HORIA MATEI

� -

PASAREA DE PIATRA
*

" �
Colecfia ,,Povestiri şfiinfifico- fantastice..
� �.:::- "-.,�-\\\,
116
Referent ştiinfific: conf. univ. N. BOTNARIUC

MANUSCRISELE NEPUBLICATE
NU SE ÎNAPOIAZĂ
*
MANUSCRISELE NEDACTILOGRAFIATE
NU SE IAU ÎN CONSIDERAŢIE

Coperta ·desen: A. BUICULESCU

 CAPITOLUL \NTli
unde aflăm ce căuta studentul Mircea Yornicu în Fundăfura
Geamandurii şi facem cunoştintă cu timonierul Miron Stoica

Tînărul care in di mi nea ţ a zilei de 23 m a i cobori di n acceleratul

!!OI pe pe r o nu l gă r i i Constanta pur ta un costum cenuşiu �i un p ar ­
desiu de plo aie . Din cind in cind î ş i pipăia cravata cu un gest car e
devenise maşinal. In m i nl ţinea o v al i ză mică din piele de porc cu
,
un cartonaş virit in celo fan ul prins de miner ; pe c a rtona ş un nume ,
da.-tilografiat: ,.Mircea Vornicu" şi ocupaţia: ,.student".
Ceea ce i zbea însă la tînărul c ălă tor nu era ni ci îmbrăcămintea,
nici mica valiză, niri faptul că obi ş n u ia �ă-şi pipăie des cravata şi
d es i gur că nici tr ă să turi le regulate ale feţei , ci oc hii mari, inteligenţi,
deschişi cu nt>stăpinită curi01:itate asupra lumii inconjurătoart> şi in
acelaşi timp pătrunzători. îndreptaţi parcă spre intt>riorul lucrurilor.
Studentul Mi rcea Vornlcu - ii vom spune de acum aşa, căci nu
avem ni c i un motiv să presupunem că numele şi p r o fesi a înscrise pe
cartonaşul pri ns de g ea m a nt an nu c orc �pun d realităţi i - ieşi in
micut par c de lîngă gi!J'ft· îl străbătu cu paşi mari şi se îndreptă
spre miliţianul c are dffija c i rc ul a ţ i a la încrucişarea străzii pr inc i ­
pale cu strada po ştei .
-
- Fii bun, ii spuse studentul pi pă in d u ş i cravata cu g e s tul său
o biş nu it, şi spune-mi cum pot să ajung in Fundătura Geamandurii.
Cel întrebat se scărpină după urt>che, pe urmă fluieră la nişte
cupii şi-i am e ni nţ ă cu de getul că traversau in d ia gonală strada, apoi
se m ai scărpină o dată in spatel e şepc i i :
- Drept să vă spun, tr ă ie s c de d o uăz eci de a ni în oraş, dar
n-am auzit de stra d a asta. S-o c i:ut ă m însă in g h id .
Scoase d�n buzunarul ves t o n u l u i o cărt ic i că şi o răsfoi. urm ă r i nd
in ace l a ş i timp cu c o a da ochiului ce se pe trece a in sectorul de circu­
latie ce-i fusese d at in grijă.
Citeva minute mai tirziu, .mi s te ru l se l ăm uri : Fundătura Geaman­
duri i e �ituată in pa rtea de jos a o ra ş u lu i, nu de pa rte de cart i eru !
cunoscut s u b numele de A. nado lchio i . Este una dintre mic ile străzt
ce se infuntfă pe malul lacului Tăbăcarii, spre şoseaua proaspăt asfal­
htă pe care circ ul ă . .
t rol e ibu s e l e tr <J derne s pre M ama i a
.1\\ircea \'ornicu ,
î ş i mai pipăi o dată cra v a t a apoi - dup ă ce
se interes"ă- � e unde trebuie să ia autobusul pe ntru a ajunge la ad re sd
�
câut-a'tă . ' umi
nflllf pentru l ămuririle primite şi se amestecă printre
tr('cătoriL:gt� biţi ai a c e lei ore de dim i neaţă.

3
 Un s t e r t de ceas mai tirziu, stu den t ul se c o nvi n s e că nu era
nimic de mirare in f ap t ul că un ce t ăţ ean care trăieşte de douăzeci
de ani la Constanta nu auzise dt Fundătura ueamantlurii : o strada
cu clădiri nou-noufe, construite pe un t eren ce nu de mult fusese
'lriran. Mili!ianul nu cunoştea s t r ada , deşi l o c u i a de douăzeci de an i
in o r a ş, pentru motivul foarte simplu că acea stradă nu avea decit
ci t e va luni vechime...
Casa de la num ărul 3 era proaspat văruilă şi cele citeva romiuri
de fl ori din c u rte arătau mina pricepută a unui gospodar. la poarta
acestei c ase bătu studentul nost ru şi fu intimpinat de un bitrin�l
şrh i o p , sp r ij init intr-un bas ton , ca re mai intii incercă să poto lească
lătrăturile furioase ale ciinelui stîrnit de vizita străinului.
- Pe c ine căutaţi ? întrebă apoi căutîndu-se prin bu zun are după
ochelari. Se vedea, du pă felul in care pr i vea, că era miop. Părul alb.
tă iat lung, ii a ju ngea aproape pînă la umeri ; purta un veston lustrl!it
la coate, de un albastru cam decolorat, şi o şapcă veche de ofiţf!r
de m a rină . SUlrt'a tot timpul dintr-o pipă stinsă, o pi[lă veche, în­
negrit?,.
Tînărul nu răspunse im ed i a t . Se uită o v r em e cercetăt or la faţa
bătrînului, Pe urmă spuse incet :
- Unchiule 1 Nu mă recunoştl ? S int eu, Mircea ...
Bitrinul, care intre timp găsise ochelarii, şi-i potrivi cu un gest
rapid şi pri vi peste gardul scu nd la tinirul său vizitator. Apoi des­
c hi se poarta şi-1 imbriflşi cu căldura.
Citeva minute mal tirziu st ăteau de vorbă pe veranda casei. la
p icioare le lor, cîinele - care inţelese�e că s tră i nu l e un prieten -
pă re a să urmărească ate nt convorbirea.
- Ce vint te aduce in bătrînul n o stru oraş ? De re nu mi-al
scris că vii il Aş fi pregăti t cite ceva ...
- N-am prea avut vreme In ultimul tim p. Ti nă rul părea cam
ln::urcat. Dar trebuie să recunosc cii e şi puţină neglijenţă la mijloc.
- Semeni cu taicl-tău. Şi el e z g] rcit la scris. Spui că n-al
avut vreme. Oare ce ocu pa ti e poate s(" v absoarbă atit de mult,
incit să uiti cu totul pe bătr i nul tiu unc:Tif jl
- Nu te-am uitat, protestă Mircpa cam stingherit. Sînt student,
adăugă el. In ultimul an. ..
- Ce studiezi �
- Stiintele naturale.
- Hm•
Bătrînul stătu o cli p ă şi se gindi, pe urmă dădu din umer i. Apo i
îşi s c oase p i pa, o a pr i n se şi incepu să pufăie. M ircea se foia neliniştit
pe scaun. Ştia că in conceptia bătrinului s in gur ele ocupaţii serioase
- singurele ,.meseril vrednice de un om in toa ti firea". cum obişnuia
să s pună - sint cele lega t e de marină. B i trinul fusese ani de zile
marinar, colindas e multe ţări. Apoi un accidl'nt ne n o roc it , in c are- şi
pierduse un picior, il sllise să renunte de a se mai {mban:a '!)e <Jrtun
vas. Obtinuse un post de funct i o na r lâ căpltinia portului Constanta ;
işi acreptase cu resemnare soarta şi era bucuros ci poate totuşi trăi
lin!ră mare. ci poate urmări mişcarea vapoarelor in port, ci poate
auzi mugetul sirenelor şi poate privi tort o ta nl'întreruptă din jurul
do curilor şi al silozurilor.
- Să ştii, unch iule . că me ser i a pe care a m ales-o mă pasionează.
E o ocupaf.ie foarte I ntere sant ă şi folositoare, mai ales in zi lel e
noastre.
 Celălalt dădu Iar din umeri şi privirea li alu necl pe geamul
verandei, in depirtare, unde se vedea u pescăruşii s lgetind a ibast r u l
cerului de primăvară.
Tinarul continua sl se agite pe s ca u nul său, pipăindu-şi ne rvo s
cravata
- Am venit, unchiule, I:Jsr iatr-un tirziu, si ml ajufl intr-o..•
intr-o chesti une de•.. c um să spun..• intr-o problemă cam incurc::t:î.
Bitrinul marinar nu spuse nimic. Ridici doar sprincenele şi
privi spre nepotul său, aşteptînd desluşiri.
- Mă interesează, con tin u ă acesta, unde pot să cercetez... să
capăt o l ă muri re... despre un vas care, cu multi ani in unul, a f:Jst
in po rt ul Constanta şi a poi s-a scufu ndat.
Nici de dat a acea sta bătrînul nu spu se nim ic. Continua să fu­
meze, umplînd veranda de un fum inecăcios, care însă nu părea
cîtuşi de putin să-I stingherească.
- E vorba de c argobol u l englez ,.Northern Star" •. In august
1916, plecînd din Constanta. s-a ciocnit de o mină in largul portului
Sfintu Gheorghe şi s-a scufundat. Aş dori să a flu amănunte· despre
Intimplarea ast a. Mă interesează ce încărcătură avea vasul, cui apar­
ţinea şi - mai ales - dacă avea pa sageri pe bord.
BlHrinuJ ma i pufăi o dati din luleaua veche, marinărească, apoi
lnlrebă :
- Şi pentru ce, mâ rog, te interesează toate acestea?
Studentul era vădit incurcat :
- Să vezi ..• e o chestiune... c um sl spun... o chestiune lega t ă
de profesia mea. Pe vas u l acela �e afla o.•. un obiect care interesează
foarte mult pe unul dintre profesorii mei.
Unchiul mai aşteptă un timp, pufăind din lulea, dar nepotul se
închise intr-o mutenie incăpăţinată.
- Bine. băiete. zise intr-un tîrziu bătrînul. Dacă nu vrei sli spui
mai mult, nu spu ne . De fapt , nu-mi plac oamenii vorbăreţj. Cei care
spo rovă ie sc multe a u putine in cap.
lşi s cutură Juleaua d� tocu l pa ntoful ui şi se ridică :
- Să mergem. Cunosc omul ca re ne trebuie.
PorniTă prin FundAtura Geamandurii, unchiul îruJinte, şchiopii­
ti nd şi bocănind cu bastonul in dalele de piatră ale pavajului, ne­
potul după el, neindrăzni nd să intrebe und e se duceau. Traversară
linia ferată şi intrară pe una din- străzile care d u c ea u spre fărm. După
cite va sute de metri, bătrînul marinar se opri in faţa u nei ca se , rare
semă n a destul de bine cu cea in care loc ui a el însuşi, şi bătu in poartă
strigind:
- Hei 1 Deschide, bătrîne pirat !
lnăuntru nu se auzea nici o niişcare.
- Te-al ferecat In vizuini 1 tipă bătrlnul bătînd mal tare cu
bastonul In poartă. Iti n um eri comorile adunate din tllhlril. Des-·
chide, banditule !
In sf irşi t, un cap zburlit apăru la fereastră :
- Ce faci atîta glllgie ? se risti la unchiul lui Mircea drept
bun veni t. Nebunii ca ti ne ar trebui bălfati in cămaşă de forţă.
Mi rcea îşi p i păi cravata şi chlbzui el e mai bin e să nu se ames­
tece in convorbirea celor doi bltrini, care se tratau reclprGC cu atîta
amabilitate.

• .. stesii-� Nordului" (li r.).

5
 Citeva c l ipe mal tirziu, .,batrinul pira t " apăru in c u rte şi des·
c his e poarta, mormăind ce va in barbă. S tu d entul av u p r ile j ul să-I
observe i nd eapro a pe . Era m i c de statură, dar se c u n o şt ea că in tine­
rete fusese foarte putern ic. Fata. plină d e zbircituri, era t ăi at ă p arc ă
in d ou ă de un nas coroi at şi a s c ut i t , pe care se legăna o pereche
de ochelari in tr-un e chil ibru nestabil. In spatele lent i l elor, ochii m ici
- adum briti de cele ma i stufoa�c sprincen e pe care le văzuse vreo·
dată tînăru l - cl i p eau m er e u ne rv oşi .
- Asta·i nepot u l meu, il prezen tă bitrinul, nu fără o urmă de
mindrie. E !>fuden1, adăugă apoi, fără să sp u nă ce facultate urmea za .
Trecea s u b tăcere amănuntul acesta, p roba bil fi i ndcA pr iet e nul său
împă rtă şe a cam aceleaşi i dei ca şi el in materie de m a ri n ă. Drept
mărturie pentru aceasta stăt e a î n suşi decoru l încăperi i in care intrară.
M i rcea Vorn icu n u se a f la s e î ncă n i ciodat ă intr-o asemen ea odaie.
R ăsp î n dite pr e t u tin d e n i - pe m ăsute, pe po l i c io a re, pe d u l apu ri sau
atirnate pur şi s i m p l u de pe re te ca nişte ta b l o u ri - se a f la u modele
mici de va!>e : goelete, fregate şi bricuri cu pinze, cargouri şi remor·
chere, şl epu r i şi tancuri p etr o l i er e de dif er it e m ărimi, bar c a z u ri pcn·
tru c abo taj • şi p a che bo turi transoceanice. Pe o po l it ă specială se
aflau vase militare, de la celt' mai mici cu m sint c a n ouierele, ve·
detele, torp i l oarele şi d i s t ru gă toare l e şi pînă la. mari l e cr u c işătoa r e,
cuirasate şi v a s e port - avion ; nu l ip s eau nici modelele unor submarine
şi ale unor dragoare şi p u r tă t oar e de mine. In ceea ce priveşte exe­
cuţia, model e l e era u desăvîrşite: nu l ip s e a n ic i o pînză, bărci le de
salvare - mai mici decit coj il e de n ucă - erau atirnate la lo c ul lor.
te aşteptai parcă să ve zi elicele invirtindu-se, fumul ieşi n d pe coşuri,
vintul u mf li nd pinz el e elegantelor goelet e şi iahturi.
Intr-un colt al încăperii se afla un m i c atel ier cu s cul e m ki,
ca acelea de tra f o raj : pe masă, sche letul unui vas - din care nu se
di s tin g eau deocamdată deci t etrava ** şi c arti n ga *** ce ntral ă - arăta
că n ei n t re c u t u l m eşter al acestor minunate modele era chiar amfi­
tr ion u l, ce l pe care unc hi ul lui Mircea nu-l scotea d i n "tilha r" şi
.. pirat " . Iar a l ăt uri , intr-o vitrină, se a flau citeva obiecte din care
tînărul reuşi să iden tifice un se:dant • •••, un co lac vechi de salvare
şi un brevet de ti mo n i er pe nume le M i r o n Stoica. 1 se păru o clipă.
câ nu se a f lă intr-o casă de locuit, ci intr-un muzeu naval.
Gazda urm ărea cu vădită satisfacti e privirea uimită şi ad m :ra·
tivă a studentului.
- Sextanlul a c e st a, băiete, 1-am minuit vrem e de treiz eci de ani,
deşi er a m doar u n biet t i m o nier . Cu s ex t an t u l acesta, bă iete, l-a m
pri n s cu ocaua m ică pe un căpitan de cursă l u n gă : băuse cam mult
rorn şi calculase greşit coordonatele. Iar co l a c ul ăsta m i -a salvat
\·iata, in 1923. Eram t i m oni er pe .. Arriba Bollvar", o şan d ra m a vt>che
sub pavilio n panamez. Trecusem d e Canare cind. ne-a p ri ns f urtur. a ...
- lasă sporovăial a, babă gur aliv ă , se zb orşi unchiul. Pe băiat
il inte resea z ă altceva. N-am v e nit aici sa ascultlhn bal iver n e le ta�e
pe care le-am auz i t de zeci de ori.
\\ircea i şi pipăi cravata. El n u - l a uzi'ie inci pe t imo n ier u l M!ron
���.i_c� .J.
p_o ves t i n d . Dacă aceste poves! iri ale sale erau a inăltimea

• Navlg3tie de·a lur.gul coasr�l. ��� drsrante miel (n. r.).

