Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Sindromul de Tunel Carpian

    Uploaded by

    Daniela Ceptureanu
    6 views3 pages

    Original Title

    sindromul de tunel carpian

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    6 views3 pages

    Sindromul de Tunel Carpian

    Uploaded by

    Daniela Ceptureanu

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 3
    SINDROMUL DE TUNEL CARPIAN Teg Sindromul de tunel carpian este cea mai freevent& neuropatie in zilele noastre. Aceasta este cavzat de compresia nervului median de la incheietura, intr- un spatiu limitat, marginita de ne, extremitafile distale de radius gi cubitus, si de retinaculul flexor. Acest articol descrie cele mai frecvente cireumstante care au condus la aceasta stare, manifestirile clinice, investigatiile paraclinice,, precum si tratamentul pentru acest sindrom. Subliniem importanta depistarii precoce a acestei afectiuni, care poate duce la un rezultat de succes, fie prin ‘ratament conservator, fie prin actiuni chirurgicale. Pea Carpal tunnel syndrome is ‘the most frequent entrapment neuropathy nowadays. It is caused by the compression of the median nerve at the wrist, ina limited space, bordered by the carpal bones, the distal extremities of the radius and the ulna, and by the retinaculum flexori. This presentation describes the most frequent circumstances that lead to this condition, the clinical manifestations, the paraclinical investigations, and the treatment of this syndrome. We emphasize the importance of early detection of this condition, which can lead toa very successful outcome either by conservative treatment or by surgery. Dr. Tudor Dimitrie Lupescu: Spitalul Clinie de Urgent “Prof. Dr. Agrippa lonescu”, Medictass ~ Bucuresti frecvente neuropati de incarcerareintalnite in patologie. Const din compresia nervului median la nivel incheieturit mani in spatiul delimitat de cele dous oase ale antebratului- lateral, retinacululflexorilor {sau ligamentul transversal carpului) -anteror spatiu denumit canal sau ‘tunel campian, Prin acest canal trecnervul median impreuns cu tendoanele ‘muschilor flexor ai degetelor. in acest spatiu, nervul median este foarte -vulnerabilla compresie determinand o simptomatologie elativ specifica. Din punet de vedere epidemiologic, boala este de circa 3 ori mai frecventa la femel decét Ia bécbati [1 Cole mai frecvente cauze ae sindromulul de tunel carpian sunt prezentate in tabelele urmatoare(tabelul il) [2I: Tabelul Spatiu redus in canalul | - artrité roumatok carpian - ganglion - exostoz, osteofit ~ modiicdri degenerative dupa o fracturé veche tof gutos, lipom anomalie vascularé anoralie mugchitendon slenozé congenitala de tune! S \dromul de tunel carpian (STC) reprezinté una dintre cele mai ‘Susceptibiitate ~ Diabet zaharat crescut a nervilorla | - Neuropatie ereditara cu susceptibiitate la compresie areze prin presiune + Alte polineuropati ets —. STC familial —_ er etc, Idiopatic aur ee eae —— | Infect acute (tenosinovite acute supuratve) | Episoade de activitate manuala excesiva August @ Ball Simptomatologia se instaleaz’ insidios, debutand cu parestezi, furnicdturi la nivelul fegei palmare a degetelor| Il stin jumatatea lateralé a degetului WV, aceasta flind, de atl, distributiainervatiel senzitive a nervului median. Cu timpul, parestezile devin dureroase, persistente, initial mai accentuate | oaptea, intrerupand somnul. Caracteristic este faptul c& senzail de furnicatur si arsuri in mana si degete se amelioreaza sau dispar la scuturarea mainil Utterior,simptomele devin mai persistente, apoi permanente, Pacientul sesizeaza cd nu mai simte bine obiectele palpate sau apucate inmdna respectiva. Durerile se pot extinde si proximal, lanivelul antebrafului sal brajulu; cu timpul, se adauga sisemne de afectare a componente motoriia nrervului median; apare o