3.

Principalele procese histopatologice ale pielii

3. PRINCIPALELE PROCESE HISTOPATOLOGICE ALE PIELII

A. Leziuni histologice la nivelul ​epidermului

acantoza - proliferare a celulelor stratului malpighian cu îngroşarea acestuia; cresterea nr

celulelor germinative, creste rata mitozelor; JDE plicaturata. O întâlnim în psoriazis, eczemă
cronică;

a​ trofia epidemică - subţierea epidermului. Este inversul acantozei, stratul malpighian

reducându-se la 2-3 rânduri de celule. Joncţiunea dermo – epidermică este orizontalizată. In
general se asociază cu atrofia dermului. Atrofia epidermică poate fi întâlnită la vârstnici sau în
anumite afecţiuni, cum ar fi: lupusul eritematos, sclerodermie, radiodermita cronică, lichenul
scleros, aplicarea indelungata de CoST topici.

​ ipergranuloza​- sporirea numărului de rânduri ale stratului granulos. Se asociază adesea cu

h
hiperkeratoza. O întâlnim în lichenul plan;

​ ​agranuloza​ -lipseşte stratul granulos. O întâlnim în ichtioza vulgară;

​ ​hiperkeratoza​- îngroşarea importantă a stratului cornos. Poate avea loc cu:

- celule de aspect normal (ortokeratoza), ca în lichen plan, lupus eritematos cronic

- rezultatul unei keratinizări accelerate şi imperfecte, încât keratinocitele din stratul comos
îşi păstrează nucleul (parakeratoza), cum ar fi în psoriazisul vulgar, eczematide, eczema
parakeratozică;

​ iskeratoza ​- ​keratinizare precoce si anormala a unor celule încă din stratul spinos, cu
d
formarea de grăunţi eozinofilici ​(celulele au citoplasma eozinofilă, nucleul picnotic şi prezintă
filamente de keratină agregate perinuclear) si corpi rotunzi ​(celule cu manta=cel mari ovoide, cu
nucelu mare, intens colorat, cu dublu contur). Este de asemenea reprezentarea morfologica a
apoptozei keratinocitare. Diskeratoza se asociază frecvent cu acantoliza şi o întâlnim în boala
Darier, b. Grover,pemfigus benign Hailey Hailey, maladia Bowen, boala Paget, keratoza solară,
carcinomul spinocelular diskeratozic;

a​ cantoliza - pierdere prematură a coeziunii interkeratinocitare. Keratinocitele devin rotunde,

globuloase, cu nucleu mare, hipercromatic şi citoplasma omogenă, condensată la periferie. Între
celule se realizează fante care se umplu cu lichid extravazat din derm. Ulterior se formează
lacune, vezicule şi bule intraepidermice.

Acantoliza se poate datora:

- defecte genetice: B. Darier, Hailey-Hailey, dermatoza acantolitica Grover

1
 3. Principalele procese histopatologice ale pielii

-b. autoimune: pemfigusuri.

-“neoplazica”: keratoza actinica- forma acantolitica

-toxica – prin toxine microbiene (SSSS - epidermolizina)

- prin spongioza- in eczeme

- degen hidropica/vacuolara a str bazal - boli virale (herpes virus),

- necroza kc din str bazal- LP bulos, LES bulos

Se poate localiza​: sf- pemfigus foliaceu, profund: PV, in 2/3 inf a epid Hailey-Hailey
Str. Granular: mecano-bule, pemfig foli, derm pustuloasa subcornoasa, SSSS
Str. Spinos: eczema, infectie HSV, Hailey-Hailey
Suprabazal: pemfig vulg, Darier
Str. Bazal: erit polimf bulos, lichen plan bulos, EBSimplex

⚫ boala Darier
◦ Hiperparakeratoza​ focala
◦ Acantoliza​ suprabazala focala
◦ Keratinocite diskeratozice ​cu citoplasma clara (corpi ronds) si nuclei picnotici in
zonele de acantoliza
◦ Infiltrat limfocitar perivascular ​superficial
◦ Studiile de IF nu evidentiaza anticorpi impotriva componenetelor epidermale

pemfigusul familial Hailey - Hailey 

⚫ Hiperparakeratoza cu incluziuni de exsudat fibrinoid, neutrofile si bacterii
⚫ Acantoliza​ ​Broad-based transepidermala (dilapidated brick wall)
⚫ Keratinocite diskeratozice Scattered
⚫ Infiltrat limfocitar perivascular superficial
◦ Studiile de IF nu evidentiaza anticorpi impotriva componenetelor epidermale