•• Stinghiile de rezistentA ale schelerulul na\•el In. r.).
••• Cabină pe punte unde se allil comen7.ilc navei (n. r.).
•••• 'Jn s lrumont pentru măsurarea clisfan\ei unghiulare. In naviga\ie se lo�o­
scşi(., rien�;u,,d'ctermiu�rea pozitiei unul vas (n. r.).
decorului din incăperea In care se aflau, atu nci promiteau si fie cit
se poate de interesante. Totuşi. unchiul slu avea drept ate. Venise
pentru altceva.
- Te - a m a d us aici, 1 se adresl unchiul, fiindcă e pav a asta
bătrîni, care a fost odată t i mo ni e r, e cel mai in mă sură să te tlmu·
rească a s 11pra vasului pe care-I cauti. Şi acum, spune·i des p r e ce
e vorba.

CAPITOLUL Al DOILEA

unde se vorbe1fe din nou despre cargobotul "Northern

Star"' şi aflăm împrejurările tragice în care a murit natu­
ralistul Serban Darvari

Mircea se simtea intimidat. Timonierul se uita ia el p e de asu pra

ochelarilor şi na s ul său ascutit semăna cu ciocul unei pă săr i de
prada. To tuş i , priv i re a era binevoitoare, exprimin d oarecare curiozi·
tate amestecată insi şi cu o urmă de ironie.
Tînărul îşi pipăi cravata, apoi îşi dr ese g l a su l şi din nou îşi
pipăi cr a v ata.
- Vasul, zise in cele di n urmă, se chema ,.Northern Star". Era
un cargobot sub p a vi l ion britanic. S-a scufundat in a ug ust 1916, in
timpul războiului ; se pare că s-a ci oc ni t de o mi nă , in l a r g ul por·
tului S fi nt u Gheorghe.
Se opri şovăind şi du ;e m ina la cravată:
- Mai mult nu ş tiu, adău gă incet.
Miron Stoica îşi fre că miinile, şi och ii ii străluciră de a sup ra
nasului coroiat.
-- ,.Northern Star" zid că se chema vasul ? ,.Northern S t a r" ?
He, he, băi et e , chicoti el. Dacă nici bătrînul Stoica n u li-o spu ne ce
wei si• ştii, apoi să ştii că nimeni de pe l umea a sta n-o poate face.
Dintr-un dulăpior scoase o s t ic l ă de rachiu· şi t r ei păhărele pe
care le um pl u. Tînărul inc erci să bea C!tll cei doi marinari, d a r
r achiul tare il arse gitul şi-1 fă cu să tuşe ască. Bătrînii il bă u ră însă
rle parcă ar fi fost apă. Şi f i in dcă arsura rachiului nu li se p ă r u
destul de tare, îşi umpl u rr1 lulelele cu tutunul lor iute şi inecăcios,
invăluindu-se in fum.
- Imi amintesc de ,.Northern Star'", zise biltrinul timonier după
ce fuma o v r e me in tăcere. Mă întorsesem de cur i n d in Iară şi lu­
cram ca pi lo t i n por t ul Constanta. Era război, şi treburile nu prea
mergeau cum trebuie in marina com ercia lă.
Mai turnă rachi u in pahare, ciocni cu unchiul şi se s tr î m b ă cind
văzu că ne po t u l aproape că nu se atins e se de pahar; apoi continuă :
- Chiar e.' am pi lotat pe ,.N orthern Star" la ieşi rea din port. Imi
aduc aminte fiindcă ma i tirziu am fost printre cei anchetati cu pri ·
lejul cercetăii) Or- ce s-au făcut p e n t ru a se stabili cauzele scufundări!
vas ului. He :wt' J S i n t mai mult de patruzeci de ani de atunci, d ar
batrinul timonier are memorie bună ...
Se opri şi se uită semnificativ la prie t e nul său :
, ...::. N.u . ca a ltii . a dă ug ă apoi, ca a l ti i care s -a u ramolit repede şi
uită de·Ja_-nl'ină p înă l a guni.

7
 Unchiul se infurie şi incepu si mormll e in barbă, apOi atrase
atentia nepotului siu că nu trebuie sl p111nă p rea mult temei pe spo·
rovăial a unei bătrîne epave.
- Vasul, urml t1m11nierul neluind in seamă intreruperea, erd un
cargo de to na j mijlociu, ca:n intre zece şi douAsprezece mii de tone.
Construcţie solldi, nu prea veche, aparfinind unei mari companii
englezeşti. D a rdanelel e fuseseră închise de tu rci, ca u rma re a rizbo­
iului, pe cind cargoul era la O desa, aşa că făcea cabotaj numai în
se ct or ul nord-vestic al Mării Negre, cu încărcături mici , de ocazie,
a şteptind sfirşitul războiului ca să-şi poată lua vint spre mări mai
la rgi. N-a mai ap ucat Insi să iasă. S-a c ioc nit de o mină şi acum
zace pe fu nd u l mării, pentru vecie. la ie ş irea din port, eu l-am pilo­
tat. Nu ştiam că va fi ulti m ul său drum. Cu timonierul şi cu şeful
ech ip ajului mă imprietenisem cit timp au stat ancorati l a C on sta nt a .
Beam uneori cite un păhărel şi ne aminteam de porturile pe care le
colindasem. Erau mar inari incercati, spăl aţ i in t oal e apele. Timo­
nierul - il fin minte ca azi : era un vlăjgan voinic, un irlandez cu
pi\rul r oşu şi cam pel1ic - lucrase o vreme pe o ba lenier ă in Mar<>a
Grol'nlandei ...
-- Lasă sporo vi iala 1 mlrii băt r l nul . Pe băiat il int e re sează vasul.
Celălalt dădu din u me ri . Mircea lşi pipăi cravata şi întrebă :
- A scăpat cineva de pe vas ?
- Nici unul. E x p lozia a fost probabil foarte p u t ernică şi marea
era furtunoaSi in ziua aceea. Au murit cu totii. De aceea, cauzele
nenorocirii au rămas o vreme nelămurite. Apoi a urmat o anchetft,
are a stabilit că vasul s-a c:iocnit de o mini. Ziarele vremii au făcut
ma re caz. Rominia era încă neutră, şi politicienii care doreau intrarea
in război de p artea aliaţilor acuzau pe turci că au minat apele teri­
toria:e romineşti. Scufundarea Ja; · " No rther n Star" era socotită ca o
provocare a pvterilor centrale şi a al iaţilor lor turci. Comi si a guver·
namentală ca re s-a instituit atunc i m-a anchetat şi p e mine. De
aceea ţin aşa de bine minte unele amănunte cu privire la a cel cargo
englezesc.
- Pasager i avea pe bord ?
Timonierul se gindi o vreme.
- Nu-mi amintesc, spuse apoi. S int mai mult de p atruzeci de
ani de at un c i. Dar cred el ai p u tea răsi o listă a pasagerilor, in cazul
că au existat pasageri, ia ziarele vremii. A sta, bineinţeles, dacă ai
de unde să faci rost de aceste ziare .
Spunînd aceasta se uita pe sub sprincene la tînăr zimbind.
- N-o să fie vşor, adăugi, să găseşti ziare atit de vechi.
- Nu mai chinui băiatul, mîrii unchiul. Scoate hirţoagele şi
spune-i c e vrea să ştie .
Timonierul se infurie :
- O si scot materialul cind vreau eu, ţipl, nu cînd imi comandă
11n ageamiu ca tine.
Apoj continui, intorcindu-se din nou spre tînăr :
- He 1 He 1 Băiete, ce gă seş ti la bătrînul Stoica poţi să cauţi
mult şi bine in altă parte.
Incepu si cotrobăiasci prin sertare, vorbind neincetat :
- Eşti simpatic, nu ca ramolitul tiu de unchi. De aceea vreau
si te ajut. Un c hi ul tău nu şt ie nimic, e un marinar de api du lce .
"..; JÎUI.ge 1 ţipl bătrînul tri ntin d cu pumnul in maSi şi făcînd
să,'zor-n!je ,-P'aharele şi sticla de rachiu . Timonierul făcea aluzie la
faptul el bAtrinul servise citeva luni pe un �morcher. între Brăila
şi Sullna. Or, se ştie că pentru un marinar de cursi lungă a li
numit .,de api dulce" e o insultii gravi.
In sflrşit. Miron Stoica găsi ce duta : un registru mare. cu
copertile veni. 11 aduse Pt' masă şi, cind fi deschise. Mircea văzu
Ci pe fiecare firi enu lipite tiieturi din dare. In timp ce bătrinul
rhfoi registrul, reuşi si prindă in fugă citeva fltlt1ri . . 0 balenieră
norvegiană se d�te de un aisberg", ,.Un nou transatlantic lansat
pe ş211ti�ruf de fa Livorno", ,,Tonajul flotei japoneze de p�cuit" ...
- In ce luni spuneai c:ă s-a intimplat ciocnJ.rea? îl întrebă thno­
nierul.
- In august, daci nu mi înşel.
Miron S to i ca mai intoarse citeva toi, apoi se opri şi bătu trimn­
fătOT cu latul oalmei pe registru :
- Am găsit!
Studentul l uă registrul şi citi următoarea informatie. tăiată d in
ziarul .. Curierul Dobrogei", cu data de 13 august, deci 27 august
1916 dupi stilul nou, şi purtind �tlul . .Misierul scufundării lui �Nor­
thern Stau continuă să dăinuiască" :
., D u p ă · cum am anunţat in numărul nostru de ieri, se crede
c:ă vasu l englezesc �Northern Stan�. ca-re a părăsit in urmă
cu cîteva zile portul Constanta cu destinatia Odesa, a pieril
tntr-a·devăr. vasul. care trebuia să sosească a dou a zi dimi­
neata la d estinatie, n-a sosit incă şi nici n-a fost semnalat
in altă parte.
Tn afară ele aceasta, in noaptea de 24 spre 25 august, in
timpul furtun i i care a bîntuit sectorul apusean al Mării Negre,
valurile au adus la tă-rm sfărlmăturfle unei na\•e, între care
scinclurilt> unei lăzi pur�ind inscripţia 1 Liverpool.
Sint b ă n uie l i că cNorthern Star:. ar fi fost atacat şi scu­
fun d at de vase turc eşt i de război sau că s-ar fi ciorni1 de o
mină plutiloare. A doua ipoteză pBe mai probabilă, deoarece
in comunicatele de război t u rceş t i din u lti m ele zile nu se men­
tionează operatii in ac est sector al Mării Negre.. "
Mir�a intoarse pagina şi dădu peste o alti tiletură de ziar. tot
din ..Curierul Dobrogei". cu data de 28 august 1916. De data aceasta
era o informatie scurtă cu titlu l : ..Cercetări in che!;tiunea scufund5rii
lu; cNortheorn Star»". Informaţia era astfel redad.ati:
.. Răspunzînd unei note primite din partea amira"litătii bri­
t.anice, autoritătile militare navale din port ul Odesa au trimis
o esca d ră formată din vedete ra p ide şi dragoare de mine. sub
protectia crucişătorului cTaiga», care au ef ec t ua t cercetări în
sectorul un d e se bănuieşte că. în noaptea de 24 spre 25 august
a.c., s-ar fi scufundat cargobotul englezesc cNorthern Star».
Cercetările au rămas fără rezultat.
Se poate spune acum, cu oarecare siguranţă, că Pieirea
vasului en gl ezesc se datorează ciocnirii de o mină ; în apro­
pierea locului unde se crede că s-ar fi scufundat cNorthern
Stan s-811 depistat mai multe mine plutrtoan!. •
Mai dep arte, tn acelaşi ziar şi ca aceeaşi datl, tinlrul găsi un
comentari�mpla, din care işl extrase urmltoal'ele rinduri pe care
le iioti 1!1fr-lln carnet :

9
 ,. ... Opinia publică ro:ninească este indignată de faptul d ·

o cputere necunoscută" a minat apele maritime in fala lito·

raiului romincsc" ...
" ... Trebuie să se cerceteze in amănuntime spre a se sta·
bi1i dacă nu cumva unele dintre .minele plutitoue se află in
apele teritoriale romineşti. Faptul că sfărîmăturile vasului
«Northern Star:o, scuf unda t in noaptea de 24 spre 25 august,
au ajuns intr-un timp relativ scurt la mal, face să se nasc ă
presupunerea că explozia s-a produs la mai putin de trei mile
marine de tărm (aprox1mativ 5,5 kilometri), deci in sectorul
care - conform conventiilor internationale � constituie Ieri·
t ori u rominesc. Aceasta ar insemna o gravă violare a dreptu­
rilor noastre de natiune su verană" ...
" ... Rominia a păstrat pină acum o strictă nl.'utralitate in
marele conflict mondial dintre puterile centrale şi aliati. Mi­
narea apelor sale teritGriale constituie o g ro sol ană încălcare
a neutralilătii, ce poate avea consecinte grave" ...
Nerăbdător, tinărul răsfoi mai departe filele regi strului verde.
Un11ătoarele aveau lipite numai tăieturi de ziar privi nd luptele navale
ce se desfăşurau în acel e zile singeroase pe aproape toate mările şi
oceanele globului. faţă de acestea. scufundarea lui "Northern Star"
parea un eveniment mărunt, cu totul lipsit de însemnătate. Deodată
ochi i îl căzură asupra unei ştiri care·l făcu să tresară puternic. Cu
inima bătînd, citi :
,.Sintem in măsură să iniormam pe cititorii noştri că pe
vasul cNorthern Star", d esp re scufundarea căruia am relatat
în numerele noastre precedente, se afla un pasager romin, care
a pierit astfel in conditii tragke, împreună cu intregul echi·
paj al vasului, in noaptea de 24 spre 25 a u gust 1916.
E v orba de n at ur a l i s t ul romin Şerban Darvari, care s-a
distins in ultimii ani prin cercetările ce le-a i ntre p r ins cu pri·
vire la flora şi fauna Del\ei.
Naturalistul romin ·şerban Darvari era in drum spre Lon­
dra, ca in v it at al con s iliului de conducere al lui cBrilish Mu­
seum». Deoarece d rumuri l e europene au devenit foarte dificile
- datorită operatiilor de r ă zbo i din vest şi din Balcani -,
regretatul naturalist ur m a să c ă l ă torea scă via Ouesa·Petrograd,
ap oi prin Scandina\·ia. unde t re buia să se imbarce pe un· vas
englezesc pentru Southampt on .
Călătoria naturalistului rc mi n , singurul pasager pe bordul
vasului «Northern Star», avea, se pare, un cara ct e r confidential.
Din a cea s t ă cauză. vE'slea dec esului său, în î m p rej u r ările tragice
cunoscute, a fost aflată cu intirziere. Cercurile ştiintiiire pre·
tind a şti că Ş er b a n Darvari duce a cu el unele materiale pre·
tioase , al căror transport forma in bună parte scopul călăto­
riei sale.
Moartea naturalistului Darvari l a să un gol in. . . h
Tînărul s tudent ridici ochii de pe registru şi se gindi o vreme,
cu ochii pierduti in depărtare. Părea că uitase cu totul unde se află
şi de prezenta celor doi bătrîni marinari, care goleau ultimele picături
de rach iu-;a.mintindu-şi de chiparoşii din Beirut şi de circiumile Mar•
siliej -:."'c şi:"tr atindu·se cu obişnuitele "amabilităti".
 Du p l o vreme, Mircea scoase din nou c r e ionu l .$i in ce p u �ă
copit'Zt> cu febrllilall' articolul in care se vorbea de moartea natura·
l ist u l u i Şerban Darvari. Era atit de prins de aceasti indeletnicire,
incit i n tot t i m p ul cit a durat nu şi pipăi măcar o s i n g u r ă oală
cravata.

