Donath Andras- Fâskerthy Gyorgy- Haas Endre

\MISTERELE UNEI CURSE

* *

Colectia .Povestiri şfiin!ifico-fanfastice-

69
 T.reducere d in limba ma g h iar ă de:
CONSTANTIN OLARIU

Nr. 70-72 - ,,11-listerele um•i curse• de A. Dun;ith, Gy. Fn�k1•rlhy. şi

E. Haas.

Nr. 73. - Două puvt>stiri de Nalhanlel t-lowlhurrll'.

Pentru a putea rAspunde cu promptitudine numeroaselor

manusrrise pe care le primim la reda('tie. ru11lhn pe loii acela
care ne trimit lucrlrl spre publicare ca textele lor •il fie dactilo­
grafiate. De asemenea Intrucit plnnul de apnrllll ni c ol ecll el
noastre cuprinde un numlir suficient de ro mnne, ru11llm pe 1111- 1
t ori ca povestirile lor si nu depişeucli n fuclcollt (ă0-55 pa·
glnl dartllograflate la doul rinduri).

•• ... ••,.•• • • ••• 1-. • ., •

Coperta-desen: D. IONESCU
 REZUMATUL CAPITOLELOR PRECEDENTE

Marele cotidian parizian Journal d'Europe, pentru a-şi mări tirajul,

donează un premiu de 100 milioane de franci ciştigătorului cursei ci­
cliste Kharlum-Cairo-Suez-Port-Suid-Suez-Cairo. Vestea produce o
mare vîluă In lumea Intreaga. Tmsturile de bookmakeri se pun tn
mişcare să-şi recolteze pariurile amatorilor de sport.
Bookmakerul londonez Iim Nnrton, la ordinul unul ,.boss" ameri­
can, pleacă in Brazilia. in adincul ptidurilor uirgine de pe Amazoane, la
vila singuratică a profesorului Miguel Camberra, fost dr. flei11z
Krause. un criminal de rdzbol nazist, care a inuentat un medicametit
,,Mepocalinan. Medicamentul are particufaritatea cii pentru un timp
limitat sporeşte puterile fizice ale oamenilor care insa la sfîrşitul tru­
tamentufui înnebunesc. Profesorul pe uremuri a fost comandantul unu:
laaăr nazist. unde a facut experienţe pe pielea interna(i/or, omori��rt
aproape 40.000 de oameni. Trusturile ameri�fllle l-1111 sa/uat din m/1111
tribwwlului internaţional de la Nurnberg, Trusturile de bookmakeri
încearcă c11 aiutorul Mepocalinei, să cîştige marea cursa.
Ziarista Yuonne Charpentier de la ziarul .. Vie outorieren se prega·
teşte să plece 1n Egipt, la marea cursli, in calitate de coresponde!Uă. In
antwamera Federaţiei Franceze de Ciclism face cunaştin'fă cu Roge•
Bertrand, tînăr muncitor de la uzinele .• Retzault* şi ciclist amatoc. care
la indemnul tovarăşilor sai de muncll urea sd participe şi el la cursă.
Respins ele Federatie să fie inclus In lotul oficial, muncitorii fac o
·
chetă să-i asigure plecarea.

(Continuare din numiîrul trecut)

Locorde opri l:ln taxi şi dăd u şuicrului adres a unei drciumioare
din Montmartre.
- Opreşti la "1"aimuţa piticii", exclamă. apoi se intoarse sprl"
Yvonne.
- Nu ti·am spus eu că femeile şi ltoliticienii nu ,poţi ş ti nici­
odată in ce ape se scaldă?
- Pesemne de data asta t ot u şi ai ştiut.
- Ascultă-mă. Dacă o fetişcanil de douăzeci de ani vrea să fac;t
in acelaşi timp şi pe femeia, şi pe diplomatul înseamnă că-i poţi au1.i
nu numai cu vi nte l e, C'i şi gi n duril e . Totul devin e simplu, ca şi c u viu ­
tcie incrucişate pe care Jucques al nr.·stru le decupează cu atîta zel
din numerele din dou ăz e ci şi patru ale re vi stei "Marianne",
Yvonne pufni ln rîs.

3.
 - Şi trebuie neaparat să ştii chiar totul ?
- E meseri a mea, vezi bine !
- Da ? .Af und s pune-mi la ce mll. ginde �c acum ?
- Vrei să-fi spun, stimată colegă ? Cii am cnnslrnflt sii Jtlt•l"l in
Egipt pentru că vreau să te cuceresc. ŞI. cu adansul : "CI"·stlu w tlru­
mul s-a făcut, ş eful oe băiat drăguţ, dar las' cu-i anit t'lf cri In miru�
nu se obfin succese uşoare". Aşa e ?
- Nu tocmai, făcu Yvonne. imi spuneam cii şl'lnl e intr-udr�var
biiiat drăguf, ce .păcat insă ciH atit de lncrr:wt.
- Citeodatii imi pare şi mie rău că sint atit dt• htcre7.nf, nnt•nrl
mă intristeazii chiar, dar ce !>ii rnai vorbim dt• vremt• ce dunllll'ata
nu te-ai gîndit la astn 1
- Spune-mi, te rog, de ce-ui conslntl lt �ii 11lcc In l� lll ltl ?
- Pentru că sint cunvins că vei face trealui bunii, dupll c u m slnl
convins şi de faptul cii ziarul va profita lntr-udrv;ir de Jlc urmn repor·
lujelor .primite de la trimisul său spechll.
- lfl pmmit di n-o si te dezamăgesc, zhe Y vou ne pe ton .:rnv.
- Nici eu rpe dumneata, mai cu seami d ulei ni se va sNvl o
Jnasii ucelt�ntii.
Maşina frinii şi opri . Yvonne şi Locordt• coboririi.
• - Lu ce urii trebuie sii lii a c as ă ? lntrrhli l.ncurde.
- La zece... udidi la unsprezece, vre;ru sii sp un. .. st• incumii
.Yvonne.
- Cu alte cuvinte llt orice oră vrei. Miimica 11re inaedere in
fata el ,; pare-se eli pe bună dreptate . . , Eu, In �dtimb, dnc1i '"' '"
snperi, te duc acasă la zece şi jumătate. 1\\ lc nu ml·n dat miunh"il
mai multă invoire ; se vede ci n-are Incredere In mine.
- Bine... Jean.. ., spune-mi, eşti insur111 'f
- Mal riiu decit atit.,. mult mai riu. Am o men a jeră cu numele
de Mur g ot, Face cit zece soacre şi o sulă de st�r�:cnfl de cltvaleric.. ,
Senra trecu repede, Intr-o atmosferii de dt'ol'linii veselit•. Locordc
comandiî şnmpanle, dar nu biiurii mult, Îllr la mleznl IIUJtlil Yvouuc
ltjunse intr-adevar aC<�să. Eril putintel obu�ltii, dnr funrte fericitii.
Poate din c·auza serii de vară . .. Suu 1wate titlt'rclt'll ?.. . �ampa­
nla ? ... călătoria In EJript 'f. .. cine ar fi fllllnt !>pline ce nuumt• o fiicca
şii fie at i t de veselă i'.
•
;· • *

.,Tra-la·la·la·la-lam".- Friln�ois se urdl 1''' uu hutul şi-şi rididi

mîna. Muzica amuJi,
.
- Frati muncitor i ! incepu Franc;ols. Vii mulfnmrst� cii ali venrt
intr-un număr atit de m;tre. Noi sintem hucumşl �� vt·�cli la �: i n dnl tel
to varăşul nostru de muncă Bertr:tnd va Jllth·a avra prlh·jul sii ilrottc cc·l
in stare. Nu ştiu dacă va cî şti ga curs;t, nu crt•tl ,l\ Iasii Jtrhnul, dar
de un lucru sint convins : că \'3 face tot ct•·l \'a 'la In t)Utlnfă, ci· i 1111
ne va face de ris. Be-rtrand e un adev01rat mundlur şi 1111 r�dcvărnt
sportiv ...
La auzul numelui lui Bertrand, o:Jinrnil lnet•ipuni 5ă nplitutk,
- Trlliască Bertrand !
- Trliiască campionul nostru !
- Trăiască invizibilul! strigă cineva.
Multi izbucniri in rîsete. Poreclil de "hl\'lzlhllul" se trăgea
încă dţ fC vremea cind Bertrand fusese ucmlc şi timp de o săptă�
·
mină taică-slu umblaf>l! prin tot oraşul după e l c a să -i tragă o bătaie
a f lind c.i, in loc să meargă la cursurile de d upă-amiaz ă, ,.puştiul" se
ducea la antrenamente de ciclism.
- Şi chiar dacă de dab. asta n-o să iasl p rimu l, continuă Fran­
�ois·, ba poate nici măcar printre primii, pentru el va ti totuşi un bun
prilej de invătătuf"ă, de experienjl, îi va spori combalivitatea, şi sint
sigur că intr-o bună zi fiec·are muncitor francez va ii mindru de el.
- Vi\·cnt les OU\'riers 1 T-răh1scă muncitorii 1
- Vive la Fr:mcc! Trăiascii Franj a 1 strigară cijil•a.
Fran�ois se dădu jos de pe butoi. Locul său de .pe estrada impro­
vizată fu imediat Gcupat de Pierre.
- Fraţi muncitori ! incepu Pierre... Hei, nu mă întrerupeţi ! se
adresii. intr-o iparte către un mic grup care se apucase să protesteze.
Fraţi muncitori ! Propun să s tri n gem o sumă şi să .pariem cu ea pe
Bertrand ! Ca să-I încurajăm şi in felul ăsta !Ştiu câ printre n&i se
află multi şi de la ,.Citroiin" şi di n alte uzine. Să siringă şi ei parale.
Ce dumnezeu ! ? Par i ază pe un munc-itor ! De alt f el vă mulţumesc
tu t uror că aţi venit la balul nostru.
Ultimele cuvinte le strigă, altfd nu s-ar fi putut iace auzit din
pricina uralelor şi r opotelor de aplauze.
Multimea dansa şi ri d ea, minca şi bea. Se organizarii jocuri şi
tombole, din al căror beneficiu urma să se acopere cheltuielile- pentru
ec h i11a m cnt şi drum ale lui Bertrand.
Un tînăr sl)ldat cu brasarda ,. U.S. Army" se pripă şi in stradă.
Un fost maquillard intonă cintecul : ,.C'est ă J'aube" . •. Ami, c-ntends-tu
les volles noir,·s des corbl'aux sur lt•s plainrs ?" .. incepu să cint•• un
nitui marşul luptiitorilor di n maquis. Anzindu-i, solth•lul fâcu stinlla
imprejur şi displiru ca din pu�ă.
- Ehei, aici nu eşti la tine acasă, domnişorule. observă un mun­
cilor bătrîn de la .,Citroen" care văzuse mai multe greve in v ia ţa lui.
- Se cară, căci ştie că azi in fa!a noastră e şi el ,.b c che ", zise
o fata cu pă r ul bălai.
Iar strada dansa, minca şi bea ..1\-hmcitof"ii erau veseli, petreceau
pentru un t o v a ră ş de-al lor, după vechiul obicei parizian.
Pînă seara se strinscră de dou;i ori atîţia bani ciţi ii trebuiau
lui Berirand pentru drum, plus 5.0()0.000 de franci cu care Pierrc,
avind consimţămîntul muncitorilor, parie pe Bertran d,
Bertrand insă nu scoase tot t.impul nici o vorbă. Er;� frămîntat
de gindul dacă va izbuti să ri1spliilcască increderea t on râşi i or săi.
:•c·cln, la cursă. Soli�aritatea
·
muncilorc:lscă obligă ... şi pe" krenul de
sport.

* ...

Expresul Napoli-Roma striibiih'a in gl)an ă cimpiile insorile ale

Campagnei italiene, Van Kawen uu simţea razele pliicute ale soa­
relui ; huruitul trenului il scotea din lire. Smuci infuriat de c u rea u a
cu care se legase de scin d ura de sub vagonul cu cărbuni, apoi se
intin·se din nou. .
- Veni-le-ar rău să le vie, că ch' c ind au pus picior ul in Europa
nu ·p l)ţi ajunge nici măcar pe un v;u�Jor! bombăni Van Kappen in­
fur1�t.

• , . .In �n:-1·' . . ,Prietene, auzi tu <>:ti\� IH'grul zhor :�1 cor!Ji!or dc:1.
, upr,. dt.llll·.i"or ?"

5
 Continull să înjure cu .năduf intreaga armnlli a Stnletor Uulle
pentru că un sergent care-I inhăţase tocmul in clipa in care vuln s1i
se fuf"işeze in Imla cazanelor de pe vasul "'l'he Scurlet Plmtu�•·nel'' il
alungase cu lovituri de IJiclor,.. pentru eli IHIVIISt!St' bani cu care �1i-l
mltuiască. ·

Dar trenul se sinchisca prea putin de mihnln·a lui V un l(n.JIJII"II

şi inghlfea cu indlferenjli kilometrll, llflropllndu·sc de �eurn Celhfii
Eterne, Sernaf-o•rul era pus pe mşu, uşa cii ln·nul se 011rl cllt•va
secunde.
CăHilorul nostru işl piiriisl in acest thn,tJ uscun;d�ul şi, luind-o llc·n
lungul şinclor, inlrii ilgalc pc •pernn. O do111nnii t'h!JI'IIIIIII il hlt-n M'lllll
sli se npropie, uriitlnd cu mina spre bagajele t•l, dur Jlrldt•nul nnslrn
- cu toate c� l·ar 11 prins bine cîfiva ![oloiCIIItl - se IJrt•liku dt 11·11
vede. Cu sindicatele Italiene nu era de !!'lumii, Iar hamalii r.ruu vt•s-
1111 pt•nlru felul lor direct de u .,aranjn" pe ct•l cnrc inccrcnu sil lu­
creze .,la negru".
V1111 KWPIICU se strecură de pe peron, 11llnisl Jl·aru şi porni ames·
lec11l in muljinwa pestrijii care forfolea fiC sll·ndii, Inspre Vi11 dcl
Corsu.
l>natc nlciih!ri in lume t>ielrelc nu sint nlit de �rriiltoare ca aici,
la Roma. Oraşul relor unsprezece coline tJltslrcnz.ti nminlirlle unti­
chităjii, ale Evului Mediu şi ale tlmpurl!nr noi, iar cllidirilc lui
p:t·r a fi aranjate dinadins de 1111 regizor lliJ:"ant.
Dar pe căh•lorul nosfru, neras şi obosit, Il alrăf,!·e:nl mni dclfrab;i
osteriile ademenitoare decit minunile de pc Monle l'afallno şi Moult·
V aticano. Nu-i ajungeau banii nici măcar de nutobus, aşa eli se viiw
nevoit să-şi tîrască ciolanele obosite spre oraşul nou, in llllllii'J:UI care
incepea sa inviiluie priveliştea cu umbrele sale vlolele.
Pe poarta unei clădiri mGderne de pe Via del Corso se afl:t o
tiiblilă rnititidi purtind inscripţia : .,.lacqucs Raumiere, agentură __de
brcvele" '
Van Kap11cn urcă obosit scările, se npri in fafa und uşi de lot
t•laj şi sunii. La semnalul soneriei ti rlispunse un �rlas care nmlntra
de urletul unui leu poflindu·l plin de mnabililatc:
- Entrf'l! Intră 1 Uşa·i deschisă.
Van Kap!pcn intră. la un birou mart•, aşezat chiar in mijlocul ca­
lllerei, şedea o malnhaHi de om şi fuma, scnjind roluJ:"nalt• mari dt�
lum dinlr·o figmă groasă ; fllrll să se slnchiseascii dt• nstJt•dul JI!IJW·
sit al vizitatorului sliu bărbos, continuu sii-1 pnflt·nsrii c·u nct•t•aşi
amabilitate.
- Poftim, po-ftim, luafi loc. Cu ce vii fiUl st·rvi ?
Van KapfJcn se 11şezii pc un scaun �i, du�Jii l't' lşl drt•!>le l{lasul,
incepu sf1 vnrbrnscii 11e franjuzensca lui dL•ndu:alii, iuviljalii in lc�-:lu·
nea st·ri:iinft.
- Am o inventie pc care uş vrea s·n vind,
- Fantastic 1 mimmnll urlă Baumlht•, flC unull St' III>IN·ii spre
musafirul sllu şi-1 inll·ebli in şoaptl : ŞI dt•stlre 1'1'-1 vnrhn ?
Van Ka.ppen inl!hijl in Sl'C.
- 1,111 ..,, rosti anevoie, pili... un mutnr.
- Un motor '1 tresiiri cu un zimbet In t'nlful �rurll Uanmlerc. Un
motor adevliral ?
- IDa. un motor adcviirat, intilrl V1111 Kal>llt'll,
- M.lnu11:1•t ! urlll din nou cit il flnt•au tJIUminll urhtşul patron
al agc-nlie'l de brevele. Minunat 1 şi... In SJ>Uilt!, contlnult iar In

