Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Untitled

    Uploaded by

    Lorena
    5 views26 pages

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    5 views26 pages

    Untitled

    Uploaded by

    Lorena

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 26
    ‘Tendintele umane yi educatia Montessori Mario M. Montessori Scopurile educationale ale dr. Maria Montessori erau, pe de o parte, 8 ajute dezvoltarea eopitult iar pe de alti parte, si-l ajute pe copil sa se adapteze singur la condifiile fizice ale mediului sau si ta cerintele sociale dictate de modul de vis al grupului de oameni printe care trieste. Dr. Montessori a explicat ce Infelegea prin adaptare. Pentru ca, ermenul insemna feriire, confort si acel echilibru Kiuntrie care un sentiment de siguranf& copilului, Se bazeaz pe stablitatea echilibrului spiritual, etic si economic al ‘mediului grupului in care familia sa trdieste si are o situatie sociald foarte clara. Experientele psihologice pe care le trdieste in familie si cele pe care le impartigeste cu grupul de apartenent& due copilul eatre construirea unui individ adult adaptat oricarui grup de apartenenta in care ar putea creste, Avand in vedere ‘modul in care este vizutd adaptarea, stabilitatea joac’ un rol important pentru ea reprezinta baza de la care se pleacti spre realizarea aspirat 1 individului, Este ca pimantul de sub picioarele cuiva, atunct efind merge. Din acest punct de vedere, condi le prezentului nostru fae mai dificla adaptarea pentru copil decat in trecut. In zilele noastre, nu doar in cadrul unei natiuni, ci in intreaga lume, societatea pare a fi intr-o stare de haos, atat datorita impactului ideilor noi si conflictuale care vin din toate parle, cat si datoritt schimbatilor economice, sociale si spirituale care au avut loc tn trecutul recent. Deci sentimentul general este 4 nimic nu mai e permanent, Totul pare nesigur: nu doar indivizii, ci si natiunile. Asadar, nu este deloc neasteptat faptul ci, in asemenea conditii, copiti se adapteaz mai greu decit inainte, Cresterea alarmanta a numarului de copii diffcili, neadaptati si delineventi dovedeste acest lucru. in acest secol, pentru prima data in istorie, psihologia este apli acum se fac eu mult mai multe lueruti pentru copii decdt in trecut Dr. Montessori era convinsa ci aceasta crestere era datorata in mare parte sentimentului de nesigurant Dupii dowd rizboaie mondiale, traim intr-o perioada in care vechile valori au fost distruse, iar cele noi ined nu au fost tituite. Acest Iucru se exprima cel mai bine in sentimentul de nesiguranta care, predominant in societae, este proiectat asupra copiilor cu mari daune pentru sindtatea lor mintal. Pentru e8, in esent, sinitatea mintali se bazeazi pe echilibrul mental care se sprjin& pe pilonii solizi ai valorilor foarte bine determinate ce vor ghida individul in comportamentul siu cotidian. Dacdi ne gandim la prezentul nostru, nit putem si ou simtim impactul diverselor ideologii contradictorii care vin din toate pactile lumii prin intermediul radioului, ziarelor, filmelor si televiziunii, Chiar si adultii sunt putemic afectati de atacul acestora, Este oare surprinzitor cd creeaz cu atit mai multi confuzie in mintile copiilor? Desi nu e usor de deslusit o reactie directa i constienta, staisticile arati o crestere continua a numarului de persoane dezechilibrate, Avand in vedere preponderenta unor asemenea conditii, ce poate face educatia? Situatia ar pirea fil speranté, pentru ca nu stim cine sau ce ar putea schimba conditile acestei lumi, Dar este chiar atat de fara speranta? Dr. Montessori repeta deseori: "Atunci end te contrunti cu situatii eare privese copilul si care par dificil de rezolvat, nu cauta rezolvari in afard, ci concentreazé-te pe natura copilului si pe nevoile esentiale ale dezvoltiri sale”. Sublinia insistent faptul c8, daca existau copii cu deviati, era inutil sa incerci si remediezi doar simptomele exterioare, Trebuie si privesti in spatele comportamentului exterior si sa ajungi la ceva profund si esential si creativ. Acest lucru ¢ valabil pentru copiii de toate varstele. {in ce priveste ajutorul pentru dezvoltarea copiilor dupa sase ani, Dr. Montessori spunea: .Ei au absor deja mediul imediat si sovietatea restrnsd cu care au de-a face ei si famille lor. Trebuie si incerei 58 