CAPITOLUL Al TREILEA

unde sfudenful Radu Balaban bea lapfe de capră $i aflăm

povestea haiducului D el l Osman

Cam in aceeaşi vreme c�nd scena a�easta se desfăşura la Con­

stan t a , o alta. o arecu m asemănătoare, se pet r e ce a cu aproximativ o
s ută de k ilom et ri mai la nord, in satul de pescari Carachioi : satul
e una dintre m i c ile aşezări pescăreşti situate int re lacul Razelm �i
c a n alu l Sfîntu Gheorghe, in marginea ostrov ului Dranov.
Drumurile care duc la Carachioi sint de st ul de dificile. De aceea.
satu l e rare ori vizitat de oameni stră in i de p art e a locului. Numai
cind şi cind, c ît e un vi n ă tor pasionat se incumetă să st r ăb a t ă tere·
n ur i lt mlăştinoase şi ca na l el e intortocheate, mă r g i n i te de stufăriş şi
p laur •, ca să găseascl vînatul rar ce se a ciue az ă aci i n lu n il e fier·
b in fj de vară, dar m ai al es i n peri oa d e le de pasaj din primă\-ară şi
toamnă.
Casa bă trîn ului pescar Artimon MaFtiniuc. unde se petr e c e scena
d e care vorbea m mai sus, e si t uat ă in m ar g i nea satului, la lizier<t
de să l c i i ce înconjoară gr i nd u l •• c ul ti vat pt> al ocu ri cu pep eni nrzi
şi castraveţi.
>\rtimou Martiniuc e foarte bătrîn. d<�r pieptul l at şi bratele vin­
jo as e obişnuite să m in u i a s c a talianele ••• şi ca r m a c e lt' •••• par să
,

dezmintă faptul că de la n aşte re a lui s-.1u scurs aproape şaptezeci

de ani. Era, pe v re m uri , cel ma i priceput şi mai in dr ă z n e t oi ntre
pescarii din Carachiol, c are I aleseseră at a m an ...... Cei patru fii ai
-

s ăi - dintre lare cel mai virstnic se apropia de c i n c izeci de ani -

au fost prinfrl' cei <"ari' .lU infi int at cooperativa de p e scui t din Ca·
rachioi.
Scena ce se des f ăşu ra in c a s a lui >\rtimon Martiniur se asem<ina
cu cea de la Co nstanta, di n m uz eu l fostului timonier Miron Stoica,
,. "

p entru mai multe cauze. Mai intii, fiin dcă tînărul care şedea in faţa
bătrînului pescar era tot student la şti in ţ e naturale, ba chiar coleg
cu Mircea Vorn icu , cel c a re îşi tot p i p ăi a cravata şi se int e r esa de
vasu l .,Northern Star•· In al doilea rind, fiindcă Radu Balaban -

aşa il chema pe colegul lui Mircea şi vizitatorul bătrînului Artimon

- adusese vorba tot despre unele întîmp lări ce se petrecuseră cu
pesfp P�lruuci d!' ani in urm ă. in v1ra a n u l ui 1915. Mai mult deci!

• :.trat ngetaf plutitor. lil.ros de 1-1.5 m, [orrnal indeosebi dintr·o tesălură

de rizom! tie stuf (n. r.). •
•• Teren mal ridicat de·a !un�tnl ma!u!u!. [armat din a!uvluni a•luse u�
flUVIU (IJ. r.).
••• Unealtă de pescuit. in[undatli in apă cu ajutorul unor pari: [olo;eşle
mai ale.s la prinderea scrumbiilor (11. r.).
· ••• Cirlil(e :.Pentru prins peşti mari. indeosebi nwruui şi nisetri (n. r.).
•••,u Şdu! ·iu1el echipe do pe�carl (n. r.).

11
asta , stu d e n t u l R a d u f!:! laban se I nteresa, c a şi colegul său aflăfor
l a Cor.st a n f a , lle na t u r a l istu l Şerba n D a rvari, ce l care p i er i se l a scu­
fundarea lui .. Northern S tar".
- fml a m intesc , sp u nea Artin1on Mart i n iuc r ăsp u nzînd u ne i
lntrebirf p u s e d e m u s a f i r u l să u, de v ;� ra l u t 1 9 1 5. Atu n ci s-a niscu t
F i l ip, al d o i l e a d i n f i i i me i .
Tinirul f�cu u n J!est de neră b d a re, d a r a poi se stăp în i şi î n ­
trebă ia r :
- Şerba n D2rv ari , natura l i s t u l care u m b l a d u p ă pllsirl ca sli
le împăieze, l ocu i a la dumneata, nu ?
Bitrin u l dldu din cap î n semn d e aprobare :
Tot de a u na locuia la mine. A fost de cîteva ori la noi , la Ca ra­
chioi. I n va r a aceea a ve nit pentru u ltima oarll. De a t u n ci nu l - a m
mat văzut. A m primit insi . ..
Radu B alah an era mu l t ma i put i n cal m decit colegu l său M i rcea
Vornicu, car e dovedise atit d e m u l tă r ă b d a r e şi in telepci u n e în dis­
cuţia cu cei d ot bătrîn i mari n ari. De aceea i l in trerupse pe A rt i m o n
Martinluc cu acelaşi gest de neră bdare :
Mă int eresează c:.it a stat a i c i, in regiu ne, in vara anul u i 1 9 1 5.
C u ce se în de le tnicea ? 11 i n so t e a c ineva in expedi f i i l e lu i ?
B ătr îP u l p esc a r se gi n d i indelung, punind la grea încercare nerv i i
tînăru lu i stu de llt, care nici aşa nu prea se dovedi se a f i i nz e str a t c u
ace a însuşire - d u p ă u n i i foa rt e preţioasă - care se cheamă răb­
dare . .
- f\: u p o t s p u n e chiar exact, făcu e l i n t r- u n t i rz i u , da r c r e d că
in vara ac eea Il stat mal mult ca d e obi cei. Cit, n-aş putea să s pu n ,
dar c re d că vr eo patru sau cinci s ăp-tăm î n i . Băi atu l m e u s- a n li s c u t
In ziua d e 3 s ep tem br i e şi ...
- Cam ce făcea Darvari aici ? Vreau să zic , c are era progra m u l
său de l ucru intr-o zi ob i ş nu i tă ?
B ătrî n u l p esc ar era cam stingherit de faptu l că stu de n t u l il i n t re ­
rupea m e reu . N aştere a celui de-al doilea f i u era, d e s i g u r, un evrni­
me nt mai jnselll n at în viaţa sa decît treburile cu care se indc !et­
nic ea natura l i stu l Darvari. Totuşi, ră sp u n se c u m u lt ă răbdare şi n u
lăr:l să se f i g i n d it mai intii :
- De o b i c e i , p leca in zori i zi lei tu b a rc a , pe sahale • şi p ; · i n
lac u r i , i n că ut a re d e pă sări şi de tot felu l de a n i m a l e. A v e a şi puşcă,
dar o folos e a foarte rar. De multe ori pornea pe vreo j a_pşă * * , ca re
ră s p u nd e a sp re ghiolul Dell Osman, u n d e stătea pînă a u pă m a s ă ,
cind se intorcea. Seara. impăi a vreo pasăre pri n să in c u r s u l z i l ei
sa u se a ş ez a l a m asă şi scria citeva c easuri .
- Cine-I î n soţea in expedifiile l u i ?
- Aproa pe tot deauna fi ul meu mai mare, pe care- I cheamă tot
Artimon, ca ş i pe m i ne. Ştiţi, la n o i este dati na ca pri m u l nliscut . ..
- Ştiu, il î n treru pse din nou celălalt.
Privirea b l i n dă a bătrînu l ui se i ntristă p arcă. Se gindi o vreme,
a p o i strigă către u să :
- MatPsia 1 Marusia 1
O fată blo n dă, cu coade şi ctch i . de peru zele, se ivi aJ o cană in
c a re era l apte Şi cu o farfuri e pe c a r e se llfălau citeva fel i i de co ­
zonac a u r iu .

• Brat a "'
D U nl! rl l lmpotmoln l a c e l e d o u ă ca pete (n. r . ) .
* " B �jtli {ormatli p r i n rev l r s a rea apelor (n. r.).
 - Lapte de capri, ficu blltrinut dU re st udent, şi cozonac din
ouă de J işiţi. Sint gustările care se dau ta o a s peţi .. .
Radu Balaban păre a că nu mai a re ochi decit pentru fatl, care,
d upă ce depu s e cana şi fa rf uri a pe masl, teşi rep e d e d! n odaie.
- N e poata dumital e ? î ntrebă tî n ă ru l .
- Da. E fa ta l u t Mtimon . fiu l meu cel mare. Artimon i l insotea
pe natural i stu l de t a B uc u r eşt i cîn d p leca.. in ostrov. Arti mo n n -avea
pe atunci nici zece an i , dar ştia să vislească şi să împingă cu ghion­
delu! • barca şi era mare rr.�şter l a pus l a t u ri pent ru prindt" rea
p ă sări lor.
Student u l bău o înghiţitură de lapte acrişor, apo i se sc u ll şi
incepu sl se pl imbe cu m i i ni le in buzunarl' p r i n cameră.
- Cu fiu l d u m itale Artimon pot sl vor besc ? întrebă.
- Numa i seara. Acum e plecat la lucru. E pe sc a r foarte priceput
fiul ml'u, Artimon, adă u gă bătrînul cu mind rie. L-am i n v ă f at unde
s î n t harm ane l c •• c e l e m a i bune d in ostro v şi ac um e fr u n t a ş in coope·
ra ti va noa stra.
Tînăru l se mai pli mbă o vreme prin odaie, urmărit d e pri virea
li n i ştită a bătrînul u i . Apoi biu o înghiţitu ră de lapte şi se opri In
faţa l ui Art imon Ma rt i n i uc, punindu- i o mină pe umăr :
- Să mă ierţi , moş Martiniuc, daci te-am intrerupt de ci t e va
ori . Am me rs toată no a ptea cu trenul şi sint obosit. ŞI acum, d imi­
neaţa , drumu l pri n stufă riş m-a i stovit. Chestiunea aceasta cu natu­
ra listut Şerban Darvari e foarte impo rtantă pentru noi. Foarte impor­
ta nti, fnţelegi ? T rebuie sl ne ajuţi.
Bătrînul se m i ră că stude ntu l vorbeşte la plural, că spune ,,să
n e ajut i" In Joc de .,si mi ajuţi", dar nu puse nici o intrebare şi nu
IEsă cu nimic să se va dă mirarea lu i. Dădu numa i d in cap in semn
de aprobare :
- Dumneata ai venit cu o scrisoare de la tovarăşul profesor
Murgu. E un vechi pr iete n dl'· al nostru, un prieten drag... D i n
p ăcate, d e la o vreme vine rar.
Tînărul îşi rel uă p l im bare a pri n cameră, • gi tat.
- Tovarăşul profesor Murgu, zi s e , ţine foa rte mult ca cercetă­
rile mele de aici, de la Carach ioi , si fie incununate de succes. O r,
aceast a de p i n de in mare m lis u r i de du mnuta şi de f i ul dumita l e '
Artimon.
Pesc a ru l nu răs p u n se. U rmă rea, gînditor, plimbarea tînăru lui
prin odaie. Acesta di n urmă se opri di n nou în fa ta mesei, m a i biu
o înghiţ itură de lapte, apoi se aşezi :
- Ce obiecte, intrebi, aducea Şerban Da rvari din expediţ i i le lu i?
Bitrinu l incepu si enumere pe degetele mîinii :
- Tot felu l de păslri. Pe u nel e le împlia şi le împacheta înt r-un
c u fă r ma re. Apoi aducea buruil'ni pe care le usca şi le lipea într-un
regi stru cu copertile groase. Pe urmă aducea cochi l i i de melc şi de
scoică. (!)dată a venit şJ cu un borcan plin d e apă, in c a re i notau
nişte gîngănii. Un ii oameni d in sat il socoteau cam ţicnit. Citeodatl
şi mie îm i venea să cred că nu e intreg la m i nte. Pe vremea aceea
noi nu invifl a sem inci si cit i m şi si scriem. Nu ştiam că oameni
cu m u l t ă sti infă de carte se ocupă dl' viata păsărilor şi a gîn găni i lor."

• Prajlnl!· cu ca re se l m p l n ae ba rca (n. 1.).

•• Lo� cu m u lti pesti (n. r.).