⚫ pemfigus foliaceu
◦ Separarea sau pierderea stratului cornos si granular (epiderm gol)
◦ Epiderm denudat acoperit cu exsudat si neutrofile
◦ Acantoliza la nivelul stratului granular
◦ Infiltrat limfocitar perivascular superficial cu neutrofile si eozinofile
Studii aditionale
◦ DIF: depozite intercelulare de IgG si C3 in straturile superioare ale epidermului
◦ IIF: autoanticorpi circulanti anti desmogleina 1

Pemfigus vulgar:
⚫ Faza pre-buloasa:

2
 3. Principalele procese histopatologice ale pielii

o Epiderm cu spongioza si exocitoza de eozinofile (​spongioza eozinofilica​)

o Infiltrat superficial interstitial si perivascular bogat in ​eozinofile

⚫ Faza buloasa:

o Acantoliza suprabazala cu separarea straturilor epidermice de deasupra,

foliculul pilos implicat

o Lumenul veziculei contine keratinocite acantolotice, fibrina si eozinofile. Fara

celule diskeratozice

o Infiltrat superficial interstitial si perivascular bogat in ​eozinofile

⚫ Forma clinica: pemfigus IgA

⚫ Depozite intercelulare IgA si C3

⚫ Exocitoza marcata de neutrofile cu pustule frecvente

⚫ Studii aditionale:

⚫ DIF: depozite epidermale intercelulare de IgG (100%), C3(90%) si rare IgM - aspect de
retea/plasa

⚫ IIF: autoanticorpi circulanti antidesmogleina 3 si 1, titrul acestora se coreleaza cu

activitatea bolii

⚫ Intotdeauna se biopsiaza pielea perilezionala pentru DIF. Biopsiile din vezicule pot da
rezultate fals negative, datorita degradarii Ig si C' de catre enzimele eliberate in procesul
inflamator.

Infectii herpetice
⚫ Acantoliza cu vezicule intraepidermale in str. spinos
⚫ Celule epiteliale cu degenerare vacuolara, nuclei gri
⚫ Celule gigante multinucleate ​ale epiteliului sincitial
⚫ Infiltrat limfocitar perivascular superficial si profund, deseori cu
neutrofile si plasmocite
⚫ In infectiile cu VZV, frecvent vasculita focala cu praf nuclear
◦ Antigenele virale sau ADNul pot fi identificate prin IHC, hibridizare in situ sau
PCR. IF e negativa

s​ pongioza - ​exudat dermic între celulele epidermului, tranformând stratul malpighian într-un
burete absorbant, prin lărgirea spaţiilor intercelulare. Pătrunderea exudatului în cantitate mai
mare şi în timp scurt determină formarea de vezicule în cadrul procesului denumit veziculaţie
interstiţială. O întâlnim în eczeme. Veziculaţia interstiţială trebuie deosebită de veziculaţia
parenchimatoasă, întâlnită în herpesul simplex şi herpesul zoster, când virusurile produc
edemaţierea citoplasmei şi înlocuirea organitelor celulare cu lichid (degenerescenţă balonizantă).

3
 3. Principalele procese histopatologice ale pielii

Apar mici cavităţi pline cu lichid (vezicula multiloculară); pustule spongiforme Kogoj in pso
(acumul PMN ce elib enzime ce distrug Kcite)

e​ xocitoza - infiltraţie a straturilor epidermice cu celule absente în mod normal aici. Întâlnim
eritrocite în purpură, neutrofile în psoriazis, eozinofile în dermatoze buloase autoimune,
limfocite în eczema atopică şi în limfoame epidermotrope, histiocite şi macrofage în histiocitoză;

B. Leziuni histologice la nivelul ​jonctiunii dermo-epidermice

î​ ngroşarea membranei bazale​- poate fi cauzată de depozitele de imunoglobuline, ca în

lupusul eritematos;

