liniste, relaxare si rabdare. Se vor descoperi resursele universului interior-valorile spirituale. se Schimbarea in bine total neasteptata vine. Vei simfi necesitatea de a mai face ceva cu dispozitie buna si simtul umorului; cu o doz ponderabila de amuzament. Treplat vei deveni amuzantul familiei (usor dezordonat, galgios pe bune, glumet...). Astfel uitam de stocul de neplaceri, chiar si traume psihice depuse in copilirie. Fluenta vorbirii poate fi afectata intr-un anumit context. Pentru reme- diere zilnic vom antrena miscarile fono-articulatorii, ritmul si intonatia. Priveste in ochii conlocutorului. Mentine mainile deschise (palme, nu pumni) si zémbetul sincer. Serie, picteaz& cu mana opusi (stdnga pentru dreptaci). Astfel, vom controla cutsivitatea vorbirii, Discursul incetinit si clar il mai putem obfine prin respiratia abdominalai (linistitoare/de relaxare). Antrenam miscarile fonoarticulatorii prin framantari de limba: + Nimeni nu schima pe nimeni niciodata. + fn faza de consolidare, a fi pe picior de plecare, fara de framantare si suparare * Susoteste si sopteste sdsait, lejer si gales din stima. + Jucdusul spiridus trebaluieste vitejeste. + Si asa vitejeste, se sfargeste si se jeleste vrajba dintre vrajmasi. + Carabus trepadus sau spiridus, ghidus si jucdus, se da in sinius. Ar fi bine s& ne spunem: Sunt mai puternic pe interior decat ma exprim in cuvinte si fapte. Respect disciplina in diferite arii ale vietii, Raspund provocarilor-nu le evit. Trebuie sa ma obignuiesc si depasese singur fiecare situatie de comunicare (ct unele exceptii episodice). Voi controla si domina temerile verbale si voi climina atitudinea de refuz. Nu voi refuza nicio situatie verbal. Muncese cu identitate proprie, facdnd ce pot mai bine. il ajut pe cel mai putin abil ca mine. Sunt la volanul propriei vieti. Mereu controlez ce si cum fac. Ma bucur de ce am azi, acum, aici. In consecinta voi sti s& transform problemele in oportunitati, Rezultatul va veni in timp.”. Lasd timpul sf lucreze, dar sa nu regreti cH a trecut $i Putin ce ai facut 12Nu ne obosim ochii cu informatie inutila, neplicuta si dundtoare. Orice ecran folosit in exces face ri, ne poate face dependenti (pierduti in telefon ore in gir... Ne afecteaza social si ne face sedentari cu suprasolicitarea coloanei vertebrale. Ulterior yom dobindi mai multe afectiuni degenerative (hipotonie, astenie, demineralizare osoasii). Sane antrendm auzul cu sunete si melodii placute, evitind zgomotele tari Mai putin video si mai mult audio! Beneficiile si puterea tehnologiilor le preluim doar pentru a ne schimba viata in bine, Te sfituim s selectezi recomandarile care {i se potrivesc si care sunt utile. Astfel, 2-4 solutii de recuperare ar putea sd-ti schimbe viata in bine. Viata este un bagaj de clipe si emotii. Pastrm credinta si facem mai usor ceea depinde de noi. Putem fi astizi mai buni decat ieri si maine mai intelegatori decat astizi (crese gradele de intelepciune). Sprijinindu-ne pe cer, vom fi pe un drum ascendent. Frica nu va avea nicio sansa, Curaj! Postfata Alegem exercitiile corespunzator varstei si sAmatatii, Actionam zilnie pe 4-5 repetari fiecare exercitiu selectat. ,,Exercitiul si repetitia sunt mama succesului.”. Recomadirile potrivite cu copilul de care ne ocupam-interpretate prin joc, miscari ritmice, cdntec. Desfisurim activitatea cu scurte intervaluri de repaus. Nu continuam activitatea cu insucces. Oferim instructiunile cate una, simple, clare, cu pauza intre ele (si se gandeasca). Evitim hipersolicitarea intelectuala. Dorim sa aveti o influenta pozitiva asupra copilului/adolescentului, ajutan- du-I s& simta necesitatea si plicerea de a comunica, sd inteleaga importanta si frumusetea limbii pe care 0 vorbeste. Vorbindu-i cu blandete, vom crea incredere si punti de comunicare intre noi Vorbirea adresata trebuie sd fie adecvata nivelului de dezvoltare si nu varstei biologice a copilului. intre acestea poate fi o diferent de cativa ani. increderea Dumneavoastri in puterile si capacitatile copilului/adolescentului il vor ajuta si se dezvolte multilateral, armonios si sinitos. Mult succes! 13