6
şoaptă, •.. e cu benzină s:�u cu electricitate ? Sau, nu·i aşa, e un per­
pe-tu-um mo-bi-le?1 Ultimele cuvinte sunau aproape amenintător:
Nu-i aşa, un per-pe-tu-um mo-bi-le 1
- Nu, din păcate nu-i vorba de aşa ceva, rispunse Van Kappen.
dar e un motoraş foarte bun, grozav...
- Da 1 grozav! il intrerupse Baurniere, dar Van Kappen nu se
lăsă:
Grozav de mic şi de puternic, işi termină propozitia.
- Grozav. da, c intr-adevăr grozav, m('nsleur... cum vi spune?
- Van Kappen, răspunse Inventatorul.
- Deci Van Kappen •.. Clientela mea e uriaşă. Eu insumi sint in-
giner, mi-am Inceput studiile la 1\\iinc:hen, le-arn terminat la Oxford
şi am predat la Grenoble. Sint vizitat zilnic de c:el putin o sută de
inventatori! l>e c:rl putin o sutiî 1 ŞI ce-ti inchipui dumneata? Cu ce
mă trateazl c:lien!ii mei? Cu mnloare 1 urlă Baumiere. Motoare, şi
încă motoare foarte bune, care n-au nevoie nici de curent electric, nici
de benzină, nici de cărbune. Imi vine si-nnebunesc:! Perpetuum mo•
bile ! Unul dă drumul la apii dintr-o stropltoare de tablă peste 1)
natii, roata acţionează o pomp11, JlOmpa urcă din nou apa,· apa cade
Iarăşi peste roată. Da ... Altul lea!l'il in serie atitea ' 'lo
otoare şi dina­
muri incit ai putea să umpli c:u eli� Roma-ntreagă, şi toate acestea se
ac:tloneazl unul pe celllalt, fării dîrbune, făni benzină, liră nici un
fel de energie din afară. Un nilul a Inventat o bucată de fier care sare
prinlrt nişte magneti in chip de pis ton, c-e, printr-un sistem de biete,
transforma mişcarea llm•ară In mişcare de rotatie, actionind un dinam.
Vrei să mai continui? Dintr-o !miii, cel putin nouAzeci sau noulzecl
şi cinci au inventat cite un perpetuum mohlle.
- Dar ..., incerci sl intervlnl\ Van Kn.ppen.
- Nici un dar. Nici ceilalti nu sint mal de�tepll. lrrl m-am po-
meni! CII un Jl'enlu, care mi-a prezentat un prulec:l de automobil care
umhla pe picioare afirmind el dud dumnezeu a făcut c:a omul si aibli
picioare, înseamnă că acesta-! modul cel mal superior, deci şi cel mal
perfect de a circula. Concluzia : sil nu�argă şi automobilele pe picioare.
Altul voia să mli convingă sl-1 Cllllllliir mlcroinstahttia pentru capta­
rea energiei solare, cu oglindit com·avil, c01re se monte:u:ă pe automo­
bile. Simt că-nnebunesc, innebunl.!sc: de-a hinelea, trăiască tehnica 1
incheie Baumiere lăsîndu-se pe Sll:tte cu un suspin adinc. Aşa incit slî
fim lămnrlti de la bun Inceput. llncli al de gind să-mi vii c:u aş;.
ceva, mai bine-ti dau un sntar, dar sil nu-mi Intinzi asemenea pro·
iec:te pe birou.
- Păi. vezi c:ă nu e tocmnl a.)a. Eu mă multumesc şi cu auto­
mobile cu rnti. Am făcut doi ani la Ziirich .. .

- De filozofie? intrebl B:uuuli,re bănuitor.

- Nu. De politehnicii.. Cunu.,l' tkstul de bine a doua teoremă a
termodinamicii c·a să-mi treacă pnlt a dt• a visa vreun per-petuum mobile.
- Cunosc eu măgari care ştiu Jlrinc:iJliul antropiei şi lotuşi con­
struiesc pef4>eluum mobile,
- Eu însă nu, puse capăt suh.il:clului Van Ka.ppen. Motorul meu
are opt centimetri lungime, patru su!e ele mii de turatii pe minut, fără
sarcină, douăzeci şi cinci de mii in sarcină, ar trebui să producă teo­
retic o 1mergie de trei cai-,putere, şi dul scot din el fără doar şi poate.
- Aşa·'?. Şi pe urmă te trezeşti. Cum îll inchipui că s-ar putea
atinge·o·1lsemenea turatie?

7
 - Bineinteles. motorul are axul susp�ndat, echilibrat Jlrin ma�:·
netism.
- L - ai in cerca i "!
- Am inj;lhebat un modei pentru curent continuu, dar nu mer-
ge. Ar trebui î nlocuite Jleriufeie cu aer ionlznt, sinl{urul luau Jll! t"an·
n-am izbutit să-I rezolv. De itccea am p referat sa translrmn cun·nlul
şi să folosesc un motor cu circuit inchis.
- N·ui decit, dacă·ji c11nvine. Din partea mea p ojl sil-I trunslunui
şi in turboreactor, dacii vrei. �u discut decit dup a ce viid mullt·lul.
Ne-am injdcs? Deocamdată tine 5.000 de lire şi ll·rminii· l i np•·rh·n­
fel�. Dacă motorul funcţionează, stăm de vurbil d espr e 11111ănuntc �i
inch ei em contractul. Şi acum te rog să·ml complctczl '' chllanj1l JICII·
!Tu cele 5.000 de lire. •

Van Kappcn completă chitanja cu sufletul la �eurli, npol o scrnnă.

- Cinci mii dr: lire! Ho-la-l:t!
Strînse mina lui Baumiere, care răcni In urma lui cit iljinea guru:
- Nu cumva să stai de vnrbă cu altul... Ln revedere 1
- La rev e dere ! răspunse Van Kappe11 cob ori nd sciirile Ullroape·n
zbor. Porni voil:s 11rin o r aşu l scaldat In lumlmi, hotărît să intre in
prima o �terie care-i ieşea in eule.
Se IAsa searn asupru Romei,

CAPITOLUL V
Rar se i nt i m plă să se lase ceaţi In lunu uul(nst pinii şi la Lnu·
dru. Văzutii diu avion, metropola, cu c:rle unsprez�ce milloune dl•
locui tori pe cure·i avea, arăta ca o r:lltllâ uri a şă inlinsll de ltmbch•
par�i ale estuarului Tamisei.
Intr-o zi de luni 11 lunii nu�:ust. intr-u n a dintre sllll le de aştep­
tnre ale uerupurlulul de lu (:roydon, doi �renllemt-ni bine imbriic·ati
fiic:t'llll CIIIIUŞtinjă, strinj.!indu-�i miinile. Amind oi soslserii <'11 avionul.
l>r. Mi�:uel Cnmberra 11il.răsise Rio de Janelro in zorii ltceleia�i zilt•,
pe cind tl or st . Miiller plec u � e doar cu citeva ore mnl devreme •lil'
liumburg. Cu (<late ci n u se viiz us erl in<"li nicludatll !h' rcr:u nu�c urli
(prin semne c:onvenjlonule) de i ndată. cn nl�te vechi cunoşlinl••, mai
bine zis chiar prieteni la catar;ună.
Camberra işi fre c·;, cu o mutră cam a c rii drenptn smrtrnatii de
stringerea prea călduroasli a miinii lui Hont şi, r.tl 1111111 eurt! cunoş·
lea mai bine rosturile prin partea locului, l şl lnvltli noul eunoscut la
un p ahar de whisky. Dădură băutura peste cal' stind in tll d nu re la
bar, apoi luurii un taxi şi p;irăsiră aerodro mul.
Clllătoria durli mai bine de o oră. T111lnl ll·prl Int r-un cartier moti
înd epărtat al Londrei, in iuta unei vile sln1furatlce, incuujurat;i de un
gard· de fier lorjat, niilpădit de viţă silbatic;i.
Ca m berra p lăti cursa, iiJIOi scoase o minu,culii cheie ynlt• şi des·
chise poarta grădinii. In faja vilei se nfla u Jlriitlinii JlCII Lcnillr••,
destul de părăginită. Grupurile rotunde şi uvalt- l'rtlll inwnjurate de
boschete tunse in chip de animale şi fieurl luutaslicl'. Griidlna şi chi·
direa e r au nii.pădite de praf. Era vizibil r;i se scurs1•se multii vrem e
de cînd proprietarii nu mai foloseau vila.
C am b er ra o luă inainte şi-şi conduse noua r un nşlintl in v ilii, fiiră
să 5e �ridu-e d şi el intra tot pentru prima dntil in nceastă prop rie­
hl'fc. Urd. cu paşi g răbifi, cu aerul otnulul urc !'il' si mte ca la e!
a:ca·si, seara ·dt- lemn acoperită cu un prrş, iiJloi, uJu,us la etuj, o lua

8
541re stinga şi se oprs tn fata unei uşi pe care o deschise, poHindu-1
pe H orst �ă intre.
- Asta va fi camera dumitale. Personalul de sen•iciu se află
in concediu. aşa că deoc:amd·ată ne vom gospodări singuri. Pînă ne
sosesc: bagajele, odihneşte-te puţin.
Profesorul închise uşa, BIJ'Oi, c:nntinuindu·şi drumul pe sali, intră
intr-o altii cameră. Se uită in jurul &ău şi se arătă vădit multumit de
ceea ce vedea.
Intr-un colt al camerei se afla un birou masiv. In la!a unei ca­
pele, pe o măsuţă, se zărea un apnrilt de radio, iar de-a lungul pere­
ţilor se aflau rafturi înalte cu cărţi. Camberra nimeri Iară prea multă
greutate barul montat in perete, il deschise şi scoase cu un bombănit
satistăC'Ut o sticlă de coniac Cnurvoisier. lşi luă din bar un pahar
cu picior şi se îndreptă Sf�re divan, unde se lungi şi incepu !>! soarbă
încetişor lichidul al cărui buchet trilda o vîrstă de cel puţin cinci­
sprezece an1,
La rindul lui, Horst Miiller era tot atit de mulţumit cu c:amem
lui. o cameră asemănătoare c:n rea a profesorului, cu deosebirea că,
in loc de rafturi cu cărţi, pereţii eran ac:operi!i de materiale sportive;
un sac: cu nisip, greutăţi cu arcuri, florete şi săbii, disc:, suliţă şi chiar
şi o bicicletă de curse cu c:onturur i zvelte.
Horst s e aşeză pe divan şi dădu din umeri.
- lată-mă deci şi aici. La urma urmei, dacă mă plăteşte, restul
mi-e indiferent. Şi mi-a venit cn o t•leaşcă picată din cer: o mie de
mărci pentru un fleac:. Iar aici e vo-rbc1 să-mi mai dea alte nO!Iă. Ce
naiba or fi vrind de la mine ? îşi zise Horst, făcînd un gest cu
mina.
Apoi se trinti greoi pe divan. Fu cit pe-aci sii aflpeasc:ă, cind
deodatl glasul unei sonerii il trezi din nou. Se îndreptă spre uşii,
d;•r cineva ciocăni, şi Horst nu mai auzi decit glasul lui Camberra,
care se îndepărta:
- Stai liniştit şi vezi-ţi de tre il h ii ! Ne-au sosit bagajele!
Horst se trinti din nou pe canapea, uitindu-se liniştit la cei doi
hamali care-i aşezau geamantanele lîngă perete. După plecarea hama­
lilor se pomeni cu Camberra, care-I anuntă că pînă a doua zi dimi·
neaţă erau liberi amindoi.
*
* *

Tn spatele vilei se afla o mare pistă de antrenament, H orst 1\\iil·

ler pedala nebuneşte. Camberra, cu un cronometru in mină, se mul·
tumea să-i strige din cind in cind : "Sporeşte viteza !� sau "mar
incet !w.
Pe pămînt, la picioarele profesorului, se afla o trusă medicală.
Antrenamentul incepuse in zorii zilei, iar acum soarele era destul
de sus.
- Der Teufel soH dic:h holen 1 Lua-te-ar naiba ! bomblini furios
Horst. Pesemne ăştia m-au adus aici ca să mă ucidă călare pe bi­
cicletă. Au de gind să scoată din mine mia de mărci pe care mi-au
dat-o.
Profesorul se uită din nou la cronometru, apoi strigă :
-Tempo!
Horst incepu din nou să pedalczc de zor. Dar oricit de furios se
simjea, nu izbuti să-şi înăbuşe disciplina nemţeasc:ă pe care o avea

9
in singe, a st fel că re s pecta cu sfinţenie d ispozitiile profesoru lui. SI
aşa goni pină la prinz, fără oprire, cî nd, in sfîrşit, profesorul i l diicfu
v oie sli coboare de pe bic i cletă şi făcu se mn namilei musruloase s�
se ap r op ie . Horst porni spre el încov�iat, cu genunchii mul aj!. Pru·
fe sor ul il contr olă tensiunea, reflexele genundtilor, ale incheleturllnr,
maxilarului şi ochilor. li cercetă Inima, plămîni!, 11 intoarse şi pe
fată, ş i pe dos şi in ce le din urmă 11 bu tu multumit peste umlr.
- Bravo! Te·a inzestrat mămlca cu lot ce ll trebuie. O să rnlştl.
·

- Ba bine că nu 1 zise Horst cu fllils t ar e, dar in sinea sa 1�ra

de altă părere. ,. C um dracu să r ez i ştl la aşa ceva ? Las' d·ml iau
eu tălpăşita. Să te văd cum ai să-mi mal măsori tensiunra ? Poale
după urma piciorului !"
- Şi-acum si mergem la masă, il invlt ii pmlesorul l uind-o �11re
vilă . Horst îşi aruncă un halat pe ste umeri şi Jlllrnl alene i n u rma lui.
lşi liicură un ham an<l eggs • pe reşoul. c· u Il :IZ şi cite o ceaşcii
de ceai, iiC)oi deschis er ă citeva conserve de sardele. icre nejlre l'i raei.
Profesorul işi turnă şi o b ăulu rlc ă , dar lui llorst nu·i dădu voie să
gu ste nici o piciitură.
- Acum ai o oră de repaus, după care pornim Iar la tnabă 1 zise
pr ofesorul, retrăgindu-se in c amera l u i.
Antrenamentul ronlinull şi dt•pă"amlazlî, dar de data ac ra st .t In
conditii mal ar·rl'lr. Profesorul legă de blciclrtl\ un par greu pe ure
Horst fu silit să-I tîrască tot lhn1•n! dupll el.
Plnli s ca ra illttrenamentul il dădu r ata. Cind profesoru l scoase
tensiometrul, Horst închise un ochi, ultl fn d u se la omulet ul din fala
·
· ·

lui numai cu celalalt.