​ egenerescenţa vacuolară - este asociată frecvent cu exoseroza şi exocitoza(exemplu:

d
toxidermii). Vacuolizarea celulelor stratului bazat, ale căror organite sunt hidrolizate
(degenerescenţa hidropică) o intalnim în lupusul eritematos;

​tulburarea coeziunii dermo-epidermice​ cu apariţia de ​bule subepidermice,

1. Bule jonctionale/subbazale​- prin leziunea jonctiunii (lamina lucida), AI: pemfigoid bulos,
cicatricial, gestationis, Gen: epidermoliza buloasa jonctionala herlitz/ non-herlitz

2. Bule subjonctionale​- prin lezarea fibrelor de ancorare (sublamina densa): dermatita

herpetiformă, epidermolizele buloase distrofice, EBAquisita, PCT, EP bulos;, LE bulos,
infectii –erizipel bulos

Pemfigoid bulos

⚫ Faza pre-buloasa:

◦ Epiderm cu spongioza si exocitoza de eozinofile

◦ Infiltrat mixt bogat in eozinofile si edem in dermul superficial si mijlociu

⚫ Faza buloasa

◦ Bule subepidermale cu separarea intregului epiderm

◦ Lumenul bulei contine eozinofile, neutrofile si fibrina

◦ In dermul superficial infiltrat mixt bogat in eozinofile cu neotrofile rare

⚫ Studii aditionale

4
 3. Principalele procese histopatologice ale pielii

◦ DIF: depozite lineare de IgG si C3 si IgA (40%) in JDE. Anticorpi IgG in varful
bulei in salt-split skin.

◦ IHC: colagen de tip IV si VII la baza bulei

◦ IIF: autoanticorpi circulanti IgG anti BP180 si BP230. Pe tavanul bulei

◦ Imunoserologie: titrul de anticorpi anti NC16A corelat cu evolutia bolii

Pemfigoid cicatricial:

⚫ Bula subepidermica

⚫ Infiltrate dermic cu Eo, NF

⚫ Lez vechi fibroza lamelara

⚫ ME: bule in LL cu distrugerea partial sau totala a laminei bazale in lez vechi

⚫ IFD: depoz liniare de IgG4 si C3 mai rar Iga, IgM de-a lungul MB

⚫ IFID: depoz igG, IgA- epidermal si IgG dermal pe salt split skin

Dermatita herpetiforma:

⚫ Histopathology

◦ Vezicule focale subepidermale (sublamina densa) cu colectii de neutrofile in

dermul papilar (microabcese papilare PIERARD - in varful papilei dermice)

◦ Edem al dermului papilar

◦ Infiltrat mixt perivascular superficial cu neutrofile

⚫ Studii aditionale:

◦ DIF: depozite granulare de IgA in varful papilelor dermice ale pielii nonlezionale,
rar depozite lineare si granulare

◦ Anticorpi IgA cross-reactivi impotriva transglutaminazei tisulare si antigene

endozomiale pe esofag de maimuta.

Epidermoliza buloasa dobandita:

⚫ MO: bula subepidermica, II Ly, Mo, Ne, Eo

⚫ ME: bula in sublamina densa, fb de ancorare in nr scazut

5
 3. Principalele procese histopatologice ale pielii

⚫ IFD: depoz liniare de IgG si C3 la niv JDE (PCT depoz IgGsi C JDE si perivasc)

⚫ IFID: depoz IgG in podeaua bulei (si in LE bulos)

⚫ Imunoblotting: Ac anti colagen tip VII

Lupus bulos:
⚫ MO: bula subepid/sublamina densa, Infiltr neutrofilic, ​mucina in derm

⚫ IFD: depoz IgG si C3, IgM, ​Ac in banda la niv JDE

⚫ IFID: depoz IgG in podeaua bulei (derm)

Erizipel bulos

​întreruperea fragmentară a membranei bazale​, întâlnită în eczeme.