dai copilului ceea ce igi doreste acum: infelegerea lumii, cum functioneaza si cum afecteaz viata si comportamentul umanitatii". Dar avertizeazt: .Simplele nofiuni nu sunt suficiente. Pentru a rispunde acestui impuls, lumea $i modul siu de a functiona trebuie oferite in aga fel incat copilul, chiar si tn aceasta doua etapa a cresterii si dezvoltirii sale, si poati si le absoarba, Adicd, dupa sase ani copilul ar trebui sa {ncarneze lumea asa cum, in anii precedenti ai vieti sale, a absorbit mediul imediat”. Ca educatori Montessori, veti afla despre perioadele senzitive, tehnica prezentirii, nevoia de activitate a copilului si asa mai departe, Nu intru in aceste subiecte. De asemenea, dr. Montessori spunea: ,,Trebuie si oferim copiilor nu doar lumea, ci si o imagine clara a omenitii in lume, Deci, a) Cum functioneaza fumea si b) Cum este omenirea afectata de functiile acestei tumi, acestia sunt cei doi factori de baz. in afard de asta, trebuie si dm copiilor posibilitatea de a-si da seama in mod clar de contributia Omului pentru semenit sai. Pentru 8, dacd copilul infelege cum functioneaza lumea si cum Omul, in timp ee munceste pentru sine, in realtate, pe tot parcursul viet sale, munceste si pentru alti oameni, atunci putem spune cd va exista 0 incamare (0 conceptie impregnat) a acelui tip de realitate care va face copilul sa aprecieze atat Omul, cét si pe Dumnezeu: o realitate care in zilele noastre este foarte ascunsd, “Pentru a face acest lucru”, spunea dr. Montessori, “bazati-va pe faptele fundamentale care nu se schimba, indiferent de ideologia de la un anume moment istoric, sau indiferent de ct de des se schimba ideologiile si prin aceasta convingind oamenii si urmeze diferite cai Unele dintre faptele fundamentale si constante care ne pot ajuta in sarcina noastra de a educa privese copitul insusi, De exemplu, faptul c& copilul nu mosteneste achizitiile culturale, Alte fapte au de-a face eu societatea, Oricare ar fi ideologiile momentului, anumite fapte rimén constante. De exemplu faptul c& COmul trebuie si mangince; c&i Omul are nevoie de imbricaminte, adapost si de toate celelalte produse de wz ccurent pentru intretinerea vietii fizice. Este destul de clar e@, oricare ar fi regimul care conduce, fie ca € fascism, bolsevism sau democratie, oamenii vor trebui mereu s& mandince si st satisfact celelalte nevoi, Cum sunt asigurate aceste nevoi pentru omenire constituie un alt fapt de baza. ‘Sa ne gindim care sunt nevoile Omului si cum se adapteaza omenirea la restul vietii. SA ne gindim si la ‘modul in care omenirea a ajuns s& ocupe pozitia dominant din prezent. Daca Iuim in considerare aceste in mintile oamenilor, exist o unitate continua lucruri simultan vedem c’, in spatele dezacordurilor ce exis indestructibita, Ne dam seama ci omenirea nu este acel factor abstract intruchipat in ideologii care, ca un fel de Durmnezeu, apare in spate si deasupra a tot ceea ce a fost creat. Omenirea este unul dintre multele ‘organe care functioneaza int-un organism mult mai mare, pe care am putea numi ordinea cosmicd. Prd restul, omenirea nu ar putea exista. Aceasta inseamna cd viata Omului depinde de tot ceea ce a fost creat, Ca exemplu, si lu’im din nou in discutie chestiunea subzistengei, Pentru a subzista, Omul depinde de minerale — are nevoie s& bea apa fie ct se aflA in ceai sau in orice altceva. Mai mult, are nevoie de legume si de animale si de produsele lor. Deci am putea ajunge la concluzia e4 Omul este un fel de parazit al mediului stu, Dar atunci cénd ne gindim la animale, aflam acelasi lueru. Animalele, pentru a trai, au si ele nevoie de plante sau de alte animale si de api. Daca ne gindim la plante care, in ce priveste hrana, par a fi vietimele speciilor deja mentionate, aflam ci si ele au nevoie de animale pentru brani, Caci ceea ¢e elimind un animal sub forma de excrefii, ct i dioxidul de carbon ce rezulta din respiratie, atunci cdnd moare, tot ce ramane din corp sunt alimente esentiale pentru plante. Pe de alti parte, reziduul plantelor, oxigenul, este absorbit de oameni si animale si formeaz unul dintre factorii esentiali ai viii lor. Din aceste citeva exemple putem deja observa ci exist Intre aceste diferite componente ale lumii o inter-dependenta care le face un intreg. Intr-o asemenea masuré inedt dacd unul dintre aceste componente ar