,.Mă, cind l i ol arde o 11alrnă - i:JI zise - te trezeşti tnrmal 11e
·

lumea cealaltă, să I ri acolo l�nshmc:!. I ngerilor". Dar cind !te J:indl

la cele 9,000 de mlircl, oltă liisln du·l Jle Camh�rr:o '<i\·1 "1"1ce ap ar atul
pe bra t.
·
·

l>e abia ajunse, cu c·hin cn vnl, la vii.. ; sl·n!ea el picioa re le nu-l

mal fin, 1 se ln'tl l et i cc au ht H ecare pas. N:t polii nici m;îcar să se
atinga de mincare, dur proft•snrul inslst4 :
- Măninca! Milnincll Fără mincare n·:�i cum sll te rrdresezl.
Horst se supuse ş i inghiJi buc a tele cu rc •; cmn 11 rr. .,CI' s�·ml ruai
bat gura cu un .pisălog ca iisl<l 1" - Iti zise , In ti m p C\' 'lr. du�c in
ca mera lui, unde se pricbuşl Jte can ape a de ,,�rea I·Otr fi lovit clut'Vil
in moalele c:q111lu i ,
·

•
. ."
Pe la miezul nopfii, Hc-rst fu l·rezlt dl' ni.)il' Jlcnu·tc care se au·
zeau din ca mera a!ăturatil �i nu mal Izbuti �ii aduotrm.t. l nc l u d a t . se
sc ul ă somn or os . d e �chl se u.ş;c c01merei vecine, �c ullli lu.mntru, •'l•rinw
lumina, dar nu văzu n imic. Se culcă In lnr �1 c•rn l ur m; c l JIC flunclul
de a a ţi pi, cind il trezi din nou urletul ln�:ruzilor a l unul dlm·. ur­
mat la scu r tă vreme de nişte grohăilurl, hilriiln rl şi lwhalluri. Vacocr·
mul unei me na j er ii i ntregi de animale lnrha.tt• rillh:tl1•a 11rin pcreJI
pi.nă in camera lui.
Horst îşi luă e1c.pul intre palme şi se rldidc tl•·�pcrOtt in capul
oaselor.
,, SllJnă·-la dracu dacă ăştia n•au cilt•lall Zlu:t, doulisprezece

-'�-��
· ·şuncă (lb. cngl.).

[l O'
ore de pedalat şi noaptea umblă stafiile prin casă! Ce mi-a trebuit
mie toată nebunia asta ?
Se culcă din nou, i�i trase plapuma peste c� �� încercă - fie
ce-o f! - să doarmă.
Deodată i n depărtare răbufni o explozie, care scutură geamurile,
iar canapeaua făcu un salt de apro<�pe o jumătate de metru.
- Mă duc să omor ploşnifa aia afurisită 1 sări Horst SC'()S din
răbdări.
Dar u�a camerei sale era închisă pe dinafară, astfel că nu putu
să ajungă nici mâcar pînă-n coridor. Horst se i ntoarse încurcat, apoi
făcu citiva paşi cu i ntenfia de a sparge uşa, izbind-o cu umărul,
cind, deodată, u�a harului zidit i n pe.rete se deschise zgomotos, ��
la lumina lunei zări cum sare in cameră o pisică neagră, care i ncepu
să miaune îngrozitor.
!-lorst se opri buimădt,
- Himmel, Hcrr G:>tt ! Doamne sfinte! pesemne nu ăştia au
i nnebunit. ci eu! bombani �� mai infuriat.
Se reintoarse la u�ă. apăsă cl.m!a, şi deodată uşa se deschise .
.,Adineauri era încuiată !" - se cruci Horst şi imediat se gindi să
aprindă l umina. Dar nu apucă să st• atingă de comuîator, cînd becul
se aprinse, izbucni in el o lumină puternică şi pe urmă se stinse.
Năucit, Horst se rt�pezi la fereastrA, lacindu-şi socoteala să sară. Voia
să se aplece în afară, să vadă unLil' dădea geamul, dar deodată ru­
lou! ferestrei se prăbu�i cu zgomot J:ala să-i reteze capul.
Horst i�i �terse broboanele de sudoare care-i năpădiseră fruntea.
Se apropie de peretele de care erau alirnate materialele sportive, biitu
in el cu .pumnul cît putu de Iare �� urlă :
- Profesore! Profesore! Spune·le din partea mea că poate sa mi
se prllhuşcascii şi casa peste cap că eu tot am să dt>rm 1
Se� reintoarse ilpui la ca napea şi iar se culcă, Dădu să-şi tragă
din nou oph1puma peste cap, cind, deodată, ii fulgeră prin minte un
gind inspiiimi ntător: ,.Sii ştii că şarlillanul m-a otrăvit".
Sări din nou din pat, se duse bijhiind la barul din perete ca să
caute o băut ură tare, cind, deodată, îşi aduse aminte de pisica nea­
gră ... Pisica însă nu era nicăieri... /\prinse un chibrit şi găsi in sfîrşit
o sticlă cu coniac. Luă un pahar şi-şi !urnă din ea, apoi dădu băutura
peste cap. Era o apă minerală amiiruit•, cu acid carbonic.
Horst trinti sticla de duşumea, se viri din nou sub plapumă şi
apoi, in ciuda vacarmului de guiflturi, �:rohăituri şi cotcodăceli, ador­
mi buş tc;�n
*
* •

- Putem să-I angaJam fără nici u grijă, raportă Cambernt. /\re

nervi de ofel. Şi (le deasupra e sinlitos şi foarte musculos. Numai re­
flexele i-s cam leneşe, dar i le aranj;1m noi cu M.P.-ul. Va rezista,
Norton ofti uşurat.
- Atunci mă duc să vorbesc cu el.
- Nu te-aş sfătui. Dacă-1 trezeşti la ora asta e-n stare să te
omoa·r e î n bătăi.
Norton izbucni in ris :
Şi cum a reuşit spectacolul cu stafiile ?
De minune ! A4)aratele au functionat perfect. Singura neplă­
t·ere a fost că n-am dormit toată noaptea..

rr
 - Imi pare rău, domnule profesor, zise Norlon, dar ch i a r dum·
neata ai cerut l a consfătuirea pe care am :1\'ut-o la Rio de Junelru,
în casa lui Sosti lerra, să ti se pună la dispoz l l i e o ,.viloi cu stafi i " .
I n sfîrşit, c e sa ne mai fac em reproşuri. l m p ort :a n l e cii Horst e omul
care ne trebuie .
Camberra scoase o sticlă cu băuturi şi - doar de dru!lul va­
riaţiei - dădură pe git citeva păhărele.
Inspre prinz se au zi un zgomot pe sali, u rm at de 1111 li r ş lt greoi
de p ic ioare. Era Horst, care se plimba in sus şi in jos ru ochii IIJII f l
d e som n şi c u un pantof in mină. ·

- l u zi-1, profesore, dumnea ta al mieunat :tstă-noapte ? ŞI unde

mi-e ce l ă! a l l pantof ?
Cambcrra pufni in ris.
- Pesemne l-ai lăsat In carneră.
In tra rii îm preun ă in camc.-ra lui Horst. Pantoful ciiut:at se afla
frumos l u s t r u it in fata divanului.
- M ii c a r să mi- I fi lu strui t şi pe celli l;t l t , fir ar să fie de sl alll !
bom băni lforst, i ncăl(i ndu-se.
·- tl a i de, v i n o să mîncăm c ev a , 11 In v it ă Cambcrra.
lnt·rarn in camera profesoru l u i , u n de Norlnu il i n l i m pină pc llnrst
cu o voiom;ii s t ri n g ere de tnin:a. Cel doi sportivi Î l11:crcară reclprrrc
să·şl zdrnheasc;i mi na , dar, v;\ z i n d cu nu izbutesc, luară lnc satislil ­
cuţl la mn�ii.
-- S;t t recem tl l rt'c l la suhicd, propu!oe Norlou. J)umncatn, llor�t
1\Uil ler, e ra i , după cite slntern i nformat i . luncliuwtr l;t sutursula din
l l arnb u rg a h iin d l ,.Nurdueu l �c !1er Bankvcrcin" . Acum 1111 1111, Jlrnha·
bil I nt r-u n uwmcnt de dlstrac ! il', te-al in r urc a l cu 11 sumll de v , ,. ,.
dou1h:eci de mii de mă rc i , de t: are n·ili m;li ln!ot i n st a rt• Nll d;1 l sncn·
te a l il . fn clit>a de f:1 jă datorezi - după ri i e ştim nni - peste 700 de
miirci pmpriddrcsci tl u rn l l a l e . 5 1 11 m a rc i (l c nsiu ni i undr. luai masa ;;i
ct•l tl u j i n t .OUO de miird l:t d iverşi cunosc u t i. i\st:t ,.,., � i l u a t i a l:t ora
r i n d ai p r i m i i i n v il a f l a şi s u m " pe cart· li·am t ri mi s-o. Noi i ns�l nu·ll
ufcrlm IHi m a i bani, nu·fl nft· r i tn n um:l l Jlosibilltalca sii scapi de JIUŞ·
cliric, el şi cele zece m i i dt· mărci pentru zece z l h.• tit• anln•mmteul. .
I a r d11ci1 c o n c ure zl la milfr.a r u rsă Khartmn - C:11iro- Sm•7. - Purt-Sald
şi ret u r, ll' · :t i invirllt i n p l u s de o sutl dl' m i linuue dt• lr;111rl şi . . . l i-e
c a rie ra a s i �? u rahi.
- V o rbeşti de parc-ai li de la Y.M.C.i\. •, 111un tdnl llurst, i nc rl"­
j i n d u-şl fruntea. M:i·ndop a ! i cu bani, 1111 1. i c ha, d a r vlill ră vn·F
sii ·m i mintuiji şi suflrtul. Aş v re a să ştiu ,,,. cine t n•hn it• o;l! t omnr
pentru toale asie:t, c iici, după cite ştiu, t• u unul 1111 pol c i ş li j.pt cursa.
Am participat la des t u le c urse şi·mi dau .,,. a m a lll"rlecl c e se l> n a l l"
ş i ce nu.
- Nu-i c az ul sii ucizi pc 11irneni. Vei IMr l id iJ:t la w r .. ii �i vei rcs­
IJech• cu slin fenie d ispn z i t i i h· pe ca� tl h· v;t da tlnm n u l (Jmksr: r
Cmnberra. Iar doctorul, dacă va crede dt" c u v il n f .'t , i li vn f;u:e tiin
cind in c i n d cite o inj,·c tie. Asta-i tot . ,,,• n l rn IJ:trt icipn rt•" l a c urs;i
vei primi, in afarii de cele şlinte pînă arnm . n suti� rle mii de m itre i.
Oaca vei urma i n l ocmai toate dispozlflilr doc l nr n l n i Camherra � i te
clasezi bine, i!l mai diim incii patru sute.- dr m i i dt· milfcl, hinc i n f d e�

• l'.fttC.A, - ,. Yuungs Skn Chri s l i a u ' i\ .. �nc i u l iun" ( ,.A!!IK'ia ! i a

llnt•ri lor u · ,., lini") , sodda l c r·.·actionară el<' . , l d n ,•f;ll'l'l'l'" elin \ii r i ie
an,glo-s<r:ror.t•.
 başc•t suma ce-ţi re 'l' ine şi din p rem i u , iar dacă ieşi pr i m u l , ai nici
mai m u lt nici mal puţin de o sută de m ilioane 1
- Astă-noapte, cind mi·ali m i e u na t la uşă, nu ştiam încă cine a
căpiat, eu s a u dumneavoa stră ? 1 Ac u m in să m-am litm u r i t că nu poate
fi v orb a de mine. Primesc !
H orst bătu palma cu Nor1on, lncercară din nou să·şi z d rol:c asdi
mîinile, d a r nu izb11H ră n ic i de dat01 acca�ta. Norton îşi luA geaman­
lanul, Dădu m î n a şi c u C<1mberra, apoi picdi .
- l a spune. d cc t{lre , a z i ce-ni de J! i n d sii-nti Ierti. de bicicletă,
un butoi de p l umb sau un stilp de telc�:rnl ?
- Azi e zi de repaus, zlmhi Camb,·rra şi, ca sii facii şi el ceva
neobişnuit, îşi tu-rna un pahar.