C. Leziuni histologice la nivelul ​dermului

~ ​tulburări vasculare​: vasodilataţie, vasoconstricţie, obliterarea lumenului vascular prin

tromboze sau embolii, hemoragie, proliferări vasculare congenitale (angioame) sau dobândite
(ţesut de granulaţie);

~ ​infiltrate celulare​- infiltratele inflamatorii din ​afecţiunile acute (erizipel, celulită, furuncul,
foliculite stafilococice, impetigo etc.) sunt caracterizate de exocitoza polinuclearelor şi fenomene
de vasodilataţie arteriolară, hiperpermeabilitate vasculară, edem. În ​inflamaţia subacută apar în
structura infiltratului celular histiocite, limfocite, plasmocite, în timp ce, în ​infecţiile cronice
(sifilis, tuberculoză, lepră) infiltratul este limfo-plasmocitar, la care, în timp, se adaugă
proliferarea fibroblastică şi remanierea colagenului. În anumite situaţii, infiltratele celulare
cronice dermice realizează granuloame, diferenţiate prin structura histologică. ​Granulomul
tuberculos (foliculul Koster) este constituit de la centru spre periferie din următoarele zone:
necroza de cazeificare (inconstantă), celule gigante Langhans, epitelioide, coroană de limfocite;
Granulomul sifilitic​, în care endoteliul este tumefiat. Uneori se produce obliterarea lumenului
vascular. Infiltratul perivascular este de tip limfoplasmocitar. În ​gome apar histiocite, epitelioide
şi fibroblaste. ​Granulomul din lepra lepromatoasă - presupune un infiltrat masiv în dermul
superficial, separat de epiderm, constituit din histiocite bogate în bacili Hansen. Citoplasma
acestor celule este vacuolizată, de unde şi numele de celule spumoase Virchow. Limfocitele sunt
puţine. În ​lepra tuberculoidă aspectul este de nodul de tip sarcoidic, unde întâlnim celule
gigante în centru, înconjurate de celule epitelioide, iar la periferie se află limfocite. ​Granulomul

6
 3. Principalele procese histopatologice ale pielii

sarcoidic​: folicul alcatuit din celule epitelioide, având în centru câteva celule gigante ce conţin
incluzii citoplasmatice (corpii Schumann). În jurul epitelioidelor este o coroană de limfocite şi
scleroză colagenă.

~ ​proliferări celulare​, unele benigne (fibrom, histiocitom, nevrom), altele maligne (sarcom,
limfom etc.);

~ ​degenerescenţe​:

- ​degenerescenţa elastică:​ se obsevă prin coloraţii speciale (resorcină - fuxină - orceină). Fibrele
elastice sunt transformate în conglomerate dezorganizate. O întâlnim în elastoza actinică;

- ​degenerescenţa hialină:​ apare material eozinofil, omogen, refringent, strălucitor, colorabil în

roşu prin reacţia PAS. Depunerea hialinului la nivelul pielii şi mucoaselor bucală şi
faringiană caracterizează hialinoza cutaneo-mucoasă (lipoid-proteinoza Urbach Whiete),
afecţiune congenitală şi familială, transmisă autosomal recesiv, determinată de tulburări
ale metabolismului proteo-lipidic. Degenerescenţa hialină o întâlnim deseori şi în
sclerodermia sistemică;

- ​degenerescenţa amiloidă:​ amiloidul este o substanţă de tip proteic cu structură electrono -

microscopică fibrilară care se colorează în roz cu hematoxilină - eozină şi roz - roşu prin
coloraţia PAS. După coloraţia cu roşu de Congo şi examinarea microscopică în lumină
polarizată, amiloidul prezintă birefringenţă verde - gălbuie. Amiloidul este produs de
fibroblaste. Depunerea amiloidului extracelular la nivel cutanat sau visceral este apanajul
amilozelor;

- degenerescenţa mucinoasă: mucina este constituită din mucopolizaharide acide (acidul

hialuronic, acidul condroitin sulfuric) şi, într-o proporţie mai mică, din mucopolizaharide
neutre. Se evidenţiază prin coloraţia cu albastru Alcian (aspect bleu pal) şi cu albastru de
toluidină (aspect roz, fiind coloraţie metacromatică). Această degenerescenţă o întâlnim
în mucinozele dermice şi mucinozele foliculare;

- ​degenerescenţa fibrinoidă:​ se întâlneşte în colagenoze majore şi în vasculite alergice.