13
 - Şi a ltceva ? Ce m a l a duc ea cu el ? Gîn deşte-te bine, moş M a r­
f i n iuc, poate it i a m i nteşt i.
Din no u , bătrî nul plstrl o v reme tlcere. Nerlbdltor, s t u d e nt ul
mai sorbi o î n ghiţit uri de l a pte, a p oi întrebă :
- L-a i vlzu t vreodată a d uc i nd o u ă ? De exemp l u , vreu n ou mai
m are ? A l u n ei păslri Pe.care d u m neata, care te- ai nlscut şi locu i eşti
a i ci , n -o c u no ş ti ? O pasăre c are, d u p ă d ime n s i u nile ou l u i , treb u i e să
f ie u ri a şă ? G î n deşte-te bi ne, moş M arti ni uc.
- S i nt m ai m u l t de patru zeci de an i de at u n c i , mu rmură bă­
t rî nu l . Cu toate astea, m i-adu c ami nte el a d ucea şi ouil. Mă p u nea
s ă - i s p u n de la ce fel de pislri sînt ou ă l e. şi pe cele pe care le cunoş·
t ea m i l e arltam. Citeodată p u ne a ş i pe cop i i i d i n s at să-J a d ucă
pene de plsăr i sau ouă . Stri n s ese î n lada lui pene de cormora n i ş i
c a ţe , de egrefe, s tire! şi ţigă nuşi, de lebede, lopătari, prigorii, rafe
ş i tot felu l de păsări . Cu oulle făcea la fel .. .
- Dar un o u mare, pietrific at, nu găs ise ? U n ou al u n ei pă sări
i m ense, pe c are n-o cu noaşte n ici u n u l d i ntre pescari i d i n Cara c hi o i ?
Bă trînul dăd u din u meri :
- N u -m i a d uc ami nte. Poate A rtimon, fi u l meu ce l mare, să vă
poată lămuri . El il insotea pe i n v ă ţ a t u l Darvari i n drumur i l e ce le
fă ce a pri n p ăp urişuri şi spre g h i o l u l Del i Osman.
- I n care parte se ducea mai des ? U ltima dată cind a fost
a i c i u n de a zăbovit m a i mu lt ?
- La ghiolu l De l i Osman. · V reo doul sau trei slptăm i ni a stat
acolo. Ba, într-o vreme , n i ci n u m ai venea seara in s a t. lşi d u se�e
n i şte pături i n v i z u i na de pe i n s u l ă şi i nnoF ta acolo. f i u l meu Art i ­
m u n ii d ucea m i ncare.
- V i z u i n a de pe in s u l ă ? Ce fel de v iz u i nă ? c are insulă ?
S t u d e n t u l păru deodată deosebit de i n teresat de ce l e ce-i po­
vestea bătr î n u l pescar.
- V izu i n a l u i Deli O s m an . A c e st Osman a f o st u n h a i d u c care
a s ă l ă ş l u it m u l ţi ani pr i n ac e ste părţi. lşi a vea v i z u i n a p e i n s u l a
gh i o l u l ui. Acolo St asc u n de a ş i - şi t u r n a g l oa n t e pentru f l i nt ă . De l a
ei i ş i trage n u m e le ghiol ut.
R a d u Ba laba n privi o vreme pe fereastră, î n a m i a z a sen i n ă şi
l i n i ş t i tă. Dep arte , pe m a l u l bălţi i d e l a m argi n e a satulu i , ci te v a p l a se
de p esc u it erau inti nse intre par i şi n i şte femei dregeau cu sf o a ră
o c h i u r i le ru pte. O barză pl utea pe s e n i nu l al bast ru ş i, d upă citeva
ocoluri, se a şeză p e hornu ( şcol ii, u n de r ă mas e n emişcată.
M oş Mart i ni uc se tol a ne l i n i ş t i t pe sca u n.
- S p u n e-m i po veste a l u i O s m a n, i l r u g ă s t u dent u l , care-şi ''" u
s ocot e a l a că p înă I a i ntoarcerea lui Art imon - f i u l n-ave a , ori cu m ,
c e v a m al b u n de făcu t.
- S - ar p u t e a , adău g ă e l g i n d itor, ca as c u n z ătoa rea lu i O s m a n ,
pe c :. r e o folosea şi n a t u ra l i s t u l Şerba n D arv ari , să n e a d u c ă u nele
lămuriri.
B a trinu lnu se l ăsă mu l t ru gat. l i sp use povestea, aşa c u m o
ş t i a el de la b u n i c u l său . Ş i , i n t i m p ce povestea, avea senti m e n t u l
d e u şu rare c ă in fe l u l a cest a se ac hi t ă, m ă c a r i n p arte, de datori a
contractată prin fa p tul că nu-i pu t u se spu ne prea m u lte despre c er·
cetă r ile 11_ alural ist u l u i Darvari i n i m p rejuri m i le Carachioi u l u i.
 - Toat e acestea s- au petrecut, i ncepu băt r î n u l , c u m u l t i ani In
urmă. P ă r ţ i l e acestea erau î ncă s u b o c u pa t i a turc u l u i �� s ulta n u l i Ş i
trimi tea s l uj i t o r ii să a d uc ă biruri le, c a re se făc e a u t o t ma i m ari .
P e a tu n c i trăia la Baba d a g un n e g u s t o r pe nu m e Meh met. Pe
c i t e ra de bogat pe atit e ra d e h răp ă r eţ M e h m et . Negu stori a m e r g e a
b i ne, şi de două ori pe an c i o b a n u l O sm a n pornea cu citev a s l u g i
să ducă turmele d e oi a le negustoru l u i l a S t a m bu l . Era u o i c i v i r g i c ,
oi d e Do b r o g e a , cu carne g u s t o a 5 ă , vestite i n toată îm p ă r ă ţi a t u r·
c easc ă . La S t a m b u l , M e h m et o b ţ i n e a preţ b u n p e ele şi 05ma n .
s l u gă c re d i n c i o a s ă, se i n t o rc e a lo� B a l! a d a g cu p u n g i l e p li n e d e
m a h m u d e l e * � i i c o s a ri * * g a l h e n i . M u n c i negustoru l ii d ă d e a cit i va
b a n i de a r am ă , i ar Osma n , in sem n de m u l t u m ire , i i s ă r u t a p a p u c i i .
O s i n g u ră d a t ă Mehmet s - a invred n i c i t să- i d!'a s l u g i i s a l e
O s m a n u n ban d e a u r : i n t r-o va ră c i n d , i n t o r c i ml u s e de l a St a m b u l ·

c u c h i m i r u l p li n d e au ru l ubfi n u t d i n \' i n z a r e a o i l or, pe O s m a n I - a u

at a c a t t î l h a ri i . C a oo l e u s - a l u p t a t O s m a n pentr u ba n ii s t ă pî n u l u i
ş i i - a ră z b i t p e t i l h a r i . L - a u a d u s c e i l a l t i s luj it o r i , c u r ă n i i '! 5 Î n tre·
r i n de. d a r cu c h i m i ru l nea t i n s .
A iş a , fata negu storu l u i, i -a ob l u j i t ră n i le, i a r O s m a n , cu b a n u l de
a u r o b ţ i n u t ca pret al v iteji ei şi c rl' rl i n fei s ale. i · a c u m părat o bro·
boa d 'î şi d resuri femei eşti.
N egustorul M ehmet s·a s u p ă r a t de una .:a asta ş i a pus sl u j i t o r i i
să - I bat ă pe O s r n a n cu verg i lt. l a sc ară. In aceeaşi n o a p t e , @s m a n d
f u gi t d!' la stăp î n şi a l u a t- o şi pe A i şa cu el . N e g u s t o r u l s-a p l i n s
c a d i u l u i * * * d i n B a badag c ă Osman i ·a furat b og ă ţ i i l e şi fata. N i m eni
n - a c rez u t c ă O s m a n, cel ca re a a p ărat cu atîta î n ve r ş u n a r e a v H i u l
s t ăp î n u l u i . e h o t . Dar neg u st or u l Mehmet a vea trecere, · ş i c ad i u l a
t r i mi s pe a g a * * * * din B a b ad a g cu o poteră să - i pri ndă pe f u g a r i .
I - au a juns i n t re H a m a n g i a şi T a r ive r d e , pe cai i u t i ş i odi h n : t i .
cu care .:alu! o bosit al l u i Osman nu s e putea intrece. Osman s - a
a părat vitejeşt e. d a r p ot r r a ş ii erau m u l t i şi a v e a u a r m e bu ne. C i n d
u n u l d i n t r e e i a vr ut să-I omoare p e Osman, A i ş a a s ărit i n f a ţ.a
i u b i t ul u i e i şi h a n geru l a s t r ă p un s - o drept in i n imă.
V ă z î nd u - şi iubita injunghiată, Osman a i n n ehun il. A r ă c n i t •a o
fi a r ă t u r b at ă , a p o i a s m u l s iataga nu l d i n mina u n u i poteraş şi a i n ­
c e p u t s ă t a i e î n s t i n g a ş i in dreapta. Ave a oc hii roşi i c a d e s i n g e
şi s p um e l a g u ră . 1 -a u ci s pe t o t i oamenii a gieî, pe ur m ă a î n c hi s oc h i i
Aişei ş i a î n gropat -o dup ă dati na turceasdi. Cîţi va a n i d u p ă ace a st ă
intimplare, in vi\ceaua din apropiere a ţîşnit un izvor, cu a p J.
li m p e d e, de unde beau d rum e t i i i n setati. O a m e n i i d i n p art e a l o c u lui
i l n u mesc şi astăzi : i z v o r u l A i ş ei .
In n o a p tea următoare, Osman a nă vă l it în casa l u i Mehmet d i n
Ba badag ş i l·a omorît. A poi a l ua t banii negustorului ş i i-a î m p ă rţ i t
la s l u gi _ Cîn d au sosit oamenii a giei, esman e r a depa rte, prin cotloa­
n el e ce l e m a l ascunse ale stu fări i lor.
Trei zile mai tîrz i u a tăiat ni şt e n egu s to r i de l a M a h m u d i a c are
mergea u cu m a r fă s p re Tu l ce a .
Drurr.uril e deve n iseră n e s i g u r e, Osman deve n i se spaima bog a t a ·
şi lor. N u � - a d?l in l ă t u r i s ă atace p e înşişi t ri m i ş i i su l tan u l u i ,

• Moneua tur��asca d� a u r ( 11. r.).

•• Monedă t u rcea 5.cA de a r2 i n r sau d e a u r. I cos a r i i c a şi m a h m u d e l t' l e . a n
c i n· u l a ! ş i t n Tă r i l t> Romint>ştl (n. r. ).
•,*"' J n dec$'1or . la t u rci (n. �. ). . . .
• � •·• -
Şef a l • ��: • e l . r u a l r t b u t h l e p r e f ec t u hu de poh t • e d e m a i t l r z i u (n. r. ) .
•"'--' -
•

15
 pr salgglii •, care se Jntor-::f'au J.a Stambul si adutl birurile. Toa te
pot e rele trimise dupl e l se i n torcea u aşa cum plecaseri. Cu noştea
păpuri şul şi st u l ă r i i l e ca n i meni altul, avea asc:u nzitori in sahalele
i ntortocheate a le Dra novulul, Gorgove r , O bret i n u l u i şi prin l ac u r i l e
de lîngă Ca raorman.
Haiducul lovea flră m ilă, era m e r e u i ncru ntat şi in oc hi avea
scli p i r e a aceea de ură im po t ri va a supritorilor. Bogătanli I-a u porec l it
Del i Osma n . a d ică Os ma n N eb u n u l . şi a ş a i · a rămas numele.
Mulţi bătrîn i povesteau că Osman im părfea b a n i i aduna ţi
di n jafuri a s u pra n e gus t o r i l or şi s l u j b aşi lor Porţ i i , nu·i ţi nea pent r u
el. O a m en i l or săraci i i împărţea. Cind s · a ineca t, tn t im p u l u nei
f u rt u n i . un pescar bătriA di n Sari nasuf. un că l ă reţ s-a o p r i t noapt ea,
,

in fata casei pescarului şi i-a aru nca t viduvel o pu n gă cu g a l b e n i .

U n veci n. c a r e i eşise in ulttli. po v estt>a că l·a recu n osc ut pe asma n
in no a pt ea aceea c u l un i pl i nă . Şi se mai povestea că tot
Osma n i.ar fi dat unui cioban t i nir di n Ze b i t bani, să-şi cump ere oi,
ca 5ă se poat ă insura cu fat a pe c are o i u bea.
Si mu l t e alte întîmplări di n a ce s tea se po ve ste au despre Dcli
Osman, haiducul crun t şi hai n cu n eg us t or i i bog aţi şi care a j u t a pe
o am e n i i sărmani.
Cum a m u r i t, n u ştie n i m e n i . Dar m u l ti ani după ce nu s-a mai
auzit nimic: despre el, n i şte pescari, de la noi , di n Carachioi, au des­
co perit o v i z u i n ă de-a l u i un fel de g ro ar ă sipatl sub u n deal şi
,

căptuşiti cu b îr n e şi pi atră. Au găsit acolo o flintă ruginiti şi o

şt anfi In care haiducu l îş i turna plumbu l p en t ru gloanţe. De atu n c i ,
noi il z i c e m g hiolul l ui D e l i Osman.
Bătrînul tăcu o vreme, apoi adil ugă :
- N at ural istul D a rv a r i i n nopta cîteodată în vizuina lui Dell
O s m an lşi a du sese pături acolo şi o lampă cu g az. Dimineata venea
.

f i u l meu cel m a re, A rt im o n şl-1 a ducea de mi ncare ...

,

P escaru l se u i tă p e sub · sprfncwe la student, de pa rc ă ar fi vrut

să i c i tească pe faţă dacă glisea i nteres anti povestea hai duculul Del i
·

Osm an . Rad u B a l ab a n Jşi goli paharul cu l apte, apoi r ăm a s e gî n di t o r .

fntr-un tirzi u r i dlră privirea spre Artimon Martiniuc şi z:i se
zimb i n d :
- E foarte g ustos lapte le de capră.

CAPITOlUl Al PATRUlEA

unde se vorbeşte, pentru pri m a oară, de "pasărea de pia­

tră", iar stu dentul Radu Balaban crede că a fă cut o des­
coperire extraordinară

Plnă după-ami ază, tind urm a si so sea scă Artimon·fiul, Radu

B a l aba n se pl imbi pri n imprejurimi l e satului, s tind d e vorbll cu oa­
menii pe care-i intilnea. Mai multă vreme a vorbit cu Marusla , că­
rei a il c er e a tot fel u l de l li mu r i r i despre ca n a l ele c are duceau spre