CA P IT O L U L V 1

Me-ntorul ciclişt i l m' sp a n ioli , l>nn Calabrac; de Ro.drigu el Uglo J o s

Ralws de J\1urchia, o r ga n iză un ha nchet de adio In ci nstea lui Ed­
rncn� Dinz, c a re urma să plett i n f.jfipt pe n t ru a participa In ma re a
cursă t r ansafricanll.. S us- n u mthtl dmnn, mai bine zis grand, a ve a
h i ncinţefes �:rnd de ge n erat , ca U rc a re al zecelea nobi l d i·n s.p anht,
c are a I m pl i n i t virsta de cinci ucl de ani ...
l>on Calabras se st ră d u i se an i i ndelungati să n e tez ea sc i1 drumul
l11l D i a z spre glorie. Ln m a rea cur�li di n I II. .. el a fost &cela care a
e l im i na t d i n rin d u ri l e p a rt i c ipanţt l nr pe singurul rivat serios 111 lu i
l>iaz, p e portughC"zul Dominico Sebast ian, pe c onsl dere nt u l d in fra­
�eda lui c opi lă rie participase la aplir area Madridului. Şi de ctte or i
nu se in t i m pl a se , inci pe vremea cind Jn!;ele ofiter activ, sl In mll·
Auri opcntrn conc:en1 rarea neaşteptnlii a c ut ii r u l sa11 cutărui concu rent ,
•h· al dirul b ru t Jlatria nu s e p uten lipsi sub n ic i un motiv, lit rll a•şi
1111111' �t,·urllalea In p eri rnl . Că cei cu n re ntrat l erau de obicei ri va l i
dt·nl lui l > la z era fitrl\ indoi a lil o simplă i n t i m p lare .
- Ajută-te singur şi te va ajut a şi d om n u l ! obl�nula să spunii
�enerulul, Cll re lătta lot ce-i s tl tea In p u tin ii ca lu i dumnezeu sli·l
r;imină cit mai Clllfln de liicut.
Gurile rele şopteau insi el n l ecf iu nea generalului pentru Diaz
8\'eu la bnzl n u numai talentul şi p ;� tr i ntism u l clcllstutul. D ra gostea
ace;�sta era al imentati şi de recomandn f i i l e unui anumit bookmaker r u
n u m e l e de Abu el K ahi m , care-I explică ll'eneralului cii bookmakerllur
l e pl ace m u l t mal mult dacă invinl!e f av o r i t u l prevazut decit dac:iH
ba,tlii·n cofă un outsidH, mai c u seamii cind acesta n u intrll. In calcu·
l ele lor. Dar cine poate op ri lumea sii trăn ciinească verzi ş i uscate � !
In scilra d in aj u n u l pleclirll lui l >iaz, palatul lui Don C a la bra s
ent i n u nd at d e o lum ină autentld, nefalsi ficată. De·a lungul sciirllor
htte de marmură se inşirau l achei i n l i v rea , pe c in d altii alergau de
c o l o pinii colo. Majordomul - clei Unn Ca l abr a s avea ş i uşa ce \'il
- stiitea ln uşă cu un toiag uriaş de abanos, a nu n t i nd pe rind, după
cllrfile de vizită pe care i le i ntln de mr lacheii, numele oaspeJilor c a re
SOSeii U :
- Senor Guadrafugentas clei Ctt m od erino el Rlbaira de Santo
P a b l o ! anunta solemn c erberu l pa l a t u l u i.
- Don E d mondo Diaz.
To1i {)chii se indreptară 51Pre uşir. Di a z constată cu spa im ă că
il i llt re tol i ·n'Yitati i era singutul lmbrăcat in frac. Granzli, senorll, ba­
rMlt, principii, senore le şi sen ori t r l e, m a i bine de o sută de ge n e r a l i

.lJ
şi o droaie nenumărată de colonei se plimbau cu totii in urla:m sală
îmbrăcaţi i n costume de epocă, ştergindu-şi din c ind i n cind niidu­
şeala de pe frunte.
Generalul il inlimpină pe Diaz cu o caldă stringe-re de nJinl, pre­
zentîndu-1 citorva dintre invitaţii săi.
- Don Edmondo Diaz, vii torul ciştlgitor al marii curse, 1 1 pre­
zentă unui domn mai in vîrstă, cu perucă in cap.
- Don Taliano da Casfutros di Solomentado el Puntlera de r•as­
c i lla, zise unchiaşul, făcînd o reverenfă l(rafioasă, apoi, ariithul cu
m i n a inspre tînăra fată de l îngă el, ad:iugă încetişor : Fiica mea,
Flora .
Diaz ar fi dorit să·şi şteargă fruntea cu batista, dar se gindi c ă
probabil nu se cuvenea intr-o aseme nea socielitle. I a r prezentările con­
t inuau :
- Don Edrnondo Diaz, viitorul ciştigiltor ;1 l marii curse...
- Don l n vincible de Magna Fortoperlno el Salachepascos de San
Riveras de Puentas
., Inci un n ume ca ăsta şi mă dau bătui" - îşi zise desperat
Diaz. Dur de data aceasta soarta se arilă m i l 11asă cu el şi nu-l mai
oferi decit \'ren 50-60 de asemenea granzl. ŞI, o dali c u ultimul pre­
zentat, serah• se şi incheie.
I nsii mal rău ca de orice .l-a părut lui l>iaz că nu apucase să
guste cit de cit din bunătălile î nşirate din belşul( pe mesele in jurul
cărora forloteau invitatii, căci fie că se găsea c i te unul core sii
l'ostească un toast in cinstea l u i, după ce majordomul il prezenta
din nou, fie că trebuia să facă o nouă cunoşlinfâ . .,Să nu dea d u rn ne·
zeu omului cite poate să rabde• - îşi zise i n drum spre casă. Uar
la nevoie omul trebuie să se supună şi să rabde şi sărba lorirea lui
in cercul a,rislocrafilor spanioli.
Ajuns acasă, se culcă şi fu cuprins indată de un somn adinc.••
A doua zi dimineata sări voios din pat, îşi făcu bagajul şi porni
spre gară, unde il aştepta o mulţime im presionantă de oameni, care,
cind i l zăriră, începură să strige cu insufletire : ., Hal, Oiaz", ,.Diaz.
am pariat pe line"', .,Drum bun, Diaz 1· ...
la ora zece treizeci şi cinci, expresul Madri d - R arcelona porni
din gară, purtind printre călătorii săi pe litvorltul nr. 1 al marii
curse,
•
* *

- Dar dumneata ce cauti aici ?

·
- Eu am toate motivele . dar ce cauti dutnnt>:• t a ?
Roger Bertrand făcu un gest ca sli-�1 amn.i�ze cravata, dai'
rămase cu mina suspendată in aer ; uita\c cii nu şi-o pusese. Stiitea
îmbrăcat intr-o salopetă simplă i n fala vaporului car1• era gala de
plecare.
- Nu te supăra, se scuză. l\1ă grlib�·,.c. De abia am bhutil să-mi
v i zez fişa de pontaj . .. Cî hitoresc i n c" l i t a l 1• de mecanic a n J!ajat pe
\'a por.
Yvonne Charpcntier dădu din umeri.
- Dacă eşti chiar a l i t d e grăbit... şi eu care credeam că eşti
concurent ! Voiam tocmai să-!i iau un i nt,•rviu. Uar ia S(lune-mi cum
te cheamil ll_. . .
· ...,:_ Rog:er Bertnnd.
- · \fYonne Charpentler, corespondent al J!azelei ,.Vie ouvriere",
 se prezentă fata, inlinzîndu-şl mîna. ŞI vasăzidi participi la cursli
numai in calitate de spectator ?
- Mă rog, da' de unde ştii eli voi fi şi eu acolo ?
- Al llel n-ar avea nici o expllcatie ... Intii şi-nlii ai sti.rnil furia
unei anlic amere i n tregi - ştii, acolo, i n fata biroului secretarului
federatiei de ciclism - ca să poti intra, iar acuma - la ci teva zile
i nainte de i nceperea cursei - le giisesc aici, l a Marsilia, pe chei.
N-am dreptate ?
Ba da, aşa e. Ei bine, voi f i şi eu acolo şi voi concura
chiar.
- Aha 1 Slraşnic l Atunci sli-i dăm drumul interviului.
- Imi pare rău, dar n-«m timp pentru aşa ceva, i-o reteză iar
Roger înlinzindu-1 mina.
- Eu î nsă a m , n u se lăsă Yvonne, luind mina băiatului şi t i rin­
du-1 după d i n sa pc vapor.
- Presa ! strigă ea i n spre ullf erul care voia să-i oprească, apoi
porni vijelios mai departe. RoyC'r se prezentă nostromului, Yvonne se
legitimă şi ea, apoi dispărurli imprcunii i n pintecul vaporului.
In �ala maşini lor, Berlrnnd işi prcluă postul şi se apucă de
lreabii, in timp ce Yvonne işl scnase carnetul şi incepu c u între­
băril e :
Prin urmare zici că le chc;unii Roger Bcrtrand. Citi ani ?
- Douăzeci şi patru.
- Ocupatia ?
Controlor de blocuri la uzinele "Renault" 1
Starea civilă ?
Necăsătorit.
l>e c i nd practici cicllsmul ?
Ur zcorc uni.
Palmaresul ?
Am rişllgal douiill'ci şi şapte de concursuri interne ale uzi·
nei şi am participat de dnuii ori 111 Turul Frantei.
Eşti trimis de h·deratle ?
Aş mai lucra oare aici ?
De ce nu te-au t rimis ?
M·am prezentat abia mlercm·i şi mi s-a spus cii lista e corn·
plelă.
Ah, le$ salols 1 Nemernicii ! l.ish1 nu-i nici acum definillvalii.
Şi, incetul cu încetul, Yvonne a f l ă că Roger lucrează in sala
maşinilor ca să nu plătească biletul de vapor, pentru ca banii ast fel
cconomisiji să-i verse după cursă In fundul de grevă al fabricii. Clici
dacă tovarăşii săi de muncă au flicul ati tea sacrificii măcar sii fadî
şi el ceva pentru el, chiar dacă n•n fi să iasă printre primii la marea
cursii.
Eşti membru al vreunul partid ?
- Nu. Sint un simplu muncitor.
- De ce nu te-ai i nscris i n Vrt!un partid ?
- Dar dumneata eşti membrii in vreun partid 1
Nu, răspunse rizind Yvonne.
- Ei vezi. Mai avem tot tlmtllll să ne i nscriem.
- Ce crezi, cine va clştiga cursa ?
- Nu se ştie niciodată. Cele mnl mu lte şanse le are fără îndoială
Edmondo Diaz. E intr-o formă excelentă şi e un ciclist foarte rezis­
tent, lucru care poate fi hotlirîlor la o cursă de 3.000 km.

il a
 Dumneata nu asp.i ri la locul inlîi ?
Fiecare concurent are dreptul si spere.
Atunci .... succes ! ... te rog să nu. m;i ulfl.
De a.sla te asigur, chiar dacă."
••• Nu, m-ai î nţeles greşit. Dati. auzi ceva l n l e resaut cu pri­
vire la cursă, spune-mi şi mie. Bine ? Trebuie să scriu cu orice JJre!
citeva reportaje interesante şi, dacii se poate, aş vrea să prind ceva
senzaţional, senzaţional de tot.
- Bine, îfi promit. N-o să stau de vorbă cu a l t ziarist.
- Mulţumesc.
Sirena vaporului începu să urle. Punteu lu trasă cu. c i t iv-a met.ri
mai su.s. Bertrand i i întinse fetei cotul, căci mina il era ll l l n ă de
u l ei. Yvonne strînse bratul vifl jo s al băiat ului şi intrll in iL.� cen snr.
Sirena mai dadu trei semnale scurte, şi apoi tnljllll greoi ni vnporu·
l u i ieşi din port, brăzdind valurile Medtteranrl,
*
* ..

Vn n KaJlll1111 cobori cu sufletul la !{urii s c �i r i l e de m u rm u r�i a l e

pa l atu l ui· in c a re s e aflu sediul Federatiei I t a l iene de Ciclism.
Se urcii i n t r·-u n taxi şi se i n toa rs e ill' a sii. Uisii maşina sii·l
aş t ept.! i n la i " po r t i i , işi. lii.cu ba n aj uJ şl·şl i m pgchetă bicicleta.
- La garii ! i i s l ri g ii şnlerului.
Acolo se duM� sii predea h � i d eta la v a u onu l de ha"aje, işl scoase
bi l e t u l . npoi se urc;i in trenul care şi de datu aceasta av ea sii-1 dru·;i,
11ri n Campa J!na i nsorllii, la Nl':tpolc.
De data aceasta ciilălnrea boi e reş l e şi n u - l lllill d c m n J-.s h u rui·
lui tren u l u i . , . N urmr i sii re u ş c � c să Jlrind v <t pn ru l l " . (i indul a<"cs l a
i l lnrl u ra to l timpul. I n lie<"are gani, de c i t e ori Ol)rea f.renul, i l
cu prinde-a neriibd;rr�a. , . A m s i t i n t i rzii. p arcii viid că am sii i n l i rz i i ".
In sfif'şit, l r�11ul intrii in 1� ara Neapole. Van Kappen a lcrl(ii si i - ş i
scu:tlii bicic leta ş i , hiră sii·i mai pese de r e s tu l bngujului s a u, akruii
c u l i nrb;r S<"nasii i n JlDrl. ,.Prirnu vera" se prellălen. toc m a i sii r i :l k c
puntea, c i n d ajunse şi t•l. l ş i s ii l l ii bh:Jc leta 11e runiir �1 se retw7.l s u -;
llt' punte, unde fu i nconju r a t i n d ată d e c i t iva marinari, d a r n u-l
rnni pu t e a u da jos, chi;rr să fi \'rut, deci t cu n barcă, pentru r�i i n tre
timp vasul se ind�piirl a se de chei.
Van K a p pen i ş i scoas<" hiletnl din fund u l bu z una ru l u i , It· ara l:i
ş i leg i l imajia d<" ll a rl i c i p a n l la cu rsl, d U Jl;i ctre un :; l e wu rd il c u u ·
duse SJlre cabi n a l ui. i n trebindc-1 din lll<�r" i n care port i l a ş l L•:wt;i
ba�ajul. Va n K ap pe n făcu un 11est cu m i n a . i i dădu u n bilcşiş, i n·
c u ie uşa c a bi n .-i şi a tlni -- ch· parcă n-ar m a i 11 i nchis nc h i i de n
siiJltiimiLlă - se t r i n t i i m hriicat cum era in pal şi ;r d n rm i hu::; l <"an.

*
• *

- Eu u n u l rn-arn sii l u rill de at î ta zbur, ziM· <.:anrberra.