Fibrinoidul este constituit din complexe antigen - anticorp şi complement. Se depozitează
în peretele vaselor şi între fibrele de colagen. Reacţia PAS permite evidenţierea;

- ​degenerescenta calcară​: este vorba de calcinoze “distrofice” care apar pe ţesut conjunctiv
anormal, cu afinitate crescută pentru calciu. Le întâlnim în colagenoze (sclerodermie,
dermatomiozită, lupus eritematos), dar şi în paniculite, porfiria cutanată tardivă,
sindromul Ehlers - Danlos, sindromul Werner, pseudoxanthomul elasticum, sindromul
Rothmund- Thompson, insuficienţa venoasă cronică (calcinoza flebopatică) etc.

7
 3. Principalele procese histopatologice ale pielii

- ​necrobioza lipoidică: este frecventă la diabetici. Aspecul clinic este de placă sclero-atrofică.
Examenul histopatologic arată o degenerescenţă fibrinoidă a colagenului, înconjurată de
infiltrat cu fibroblaste, limfocite şi histiocite, grupate mai ales perivascular. Se asociază
deseori cu celule epitelioide sau gigante. Coloraţiile pentru grăsime evidenţiază
depozitele de lipide din jurul plajelor de necroză. Vasele mici sunt frecvent trombozate şi
cu pereţii îngroşaţi .

~ ​atrofia dermului​- subţierea întregului derm;

~ ​scleroza ​- îngroşarea şi fibrozarea dermului; fibrele de colagen sunt îngroşate, orizontalizate şi

mai rigide.

D. Leziuni bistologice la nivelul hipodermului

~ ​lipofagia​- reprezintă resorbţia picăturilor de grăsime de către histiocite şi celule gigante.

Histiocitele se transformă în celule spun\oase (celule Touton);

~ ​atrofia paniculului adipos - reprezintă reducerea grăsimii. Lipoatrofia poate fi idiopatică

(boala Barraguer - Simons; panatrofia Grovers; sindromul Lowrence - Seip) sau secundară
(lipoatrofia insulinică; lipoatrotia localizată după injecţie intra şi sublezională de corticoid
depozit).

În situaţia în care grasimea este înlocuită cu ţesut conjunctiv proliferativ şi infiltrat inflamator,
vorbim de atrofia proliferativă (wucher atrofia), întâlnită în eritemul indurat Bazin.

~ ​citosteatonecroză​- necroza celulelor adipoase hipodermice, cu reacţie secundară macrofagică

de tip "reacţie de corp străin" şi cu scleroză întinsă. Poate fi urmată de depuneri calcare.

DERMATITA DE INTERFATA = include afectiuni unde modificarile fiziopatologice primare

sunt in JDE si cuprinde:
- degenerescenta vacuolara a stratului bazal
- keratinocite apoptotice (Corpii Civatte)
- obstruarea JDE prin infiltrat inflamator
ex: lupus eritematos, dermatomiozita, lichen plan, pitiriasis lichenoides, eruptia polimorfa la
lumina, eritem polimorf, TEN
CORPII CIVATTE = PAS +, sunt localizati in regiunea inferioara a epidermului si in dermul
papilar
Apar in: lichen plan, lupus eritematos, reactii post-med (EP si TEN), pemfigoid bulos, HZ, PCT,
Sarcoidoza, EPL

8
 3. Principalele procese histopatologice ale pielii

Modificari secundare ale dermatitei de interfata:

=> DP
- se expansioneaza dermul papilar pentru a acomoda infiltratul inflamator
- incontinenta pigmentara
- melanofage
=> Alte modificari
- depozite de mucina in dermul reticular
- infiltrat inflamator limfocitar perivascular si perianexial in dermul mijlociu si reticular
Dermatita de interfata poate fi:
=> cell-poor: predomina degenerescenta vaculoara si infiltratul perivascular si interstitial. Apare
in LP, boli autoimune (LES, DM), reactii post-med
=> cell-rich: predomina infiltratul inflamator in dermul papilar cu dispozitie lichenoida, infiltrat
inflamator in banda, insa cu degenerescenta vacuolara mai putin intensa. Apare in: LP, LED,
purpura lichenoida