•vSiu]ba ş!. al Portll care strlne;eau tn T A r i le Romt neştl contributia ebli ll:&•
forle ta oi (n; · {·J·
 g�iol $1 d � s p r e c u ltivarea grinduri lor, despr e l a p tel e
de ca prli, despl
� 1_z uu�a l u 1 Osman N e b u nu l şi des pre m u l t e a ltel e. la un moment d ;
IŞI d � d u s �a!"a că-I p u n e de c i t e do u ă o ri acee a şi intrebare şi �
su rprr nse ca-r făce a plăcere să stea de vorbi c u fata A c e a s
ta t r '
b ă l u i a pr i n r urtea casei şi din c i n d in cin d î ş i r id i ca oc h i i de peruz e
spr� �tudent, răspu nzîndu-i scurt ş i politicos.
Artim on - fiul veni spre seară şi lui Radu Balaban il pllicu lm4
dlat firea deschisă şi p r iet enoasă a pe sc d r u l u i . I n c i t e v a c u vi nte ' sh
dent u l il pu se la curent c u sc o p u l vizitei sa l e .
- I mi amintesc de n atural i st u l Darv ari , sp u se i m e d i at pescaru
Şi asta d i n două pri c i n i : mai i ntii fii n d că la no i vi n fo arte rar o a !
peţi. Şi , apoi, eram at u nci la virsta cl n d u n e le întlmpllirl, chi ar m!
runte, se i nti păresc a d i nc i o minte.
- Foarte bine, � e buc u ră student u l . Tat ă l du mitale mi-a sp u s că
insot eai, de obkei, pe Şerba n Darvari i n exped i t i i l e sale.
- Da, aşa este. Cunoşteam de mic c o p i l toate lacurile şi c a n a l el1
mă descurcam bi ni şor şi p rin stufărli le din juru l ghiolulul. M a i a l e
acolo i i p l ăcea naturali stu l ul să-ş i caute p ă sări l e .
- Şti u toate acestea de l a t atii du m i t a l e . Aş vrea să-ţi ami�
teşti, dacă se poate, dacă la u l ti m a vizi tă a lui Şerb a n Darvari 1
remarcat ceva deosebit ... Vrea u să s p u n , dacă in u l t i m e l e zi le l n a i n t
d e a p l ec a i napo i la B uc u reşti, Darvari n - a făcut vreo descoperi r
ieşit ă d i n com u n ... in sfîrşit. d ac ă n- a �ăslt ce va ce nu găsi se inc.
p î nă a t u n c i ...
Pescaru l se uită ne d umerit la student :
- G î n deşte-te, il î n demnă acesta. Poate erai cu el cind a făcu
de.>coperirea sa u poate că ti-a vorbit mal pe urmă de e a .
Artimo n - f i ul s e gindi o vreme, cu ochi i pierduti pe fereastră, Î l
spatel e cărei a s e zăreat• m argini le nori lor insingerati de razele apu
s u : u i de soare. Un stol dt rafe sălbatice se indreptlf citre miază·
no apte, de s e n i n d un u n ghi ascuţit pe bolt a care păstrase î ncă albas
Irul senin al s f î r ş i t u l u i de primăvară.
- Nu-mi amintesc, zise, in sfîrşit, pescarul dind din umeri CI
părere de rău. Apoi se in t o a r s e către uşi, intocmai cum făcu se tatăl
s ău cu citeva ceasuri i n a i nte, şi strigă :
- M a ru si � '
Ca ş• e � n o 4 , -ar fi aşteptat dec i t aceasta, l ata se i vi in prag, cu
c a n a . paharu l şi farfu ria .
- Şti u, z i m b i st u d e ntu l către pesc ar, care deschi sese g u ra s4
sp ună ceva. Şti u . lapte de capră şi cozon ac d i n ouă de lişifi. S i nt
gu stări le pe care le d aţi la musafiri. De az i dimineaţă, de cind am
venit, am făcut o adevărată cură cu aceste deli cioase alimente.
Artimon - fiu l zîmbi şi el. Pe urmă fata lui redeveni serioasă.
- I m i pare foart e rău că nu pot să- mi ami ntesc de vreo desco­
perire deosebită a natural istulu i Darv arl . Dacă mi-ati spu ne despre ce
e vorba, poate că...
Rad u bău o înghiţitură de lapte, apoi incepu să se plimbe, cu
m i i ni l e in buzu nare, pri n odaie, aşa cu m fli.cuse şi în timpul con­
vorbiri i cu Artlmon-tatăl.
- N - am vrut să tt' i nfl uentez, spuse el, şi de aceea n·am pus
întrebare a di rect. Dar daci n u se poat e altfel ... Ml lntereseazl d acă
Şe rb ao Dar,varl nu găsi se, la u l t i ma lui vizită Pe m eleagurile astea,
un ou de mărime neobişnuită.

17
 - U n ou ? se miră pescaru l . Tot d ea u n a strlngea oul. N u c re d
să fi răma!. vreun neam de pasăre de l a care să nu fi luat ouă şi
p e ne . U n e l e pislri l e l u a c u totu l şi l e impăia. G d ată a venit c u nişte
collvil ş i .. .
- Şt i u , şti u , il intreru ps e student u l nerăbdător. Dar n u despre
asta este vorba. O u l l a c are m ă refe r n u e de l a o p a s ă re obi ş n u i t ă ,
care trăieşt e p r i n p ă p u r i ş u ri l e d i n jurul C a rach i oi u l u i . E u n ou m are,
foarte mare. Ş i gre u . Un o u d e pi atră.
- U n ou de p iatră ? ! z imbi Artimon.
- Nu văd n i m i c d e ris i n a sta, făcu s t u d e n t u l cu amărăc i u nt'.
- Am zimbit f i i n d că m i -am a d u s a m i n te d e po veşt i l e copi lăriei.
Pri n plrf i le noastre c i rc u l ă o legendă despre ,.pasărea de p i atră".
I a r n a, l a gura sobei , bătrîn i i o povestesc cop i i lor.
- l n că o poveste ? A m mai auzi t u n a astăzi : p e c ea a h a i d u ­
cu l u i Del i Osma n . Mi· a s p u s-o tatăl d u m i t a l e .
- Povest e a l u i De l i O s m a n e s t e a devărată. C e a desp re ,.p asărea
d e p i atră" e doar o legendă. la noi, cind copi i i n u s i n t c u m i n t i .
mamele ii amen i n ţ ă că· i v a răpi ,,pasărea d e p i a t ră " . legenda e
foarte veche. A ş a mă amen i nt a m a ma c i n d făceam u na boac ă n ă şi
s i nt c o n v i n s el f i i c a m ea M a r u s i a va face la fe l cu copi i i e i .
R a d u B a l aba n îşi vi r i u n deget i n t re · git ş i g u l e r u l c ă m ă ş i i . A p o i
î ntrebă, intr-o d o a r ă parcă :
- E vorb a să se m ă r i te ?
Pescaru l r i d i că sprincene le u i m it :
- Nu ... a d i că n u ş t i u .. . despre asta n · a m vorbit inci n i c io d a t ă
cu ea ... a b i a a termi na t şco a l a m e d i e ...
Stu d entul se roşi tără să-şi d ea seam a. l şi turnă un pahar cu
l apte , n u m a i aş a , c a s ă facă ceva. Pe urmă s e a şez i l a masă şi sp u s e :
- Spune .m i l eJ!:e n d a d espre "pasărea de p i a t ră " .
A rtimon- f i u l era v ă d i t i n c urcat :
- P rea bi ne n u m i -o a m i ntesc n i ci eu. N - a m m a i a uz i t-o de m u l t ă
vreme, cam d e c i n d a veam \'reo d o isprezece sa u treisprez ece a ni .
Se opri R:ind itor, pe u rmă adăugl z i m b i n d :
- N-a m ma i a uzit-o d i n vremea c i n d il c o n d u c e a m pe n a t u ra l i st u l
Dar v a r i p r i n c a n a t p � i � f • • i ă r i i . i n căutare d e păsări , gî n g ă n i i ş i
b u ru i e n i .
- ,. Pasărea !.le p i a t ră " făcea, îmi î n c h i pu i , o u ă d e p i atră, nu ?
Pescaru l se bătu cu latu l pa Ime i peste f r u n t e :
- I m i a m i ntesc a c u m de o i nt i m p l a re, z i s e m i ji nd u·şi ochi i ş i
p r i v i n d d ep a rte in z a re, ca pentru a re a d u ce in m i nte u n e l e s c e n e
aparti n i n d u n u i t r e c u t î n depărtat.
- I ntr-o d i rn i neat ă , conti nuă el , c i n d il c o n d u c e a m pe natura l i stu l
d e la B u c u reşti pe u n a d i n tre s a h a l e l e ce răsp u n d spre ghiol u l Deli
Osman, a m pom e n it de legend a ,.păsări i de pia tră". A s ă ri t în s u s c a
ars. Era si răstoarn e lotca şi a t rebu it s ă i n fi g ghionde l u l ca s-o
priponesc . A stăru i t să . i po vestesc i me d i at legend a ş i -mi punea mereu
a l te l nt rebări. D u pă aceea m i · a spus că sî nt u n copi l şi c ă prob a b i l
n u c u nosc c u m trebui e l ege n d a despre ,.pasărt'a de p i a t r ă " . M - a i n­
t reba t c i n e di n s a t o c u n oaşt e bine. l- a m i n d reptat că tr e baba P a ­
ra schiva.
Baba P a rasc h i v a ? î ntrebă studentu l. C i n t' e b a b a P a ras·
cbiv a !
·,.,..:.. ESte, s a u mai bine z i s a fost, f i i n dcă a m u r i t de m u l t , o bă­
trlnl care� se ocu pa c u tot felu l de vră j i torii.
 Art imon-fi u l zimb i şi adăugă :
- A�a c r ed ea m n oi, pe v re m ea aceea, că sr. oc upa cu vrlj i tori i.
Da r astăzi i m i dau seama el nu e r a aşa . B ab a Paraschiv a era dof­
toroaia sat u l u i . Făcea desc întece de deochl , ma s aj e c i n d te du rea , , l a
l i ngurică" ş i asista pe fem ei l e satu l u i la n a ş ter i . M are indemi n are
a ve a insl la pusu l prişniţelor cu nămol d i n ghiol , pentru dureri l e d e
ş a l e . Şti t i , n oi pescarii cam suferim d e reumati sm, datorită conditii lor
in care eram ne v oi t i să l uc r ă m pe vremuri. Acum, avem cizme de
c a u c i u c . ..
- Iti amin teş t i d acă Şerba n Darvari a vi zitat-o p e doftoroale ?
- C um n u . Chiar l'U l - a m co n d u s pină la casa ei, aşezatl in
m ar gi nea satul ui , in part ea u nde ac u m e d i s p e n s ar u l . Pe v rem ea
a c ee a nu e xi sta d i spensarul şi eram ne vo it i să ne mu l tumi m cu ln­
gri j ir ile Pe ca re putea să n i le dea baba Paraschiva. Toată l umea
din sat cu noştea drumul ce ducea l.t casa babei.
Afară se intuneca. Marus i a i n t ri şi p u s e o l ampi a p r� n s ă pe
m as ă . Stu de ntu l îşi m a i turnă un pahar de l ap te, il dus e l a gură,
d a r se r ă z g i nd i şi - 1 p u se i ar p e masă :
- N u - t i a m i nteşti de loc, intrebi, de l e ge n d a " păsării de platrl" ?
P e s c a ru l se g i n d i o vreme. Pe urmă :
- După c u m v-am sp u s , sint m u l ti a n i de c i n d n-am mai auzit-o.
In m i n t ea mea stăruit" , foa rt e nelimurit, i m a g i nea pe care am des­
· p ri n s - o din povestirile mame i : o p a s ăre m are , hidoasă, de pi a t r ă , al
c ăre i filfiit face un z gomot ca bubui t u l de tu net. Z i u a stă a scu ns ă
p r i n s t u fă r i i le n eum b l a t e , dar seara ies e dupi pradl. Se hrlneşt e
numai cu c a r ne de om şi va i de pescarul care i ntirzie s e a r a pe Ungă
harmane, f i i n dcă g hea r e l e el de p i a t rli se î n fi g a dinc ş i sf arm ă tot u l ...
D u p ă cum· ve deţi, s i n t poveşti b u n e n umai pentru copil.
- Nu, zise s t u den t u l i nc e t . N u s i n t de loc bune pentru cop i i .
P e sc a ru l dă d u d i n cap ş i p ri v i o vr e m e , g i n d itor, ti ntari i strl n ş i
i n j u ru l l ă m pi i f i e rb i nti .
- A. vefi dreptate, z ise a poi. C î n d e r am m i c, u neori n u puteam
;u.lo r mi c u gin d u l la pasărea cea hi d oa s ă . C i n d ur l a v i n tul , o auzeam...
p :� rci b ăt î n d in geam cu c iocu l ei d e pi at ră.
Se uită l a R a d u B a l aban , cu privirea l u i desch i s l, şi adăugli, c u
u n z imbet a b i a m i j i t :
- Am s-o s f ă t u i e s c pe fata mea, p e M arusi a, să nu spună co­
p i i lor ei p o v e s t ea î n spă i m i ntăto arei "păsări de p i a tră" .
1 n noaptea a c ee a s t u d e n tu l s e gî n d i î n d e l u n g l a cele afl ate ş i
a <lorm i ti rz iu. C i n d s e scu l ă a doua zî d i m i neaţ ă, deşi soarele abia
r a s ă r i s e, nu-l m a i găsi pe A rt i mo n- f i u l , care p l ec a se cu brigad a l u i
de p escari la m u n c ă .
- P lasel e şi c î rl i ge l e , il lăm ur i M a r u s i a , se c o ntro lea z ă i nainte
de răsăritu l soa rel ui.
Stu den t u l m ai ceru cit ev a l ămuriri i n l e gă t u r ă cu pescu i t u l , apoi
î n trebJ. :
- Cum pot ajunge la casa babei Paraschi va ?
F at a îi i n dică drumul şi a d ă ugă :
- A.cu m nu m a i l oc u ieşte nimeni acolo. C asa e cam dărăpă natli.
Oamen i i o ocolesc fi i n d c ă s e spune c ă baba P araschiva se î n de l et n i ­
c e a ş i cu vrăj itoria.
- Dumneata c rezi i n v răj i ?
Fata dădu d i n umeri :