- Nu s i n t de piirerea d u mitale. Prc J,•r !oa viirs lhnp de ll a ! ru-
cinci ore decit sii bat d r u m u r ile două zi le, r;t,Jlllllst• llurst ''\ iiHa.
Mai ales că m·ai dat gata cu sistemul druuilale de antnma mrn t.
- fa nu mă mai ba te la ca p ! De duuâ zile d n rm i liira oprire.
Plecăm 1: 11 -va porul şi basta ! i ncbeie d i sc u t i a Ci!rnbcrra. N-ai dedt
să-fi contiuui c u ra de som n i n cabină 1
 - Nu te sfătuiesc să-ncerci să mă trezeşti ! zise Horst, resem·
nind u-se i n faţa hotărîrii nestrămutatt.
Se apucară amindoi să·ş_J Iacă bagajul. Horst termină primul
şi cobori. in grăd ină să-I a ştept e pe Camberra.
- Spune-mi, î ntreb ă c ur.ios profesorul, ai de gind să te cari cu
trei biciclete ?·
- Ba bine că nu. Iar la Londra mai c u mpărăm una •.. Plec cu
patru.
- Nu zlu 1 Eu in locul dumitale aş lua zece, b a şca două patine
cu rotile.
- Nici o grijă. Am l uat şi patine să ai cu ce s-o ştergi dacă
o fi să se descopere ceva. Ce vii i nchipuifi că s i nt ti mpit i' Dacii vor
afla el m -ai dopat * o sl ne petrecem restu l an i l or n u pe pistele
de alergare, ci la răcoare.
- Nu-fi face griji 1 Dacă uu te-a1n fi scos din încurcătură, tot
acolo ajungeaU
- Dar cel puţin fără du1nnrata.
In fata casei riisună claxon ul unul taxi. Horst îşi legă bicicle­
tele de maşină, in timp ce şoferul aşeză geamantanele in portbagaj.
- La port ! porunci Cambt·rr.c.
- Intii la magazinul "Uni nrsal Sp o rt son fi tte rs " **, interveni
Horst. Ai uitat cii trebuie să mai cumpăr o bicicletă ? Profesnrul
c:fdi resemnut. Horst işi cumpitrii ren de-a patm bicicletă, o legii
l i ngii celelalte şi 110rniră spre puri.
- Dispozitia e să ucuplinl u cabină cu. două paturi. sub l i u ic
C. ambcrra, bănuind că Hnrst Vii prnle,;ta impotriva ideii de a fuce
r;iH'!toria i n aceeaşi cabin;i cu d i m u l .
- J>in partea mea fă ce vrei, numai să mii I nşi �ii dorm. A ici
nu m;i ma l pnji s i c i i cu a n l rer.am e n t u l , primi tl!m;t.
Cun bt·rr" rumpar;i biletul de c l a sa i n ti i, apoi intrii cu llnrsl
i n ll ·un bar pentru ra, pi n;i la 11lerarca vaporului, să mal i a un
conlar.
l>in înli l l i m l o c e a t •i deasă . s e lih.i brusc asupra portu l u i , amin·
tind de no11 l i l e ecualoriale.

CAPitOLU L V I i

" l a � l a i ! " - s e opri Yvonne d i n dru m, aducindu-şi a m i n te de

cea mai bunii prietenă, pe care n-n m;:i \'ăzuse de la cursul prnfc­
snru l u i Ernme, :t dicii din ziua. cind ., l11nrnal d'Europe" anun t a st.'
curs:c. Se î nlo:trse, se aşeză la mn�a .,; incrpu să scrie.
�o mt�u�t
"Ma chere Garrance,
«Mă închin cn smerenie in; (uja i n !elcpciunii domnu l u i , cel c a re
a lllînat albiile f l u vii lor prin oraşe•, �iHitle Bernardin de Saint l ' ie n·e
in a sa « Livre de la nature.., i n cnrt· �i-a notat ati tea idei profunde.
Nu mâ pot pronunta asupra inlrl l'Jt r i u n i i domnului, d ar socot Cii
vechii egipteni s-au dovedit a fi i nt r-:cdevilf i nfelepfi atunci cind a n
durat, i n delta N i l u l ui, satul M i t Rah i ne. Şi n i c i Ghehar-a l-Kaid n-a
fos l mai pufîn i ntelept cind, i n - 97:1, d H pii ocuparea E�ipluiui, a 1111s

"' A clopa - a s t i mula organis111ui c u droguri vătămătoare.

•• Bazar univrrsal de articole spo r t ive.

lZ
temeliile or.aşului El Kahira, strămoşul capitalei de azi a Egiptului.
lată �mă i n sfîrşit instalată in hotelul .. Semiramida.., cu vest itul
c(juide bleu» i n lata mea (sursa intelepc iunii mele ) , nedijlti foc.
Spune-mi ce-ai face tu in locul meu ? la c i t iva kilometri de minl'
se aflâ mormintele vechilor Califi, l a douăzeci şi şase kilomet.ri de
ruinele a nticului Memphis. 523 de mosrhei intacte seu ruinate. n
fabrică de cauciuc, i n t i nsele domenii de a l t ădată (dintre care numai
cea a fost ului rege Faruk a t i n gea zeci dr mii de hectare) şi pămîn­
turile împărţite la recenta i m proprietărlre, femei voal ate, dervişi
zdrentăroşi, hagi sfinţi, adică pelerini care ba ��· pregătc�c de drum
pentru Meca, ba sint de abia pica ti de acolo, n mare de blocuri ��
vile moderne, sukkuri, adică bazarele breslelnr d e a ltădată, şi ca le­
nele. Zlce-�e cii n-ar fi decit 2-3.000 de c;tfetll'll', dar am impresia
cit sint cel puJin cite una de cap de locuitor : şi pop u l a t ia oraşului
se cifreazii la vreo două milioane şi jumiitah•.
Am i n fata mea o ceaşcă de cafea verilabilii, abisinianii. Nu ş t i u
d;tcă arhun·le de p e care a f o s t culeasă 11 crescut i n 8r;tzilia sau î n
Cellon, d a r am toale motivele să bănuiesc cii toalli cafeaua care
creşte in Abisinia şi imprejurimile ei pleacii discret in Anglia.
Am cmnplirat un şal de mătase. Muft lul - s a u ctun i-o fi zicînd
- s-a jura t JH' lot CC are eJ tnaJ 'C UnJp Că il fn�l adus !ipecia) pentru
mine pc jos de l a Damasc. Nu î n feleg Insii de ce scrie pe el • Mmle
in (jermimy•. l>ar in definitiv şi u n muft i u po;�te să greşeascii unenri.
Şi acum te rol!' sii-mi spui u n de să mii duc şi ce să vii d i n t i i ?
Cred că Harun-al-Raşld n-a umblat, in toa l e peregriniirile sale, r i t 11111
umblat eu intr-o !>ingură zi ca sii pol pune mina pe lamberl n l't!rra ri,
despt"e care se zice că vo participa tntuşl la cursii. In tr-un ri n d ent
cît pe-aci sli pun mina pe rl, dar In cele din 11rmll. s-a dovedit totuşi
mai dt-şte11t decit mlnr, eliel a şters-o şi acum stă desigur contem­
plind cine ştie re mumie sau zeu cu cap de uliu, Iar eu habar n-am
ce să scriu despre el.
Prin urmare n-am i ncotro. trebuie sii mâ maschez, sli-mi lipesc o
barbii fal sli şi sli plec in cii ut area lui.
A u revoir. Scric·ml. Sună t elefonul.
Vvonne
P.S. Iti comand de la Bagdad un şul de mătase vt·rde. Acum il
vopseşte.
V.
P.S. 1 1. Orice s-ar spune, vechii eglplt•nl erau m a l deştl'pfi decit
noi. Majoritatea zeilor lor erau comesflblll, Jur în cel mai rău caz zeii
îi mincau pe egipteni. Apropo de mincat. E m î nclnnă c uratii. I n tot
N i l u l nu se găseşte nici măcar un pul dr crocodil, l>ar acum zbor.
Te pup.
Scrie-mi i
.Vvonne"
Vvonne lipi plicul, apoi rupse o alti fonle din blocnotesul ei, o
pr in se in minuscula maşină de scris din lnfa el şi incl'pu să bată :
.,Monsieur Jean locorde,
cVie ouvri�ru
Paris
Doullsprezea etap e. Distanţele se dau de l a o et.a pă l o alta. lam�
b«ito .fe;tNt · coJtcureazi. Două sute şaptezeci roncurenfi. Schimbul
de bicicletli, atelier mobil excluse. Pe llngll marele p�miu, cincizeci de
premii oferite de Federatia Arabii de Ciclism, printre ele o faianta
de Cordova, un covor de rugăciune vechi de o mie de ani, o am fori
de aramă d i n Damasc. M i nuni. Penln abateri săvirşite i n trecut Fe­
deratia Arabă de Cic l i sm a resp ins in�crl erea concurentllor Dale
J o hnson. Rudoll Schwartzbart, Andre Cailpe. Cîştigătorul etapei im·
b�acă tricou a lbast1'u. Ar:•bll·s curtenit ori ca francezii. francezii, bădă­
ran! ca americanii. Desea.rll seratli de cu noştlnfl. Amlnunte toco.
Y. Ch."

Yvonne sună, i n m i n ă boy u lu i scrisouea şi radiograma, apoi IeŞI

glont din c;uneră, cobori cu l t r t u l şi părusi clădirea •
..
. ...

- Lini şteşte-te 1 Am tmpuşcnt doi Iepuri dintr-o lovituri 1

- Adu odată whlskyul o c t• l a 1 se riisti Gn rry Stapleton şeful ser·
viciulul de contrainformatii al trustului ,.General Chemical Company",
l a bă iatul care stătea smirnl in bi rou.
- Ycs, sir, z i se boyul ti dl� t,ăru
- Cum adicA doi iepuri '1 i n t rchă Hary Haral dsohn, directorul ge·
neral al trustului.
- Foarte simplu. Profesorul ne-a oferit in schimbul a două m i ii·
o Jne reteta Mepokal i nei. Cit pentru Jl'I'OCedeul de preparare, pretinde
alte trei. Pricepi ?
- De priceput pricep, dar profesoru l nostru e un pung.aş. C i nd
o să-i virim sub nas ultimele noastre informatii, " va lăsa m a l moale.
lleocamdată insă afacerea m � i t ă suma 1 Dar, spune-mi, al i ncredere
ln Norton ?
-- P i n ă nu pătt•şte nimjc, am toată increderea.
- I n orice caz trimite pe cineva sii nu-l scape din ochi ... cineva
11c care el să nu- l cunoascii. Ali ril!.ht ?
- Puteai să mi-o spui mai dt•vreme. Te pomtneşti că pierdem
serata. De altfel astă seară se lntruneşte tot mapamondu l in sala
nure a hGtelulul , Semiramida". Nki n grijă... am eu un om de nă·
dejde ... Da că-o fi vreun bucluc, le luştiinfez Imediat.
- Hailo 1
- Hailo 1
Stapleton aşeză receptorul tle lurdi. Convorbirea cu Hary Ha­
raldsohn, d ircrtorul general al t'IIIIIJIOIIJ iei ,,General Chemical", l n .•se
sfirşit, Apoi formă un număr nnu :
- l t a ilo ... ,.Chicago Tribune" � ... l l ;•llo, Clarck Masson ?...
..
. ..

Sala mare a hote l u l u i .,Semlramitla" era scli l dată intr-un ocean de

lumină. Tuburile camuflate rilspi nth• a u o lumină plilcuta. apro:�pe C<l
de zi. Exact la orele şapte treln•d s u n lî jl'ongul. In cittva m inutc,
oaspetii imbrăcafi in lracurl şi snwl' i l i n guri ImiTă loc pe lin�:ă mesele
lungi, aşezate para!·el. Erau cel 270 1h· concurenti, 27 de zi arişti, repre­
zentantii lederatii lor de cicl ism din fi2 de liiri, ataşat ii c u l t urali al di­
feritelor legatii. sprlj inilori de st• ;unli ai mişclril sporlh·e şi a l l i
invitati, grupati p e tărl. I n Cll lllll mrsel şedea preşedintele fedc­
ra flei Arabe de Ciclism, talonul de cei doi vicepreşedi n f i ai lcde-

J9
· raţiei ·şi ·de am nprezentant al guv�uhai. Datorită ciirt ilor de vizitii
aşezate in ·fata tacimuri lor, îşi gâsi fi-ecare locul. Reprezentantul gu­
vernu lu i cedase inten t ionat locul din capul mesei preşedintelui fede­
raţiei de ci c l i !i<m, pentru a s u blin i a şi prin aceasta cii reuniune n avra
i n primul rind u n c a ract er sportiv şi nu politic. Reprezentantul truvcr­
nului adresă un scurt solul celor prezenţi, apoi dii du cuvintul lui Saim
Kalar, preşedintele ·Federa ţiei Arabe de Udism, care multumi 1:elnr
prezent i pentru sprijinul acOII" d at acestei competi j l i a unei f edcr n tll at i t
d e tinere, exprimin du-şi i n acelaşi timp rcgn·tul cii, d i n cauza cnind­
denfei dintre Turul Chinei şi c ur�a de l a j ă , c k l i � l i i •ovielici şi cei !lin
tiir l l e de democraţie populară n-a u putut part lrlpa la c u r s ii şi ariitin­
du-şi spl'ranfa cii in viitor vor avea ocazia sil � c i n t runc:t scii pc dru­
muri m a i b u n e şi i n ('ondifii mai favorabile rt•l ru:ai valoro.� i concu­
ren t i din toate jărilc lumii. Apoi ură tuturor ,. .,n, urcn lilor Mtcccs ��
diîd u cuvintul reprezentanti lor fedcratillor de cidi -111. Cei cincizeci şi
doi de dtlt•J;rat i :t i celor 52 de tnri rcprertntnte prin conc:uren l l l lor la
nccastii runii salutn rit a poi cu obişnuitele lnrmult• de po l i te t e Fede­
ratia A rn hii de Cic l ism. După terminare11 toa�turilor, lume a se ri di c ii
de lo rnas;i , şi i nr t' JHtrii sii se lege cunoşt i n ţe.
"
" *