lipsi, restul, dupa cum stau Iucrurile azi, ar inceta si existe. Lund in considerare aceste lucruri din punet de vedere religios, {ncepem si infelegem unul dintre aspectele minunilor creatiei lui Dumnezeu: cum a aranjat Dumnezeu Iucrurile asa incdt fiecare expresie a creatiei sale este in beneficiul celortalte $i privim mai in detaliu, in sfera viefi este adevarat c& fluturele ia nectarul din floare, dar, in acelasi timp, fir afi constient de asta, lutureleo fertilizeaz i in acest fel specia plantei poate continua sé existe. ‘Accasta pare a fi 0 caracteristicd implicit, de a face un serviciu far a fi constient de acest lucru. Este prezenti chiar si acolo unde actiunea desfasuratt pare a fi opusul beneficiului, cum e cazul carnivorelor ‘care se hranese cu alte animale. Biologii au aflat c, ficdnd acest lucru, carnivorele ajutd la menfinerea in forma a animalelor eu care se hrnese. Elimind specimenele slabe si nesinatoase si le mentin pe restul Int ‘o stare alert, aga incét cele care supraviefuiese sunt cele mai bune exemplare din specia lor. Serviciul pe care il fac este dovedit de ceea ce se intimpla atunci cand, in calitate de agent eliminator, au fost indepartate, Rezultatul e © mare decddere in cadrul speciilor fostelor victime. Numarul de indivizi creste, dar acestia degenereaza si, atunci cind numarul lor devine prea mare pentru teritoriul pe care fl ocup’, apar foametea tatastrofele epidemice care omoard un numar mult mai mare decdt o ficeau carivorele. Deci chiar si partea care pare cruda exist nu doar pentru a menfine un standard corespunzitor al conditiei fizice, ci pentru a da un imbold acelor specii si ajunga la un nivel mai inalt, Planga de mai jos propune reprezentarea acestui schimb inconstient de servieii ies ‘Aceasta plangti a fost modificata pentru utilizare in cadrul cursurilor si claselor elementare Dupa cum se poate vedea, viata oamenilor depinde de plante si animale, de apa, de pamént si de soare ‘Animalele depind de apd, de plante si, de asemenea, in zilele noastre, depind de Om care creeazi posibilitii pentru ca anumite tipuri de animale s8 se dezvolte si si evolueze. Plantele depind de lumina soarelui, aps, plmént, animale gi oameni, Acesta este, deci, adeviratul aspect al modului de funetionare a lumii, Aparenta vizibila de voracitate si vinatoare a diferitelor tipuri de via care se lupta unul cu altul ascunde unitatea unui organism in care fiecare ot pare sa spun ,latd-ma — aceasta e sarcina mea, aceea a ta, acolo e 2 lor si noi ne straduim impreuna s& incurajam evolutia pe mai departe si si credim conditit mai bune in mediul nostru pentru cei ce vor veni dupa noi”. [Atunci ednd privim indeaproape trecutul si pltrundem, in aceasta lumina, adevaraul infeles a ceea ce pune geologia, flim ca fiecare specie a pregatitterenul pentru speciile care urmeazd, Reiese foarte clarc& act primele specti nu ar fi existat, cele care au venit dupa nu ar fi existat nici ele. Pentru ed descoperim 0 evolugie de la una la cealalté. Experienta acumulata si schimbarea in mediu adusd de cele care au precedat creeazi posibilitati de viafd pentru ceva superior si care nu ar fi putut exista flrd aceasti pregatire. Acest Tucru nu s-a intéimplat doar in trecut, acclasi proces de beneficii continua si in prezent. De exemplu, primul tip de vegetatie care apare pe o stane’ golasi sunt lichenii, numiti licheni erustosi. Aceste plante sunt singurele care pot ereste pe stanct. Nici un alt tip de via nu poate face ast, i, am putea spune, se hrinese Ja maximum, Mandnea eat pot de mult, Fcdnd acest lueru si apoi murind, eu urmitoarea generatie resend deasupra lor, devin incetul eu ineetul tot mai separafi de sursa de hand: sténca, Dect in final mor cu totul. intr timp, praful ~ adus de vant ~ se integreaza in rimasifele acumulate. Din acesta, un alt tip de licheni se poate hrini. Trdiese din ceea ce primii licheni au pregatit pe parcursul existent lor. Acestia, la ‘ndul lor, tree prin acelasi proves: si ei se bucurd de viata din plin; dezvolti generatie dupit generate pe acelagiloe si din nou ereeaza conditi in care continuarea vietii devine imposibil. Deci si ei mor eu totul, Dar ceea ce au acumult, Ja care se mai adauga si mai mult praf, rimane. Evolufia tipurilor de viafa care urmeaza si se hrinese din ceea ce au creat generatiile precedente sunt