19
 - Fi reşt e ci n u . Tinerii satului nu m al cred In vrăji, In stafii
uu i n a l te asemenea bazaconii.
- Dovedeşte-m i c ă - i a d e v ă r at !
Marusia r i d i c ă s p r i n ce n el e u imi t ă :
- Cum ?
- l n s of e şte - m ă pînă l a casa babel.
Fata iz b u c n i In r is . P e u rm ă a lergi in c asl, lşl scoase şorJ u l
ş i - şi p u s e u n b a t ic v i u colorat p e cap, P o rn i r i spre marginea satu l l! i ,
in p artea u n de se a fla d i s pe ns a ru l , a căru i c l ă dir e modernă dom i n a
peisaj u l in c a r e col i b a dărăpănată a babei P a r a sch i v a ap ărea c u tot u l
anacroni că.
- C u m se face că nu crezi in vrăji ? o i n trebi s t u de n t u l .
- Fii ndcă la ş c o a l ă am invăfat ca r e e a devăratu l t î l c a l a cel o r
lucrur i socotit e de bătrîni ca vră j i sa u m i n u ni. Am avut profesori
foart e bu n i l a T u l cea . Ei n e - a u arătat ş i ci ne av e a interesu l să - i facă
Pe o a m en i i s i m p l i să c re a dă i n prost i i le acelea.
- Cind a i t erm i n a t ş co a l a ?
- A n u l t recut.
- De ce n· a i urmat mai departe ? N u f i · a r fi p l ă c u t s ă te i n-
scrii la v re o fac u l tate ?
- Ba d a . Da r in toa m nă m-am î m bolnăvit şi b u n icu l sp u n e a
s ă s ta u un an acasă.
S e u ită i n zare. u n d e se vedeau, p î n ă departe, stufări i le intre·
rupte de ochi uri stră l u c i toare de apă şi pap u r a u n d u i n d u - ş i cai ere l e
pu foase i n s u fl u l u şor al v î nt u lu i d e d i m i neaţă.
- M i - a r p lă cea, z ise v i s ăt o are , să studiez v i a ţ a p l a ntelor şi a
a nlmal e l o r , să dez leg tai nele na tu r i i, să c e rc e t ez In amă n u nt a c e l
m i n u n a t mecanism care f a ce ca u l i u l, p l u ti n d pe c e r , si-şi v a d ă
pra da de l a m ii de m etri. r aţe le sălbatice să se o r i e n tez e fărl g r e ş
pe d i s t ant e u ri aşe, c a st oru l si c l l d e a s d cu neîntr ec ut ă măiestrie
a devărate f ort ă r ef e in m a l u r i l e apelor, i a r moru n u l şi c e g a să pără­
sească î n fiece p r im ă v ară marea sărată, urcînd pe apa d u l c e a Du­
nării, pentru a -Şi l ă s a icrele. Aş v re a să pătrun d toate s e cr e t e l e
acestei i m e n s e impărăfli a pă să ri l or, a peştelu i şi a s tu f u l u i care
este Delta, ale aces to r nespus de b o g a t e locuri u n de m-am n ăscu t
şi pe c a re le- a m î n d răg i t .
Ra d u Balaba n o pr i v i cu ochi mari. Vedea parcă o a l t ă Maru s i e
in faţa l u i : o Mant sie ce semlin a foarte puţin cu fata tă c u t ă şi t i ­
m idă c are n u ştia decit s ă ad u c ă lapte de c a p r ă şi cozo n a c a t u n c i
cin d o stri g a bu n icu l sau tatăl . . .
Du pă ci te v a mi nute ajunseră l a casa locuită cîndv a d e baba
P a r a schi v a : o ho i d eucă s l ră c ă cio a s ă , l ăsată Intr-o rînă, ru p er et i i
scoroj if i ş i m u rd a r: i .
- B a b a Para�chiv a a m u r i t de m u lt, zi se fata. Cred că n i c i
nu im !) l i n i s e m c i n ci ani. Dar mi-ad uc aminte de ea. Era bătrîni c i n d
a mu r it , foarte blitrinli. Se spune că a vea p e ste o s ut ă de ani . Cit
avea in realitate, nimeni nu putea si sp u nă. Cred că nici ea n u m a i
ştia socoteala anilor. Noi, copiii satul u i, ne t i n ea m după ea pe u l iţă.
Ea . ne ameninţa cu gheara de pi atră şi ...
- Gheara de piatră, tresări studentul . Ce fel de gh�11ră ?
Fa t a izbucni In rîs :
- Ave.a o buc at ă de piatră, cioplită ca o gheară de pa să re . O
l egase- d_l" toi a g u l in care se sprijinea. Pretin d ea ci e gheara legen-
 darei " p ă să r i de pi atrl", care trăi e şt e pr i n stuflrllle ascu nse şi se
hrll n eşt � cu carne de om. B i neinţeles c:ă toate astea sint poveşt i.
Si poveş tile au citeodată un s imbure de adevi'ir. făcu s l u ­
dent u ! g ind itor.
Dădură ocol ca;ei . D i n gard u l scund care o î nconjur a pe vre­
m u ri nu mai rămăseseră deci t citev a scindurel e stin ghere şi pe j u ­
mătat e pu l rezit e. G eamuri l e m i e l şi afumate erau aproape toate sparte
ş i abi a se m a i ţin ea u in gi u rgi uvelel e crăp ate, i n negrite şi cu ch it ul
căzu t. Peste uşa in care se căsc a gaura u n de fusese c lanta erau
bătu te, i n cu ie m î n c a te de rugină, două sti nghii.
- N-o si fie prea greu si I n tră m . remarcă Radu şi împ inse
1m a d intre ferest re, care cedă imediat c u u n scirfîit nep lăcut
fat a avu u n fior :
- De Ce! să intrăm ? întrebă.
- Ti-e teamă d e gheara de p iatrl ? ticu i ronic st u d entu l .
Marusia se uită l a el . Apoi, liră să spună v reu n cuvint, p ă ­
tnmse prima, prin Sf�amuJ scund, Jn singura încăpere a casei. Radu
o urmă.
Odaia î n c a r <! se a f , a u era aproape comp let l i ps ită de mobilă.
N um ai intr-un col t se afla, răsturnat, u n scaun scund, cu trei picioare,
d i ntre care u n u l ru pt. Lîngă e l, u n ceaun ne{!'ru, pentru mămă li gă,
gău r i t în f u n d şi coc l i t.
- I n ceaun u l ă sta, şopti fat a , i ş i tierbea baba buruieni le.
Vorbea i n şoaptă fără să-şi d e a seama. Poate fii ndcă nu voia să
t u l b u re l i n i ş te a acestei încăperi unde nu pă tr uns e s e nimeni de multi a n i ,
d upă c u m o dove d e a u prafu l gros aşternut p retutin d e n i , mirosul de
i gras ie şi m uce gai u l , muşchi u l ce se pri nses e d e sci n d u rile umede şi
put rezit e a l e d u ş u m e l i i.
- Să p lecăm de- a ici, adiugă fata. Mi-e frig şi mi roase urit.
S e î ndreptă spre fereastra pe u nde i ntuseră şi prin care pătrun­
dea u r azele l u m i no·ase şi ca l de ale soare l u i , ca o chemare a l u mi i
de afară, a lumii p l i ne de aer proa spăt şi f rem ă t î nd de v i aţă intensă.
Studen t u l m a i rămase cîtva timp în odaie. Porn i de- a lu ngu l
peretilor şi a l_u necă pe muşchi u l ve r d e şi l i p i c ios care căptu şea scin­
duril e putrede ale podelei. Aprinse u n chi brit ca să destrame pentru
o cl ipă i ntu nericul ce se cu ibărise mai a l es prin colţuri. O şopîr l ă
f u gi speriată, virind u-se intr-u na dintre crăpăturile pe ret e l ui lep ros.
Chi britu l se stinse. Radu călcă di n nou pe muşchi u l l u necos şi de
data aceasta căzu.
- Ce s-a in t im p l a t ? se auzi vocea Marusiei de a f ară. Ce ca u t i
a colo ?
- " Gheara de pi atră" 1 st ri g ă studentul, sprij i n indu-se de podea
c a să se ri d ice ş i strănuti nd di n cauza p r a f u l u i pe care - I · stîrn i se
căzînd.
Miini le l u i dădură peste u n obiect ce semăna cu un baston. Ri·
m ase aşezat pe jos şi apri nse u n alt c h i br i t. Cînd văz u obiect ul pe
care-I Unea in mină tra se un chlot de bucurie care risipi dintr-o dată
atmosfera s umbră ce domnea in roc ioa ba dirăpănată şi prăfuită a
doftoroaiel. " N -am căzut degeaba .. - îşi zise.
Cîteva clipe mai tîrziu inc:llecă prichici u l fere strei şi ieşi în aerul
proaspăt şi limpede al dim ineţii, unde il a şt e p t a Marusia.
� Brrr, făcu fata şi se scuturi rizind. Parci 'rii intr-ad e văr dia
bif:logu!�,unei vrăjitoare.

21
 R adu Balaban scoase bat ista şi I nc e p u d şt e a rg ll praful �ros
d e pe t o i a g u l p e care-I găsise i n o d a i a babei.
- " Gheara de pi a t r ă " ! exclamă M a r u s i a şi t r e s ă r i .
- Da, z ise R a d u. Laba "p ăsăr i i de p i a t r ă " . Ţ i - e team ă s- o
a t i n gi ? De c e - a i t resărit ?
- N u ş t i u . . . sint a m i nti ri le copi l ăriei.. . baba ne a m e n i n t a c u
g h e a ra ... aveam atu nci vir�ta c in d poveştile se imprimă p u t e r n i c .
.\\i ntea fragedă a c op i l ă r i e i e foarte receptivă l a a!;emenea p o v e s t i r i .
C o p i i i o r me i . c i n d o i a vea, le v o i s p u n e a lte poveş t i .
D e s u b bat i s ta tînărul u i apăru p i a t ra i n t or m ă de g h ea r ă . Era
l u n g u i a f ă ş i î n c h i p u i a tre i d e g ete , term i n ate c u g h e a r e ca la şo p î r l e .
Piatra era v e c he şi cu mic i c ră p ă t u r i c i rc u l a re, ca fete l e oameni l o r
c i u p i t i de v ă rs a t. Degetele e r au c u r bate, st>m ă n i n d intr-a devăr c u l a b a
u n ei pă sări de p ra dă, a u n e i p ă s ă r i u riaşe.
Studen t u l o p r i v i o v r e m e nemişcat , apoi trăsăturile sa le se i n ­
s u llef iră. e ap u c ă pe M a ru s i a de b r a t şi o zg î l f i i , p ra d ă u n e i a gi ta t i i
�; u b i t e :
- M a ru s i a ! Mii a u z i , M a r u s i a ? S - a r p u te a să mă i n ş el , d a r
d a ca n u , n e a fl ă m i n f a t a u nei d e s c o p e ri r i extraor d i n are ! O d e s c o ­
perire de c a re o s ă se vorbea scă m u l t . . .

CAPI TOLUL AL CINCILEA

u n de profesorul V ictor M u rgu prim e$te oa spefi şi află m

aespre o interesa ntă cores pondenfă p u rtată, în u r m ă cu o
j u m ătate de veac, între sava ntii George A nti m şi A nton Racotă

C i t i torul iş i aminteşte de s i g u r că d acă st u d e n t u l R a d u B a l a ba n

a g ă s i t m u ltă solicit u d i ne l a bătrî n u l pescar Artimon Marti niuc,
aceasta se datorează f a p t u l u i că v e ni s e c u o r e c o m a n d a t i e de l a
profesoru l M u r g u . Ş i at unc i c iti t o ru l se v a fi intrebat , p o ate , c i n e
est e p ro f e so ru l M u rgu , c e l c a r e St" b u c u ră de a t î t a trecere la C:ara­
chiol ş i despre c a re b ă t r î n u l pesc ar spunea : " E u n vechi p ri et en de-a l
no s tr u , un prieten d ra g . . . "
Profesoru l V i c tor M urgu este co n s i derat drept u n u l d intre cei
m ai de seamă n a t u r a l i ş t i a i ţării n o a � tre, iar monografi a sa despr e
Delta Dunări i este pretu ită astăzi ca f i i n d u n a d i n tre cel e m a i b u n e
l u crăr i în m:lferie şi citată de către s p e c i a l i şt i i d i n nu meroase ţări .
E st e profesor t a Fac u l ta tea de ştiinţ e n at u ral e şi g e o g r a f i e , u n u l d i n ­
t re reorgan i z atori i M u z e u l u i de zoolog ie şi coautor a l u n u i a d i n t r e
pro iec t e l e p en t ru recoltarea şi valori fi<:area stuf u l u i d i n Deltă.
Specia litatea p ro f e \ o r u l u i V ictor M u r gu este î n să p a l e o n to lo g i a .
El este autoru l a peste o sută de l ucrări despre fos i l e l e aflate în de­
pozltel e sediment are di n ta r a n oas t r ă , intre care se c u v ine să cităm
studiu l slu des p re schelet e le m amufi l or de tipu l E l e p h a s p l a n i frons
murgi� găsit in i m p rej u ri m i le s at e l o r Căi u t i şi P r a l e a din regi u ne.t
Bacău, '-'" ��\

/�C)\._
. · '
��\,"'< -
U v� _
 La citeva zile d u p ă vizita s t u d e nt u l u i Mirce a Vornlcu la Con­
s t a n t a şi d u pă c ea a student u l u i Radu B a laban la C a rac h l ol , profe·
soru l Victor Murgu c hf'm i pe cei do i t i n eri in vila sa d in cartierul
l i n iştit s it u at i n ap ropi er ea l a c u l ui floreasca . la in trevedere l u a
parte l n că u n p r o f esor : Em i l P ravit, de la I n st it u t u l de p etrol, gaze
şi geologie; au t oru l c u noscutu l u i st u d i u despre ap l icarea izotopi lor
r a d i oa c:t i v i i n c erce tă ri l e geo l o gi ce .
Geologu l E mi l Pravăf e s te un c uno sc u t mal vech i de-al p r o fe ·
sor u l u i Victo r M u rgu, căruia il f u s e s e stu d en t, cu m u l ti a ni in urmă.
Du pă c u m se ş t ie , p a l eontologia * este acea ram u ră in care biologu l
şi geo logu l se i n t i l n esc pe u n teren comun, şi E m i l Pravăf - deşi
şi-a d e d ica t u lt i m i i an: elaborării u nor metode practice de prospec­
t a re geologică p ri n carotaj radioactiv - n-a u i t a t n ici o c l i pă cursul
de pa l eo n t o l o g i e pe c are-I au diase ca st u dent şi pe c a re p ro fe s o ru l
M ur g u ştiuse să-I fa că deo s ebi t de atrăgător.
Aceştia sint dar cel trei oaspeti pe care pro fe s o ru l Murgu 1- a
p r i m i t, in a ceas t ă frumoasă după-am iază de i u n i e, în bi b l ioteca l u i .
Aşezat stîn g::ci pr u n c o l t de fo t o l i u_ in p oz i ţ i a caracteristică
t i m i d u l u i , M i rcea V o r n i c u cl ipea din oc hi des, pipăindu-şi din cind i n
c i nd c rav a ta . R a d u Balaban, î n s c h i mb, s e i n fundase c u tot u l in foto·
l i u l s ă u şi privea vi sător c ă t re ornamentele ta v a n u l u i ; gînduri l e l u i
erau departe in c l i p a aceasta, toc m a i in s at u l Carachioi - şi autor u l
ac estor rînduri crede că nu co m i t e nic i o i n discreti e p r eci z i n d că
obi ec t u l g i n d u r i lor l u i Radu B a l a b a n erau ochii d e peruzele al Ma·
rusiei, f a t a lui Artimon-fiul şi ne p o ata bătrîn u l u i pescar Artimon
M a rti n iu c . . .
Cit d e s p r e geologu l P ravăţ, a c e s ta pr i vea c u oa rec are m e l a n ·
c o l ie pe ce i doi t i n eri , a m i nt i n d u - şi de v r e m e a cind avea virsta lor
şi audia c ursuri l e i n t e re sa nt e ale profesorului Victor Murgu. fusese
u u u J dintre st u dentii preferaţ i ai r e n u m i t u l u i paleontolo g şi - pe
v re m ea aceea - se aflase de murte or i in i n c ă p ere a aceasta, chem a t
d e bă tr î nu l savant pentru diferi t r l u crări. După at îţi a a n i , i a tă · l d i n
n o u în bi b l iote c a sobră , c u p er eti i t a p i s a f i cu c ă r t i a i v i l ei de pe
m a l u l l a cu l u i f lor ea s c a . . .
G a z d a era u n bărba t m a i degrabă s c u n d . c u p ă r u l s u r şi m i şcări
\' i oa i e, cu m î i n i l e ner v o a s r d e c are se folosea în a rgum e n t aţ i e p r i n
gesturi reti n u te, d ar ex presi ve. M î i n i l e a l e ste a a l b e , cu d e g et e l u n gi
şi su b t ir i , pri n piele a cărora răz bătea u v i n işoarele a l băstri i , erau at it
de car ac t e r i st i c e , i ncit E m i l Pravăt �e � i n d i că l e - a r putea re·
c u noaşte d i n t r-o m i e .
- Să re z u m ă m , deci, spu nea pro fesoru l Murgu, d a t e l e p ro b l e m e i ,
aşa cu m se p r ez i n t ă e l e in cl i p a d e fa tă. î n l u mi na �.ercetărilor efec­
tuat e de t i ne rii noştri priete n i. fn f e l u l a cesta ne vom p u tea da seama
d e etapele u rmăt o a re a l e c er c e t ă ri l o r n o a s t re .
A ve a o voce p l ăc u t ă şi o dicfiu ne foarte c lară, conseci nţă a i n·
d e l u n ga tei l u i practi c i l a ca tedră. .-\ sc u l t i n d u - 1 . E m i l P r a văt se g i n d i