attofie a musculaturii eminentei tenare, respectiv a muschilor abductor scurt al policelu sia opozantulu police Uneori,aceasté atrofie devine extrem3, cu dispartia propriu-zisi a musculaturit eminentei tenare 51se poate palpa foarte usor rmetacarpianul La examinarea clinica se observ ohipoestezie in tertoriul nervului median (degetele il si jumatatea medialé a degetului lV, care se poate testa foarte usor, in comparatie cu teritoriul senzitiv al nervului ulnar {fata palmard degetV + jumatatea laterala a degetului lV). Motor, se observ amiotrofie si scderea foryel ‘musculare in abductorul scurt al policelui sin opozantul police Teste diagnosticeclinice: a. Semnul Tinel -percutia ‘nervului median la incheietura ‘mainii determind parestezi in teritoriul de distributie senzitva a nervului: b. Test Phalen -simptomatologie evocata de flexia persistent a mainil pe antebrat la 90 grade; Test Phalen inversat -simptome care apar cand se mentine pozitia de dorsoflexie maximala a main [3-5]; Diagnosticul dif nfial: radiculopatiacervicala: este cea mai frecvent situajie intélnits in practic; de cele mai multe of simptomele senzitive de la nivelul ddegetelor mainii sunt aribuite tune suferingeradiculae prin spondiloz’ sau discopatie cervical trebuie retinut faptul c& cele mai frecvente discopati cervicale sunt situate la nivelurile C5-C6 si C6- C7; radiculopatiile consecutive 6, respectiv C7 NU AFECTEAZA SENZITIV FETELE PALMARE ALE DEGETELOR MAINIIO bun cunoastere a semiologiet duce la scutirea de investigaii complexe 5 scumpe (RMN) sila un diagnostic sult mai rapid: Wleziuni de plex bahial; Bleziuni de nerv ulnar: tendinite, bursite Examenul electrodiagnostic (denumit si electroneuromiografie, electromiografie, EMN etc.) este cel mai important test paraclinic Evalueazs transmisia impulsului ervos motor, respectiv senzitiv, prin canalul carpian si modificsrile legate de denervarea muschilor ‘eminentei tenare. Consta din electroneurografie (ENG) si electromiografie (EMG). Electroneurografia (ENG) 1. Conducerea motor: Se stimuleazd electric nervul ‘median la nivelul incheleturii ‘mainii si se inregistreaza, cu ajutorul unor electrozi de suprafata, raspunsul motor din muschiul abductor scurt al policelui; de obicei, raspunsul motor apare la 4m/s dup aplicarea stimulului, interval denumit latenga distal’ motorie; dacd se observi o latenta distald peste 4,5 m/s Inseamna cé avem de-a face cu un sindrom de tunel carpian; se mai poate stimula nervul ‘median motor atat palmar, cAt i la nivelul inchefeturii ‘mainli, evaluarea amplitudinii rspunsului motor oferind astfel informatii privind leziunea: bloc de conducere sau leziune axonals, 2. Conducerea senzitiva: Cel mai frecvent, se masoara antidromic, stimuland electric nervul median la nivelul Incheleturii mainil $1 inregistrand cu electrozi de suprafaya de la nivelul degetelor mainii (cel mai des, din index si medius); 0 scidere a vitezei de conducere senzitive (objinuta prin impartirea distantei dintre catodul stimulatorulul si electrodul activ de inregistrare, la latenta distala senzitiva) sub 40 m/s este diagnostic pentru sindrom de tunel carpian. 0 alt metodd aplicata cénd ‘modificdrle sunt mai reduse este dea stimula de la aceeasi distant’ nervii ulnar gi median la nivelul incheieturii mainii, cu inregistrarea raspunsului din degetul IV-inelar, care are inervatie senzitiva mixta; _ olatentd distal la stimularea nervului median cu mai mult de 0,5 mis mai mare decatla stimularea nervului ulnar are semnificatie diagnostics, I Electromiografia (EMG) Cand se banuieste existenta Unei suferinge axonale a nervului median, prin compresie prelungit8, se efectueaz’ electromiografia cuelectrod aca muschiului scurt abductor al policelui pentru a detecta precoce (inaintea instalaril amiotrofiei evidente clinic) modificarile de denervare; in acest

    You might also like