- Spune-mi, nu fi-e cald ? il intrebli Yvnnne pe un t-i nlir zvelt,

adin.clt i n l n scnnnarllr s n le.
- Ba du, 111 11 1 ;t les rind mii u i t l a dumneat a , riispun�e aceslo1,
fliră să•şl ridice m irur privi rea de pe lnsernnărlle snlc. Yvonnc r iima�c
lrllsnltll de o tita obril.znlcle.
- -Eşti -a merican, nu·i aşa ? ii replică lnfurlnlii.
- Pai ••• ca să zic u ş a • . • ( l i niirul cont inuu i n t re timp să scrie pc
blocnotesul din fa l a sa ) ... a mericanii spun că sint en�Jez, iar englezii
pretind că sint IIRII."'I'ic un. Oin r u uza asta rn-am şi hirut z l a rl�t. M-um
niîscut la Londra, t riiiesr i n New York, re p ut e a m sii mii fac dec i t
ziarist ?
- l>nmneuta te-ni fiicut z i a ri st ca sli-1 1 pol i permltt• sii fii hiîdii-
1'11 11, Fii bine şi i ncetl'azii JJUf i n cu mizgiih�:• l n 1 l inllrul işl rldlcii 11ri­
vlrca de pe bl oc n otes, clipi şmechereşte r u nchll slil n lhnştrl, nrwi
îşi puse blocnotesul iu mină. Se sculii In Jlichmrl', u 1•oftl curlcnilur
s!l ia loc in fotoliu, ilpoi işl viri miinile in buzuu:1rc şi Incepu sii·i
dicteze :
- ... "fiin,ll, dupii cum se spune, Cl.'ll m a i h u n l i m r• P�" care l - :1 rt�a­
l i z a t weod,a tă. M i clu•l S,·rp,·n ll-. de douiî nri r l a s a t p r i n ln• p r im i i l a
Turul Fra ntei, cişl igiilor a l u nei ed i t i i u Turu l u i l l a l i l' i , nu s e :J f l :i
i n t r-o form;i pr<•a striill:cila".
Yvonnei i se opri tiin nou răsuflarea, J: i l i i a , dur d nd işl ve ni i n
f i r e nu m a i scoase n vorbă. N o t a c a o şc o hi r l f ;i u sculti1tuare, cu stcno­
gra f i u el ci teafă, f'l'azcle pe ('are le rost ea bii l ot t u l .
- Cum te cheamă ? il intrebi, dar de dutu asta ea fu aceea care
nu-şi ridică ochii de pe blocnotes.
- Jacques Charter, corespondent of ,. T i rne � Sport".
- Yvonne Cha111 e ntier, correspondente de In ,. Vi e ouvr l � re ".. ,
Yvonne lăsi creionul i n poală şi-1 lntlnse mi m1 .
- la loc 1 ti ·zise apoi, arâtind spre p a rchetul de lîngă fotoliu.
Charter··tşl întinse bratul peste -o masii, - p escui un scaun şi se
aştză Jingă · fatii ,
 - Vrei să i nch e iem o in��Jegere ? întrebă Charter, intrind direct
\n subiecl.
- Daci vrei dumneata. prime sc 1 Bombele mele apar i ntii in
.,Vie ouvriere", apoi in foaia dumltale. Bombele dumitale apar con·
comitent in cele două zi a re.
- Stai, frate . . .
- Nu fi mojic. Sini inceplUoare şi... daci nu ti-al dat seam:a
pînă acum, nfJă t e r o�: de l a m in e ca apartin sex ul ui sl ab.
-- Dacă e ş t i tol atit de tncepiiloare, c.it p ari de femeie, a fl ii că
am luat-o din lnc cit ai ziCe peşte !
l>rnm bun t
- Mu ltumesc, dar I n tii h a i să clidem d e acord .
- Uite, ştii ce...
- Fie. l' re acii de ta mine. c,• dez; Parisu l u i inti ietat e :� . Ghea rele
Mariannel nu sint nici ele m a i prejos dec i t ale leului bri t a n ic.
-- De ci nd ne-a viri t pe ;uni ndol Unchiul Sam i n jobenul siiu,
a m face mai bine să nu. n e i n t n·buinlăm ghearele unul i m po�rl vit
c·el uila lt. l ş i dăd u ră m i n a şl pornirâ voi oşi printre mese.
- Uite, cel de col o o Perrari ! ii atr:�se atentia Cha rter, arătînd
spre u n sp ort i v scund ca·re ges t ic u la in mijlocul unul cerc mare
de o amen i.
- 1 1 c u n osc de ci n d l-am sciipat din rnim1 muezinulul şi a unui
cird de drep tcredinci oşi in faţa nw�cheei l(aii-Bey. Dacă n u in t er­
veneam la timp, minca s ă racu l o chelfăneală•.• tinea mortiş să vi z i ­
teze moscheea.
- Şi cum l-ai sciipal ?
- Am alergat spr e el· şi t-am s t ri gat de depat"te : "Pe u nde
umbli, nenorocitule, c i n d p reşedin t e l e Rep ubli ci i le a ştea pt ă in au­
Jih• n l a !" (:i nd <III auzit ce i-am strigat, i-au 1at drumul. Cu ton!e
,,, . ,. .. h•n , l' i nd am ajuns la ho t el , î ncă se mai ti ne a u vreo uouăzeci
duJIIi uui.
- C e vrei cu el ? E li năr şi muie tmi că e ipCntru prima dată
Jl e un alt contineut.
- i\Ia de col o e Roger Bertr;uul, z;ise Yvonne arătînd spre p rie -
tenul ei, care, văz;ind-o, se ridică lmr d i a t de Ia m a sii şi Il se alăt u ra.
- N-am :w zi t in-:ă de el.
- L-au t r i m is mu ncitorii de la . . R•· na u l t". Un s p url iv de lrca·bii ...
l n sotită d e Charter şi de Ro�:er, Y v•mne facu cunoş l i u f ă i u c c l u l
c u inct•lu l c u toţi s p a r t i v ii m a i d e ,,. .1 1 n a şi cu o m u l t i m e 1h• cuk s:·i
;d ariştl cu n·u u rne. A n t re n orii . şi c < � n ducaturii d e l o!uJ·i a :luuOJrii pc
t tt ! i c r:nc u ren t i l incă i n a ink de m h· w l nr;JJ i f i �i-i trimis,•ril l a culca n:.
A doua zi in znri u r m a sa pl ec� c : • r;� v . & I IO J , o J!Uie cu l' � Jires ul a i i!,
i u r res t u l cu ci leva biirci c u moto r t'c 1'\ i l . ..

*
• •

1\'\nnsi<'ur Fernand Du vnl, d in·l'lurui J.!'I'IH"I'ill al ziarului ,.Jnurna!

d'f.uroJ!e", se t iri in pijama pinii la h· :dnn. Era somuoros şi l u rius.
Srmm uros, llcntru că chdu ise pi n :i 101 lr<."i n o a pt e a , la .,l'ul l ics", ş,i
furios pen tru că, deş i poruncise cal c g nrh: sii nu fie deranj:1 1, i l ch,�­
.
mascră totuşi l a t el e fo n . Şi, pen t ru <' .1 . . bucui'Îil" să-i lie deJ• I i u ii, ,,, ,,
silit să audă şi u n gl u su b t i re. pil i ;: ;J i at. c ;�re ră z bă le a rl iu c ;uucr;l
de alături.
- Fernand ... Fernand... Lasa-m:i s a donn... Fernand, ce fa c i ?...
 - Indată, iubito, indatil. telefonul, inl{ină pe glasul cel · mai
d ulte de care dispunea Oon J u a n u l bar u ri lur punind mina pe recep­
to r Intentionat nu monlase telefonul lingi p a t , ca să nu f i e nevoit sii
.

răspundă rînd suna. In schimb aparatul nu suna decit daci-i cliidra

l egă t u ră secretarul său pe r �o n al . cu alt e cuvinte numai in chestiuni
foarte urgente şi importante.
- Hallo... Da... Da... a i acoperit tot u l ? Bine... vlrez banii. ..
bine ? I n ordine.. .
- Ferna nd ... , gemu glasul din camera ele allUuri ... adu-mi p i cil -
t u ri l e. . . mig re na . . .
Nu .•. depune-le in safeu l de la Cred i t D u vt•rnois. Bi n e... mult
noroc.
- Fernand !
- Vin, \' i n acuşi, iu bito 1 Du v a l lrecu imbufnnl in camera so j l d
sale, ble�lern i n d in gind căsătoria.
- c:e al, dra g a m ea ?.•.
- V ni cit• mine 1 Nu ti-e ruşine ? U nele-t i sint 11antalon il ?
Fcrnand st� u i l ii in jurul lui �i nu mal p r lcepl' a ni m i c. P a nt alonii
ajun!ill' scrii lnona i la !,l lrznc.
- hu·tii-mil 1 zi s e ofli ncl.
- l:ernund, pkii l u ri le ..•
B li rba l ul l u ii s l ic l ut u de pe rwptiera fernri i, l u rnă zece pică turi
intr-un pahar cu npii, gala prrl!ăt it, apoi inli nse amestecul verwi
co nso arte i ele o s u l ii cluuăzcri de k i lo graml·, sotie plină ele farmec e şi
de su fe ri nt e.
- Vai .. . mult umesc, uite cii :1 şi inceput 5li·ml lrradl.
- Unnnc n u i t, chi•ric 1 NoaJIIe bună, dragii 1 o fl ă Fcrnand sit ru-
t i n d fru n te a fru m use t i i de alliidnlă, apoi se in toarse şi se viri din
nou i n pa t u l sll u .
V i sll eli clans:Jiuarele tir la ., l' olli e s " , Mimi şi Jeaneltc, G i nc ş i
Vivicnne, i i l nl l nde :1 u bratrlc di n dă răt ul u n o r gra t i i de l i er , implo­
rindu-1 sii le ajul e in timp ce el şedea pe o masă c a r e !Il' s it i i;J ne­
b u neşte, avind in ju r u l siiu dui elefanti care dansau 11e p:11"rhl'l, r i d i ­
rat l in două pi c i oare, şi impru şt·au din l rmnpele lor pldilurl conl .-a
durerilor d e c n p, ri nj in d r ă ut ă d os.. .

•
.. .

In urma d i spoz it ie i 1!:1te de hoss, Garry Stnplelon, cnrcs po ncle n­

l u l ziarului "Chicago Tri bune", Atr. C l arck Mlls!>nn sosi cu un avion
special ca sli asiste la marca cu rsă elin Ellipl. Se ulla atit de incol"­
dal la fotografiile lui Jirn Norton, dr. C:mrht• rra şi lforst Miiller,
incil nu băgii de seamli c.ă a v i on u l flicea a l d nc llca cerc deasupra
aerodrornului de la Kh•• rlum. la cel de-al �asdca, sim t i n d o uşoa rll
gre11tă, puse tubul acustic la gură şi strigi! llt pi l o t :
- De c e nu aterizezi d a că :1m sosi t ?
- Mă tem că e Jlrea scurtă pista ! J,o:1tc dacA op resc la t imp cu
frina aeriană ... mai sint opt minute şi p ornt• şt c v i n tu l di ns p re n or d ..•

Masson nu mai răspunse nimic. Usii fnlografiile la o p ar te şi

se uită afară pe geam. Apele tulburi ale N il u l u i ba apăreau, ba dis­
păr-tau slltb tudKl:reactu�ul care z b ura c u viteză mi nimll. De sus, flu­
viul ,;ulit a ca o tăiet u rii i n pămînt făculli cu 1111 c u t i t uriaş. Masson
lnă 1!'1ddu.l.
 .,Khartum, capitala Sudanului, 382 m deasupra nivelului mării,
la confluenţa N i l u l u i Alb cu Nilul Albastru. Odinioară mic sat de
pescari , mal t i rziu vestit prin comertul său de a n imale, sc l avi, fildeş,
pene de struţ şi cauciuc. Consuiate europ e ne. Punct de plecare pentru
expediţii militare şi ştiinţ i fice. In timpul răscoalei Mahdiului ( 1 886)
oraşul a fost complet distrus. 1 n locul lui a fost construit noul oraş
Omdurman, pe malul sting al N i l u l ui. In par tea opusă a Omdurma·
nului se află oraşul vechi şi mal jm; de acesta noul cartier a l indige·
nilor ( Khartumu l nord i c ) , iar intre N i l ul Alb şi N i l u l Al bastru noul
cartier modern al europenilor. Pn1Julajia de astăzi ... " .
Clarck Masson viri ghidu l la loc. Tocmai la timp, căci aparatul
aterizase. lşi veri iică ceasul. lra m u ltumi t . Străbăt useră d istanta
New York - Khartum in mai Jlll j i n de douisprezece ore. Pe aero·
drum îşi scoase paşaportul, legl l i m a !ia de ziar i st şi afli că o parte
dintre concurenţi sosise i nci in d u pii·<tm iaza d i n a j un, pe calea aeru·
lui, iar restul i n cursul noptii cu hiircile cu motor şi cu expresul alb,
Mai avea o oră plnă l a i nceperea ru r sei.

CAPITOLU l V I I I

.,Ora 7 dimineata. L a detunătura pisto l u l u i d i n mina starteru lul,

'
iutreg plutonul se lansi i n cursl. 2iCl e le concurenti IncepurA să pe­
d a leze din ră sp u t eri . 270 de musc u l a l uri omeneşti se opinteau sl
s l runeascll. biclcleteie. 270 perechi de nrhi era u atintiti asupra drumu·
lui nisi pos şi u�cat."
- I n fect 1 con.�tată \'vonne, ruplnd foaia din bloc. Imi dl şeful
In I'IIJl ducă·l t rimit aşa ceva:
V l nhrl sr lnh·ji. P h r t n u u l se rl!.sliră Incetul cu i ncetul pe o iun•
11 11111' rit• V l l'o dul kl luml'lri.
Şn\1'11 1101 Khurl um·lleni- Suez, l ngustii de şase metri, nu permitea
l u�nf llurllnr şi presei si m e a r g ă In rlud ru pl utoanele de cicliştl, si·
liurlu·i �ii i ur:heie caravana. \'vonne, c��r•· l ua s e u n taxi impreunal cu
Chartcr, se lăsă pe spate, spunind ncni j i l ă p artenerului ei :
- N-o si nJem prea multe d i n c u r -.r asta.
- De ce n·ai 1 nchiriat un �llc:oplt•r. �tlm ată duduie ?
- Pentru că sint trimisi d� "Vit' n u v rie re " şi nu de Mor�ran.
Taxiul Yvonnei se afla printre prir111·le maşlui c a re u rm ă reau l>ln·
tonul conrurenţilor. Şoferul arab er a 1111 :rdevărat as, şi Yvunne îşi
a l ese şi 1111 vehicul mai potrivit pentru swpurile lor, o maşină m i i i ·
t ică tip sport, decapot abilă, care s e s l n· r ura c a u n t i p a r printre ma·
riie l imuzine. In fată de tot mergea :r ulurnnbi lul cinematografiei ; 11e
acoperişul l u i se zărea u n m e gafo n. < a n· i n c e 1>u să anun f e : "Diaz
i n flancul drept. Dia z evadează"... \'\'urme işi controlă ceasu l . tra
1 0 � i 32 m i n u t e.
- Incepe l>rea devreme ! consta tii Y\'nn u e.
"Diaz sparge plutonul condus ct... l . a m b e rto Fcrrari ; Jn acest
moment e urmat i ndeaproape de lam bt· rl n .. . "
In 80 de maşini şi în ataşurile a iO de motociclete, creioanele
lucrau d e zor.
,.Diaz a ajuns grupul franc:ezilur. l.arnberto il urmăreşte ".
\'vonne t şi viri creionul in poşetă :
- Scrie dumneata şi lasă umerii in jos 1

23
 - l.ncă nu t e-am luat de n evastă ti a i şi i nceput si mi te urei
in cap ! ?
- N i c i o-ai s ă mă i e i 1 i-o întoarse Yvonne, urcîndu-se .pe ume�jj
lui Charter•
.,Michel Serprnte evadează d i n :pluton" - anunti megafonul.
Yvonne îşi potri \• i micul binoclu "Hensol dt" şi la rrn d u l ei incepu
să-i dicteze lui Charter :
··

- Din cauza tacticii greşite a lui Serpente, grupul francez s-a

r-isipit şi nu mai este i n st are să-I ţină pc Diaz . ..
"Diaz 1-a ajuns pe Serpente !" - anuntii megafonul.
Deodată, in spatele maşinii cu care venea Y vonne, cineva inc e p u
să urle :
- Tempo Dia z ! ;\\ i d ul ce cahal lero dl.'l sanlo - H u rra 1
- Serpenle a rămas i n urmă. Diaz ava nsează i n ritm uniform,
dis t anta doi metri, dietă Yvonne.
- En t ors a . la gi t 20 de gra de , răspu n se Charter. Te rog aşază­
tnl-te pc capul de rezervă.
Pc git !
- Pentru d um neata e git, eu si m t di mi-e cap. Dă- m i o as­
pirină.
- Scrie ! Mi c h e l Serpente, trăgînd puternic, il ajunge ! Il ajung r. .
- Ascult11, n-ai vrea să schimbi m ingea şi să mai dai puţin ��
in cap.u l şoferului ?
- Distanta s-a redus la o ju măta te de metnr.
- Pînă l a Atba ra mai sint cel pufin 270 de k ilometri. Dumneata
plăteşti sicriu!.
- N u .pă l ăvrăg i atîta. Aha ! Diaz cî şt igi din no u t r re n.
- Iertare ! Ştiu că tot din vina mea ...
"A e v adat şi Lantberto Ferrari !" - a nunfă mega fon u l.
- Paul Tissu se l ine scai de Lam berto, Di a z conduce cu o ju­
mătate de -lungime, urmat de Serpente . . .
- Ascultă, n-ai vrea să m ai scrii şi dumneata oleacă ?
- Abu Hasan 1-a ajuns pe Tissu, Diaz conduce cu două l un-
gimi de h ic i c let ii. P o ftim a spirin a !
Yvonnc se aplecli şi, făc i nd o mutră serioasll, l n l i nse 1111 rmnpri­
mat colegului ei.
- Mulţumesc ! zise Charter, înghi f i nd comprinmtul fliră apii.
Stricnină n-ai ?
- Diaz co n duce c u cel puţin patru metri. Am :�juns la ju m ă­
tatea etapei. Adă "Leika" incoace 1
- Atîrnă de curea. la p ic i orul de pe ea ...
'In sfirşit, Yvonne î şi dădu seam a ,·ii c o legu l I.'Î s-a plictisit de
distracfie. Luă apilratul, p otri vi teleobh•di\·ul, il declanşă şi c u o
mişc.an: p l i nă de grafie călcă pe genu nrh i u l amerk a n u l ui.
- Pardo n 1 i i spuse apoi. De data al>ta schimbiim IUl·urile.
Cha r.te r j j întinse blocnotesul, î şi întinse ciola nele. apoi scoase
din bagaj un trepied gros de fotograf, cu pici oa re tdcscopice, pe care
incepu sJi.l .desfacă lin ifli t , in timp ce Yv u nne se holba la el în­
crem enit ă.
l>ln a.J'il. un awans d e zece m etri, urmat de Abn Hasan. Ser­
-pea,t; e p� r ocl.ll l trei - anunţă m egafo n ul - urm;tt de ferrari. Tissu

pe l o�:u� tlf:l.ci..."