* Şti i • •\• c a re s e o c u p a cu > l u d r u l p l a : r t c l o r şi a n i m a l e l o r c a re au t rl it

tn �poCile ant.crioa re ş i c a r e ne s i n t c u nosc u t e d i n res t u r i l e p ă s i r a le i n s t a re
de �fosile;�" �:�\
23
 fll rll voie : ,. Omul acesta nu imblitrl neşte. La fel arUa şi la fel vorhea
fi in urrnl cu douăzeci de a n i."
Profesorul Murgu deschi se o mapă veche de piele i nc r u st a tă cu
motive veneflene, aflatl in fa ţa lui pe birou, şi continuă :
- Pentru ca prieten u l 'll eu şi pro fesoru l vostru Emi l Prav ăt să
fie pus i n cure n t cu cerc e t ă ri l e noastre şi pentru ca să i nţeleagă de
ce l - a m chemat a ici şi ce prop u nere intenf i onlm să- i fac em ; de a � e­
menea , pentru ca voi să intelegeti de ce v-am trim is la Constanta �i l a
Carachioi cu m i s iun i care a r fi putut să v i pară ciudate, am s ă i nc e p
cu l ec tu ra acestor scrisori pe ca re le-am descoperit in arhiv a M u ze u l ui
de istori e n aturală din B uc ureşti.
Răsfoi p r i ntre hirtii le din mapă, firi sl se intrerupă :
- lucrez ac tu almente la o monografie a m uze u l u i , cu care p r i l ej
m -am ocu pat indeaproape de activitatea mar el ui nostru înaintaş
George An t i m , cel care la incep u t u l veacului nostru a com p l et.at mun u l
cu o serie de piese preţioase, c u care n e mindrim ş i astăz i . In arhi v a
acestei i nstitu t i i am desc op er it o corespondenţi vo l u m i noasă, pe care
George Antim o d ucea c u m uzee si mi l are ş i cu n atural işt i d in toate
colţurile pămintu l ui. Dintre ac es t e scrisori, citeva se referă la caz u l
nostru. Sint redactate î n vara anu lu i 1 9 1 6 ş i adr e sate lu i Anton Ra­
cotă, care pe atunci se afla l a Paris. M a re l e om de şti i nţă rom i n
Anton Racotă cond uce a , pe vremea aceea, p u b li c aţ i a "Archives de
pa l conto)og"ie". post ce-i fusese încredinţat ca o răspl ată a marilor
sale merite de cercetător. Perm iteţi -m i ca. d intr-o pr i mă scri soare
datată : Bucureşti , 3 i u l iej 19 1 6, să vă citesc u n fragment.
P rofesoru l VI ctor Murgu îşi puse ochelarii, apoi alese din m a p ă.
o foaie dacti lo g r afiată, avind citeva rînduri s u b li n i a te c u creion u l
roşu :
" Z i l e l e trecute s- a prezen tat la lilUzeul nost ru tî nărul natura­
l ist Şerb a n Darvar i . Nu cred c a dumneavoastră să vă fie c u ­
�oscut nu mele s ă u _ A p u b l i ca t cîteva . l ucrări cu p r i v i r e l a f lora
şi f a u n a Del1ei , lucrări mediocre, care nu a duc a p ro a p e n i m i c
nou in ac est d omen i u . In s chim b , i n activitatea sa practică,
a reuş i t să cu l e a g ă citeva fru m oase exemp lare de Ardeea pur­
purea. H al i a e t us albicilia, Cygnus olor, Pha lacrocorax * şi a l t el e
Pe ca r e l e- a î m p ăiat, a d u c i n du - le d i n Deltă.
Pen tru m uz e u l nos-tru am ach i z i ţ ionat de l a el , încă d e a n u l
trecut, un şa rp e d e a p ă de t i p u l N atrix tesselata, a c h i z i t i e c a r e
S·a f ă c u t c u d estulă g r eu ta te , deo a rece tî n ăr u l e f oa r te a v i d de
b a ni şi - d i n p ăc a t e - m u z eu l nu se p rea bucură. d u pă cu m
ş ti ţi, de s p r ij i nu l financiar al d r e g ă tor i l or noştri_
De d a ta aceasta, tînărul D arvari pret in de a fi făcut o d esco­
perire senza tiona·Jă : oul pietrificat al unei păsări j ura sice de
tipul A rc h aeopt eryx * *. S pre deoseb i re d e Archaeopteryx însă, care
d upă c u m şti t i nu era o oasăre u r i a şă , Darv a ri sustine că

* N u m e l e şlilntlllc al u n o r p A s a r i : stlrcul p u r p u r i u , cod a l b u l . leb A d a m u t a

ş i cormoranul (n. r. ).
�· J urasiC:u ! este a d o u • perioadă a erei mezozolce, cin d a u a p ll r u l urim�le
reptil� in. ·r.),
 pasăre a · lui ar li avut dimen siuni foarte mari şi că reprez i n t ă o
speci e necunoscută pîni acum p al eon tologilor.
Mai d e p a rte, tînăru l Şerba n Da rvari pre ti nde că p en t ru s u : n a
� 1 0.000 d e lei a u r, el a r p u te a i n dic a locu l u n d e s- a r g ii s i
u n c a lc a r l itografie cu o lmpresiu ne a p ă să r i i sal e necu nosc u te.
1 0 .000 de lei a u r 1 Chi a r dacă am d a crezne spuselor s a l e,
de und e să luăm atîţia ba ni ? Am tnces-ca t să-I conv i n g s ă - m i
a r a te ou l . dar a refuzat. N u vrea să spună n i c i regiunea u n d e
1 -a găsit. Jn schi mb, m-a anu nţat că a I n t r a t in le g ă tu r ă c u
a dm i nistrati a l u i cBrit-ish Museu m» din L on d ra şi că d acă nu
vreau să pierd «prilejul d e a deveni o celebritate internation a lii»,
după cum s-a e x p ri m a t pe un ton d est ul de i m pertine n t , treb u i e
s ă m ă grăbesc s ă procur ban ii .
Pri m u l m e u impuls a fost s ă - I d a u afa-ră d i n birou pe l i n ii r u l
cS're cobora ş ti i n ţ a l a o vulgară afacere comerc i a l ă. Da r ap o i
m-am gi n d i t că d e sco peri re a i u i - dacă într-adevăr a făcu t o
a semenea descoperi-re - nu trebuie să se piardă pentru t a ra
no astră. Cei de la- c B r it i sh Museum» au m i j loac el e m ater i a l e
:�eces are achiziţi i l or de acest fel. Jn ecea-s t ă privinţă e d e st u l
să ne gin d im la tri s-ta poveste a aşa-zisului «calcar de la Sol n ­
hofen», ca r e pt"ez intă mu lte a semănări cu nu m ai pn\in tori sl a
povi:'Ste a d escop eriri lor făcute d e merca ntilul Şerban Darvn i . .. "
Profesoru l Murgu se opri ş i puse deoparte copia scrisori i . P e
arml işi sco a s e ochelarii şi incepu sl-i şteargi. ginditor, cu o bat i stă
mare, albi, pe care o scoase din buzunarul jachetei.
- Restul s cr1 sorii, sp use ap ei , n u se referă l a chestiunea care ne
interesează.
Du pă ce-şi puse din nou oche larii, rbfoi prin mapa de piele şi
sc o a s e o altă foaie dacti lografiati.
Geologu l Emi l Pravlt şi cei doi studenţi urmireau cu atent! e i ie­
care gest al savantului. Pe chipul lor se putea citi ci er a u foarte
interesati de faptele ce le erau aduse l a cunoştinţă de c ătr� profes o r.
Acesta conti nui :
- Şi acu m, iată copia scri sorii de rlspuns, a dre s a tă de i l u s t r u l
nostru conlr att" Anton Racoti lui George Antim. D a t fiind ci toată
scrisoarea se referi la cazul care ne Interesează, îmi permit s-o ci tesc
în întregime.
Sa vantu l făcu o miCi pauză, apoi îşi drese glasul şi incepu :

Paris, 9 au g ust ) 9 1 6

Stimate collega şi p rieten,

Scriso a rea dv. din 3 i u l i e eri. a p r o d u s asupra mea o pro­

fundă impresie. Dacă cele pretinse de Şerban Darva ri cores­
pund realităţ i i , d escoperirea lui p o at e fi numită, pe drept cuvint,
senzat ională. O p asăre jurasică u ri a şă , impri m a tă î n tr - u n c a lc a r
din��ltă, din Delta Dunări i noastre 1 Cred c:ă n u greşesc afir­
-
J n înd · · că, pentru paleontologi , a r f i u n a d intre cele m a i in tere-
•"'--' -

25
 s a n ie d e scoper i r i d in ul t i m a j u m ă t a t e de s e co l , a J ică de l a
g ă s i re a cel ebrelor a m p ren t e de Archaeornites in m a si v u l pietros
de la S o l nho f e n .
Trebuie să - ti m ă rt urisesc, stim a t e coll ega, că n u cr ed de loc
i mp o s i b i lă o as e m e nea d escopenre in D e l t a n o a s tră. Ca să
fi u mai precis , sint de părer e că descoperirea lui Şerban Darv a r i
- bineinte l es d a c ă e a există n u n uma i i n i magi n a t i a l u i , ci ş i
in real i t a te - nu s- a f ăcu t în D el t a p ro p ri u - z i s ă , ci î n g ri n d u ri i e
d e la sud d e b r a t u l S u l i n a sau între br a t u l Sfintu Gheorghe ş i
l a cul Razel m, · s a u chi a r în regi une a d e l u roasă d i n n or d u l D o ­
b rogei, la p oa l e l e Măcinu lu i şi Prico p a n u l u i .
B a zez această p resu p unere a m e a pe faptul că straturile me·
zoz oic e sin t d estul d e răspîn d i t e i n Do broge a şi mai a l e s i n
r egi uni le d i n n or d , de care vă vorbeam m ai sus. T r i a sicu l a p a re
în tre l sa cc e a, Tulcea şi B aba d ag, sub f o r m ă de petice scoase
P.rin eroz i u n e .de sub loe ss u l c a re- I acop eră. La H a g i ghio l , pe
malu l lacu l ui R az e lm , la Baş c h i o i ş i p î nă l a T u l c e a , se găsesc
nu numai g re s i i l e şi ca l c a rel e vi n et e şi ro ş i i , caracteristice tria­
si cului, dar - după cum foart e j u d ic io s a ti arătat ş i dv. într-un
a rt i c o l r ec en t apă rut - c a l ca rel e d e a i c i con t i n şi num ero a s e
fosile. Tot a şa gă sim aici şi c a l c a re j ur a s i ce, c o n ti n in d o f a u n ă
b o ga t ă de c or a lie ri , echi noderme, l amel i branhi a te, brah iopode şi
mai a l e s amoniti * ; aceste fo s i le se a f l ă i n d eosebi m a i s p r e sud,
d e l a ca p u l M i d i a şi p înă la Ca nara, pe ma l u l laculu i S i u t ghiol.
J n ceea ce p r iv eşt e cretacicul, el consti t uie in lrcR pla toul Ba­
b ad a g u l u i . i n c a d r a t între valea S la v a Rusă ş i Telit a .
Prin urmare, nordul Dobrogei prez e n t i nd stratcri d i n toată
era mezozoică, intr-o p r op o r t i e uşor descresci n d ă d e l a tri a si c
la ju ra s i c şi cretacic, n u văd ni c i un motiv p en tr u c a r e n u s - a r
g il s i i n reg i u n ea aceasta u r m e a l e celor mai vechi p ă s ări. Poate
că nu est e vorba chi a r d e o pa s ă r e j ura si c ă d e t i p u l Archaeo·
pteryx, c i d e u na d i n t re s peciile apăru t e mai t i rz i u , i n cretac i c,
de tipul l c h tyorni s sau - a vînd i n ved ere că Darvari pretin de
că a re d i m e ns iu n i uriaş e - de ti pul H e s p e ror n i s .
I n ori c e caz, st i m a te domn ule An tim, este o d a t or i e d e
ono a re p e n tr u dv. s ă f a c e t i tot ce v ă s t ă î n p utinţă ca s ă a f l a t i
amănun t e î n legă tură c u d es coperirea l u i Ş erb an D arvari, i a r
d a că vă con vin geti că a găsit în tr- a de văr u n ca l c a r l i tograf i e
cu o p a săre j u n s i c ă s au c r e t a c i c ă , nu v ă mai r ămî ne d ecît să
proc u rali suma p e c a r e o c er e . Ş t i u că i n t i m p i n a t i m a ri d i f i ­
cu l tă t i fi nanciare, d ar poate v e t i gă si t ot u ş i o s olu ţi e .
A i c i , în Fra n t a , eu am i n cercat să obt in unel e s ub v en tii,
d ar n -am r euşi t i n d e m ers uri l e m e l e . P retut i n d eni a m g ă si t uş i
închise s a u mi s - a ră �puns c ă nu sin t fo n d ur i . că ţ ă rile Eu ­
rope i sînt î n cl eşfafe in u ri a şu l e fo rt a l riîzboiului, c are îngh ite

* Ne,·c l l eh r a t e <' a re > - a u d e z v o l t a t i n perioada j u r a s icA : t r ă i esc I n m ă ri

eu a pe . cald.e şi a e r a tc. C o ra l i e r i i ( c c l en t e ra ( e ) şi c c h i nodermele ( rnet a zoa re) a u
schelet' ca lcaros. L a m e l i b ra n h i a t c l e şi a mon il ii s i n t m o l u ş t c ; ca şi b r a h i opoMie,
ele,au c��Jl !�U�de d i v e rse forme (n. r.).
 n u n u m ai' vi et i o m e n eş t i , da-r şi enorm e resu rse b :i ne,.t i . D a ,
st i mat e co l lega , t rai r n v re m u ri tnsfe. nes p us d e t r i s t e, i n 'a �· c J s t a
epocă a i n t u n e ri c u l u i , c i n d pentru o g h i u l e a d e t u n , ad ucă ! o a r e
d e mo11rte, se che l tu i eş te m ai mu l t d eci t pe ntru p rogresu l p r i n
şt i i nt ă a l u m a n i t ă t i i Da r nu trebu i e să ne descuraj ă m ; l u p t a
p e n t r u triumfu l idei lor noastre v a fi victorioasă, în ci ud a m a r i ­
lor u m i l i nte la care sin t em sup uşi.
Vă rog d i n s u f l e: . .., u m a le domnul e A nt i m , să facet i tot ce
vă stă in puti ntă pentru ca m i n u n at a d escoperire să n u s e
p i a r d ă pentr u t ara noastră. Rom i n i a nu a i n trat î n că .J n ră z boi
ş i a re m u l t e el i n avant ajele materi a l e a l e u n e i tări n e u t re.
B a teti la foai e uş i le, i n s ist at i ; sint convin s că nu vă v a fi
p rea greu s - o face t i , căci vet i ave a tot t i m p u l i n fată u n sco[l
n ob i l . în a t i n g e r e a cărui a se î mb i n ă curi oz i t a t e a d v . d e cerce­
t ă tor c u s e n t i m e n t u l m i n d r i ei p a t riot i ce
Cu orice preţ, trebu i e să ev i t ă m ca 3cea s tă d esco p e r i r e , d e
c e l m a i in a l t i nteres p e n t r u ş l i i n t ă . să fi e in stră i n a tă , s ă [l ă r ă ­
sea scă teritoriu l t ă r i i noastre ; ea trebui e să imbogă t e a s ;: ii m u ­
zee le tă ri i ş i - p r i n cercet ă r i l e spec i a l i şt i l or noştri - să a d u c ă
o contribut ie i mporta ntă l a tez a u r u l ş t i i n(e i m o n d i a l e .
A vem trista exper i e n tă a ca /ca ru l ui l i tografie de l a Sol nllo­
fen. tn n i ri un caz - aşa cu m foa rte j u d i cios ati re m a r c a t şi
clv. in u l t i ma sr.risoar e ce m i - at i a d res a t - o - acea stă e x p e ­
ri en l ă n u trebuie să s e re pete.
Vă doresc mult succes şi vă asigur că sint cu tot u l d e
p a rte a dv. in nob i l a şi d i f i c i l a act i u n e pe ca re o intrep r i n d e \ i .
P r i m i t i vă rog a s i gu r a rea d eoseb i t ei m e l e con s i d er a t i i

Anton Racotă

P. S . Vă rog să mă t i neti in curent cu demersurile d \'. ş i cu

tot ce se i veşte nou in acea st ă ch e s t i u n e .