24
 Charter scoase o a rt i cu l a ţ i e a J>lciorul u l tel escopic şi o lblă. Fl1cu
la fel pînă ce trepioedul •�jnnse la u i nă tţi1ne de doi metri .
- Pardon 1 zise şi, făcînd o rcverenj;i elegantă, se u rcă pe m ar­
ginea din spate a maşinii, lşi proJ>tl i n burtă st a t i v u l întins, îşi puse
mina streaş i n ă la ocbi ş i i ncep1o1 sil dll"tezc :
- Oiaz; c o n d m:e , Llrmat dil Ahu H asan şi Serpente pe aceeaşi
l i n ie : Ferrari şi Tissu la zece metri i n urma lor, apoi grosul p l u­
tonului.
Yvonne noh1 de zor.
- la ascultă, dacii ştiai d ni o liS�Illl!llt'll i n s t a l a ţie de ce m-ai
lăsat să stau pe u nu:rii dum�f.alt· ?
- M i-am zis că dacă te l a s sii mi I t• n rc i i n cap, lji d n u o
dovadă că pot l i u n soţ i d e a l şi le hol oirlisc sli te miiri(i cu m i ne.
Oi••z a pie1·dut v ren t rei metri.
- N u mll mărit cu dumneata JJcnlru di e .� f i ucJw l i l icos.
- Exact. Dlaz co n d uce , urmat de i\bu tlasan, Serpcnte şi
Ferrari pc aceeaşi l i nie, urn1o81fl la două rnti de Tissu. P riete n u l du­
mitalc i ncenrcă să evadeze, dar l>luhm u l ita l i a n 1111-1 lasă.
- Ru�r Be1• tra n d ! ?
- E l . Stai să-I �otagrafiez 1
" D hLZ, Abu Has·an, 'fissu, Serp1• nle, Fe1·rarl sint pc acelaşi l>htn.
a
Di z n u mal conduce dedt l'H o rm1lii ! - 11nuntiî mcga fonnl . .. Nr. 7U
Il spart p l u *on u l " . ..
- - Exact. E Jlrtef�nul d.u.ml.tal�. Nr. 79. ..
Acum pluhmul se destrămase de-a h i nclea, desf� c l nd 11-se in douli.
Nu se mal puturii mellţinc ���� frunte dcdt concuren·l' ii r u t i n u j l sau
dcm:.eblt dr. rc7.istcnfi. I n unllll lor riiJMase u n �oi de v reo doull sute
Ilo• nu•lrl, lolupli com• 1wdu lau outslderl·l, t r�glnd c u d'esJ>crnrc ca si\
"' '"' '" mliL'III' 1111 l l niJ! at·ceptu bil. Pe l l n�:ii maş i na de spor t In ca 1· e
hc• " " " V\'1111111' ru tharl l'l' t n•cu 11prua1w pc nc si m j l l e o motocicletă
" l lul'l••y Uavids0hn" c u a laş ...
•
... *

- Dobit0c u l 1 Se omoară de pomuuii, spuse Nortuu l u i Camberru,

care se a fla î n ataş. N u i-ai spus sii ni m i nă la coadll i'
- l-am spus să trugil cit poulc. Azi 1111 i·am făcui n ici o i n­
jcrpie. N_.aş vrea tot u şi să iasă prllrl r•• u i U m i l . E mii i hine să se c l a­
sczc ceva mai onorabi l c n să 1111 bnf'il la lll:hi.
- l'reaba clumttale 1 l>umnentu rli.•; p u n : d dacă iese J>C dos. Am
pregă t i t destui boxeri l>cnlru •·ing, •·a �ii ş t i u Clllll tr eb ui e sll con d u c i
u n anf'renatnent.
- Am termirtat cu a ntrenamentul, c•• dnll'll ! Restu l mă pri vrşt·e.
Motocicleta ajunse pe u ltimii con,· u n·nj i d i n prim u l grup. I::rau
v re o şaptezeci de c:icl işt i care reuşlsl•ni �ii se rupă de gl'llsul p l u t n­
nului. Concurcntul cu nr. 79 pcdolu pri n l rc u l t im i i d i n p lu t o n u l d i u
f ru n t e . Era aproximativ a l şuieed şi p a l ru lea. Roger n u s e grllbl'a.
Şt i a că principalii l u i armă era finişu l , iar pe de n l tă parte işl făc use
socoteata ca, d·eocamd atli, să nu pianlă m ai mult de două m i n ut e
fată de frun ta ş i şi pedala foarte atent. V ăzu o motocicletă trecînd pe
lmgă d însul. Uriaşul cu n a s u l htrti t care o conducea ii făcu semn :
,...._ Brav'll ! En avant 1 fnarnte•
.,Maimufoiul ăsta e in stare să-mi bareze calea" - îşi zise Ber·

2.5
trand, iar megafonul de la spate pard-1 ghicise gindul, d\ci incepu
sl urle :
.,Motocicleta cu nr. 635.422 Inapoi". motocicleta cu nr. 635.422
inapoi ...
"

Norton nu mai izbuti si-1 ajungi pe Horst, care pedala la citiva

metri Inaintea lui, ci fu nevoit să frineze şi si aştepte sli treacA toti
concurentii pe l ingi el. Cind trecu ti 11111�ina cinematogra fiei cu mc­
gafonul, porni din nou şi scui pă...
- La noi să lndrlzniti să faceti aşa ceva 1
Camberra pufnl in ris.
- Nu te mai necăji . E maşina casei .,Melro Goldwin". 1�1 trans­
porti comitetul de organizare şi o parte a juriului. Cornpalriofli du­
mltale, SCUIIIIIUie ...
•
• •

Berlrand nu-şi mai simtea picioarele. Se: apropiau de ca11ii l u l

etapei, d<tr vintul puternic n u - i l a s a sil ujnnJlii la Alb<tnl inainte de
ora şnsc. Khnrlum-Al bara e un drum de a:;u km. Caravana pornise
la orele şase dimineata şi la şase după-amiază l nc;i uu-şi ajunsese
t inta... Roger se gîndea la ai săi de-acnsi... La prieteni, la fabrică,
şi amintlreu lor i i insufla pnr<·ă mai m u ltă dirzenie. Incepu sll tragll.
din răsputeri. Nu mai simtea bicicleta, nu mai simtea ciî inainta
ceva mal repede, vedea doar că cei din fala lui rămîneau unul cite
unul in urma lui şi In felul acesta, i ncet - lui Roger 1 se tJărea
chiar nesfîrşit de incet -, se apropia de fruntea plutonu lui. Il en1
sete, dar nu bău. Şoseaua era străjuiti de curmali ; dincolo de el se
zăreau culturi de orez alternînd cu p lantatii de sfeclă şi de bumbac,
semănături de porumb ş i trestie de zahăr. In stinga luceau apele
N i lului, cu reflexe cind albe, cind a lbastre. Mai erau doi kilometri
pină la t intă •

.,Ţin'te bine 1" - işi zise Roger, strîngîndu-şi fălcile...

DetJarle, dincolo de Nil, soarele apunea ca un uriaş mclcor roşu.
Globul său dispăru in nisipul deşertului, ca o ll iatl'il lnJ�hil itil de
valurile mării. Se lăsa i n t u nericul.
,,Diaz a trecut l inia de sosire... ora şa�e şi treizl'd de minute" ...
auzi Ro�:"er megafonul, de undeva de depnrle, de foarte d<'JIIIrte.
- Al doilea : Michel Sl'rpente, cu o intirziere de 17 secunde,
al tre i lea Abu Hasan, cu 2!1 de secunde, al patrulea Paul Tissu cu
32 de secunde, al rlncilea Lamberto f'errari cu 3•1 de secunde ... al
,aselea Van Lauen c u 54 de secunde... ni şaptelea f'r:mk Spiegel cu
57 de secunde, al optulea...
Roger nu mai inlelcse rinc era al nJitulen. Triigca, trăRea din
răsputeri, slmtindu·se runlnpit intr-1111 sinl{ur bloc <"11 hiriclt�la lui.
Intră n i treizeci �i şaptelea i n Atlmra �ăldatii de luminile fcli­
narelor.
•
• •

- Pot fi multumit cu el, doctore. f>e 1111 uşa drum, d u pii nnlre­
hilln e n ul dumUale .••
- ,\lai b$ne zis după sîciielile dumilale, se auzi un glas rlS.­
guşU lla�li dlnfît Horst işi găsise antrcnnl'ui şi ac tml se prăbuşi cu

26
genunchii m u iaţi de obosealli in ataşul motocicletei. Haide 1 le
spuse.
Micul tanc cu patru cilindri porni l a drum, transportind la
hotel, i n pirîitul motorului, pe Nortun, care era î n cruntat, pe Cam­
berra, care piirea i ndiferent, şi pe 1-lorst, care dorme11.
In poarta hotelului se izblril dt: un concurent c are-şi împingea
bicicleta fluierînd voios, mergind ru 11 a ş i e l a s l i c i . Era Van Kappt• n,
cel mai virstnic di ntre toţi concuren j l i , vesel cii se clasase ul 1 1 !1-lca
la sfîrşitul primei etape ...

•
• •

.,N .. bucodonosor, mal blidliran dec i t 11mcric a n i i , l i-a m i ncat tele·

grama. Stop. Aştept ceva senza j i onal şi t ri m i t ceva senzaj ion a l -
z en· mii de franci : nu-i mi n cu , cnmiJIImt•nk loconle."
Vvunn e puse telegrama la o p a r te. n�d:u·tii com u ni c a t u l cu re:-...: 1 1 -
t a t e lc d i n p r i m a zi a cursei , cX JJt•dic radingr:una, fiicu o baie şi apoi
se t r i n l l p'e Jml, de parcli pe t•a o aştepta R"loria de a irnbrăca n
doua zi tricoul a l bastru şi nu Jlc t:dmondo Oiaz ... In camera i n vc·
cirwlii. Charter lşi p u d ra cu tak şi lşi masa l{ i l u l torturat.
., J. u l t\ n toniu i-a fost fntnlll ( : leop:llra, mie puştanca asta -
n•llertă amarnit Charlcr ... Isto ri a J :1: i ptului se repetii . . . "
t\tbara, hotelul, N i l u l ... totul era sru l n nd at i n l r-nn somn a d i nc.
N u nr n i in deşertul indepărlat urla d i n c i nd i n cind un şacul, in lf:tril
h n ruian şi scrişne:1u motoarele n h• l i c relor de rep:1 ra j i i , inr pe rt:r
lun•a Steaua Sudu lui, i n văhr i n d or:t şnl şi impre jurimile suie int r-u
rn i � h·t·innsll lu m i nă nlhast rit.

Ct\ l'll' O U I I. IX

- l-11:1a 1 fu salul al Clarck M :1 s s u n de u n miigllruş voios. Aşa·

:r.isnl corespondent ni ziarului "Chic:tgu Tribu ne" trimis pentru su·
tmlveghct·eu gruJlului Noroton·Cnmhena· l l orst nu-i rils i!Unsc i nsa.
Milgăruşul îşi urrnll l i n i ştit drumul, lrilgind cllruciorul p l i n c u bi·
clm111e de lab ili UlllJllute cu lapte de hivolijll, iar Masson se i n stală
i n "Cadi l l acul" sliu şi dlldu ordin şolt• ru l u i sil-I ducă la slarl.
"Ce naiba oi fi căutînd d i m l n�:1ja la ora oJJI Intr-un orăşel impu-
1 il din Sud:t n ? - f i lozofii Cl nn� k 111: drum. Ce să-I faci ? Ne tlă·
trunse sint cili le bossu l u i 1" Făcu 1111 J!l'st cu mina, apoi !şi aprinse
o j i garii.
Clşligătorul et:•pei de Ieri, Ednwndu Diaz, stlitea mîndru i n
fata l i n iei d e pornire, i m brlicat c u lril'nul albastru. L a del unătura
pistolului starterului ţrşni ca un nebu n 11rin cele doun l i n i i d i n fain
lui şi se i nstală i n frunte, chinr d e In i nceputul etapei. Ordinea nu
se prea schimbase fajn de ziua tlrt•,·edenlă, peisajul insii da. Şo·
seaua se i n sotea acum cu l inia ler;1 lii, părăsind N i l u l . Concuren1ii
treceau prin deşertul Nubiei .
- Dacii poţi, ţin'te după motnddt•la cn a t a ş din faja noastră ...
" H arley Davidsohnul" de colo 1 porun<'i Clarck şoferului.
- Care ? îl lntrebă acesta.
- Motocicleta condusă de uriaşul ăla cu nas turii!, cu un omu·
,
leţ sfriji , cu ochelari fur.mri i i n alnş ...

2 1.
 · Şoferul i ncerc.li s-o depă-şească, dar nu izbu ti . Masson făcu u n
g est cu m i na, apoi o viri i n buzunar şi scoase ghi d u l .
" I n plutonul dtn frunte se află Dinz, T i ss u , Abu H asa n, frank
Spiegel, Mlchel Se rpente. Dlaz conduce !" - anunjă megaf01ml.
" Nubia : Prodnda Kus din a nticu l ·Egi·pt, ·Etlliopia g rec i l or. In­
clude Sudanul şi Egiptul. Suprafaţa 533.000 km2" - citi M:1sson
in ghid .
.,Serpente 1-a ajpns pe Diaz, Karlolti a intrat in plutonul frun�
taş" - a n u n j ă iar megafon ul.
.,tn deşertul Nubiei, valea N i l ul u i se strîmtează. Sol u l deşer­
t u l u i este format di n granit, g na i s şi şisturi c ri sta l i n e " . . .
"Armand Cinerra în ce a rc ă să evadeze. C a ută să i n t re in p l u·
to n ul di n frun te" .
,;Rid iclndu-se chiar din preajm a ţărm u l u i ac o pe rit cu redfuri d e
corali ş i d u n e, vi rful Djebek Erban atin ge 2.:!:10 m. Cl i ma t u l de� l!'r­
t u l u i este fierbinte" ...
"Cinerra nu izbuteşte să e v ad eze , s-a dncnit... tl allo... h al lo ...
sa'l varea 1 H a l l o . .. hallo ... sal varea ... sal v:u·ca" ...
Massnn nftii lldinc, a po i se scufundă d i n nou în lectura ghid u l u i ;
- Nu te Iasii nil'i m ă car să citeşt i , bnmbăni pc nas.
"Regiunea e s t e săracă î n l>recipitaf ii ; in partea de sud llli n <�
200 mm pe u n. Nu e x istă a l t riu în a fll rii de Nil. V ă i l e seci ( Wa u i )
s e u m p l u n u u w i i n 1>erioadele m ari lor plni''.
"Serpcntc a e \• a d at . Are ze ce metri a v a ns f al ă de pl u ton u l
fru nta ş".
,.Popu lat i a este m i xt i1 , compusă Indeosebi din n e J� ri haml l i . n�-a
l u n g u l N i l u l u i tră i eş te o po p u la !'i e de \�rabi, c a re s·<lll 1- ! a h i l i ! ;l i l' i .
îndelelnici ndu-se cu agri c u l t ura. In deş ert lowicsc triburi numac.lt' d e
bcr.lzaşi, iar în ţ i nu t u l de st epil d in su d bcd ui ni " .
Bravo, S eq>c ntc ! En avanl l urlil Yvonne, c ar e urmă rea cursa
ş i , c a să 1 1 1 1 c adă î n nas, se prinse d cs JJ e ra t iî d e chi ca hngntă <1 ro­
l e·gu l u i ei, care nuia ce-i tEcla.
- E n <J v a n l ! slriga Charter, dar 1111 izbuti sll tel'l n i nc f,ral.a c ;î c i
Yvonne i.i t:ă w de � i l .
- Mnj i c u le ! se di sii NI furioasă. N u t·�li i n � l a n· �ii l i i p u ! i n
m:l i :� le n t ? N u m a l ş t i u c u m stăm !
- Eu u n u l şi lll ll i rm!in. răspunse Charll•r.
,.Serpenl·e e in iruute, al doi l ea ... ••1 do i l e a r t\hu U a sa n. ()iaz
depune efortu r i " - - u n u n l ă m egafonu l .
,.In valea N ilu l ui s e cuiti.vă mei, hm nhac, pl)I'IJI!Ib, h 1l u n, griu
ş i zarzavllturi. Pop u l a ţ i a se c if r e a ză In a p r u x i m a l i v fi!lO.OOfl, i n medie
un locui tor la u n k i lometru p ă t rat, Î ll r dt·-a lunJ,!'ul f l u v i u lui IJ00-
700;'km�."
Charter înd reptă trepit• d u l t: a re se i ml n i :;e, Sl' difiirli pc m a r g i­
nea maşmn ş i inrepu sl:1 d icteze mel a u r u l k :
- Omul dumifa lt•, Scrpe n�e, rez i st ii m a i bi nl' t':l mi rw. N-un� P<'
niil1eni de g i t . Dar li nişteşte-te : cont i n uii sii cu Ji ll udi 1
,.P o p u l at ia se m ai ncullii cu c rc ş ll� rea cii m i ll'lur, uilnr şi �: a p r,�­
lor. De la rJongola in jos, hrana pr i nc i ll : l l ii cun,; lii d i n c u r m a l �··.
Caravana .c oncmenţilor trecea în uuanii Jll' i n tr- u n s01L Bonkic
Jn i t ite l e- cdin lut a l te r n a u r u m i ci căsute l'lii d i t e d i n hulov01ni.
,,Sah!l' ..Wnssai" - anu nţă megafonul.
" S 9lltc:t� > se î nă l ! ase s u s pe rer. Pămi nt·ul, 'lrrul. - totul era în·
'l
�

28
c i ns. Berlrand ridică la guri tnbul de cauciuc care ieşea din d op ul
termosului şi sorbi două ingh i ţllu ri mici d i n amestecul răcoritor de
limo na dă cu lămîie şi suc de po r toc a l e. l i era sete, dar nu blu dec i t
p u ţin . Ştia că d a c ă bea m u l t transpiră şi slăbeşte.
"Ar fi tim pu l 110ă ajung in 11lulnnnl d in fru nte, am trecut doar
d e j umăt a t e a etapei" - �: i ndi Rol{l'r. Apni Incepu să pe l1 a l e ze de
zor. Bicicleta siiltă i nain le. Conc uren tii �rau ri sipiti pe tol parcursul,
nu-l mai ref in e a nim�ni. Rind pe ri ml . depiişi pc cei prinşi din u rm ă .
,.Nr. 79 atacă d i n nou ... a ajun� i n u r m a pl u ton u l u i fruntaş � "
a nunfă megalo n u l .
- Bravo, B�r l ra nd 1 strigll Ynmnc, d i n d 1111 picior zdravăn i n
ceafa colegului ei.
- Dacă ai de gind să Joci fot b a l de cite ori ii merge bine vre­
u n ui francez, le-anunt că mi las de me�eril' ...
- Bravo... B ravoooooo, Bt'r l r a n d ! ...
Bertrand auzi strigătul !fi, i nc u ra j ;tl, m li ri viteza. Tncă zece
metri, Jncii şapte, n umai trei .. . nertrand i1 a j u ns e pe Lamber l o Fer·
rnrl, cn re se afl a i n co a da primului plutnn . . . N umai sli.·mi pot meu­
l i ne viteza - se frămî nta e l -- cii de f i ni ş n u mă tem". Mai avea
u n sprez ec e i n a i ntea lui, in timp n� a l erg a pe act'eaşi linie c u ferrari.
Curav:t tHt lreru 11 ri n alt sat.
,.Kehebi", a nunţă me l{a fonul .
Urmă iariişi n p o r t i u ne de şoSl":t, In par1e p ietroa sl(, i n p n r te
uls ipoasă, pe urmă stri\hiit url sut u l Kurus. V intul !mila m a l slab
nt de o bice i , şi outsidt'rii putea u n h t i n t' rezn11ate mai bu ne decit
favoritii in prhua etapă .
1 .11 n r elt' 2,30 de minute şi 45 de sec u nde M ir h t' l s�.rp� nt� l n l l"il
1 1 1 1 tnul I n uril )r l tt l i\ha l l a mmrd, u r m a i la 39 d e sec u nde de i\hu
l l eunn. i\ 1 h·c•l lrn l" r:t Pa u l Th�u la !i5 ele secunde, al patrult'a Joh n
A l l wl l l11 1 minut şi :! sernnd�. 11 1 d nr i l e a l.amberto ferrari l a
1 mhllll şi 1 7 s�cundl', a l şnelt'a Fra n k Spiegel la 1 minu t şi
41i de s ecu n de , al şapll·l�a Diaz l a 1 m i n u t şi 58 de secu n de, al
npl ttleu V n n H utlen la 1 mi nut şi li� tll· se c u nd e , a l nnuil.lea Roger
lh·rtrand la 2 mi n u t e şi 1 secundli, a l 7ecelea Jack Killan l a 2 mi·
tJttle şi I l secunde.
Oraşul lu c ea in razele soarelui, Rn�:cr �� Yvonnc n u mai p u l ea u
de bucurie.

•
. ...

Bonkmakrrii erau in g enera l slllhlii c u t i. Donald işl freca m i i­

nile multumit .
., E deştept băiatul nostru... a luat mi:r.a lui mnnsienr Duval ... i n
regulă. Dacă directorul general a l ziMului u Journal d ' Enropc» n-are
a l tă treabă decit să a run ce pe �rellm lt•ce mi lioane, i l priveşte direct
şi personal... Serpente merge frumos, a a t i ns pînă arum cea m a i
bunii medie orară. Dar ce naiba o f i v r i n d Duval cu Ho r s t Miiller ?
Şi N o rton a pa r i a t pe Serpente, htr Nnrtnn ştie ce face".
Dădu pe gît u n pahar de whisky, apoi suuă :
- Boy, cafeaua ! ...

•
* *
 .
Jean Locorde citea ultimel e ri nduri ale radiogramei :
,.•.. 1\o\u lţumesc bani. Stop. l'oată Africa escrocherie, in N i l s i nt
totuşi crocodili, dar in N ubia nici urmă de panteră. Stop. Cămiic,
măgari, bivo l i , capre şi m u l ţi şacali. Stop. Imi sparg capul d u pii
ceva senzaţional, sparg·eti-1 şi dum neata ; salutări l u i Na bucodono­
sor şi Louis Quatorze, iar fie, salutlri şi respectele cuvenite vir­
stei. Stop.
Yvonne"
Locorde scoase o ogl indă din sertarul birou lui şi se examină
atent.
,.lncă n u sînt bătrîn 1 - constată m u lt umit. Treizec i şi c i n c i
d e a n i .... Tata a fost m u l t mai bălrin ca m i ne. Işi aranjă e r a v:tta,
işi i nc u ie biroul şi părăsi redac!ia. Porni pe jos şi ajunse destul d e
tirziu acasă. Urcă grăbit scările şi i n t ră in l{arsoniera l u i c u d o u ă
camere frumos mobilate, unde-I l u ă i n prim i re scrvanta l u i :
- Ce-vă -nchipu i f i-cit-o-să -mai-rabd-ca -să -puneţi -Ioa t e-cu-dosu-n­
sus-eu-mu nce sc-ş ter g-pra fu 1-gă tese-fac-e ura t -li a r-n u-vreţi -să -mă-lăsa 1 i­
să -ma -a t i 111:-d c- bl rou- troa că-de-porci-nu-a 1 t ceva-dar-ac um-s-a-termin a t­
să-ştiţi-ci1-fac-o-c urăjenie-aşa-i n-lege-puteti-să-ntergeţi-să-vă-pl i m baţi.
- f'enwia mă tăhăloasă făcu la sti nga-mprejur şi-şi văzu de
treabă, ca ş i c i nd Lucordc n-ar mai fi fost acolo. Azvîrli în mijlocul
camerei revistele it d u nate grămadă lingă birou, tri nti la pămî n t căr­
ţile şi m a n u scri sele t·are se a f l a u claie peste griimadl pe birou, ca
să scoată praful d i n ele, scoase rind pe rind din biblintedl volumele
ingălbenite ale colecliel ,.Grand 1\o\emento Encyclopedique J.arnussc",
răsturna sertarele, din care cădeau pachete parfumate de salsorl, le­
gate cu şnur de mătuse, şi ştergea cu &rfurie sadlcit pra f u l , oriunde
��·
dădea peste el.
locorde stătea înmărmurit in " fata acestui dezastri1. Madame
Mar�:ot, î n �:erul păzitor al ord i n i i casnice, se intoarse spre el şi,
scuturlndu-i suh nas cirpa d e şters praf, trase conc l u z i i le finale :
- V-am-spu s-sli·me rgeţi-să-vă-plim ba 1 i-tot-sî 11 teJI-gal bcn-ca-u-Jă-
111 ii e-a le i-s-01-term i na t-e n·Jlra i ul-căci-eu-n u-l u c rez-de �:ea ha.
Lncorde se niipusti brusc in mijloc u l furtunii, se ll iJiccll şi rit:ică
di ntr-un p;v.het legat c u şnur u n plic m i t i tel, vlulet.
- Imi dai voie ? îşi în trebă menajera, în timp ce v i ri p l k u l
în bu z u n a r. O a m intire de l a maicii-mea, adăugll, inturclnd u-s e d i n
u�ă, apoi plecă. Se indrep lii spre pri m u l nfici u poşta l, unde rcdaclă
o radiogramă, pe care u dădu functionar u l u i de l a � hiş.eu.
"Lasă- N i l u l-cu-crocod i l i i . Stop. · Ma da mc-Margot-l nnebunită-m-a­
rnăturat-din-casă-lăsat-cmnplet-orfan. Stop. V i no-acasă-sii-l i-spun-ce·
am-vrut-să-li-spun-atu nci-scara. Stop. Mul-t rii it·sr · ltcl a s "-Locorde. Sto�."
- Treizec i şi şase de cuvinte. :m n n l ii fum: J ionarul d upă ce
laltă radiograma. Luwrde pliiti şi luit rcr i pisa.
- Treizeci şi şase de c u vi nte, film:niiî iin limp t·e coborit scă­
rile. Cam prea mult din p01rtea unui om de trcized şi cind de ani.
Da, mă duc acasă şi-o d:1 11 a fară.
Dar, ajungînd ac usă, 1111 se mal t i n u dt• c u v i n t .

( U rmme în nr. v i i lor)

� IWew; l � Va! 1 (lb. f r . ) .

30
ATENTIUNE 1

CONCURSUL ORG ANIZ/\T DE C L U B U L G L UM EŢI LOR,

CO N T I I\ U A 1

Il

( o r.tiNI&�JnF JllTEUIJiiJfil�ll
1· , · 1 · 4 - S · I·I·.Z-4 • 1 • '-

1. O Jlroblcmii cu 11 labili dr ş;1h

A t•em /11 tfispo:z•(ie o tab/Il tie şull şi 32 tlom inour i. Dmuin.ouri/ e

.�in/ atit de mari, in.ri/ fiecare d itl ,.,,, tKO(lettl exact dollt'i pâtnl(t•le
u/tltum/e de pe /abia de şal&, Tt• "' ••si /el, cele 32 dominouri vur
tiCO/Ieri toale rele 6.J de pă/ră(elt• ale• /al• 'ei.

Ttilem două pălrii(ele situate Iti ro/(uri (la exlremită(ile IIJieia

din diaf!onale/e tablei de şal&, oşti ' " "' se !Jede în fif!llra 1) şi in
u.cela-ii timp dăm la o parte unul tiin tlomiiiOilTl, Vom pu t ea aşeza
o11re rele 3/ dominouri rămase i11 aşa {el l11 ci t să acopere cele 62 de
pătră(ele ale lab!ei ?

Dacă �e ooa/e, arăta(i cum 1 Dw ii m1, do!Jedi/l că tUJ u poaJe 1

11. :Oivlografie meteorologică

'
.. -·

3ll