A. R

Profesoru l Murgu p u s e copia s c r i s or i{ in map a . veche de p iel e şi

a l ese alte citeva foi :
- Ultima s c r i s o a re , spuse apoi scofîndu-şl ochelarii, pe c a re
i m i permit si v-o clte�c, este edificatoare. Ea a d u ce o seri e de d at e
noi privitoare l a c he sti u n e a care ne i nteresează.
Savantu l îşi puse d i n nou ochel ari i şi citi cu vocea l u i li m p e d e :

B u cu reş ti , 30 aug. l !l t 6

Mult st i m a te 4 omnu le R a cotă ,

Vă rog să mă iertati că vă răspund cu tnti r�iere, d a r .

după cu m ştiţi , eveni mentel e s-a u oreci pi·ta t in u lt i m ul t i m p ,
ta r a noastră a i n trat i n rlizboi şi comunic ati i l e cu restul . E u­
rope' s-au i ntrerupt i n b u n ă pa rte. Abia a c u m am găsit p r i ·
. lei_ul să vă tr imit, pe că i ocolite, a ceastă scrisoa re.
 Tn ceea ce pri veşte chesti un ea noa s tră, toa te d emersu r i l e
m e l e s - a u lov it d e u n ref uz categori c ş i n i c i m ăca r po l i ticos.
Polit i c ieni i noştri, cei care m i o1uiesc fond urile ţ ă rii, sini foa r t e
ocup a t i cu t i nerea u oo r di scursu ri f u l m i n a n t e ş i demagog ice in
p a r la men t E i n- a u tim p să se oc up e de cllea c u r i :o d i n do m en i u l
paleon t o l ogieL.
L-am căutat p e Şerb a n Darv a r i ; l - a m vizitat a c a s ă , incer­
c i n d să obti n o a m î n a r e . Am f o l osi t to ate mij loace l e : l - a m
ruga·!, l - a m i m p lorat chi a r, a m căutat s ă - i trez esc senti m e n t u l
mînd riei n a t i on a l e , să-i arăt cit d e i m porta nt este pentru noi
ca de-scopertrea lu i să nu fie instră i n a tă_ D ar to tu l a fost i n
z a da r . M i - a r i s în n as, l l uturîn d u- m i în fală o scrisoare p e
c a re o p r i m i se recent din A n gli a şi in ca re era i n v iiat d e c ă t re
c on s i l i u l de cond ucere al cBrilish Muse um » - u l ui să v i n ă l a
Lon d r a . M i- a spus că p l ea-că i mediat c e va găsi un p r i l ej , dru­
m u r i l e Europ e i mnd ac u m foa rt e g r e u accesi b i l e d i n c a u z a
oper a l i i lo r de război.
Ş t i rea a c east a a avut a supra mea u n e fec t d epr i m a n t .
Mi-am dat seama c ă d a că Darvari reu şeşte s ă pl ece, tot u l e
p i er d ut
C u to a le a cestea, v i z i t a m ea l a tî n ă r u l « n a tu r a l i s t» s - a
sol d a t cu u n m i c succes : mi-a arătat o u l p ietri ficat gă si t de
e l . S p unea că a<: um poate s-o Ia c ă liuiştit f i i ndcă pentru e l
acea s t a n u m ai ar e ni ci o i m p o r t a n ţ ă , descoperirea l u i f i ! n d
c a şi vîn d u t ă - şi încă cîn v a lută f or le » .
E st e î n t r -a d evă r ou l p i etri ficat a l unei p ăsări uri aşe. E l
mă soa r ă a p roape 3 3 d e centi met ri i n înă l ţ i me ş i are un d i a ­
metru d e ap ro xi m a ti v 2 2 d e centi melrL Cu a l te cuvi nte, vo:u­
mu l său aj u n ge l a 8 litri, ceea ce ar c o respunde vol�u l u i a
1 40 o u ă d e gă i n ă . E l i mpede d ec i că nu poa t e f i vorba- d e ou l
u nei p ă s ăr i c 3J!' e trăieşte încă in Delta D u n ă r i i . D i nt r e o u ă l e
p ă s ă r i l o r a ct u a le, n u m ai cel d e Epiorn i s s- a r a p ropi a de ace5le
d i me n si u ni . Dar Epiornis t ră ieş t e î n Ma d a gascar ş i un ou
d e- a l ei. pielrilica1 , nu a r e ce căuta în D e l t a noastră.
După acest ou - p e care Şerban Darvar i î l ţ i ne ca o
m ă rturi e a d e s cop e ri ri i s a l e - n u se poate s t ab i l i cu p reci z i e
d espre ce fel d e p a s ăr e e vorba-. D a r d e cînd l - a m văzut ş i
l - a m e xamina t sint înclina t s ă cred c ă n-a exagera t şi că a
găsi t in tr-adevăr ca k arul l i togra fie pe ca re- I n egociază cu a t î t a
înverşuna re. M i -e tea mă, iubite col lega , că poveste a pen i b i l ă
a descoperiri i de la Solnholen se va repeta şi că nu a vem n i .: :
o p u t e r e p e n-lru a împiedica a·ceasta.
Citeva zi l e după i ntrev e de r e a mea ciJ Dar v ari a m a f l a t c ă
a p l ec a t la Constanta, uu d e s - a îmb a r c a t - împreună c u ou !
atit de pretios pentru no i - pe v a s u l englezesc c N or l h er n S ta r » .
D u p ă u n el e zvonur i se p ar e că vasul s -a lovi!( d e o mi nă i n
l a rgul coa s t ei dintre Sulin a şi Sfîntu Gheorgh e , deci nu d e ­
p arte d e locul unde Şerban Darvari a făcu t descoperirea l u i .
Putem p resupu ne deci c ă ou l pietrificat z a ce acum, pen t r u
vecie, p e fundul mării. Este încă una d i ntre mîrşăviile acest ui
groaznic răz boi,Cl'l'e distruge at î4ea bunuri m a ter i a l e şi cul-
,'turiiLţ...�\
 I m e d i at d u p ă a f l a rea acestei ş t i r i , d e ra re s- a oc u p a t rle
� lifei şi p_resa noa stră, a m întreprin s cercet ă r i p e n tru a a f l a
1 n c e reg1 u n e a D e l t e i s - a d e p l a s a t Şerb a n D a rv a ri u l t i m a
o a r ă . M i se p ă r e a u n l u c r u i n g r o z i t o r c a secret u l acestei e x tra ·
ord i n a re d escoperi ri s ă p i a r ă o d a t ă cu c Nor l he rn S t a r:. în
v a l u rile mări i . Singurul a mănun.t pe c a r e a m reuşit să-I a!lu
es te câ Şerba n D a r v a r i 11 stat, in v a r a a n u l u i t recut ' c i teva
să p tăm îni în re g i u n ea ostrov u l u i D r a n ov , int re bra t u l S f i n t u
Gh eor gh e şi l a c u l Ra ze l m. Se d i u l st a b i l il a vea î n sa tu l Ca ­
r a c h io i , l a un pes c a r pe n u m e A r l i mo n M a rt i n i uc, c u ca re e ste
de m a i multă vreme in r e l a t i i .
D u p ă c u m v e d et i . sti m a t e dom n u l e R a c o l ii , i n fo r m a ţ i i l e
s i n t d e s t u l d e vagi . A m v i z i t a t regi u n ea res pect i v ă i n c ă i n
,
urmă cu t re i - p a t r u a n i c u p r i l ej u l docu m e n t ă r i i p e n t r u l u c r a r ea
mea « P rob lem e ş t i i n ţ i f i ce cu privire la Delta D u n ă ri i :. şi vă
pot sp u n e că es te vorba de un ter i t o r i u a v î n d s u t e şi s u t e d e
k i l om e t ri de c a n a l u r i întortocheate, n e n u m ă r a te l acuri şi gh i o ­
l u r i m ă r g i n ite de stufării, grind u ri şi păpu riş u r i pop u l a t e d e
cel e ma i felur i t e specii a·I e f a u nei c a ra cte ristiCe D e lte i noa s t re.
Să i n c e rci a regăsi a i c i ca l carul l i togra fie a l lui Ş e r b a n
D a r v a ri î ns e a m n ă să cauti un ac i n t r-un c a r cu fî n . O a se­
menea a c t i u n e ar n e c es i ta o a r m a t ă d e oa meni, c a r e să ce rc e ­
teze sistematic un teri toriu i mens, vreme d e m u l l e l u n i s au
c h iar a n i ; p e n t ru aceasta ar fi nevoi e d e o sumă m a i m a re
c h i a r d ec î t aceea pe ca r e a cerut-o D a rv a r i ca pret al d e z v ă ­
l u i ri i secretul u i să u B a n i i a ceşti a nu-i putem p r oc u r a ; acum,
m a i p u t i n ca oricî n d , căci r ă zboiul, a'Cest imens d is t r u gă tor de
bunuri . î n gh i t e totul cu lăcomie şi nu va întîrz i a să secă l u ­
i a scă s ă r m a n a n o a s t ră ţară .
.
Cercet ă r i l e n o a st r e iubite şi s t i m a te col lega, trebu ie d eci
să le a mînăm pentru mai tirziu, ci n d vor veni şi p e n tru noi ,
o a m e n i i de şti inţă, v r e m u r i m a i bune ...
Profesoru l V ictor Murgu ridici ochi i de pe foi l e d actilografiate
ş i - ş i privi gînditor oas peti i .
- Vrem u rtle acestea, zise încet, i l uştrii noştri înaintaşi Anton
Racotă şi George Antim nu le-au mai apucat. Intii rizboiul cu d i stru­
gerile lui, apoi ravagi i le crizei economice... Anto n Racotă a muri !
citeva l u ni după semnarea armistijiulul , Iar George Antlm doi ani
ma i tîrz iu, d up ă o boa l ă care 1 -a ţi ntuit vreme îndelungată pe patul
de suferinţă. Est e deci cît se poate de limpede că nic i unul di ntre
ei nu s-a mai putut ocupa de i nteresa nta descoperire de l î n gă Ca­
ra chioi.
Citva timp, in bi blioteca domni tăcere. Geologu l Pravăţ privea
tng i ndurat pe fereastră, pe un de incepeau să rllzbată primele um bre
al e serii. Mircea Vornicu, după o pauză destu l de lndel ungată, înce­
puse să-şi p ipă ie iar cravata, Iar colegul slu Radu Balaban contin u a
să fixez e filele pe care profesorul Murgu le ţinea in mina cu d eget e
lungi şi subţiri.
Intr-un tirziu, profesorul depuse copia scrisorii In mapa de piele
şi zise :
Si trr.cem acum Ia scopul intru n irii noastre.

( Conti nuare in numirul vi itor )

29
 R A D I O F O N l E
O R I ZO N T A L :
1) A ccesor i u al u n u i a parat de ro d i u s i m plu - S i s l t· m dt• t r a n s ·
m i t ere a c o m u n t cc(iilur pr i n unde t'l!!ctromag/letice ; 2) S i m b o i u l
emana(iei - M a rcă rominea s cd. de a parat de radio - Fila m e n t u l
lămpii de radio .-m e em ite e l ect r o ni 1 pl. ) : 3 ) Tubu r i Plectron ice -
L l'li(ă - Prejixul Belgiei pe un de scurti! : 4) Eu la rom a n ! - O
i rr uirtitură de sirmd pe wrrusu tran.s[orm atorului - C u t•înt di11 re­
jrenul cintecelor noastre populare ; 5) il sta in revene - A ltă marcu
de radio rum i rz ească ; 6) Pa11ă - La 16 martie a . c. s-au i m plin i t lllfJ
de a n i de la n a ş terea a c es t u i mare s a L•ant rus, inuen t a t o r u l radio-

jot!iei - Pisică : 7) Modificarea a m plit udinii. frecuen ( ei sau jazei u n ei

u., <"ila(ii a r m o n ice ( p l . ) ,· 8) Ee/tipă de fotbal orădearză - Nume or ien ­
' '! 1 - De la ( î n 1. rusă) - M u n t e 1 9) Mişcată d i n loc - S l ă b i c w n e ;
Jl)) Sunde m u zicale - Republica Populară Romină - Plantă 11 u m : t d
.�i,)l�a_rea "":. ă cl u u ilar" ; 11) Jzoleaz� ş� jirele electrice a le tran sfor m a ·
�
t •,rultii --�Executarea unor cîntece zn t a ra tlll t l l a udt torw.
_

/�u�
�� �- -
V E RT I CAL
/) Tţh n ica trans m isiunii la distan(if a im aginilor unor obiecte ln
mişcare p rin procedee radioelectrice ; 2) ,.Ocll irtl . . . ". se foloseşte la
aparatele de recepţie rttdiofonira - Metal ; 3 ) Bătrîn - A polt ivi la
locul lor piesele unui ra d io ; 4) Şah al Persiei sau S t încă ripoasif la
celti - Prefix sau numele r o m an al riului Caras - Riu in U.R.S.S. ;
5 ) Urcuş - Cindva ( poetic) ; 6) 1 10 la romani - M a rcă . . . populară
de a parat de radio fabricat in R . P.R. ; 7) A ntenă elect rom agneticd la
un aparat de emisiune sau de recepţie (pl.) - Salutare ; 8) Vreun ul
- Ura 1 s-a t n t ors 1 sau a rh ipe la g in Polinezia ; 9) Sistem radiotehn ic
cu m ultiple intreb u in ţ d r i folosit in special ln na v igaţie - La rodin
Il schimbăm cu un buton ; 10) Fir - Produceri de radia (ii care se
pot propaga in mediul lnconjurător ; 1 1 } Notd ·muzicală - /vii -
Care nu m a i• . . cln t ă ; 12) Fir care nu ... curen tează - Pui de oaie ;
13) Sport naţional - Fac parte din circuitul de intrare şi captează
undele her(fene din spaţiu (pl. ).
11/H...

Tipa r u l executat la Combi natul Pol igrafic Casa Scinteii , . 1 . V Stalin"

� u b com. nr. 9 1 1 94
 �
irelucrare
editor
Costin Teo Graur
l.m. Pompllu
 ad la�mP.!I
LortrlbU �U ct•Mn·ICU'npolltl
d (Atc:llm ltga'ldnC
ol�a