rmusehii farba gi In final copaeii, Fiecare dintre ele a pregtitterenul pentru formele care au urmat. Indiferent de momentul Ia care ne-am gindi la viata, in treeut sau in prezent, descoperim acest gen de serviciu, un serviciu care pare si spun “imi dau viata si energia pentru a contribui la un aspect esential pentru viata a ceva ce-mi va urma gi care e mai bun decat mine”. Mergiind in profunzimea acestei speculafii filozofice, aflam ceva straniu, c& in fiecare caz pare a exista un egoism aparent, care mascheaza realitatea ascunsa Serviciului. de Si luim omul, spre exemplu. Are nevoie s8 respire, altel moare. Deci o face pentru el insusi. Tot fiecare data cénd expird, plantele ar putea spune, dact ar putea vorbi "Mulluim, Este exact ceea ce ne doream. Ce frumos din partea ta si ne dai bioxid de carbon”. La fel si cu planta, In acetasi mod, planta mu poate face altfel decét s& expire oxigen. Planta ar putes spune si "Nu pot trai dacd nu inspir bioxid de carbon si nu expir oxigen”. Daca ar putea rationa, ar simi cA, ficdnd asta, igi deserveste doar propria vit ar in realitate face viata posibild pentru regnul animal, Aceasta este Iueratura Domnului, de a aranja Iucrurile asa incdt chiar gi atunci cid cineva e egoist pana la limit, totusiajuts la intrefinerea a altceva ce exist in timpul sau ori pregteste conditile pentru ceva necunoscut, care urmeazi. Aceasta © 0 revelatia frumoasa. in momentul in care ni s-au deschis ochii asupra acestui fapt, vedem aceasta corelatie din ce in ce mai mult si simtim si mai adne minunatia acestui aspect a creatiei Dumnezeiesti si armonia pe care aceasti jubire inconstienta o aduce cu sine, Cét de inteligent pare si fie totl credinta in El, Dac educatorii ar [Nu putem s& nu simfim recunostinta fara de Dumnezeu si si ne int face aceasti revelatie accesibila copilului ~ nu in felul in care v-o spun eu acum, ci in aga fel incdt el si absoarbi cu adevarat aceste fapte ~ ar simi gratitudine fata de Dumnezeu la un nivel deosebit. De fap, “eat de inteligent ¢ Dumnezeu” au fost cuvintele unui copil indian care @ ajuns incetul eu incetul si priceapa rminunea acestei retatit universale. A spus “Ce inteligent si ce bun e Dumnezeu”, Aceasta a fost concluzia spontana la care a jun. A fost emotionant si fiu martor, acolo in India, ta schimbarea de atitudine a copiilor care veneau la scolile noastre elementare. Inainte se uitau cu dezgust la anumite animale care se hrdneau cu maruntaie sau cu stérvuri cum sunt ciorile sau vulturi, La final aproape ca simfeau veneratie pentru psari si alte animale care, prin obiceiurile lor de a se hrini, mentin pamdntul curat. "Uite ce fel de munc’ au de facut", spuneau. “Tau (oat treaba murdar asupra lor”. Reactia anterioara de “Ah, ce animale dezgustitoare” a fost inlocuita cu un sentiment de apreciere, ‘Aceasta voia si spund de, Montessori prin “Aducef-l pe Dumnezeu in viaja copiilor”. Trebuie si facem asta nu doar prin a spune "Dumnezeu ¢ a toate datitor” sau ceva similar. Ci si prin a-i conduce spre infelegerea practicd a ceea ce Dumnezeu face pentru noi. Apoi gratitudinen va veni. Realitatea si minunea creatiei ar trebuitratate in ase fel inet copilul nu doar si le vada, dar sie si absoarba in simtamdntul du, Daca facem astfel, copilul va judeca nu prin react instinctiva, ci prin infelegerea pe care a putut sd.0 dobindeascd a ceea ce este in general invizibil pentru majoritatea oamenilor. De asemenea, va infelege mai profund expresii cum ar fi “Exista un Dumnezeu si trebuie si-l respecti”. Pentru cd propria sa experient t va fi Ricut s& ineleaga acest Iucru, Va fi ugor st simta cd exist ceva etern, prezent pretutindeni si mereu, care pare a fi organizat intregul univers in aga fel incdt tot ceea ce ¢ in el, prin simpla existenta, e de ajutor {ntregului, Va simfi e@ lumea noastra ¢ un loc bun in care si triiesti, Un loc unde generozitatea este exprimata — am putea spune ~ cu fiecare suflu al viel Care nu e acest lucru literalmente adevarat? Nu suntem noi, cu fiecare respiratie, generosi cu plantele? in acelasi fel plantele sunt generoase cu noi. Dumnezeu a ficut generozitatea chiar esenta existentel in faa acestei revelat {. nu putem si nu ne simtim umili si recunoseitori. Acesta e, ins’, doar un aspect al incercarii de a aduce copilul catre o stare de gratitudine fata de Dumnezeu. Daca continuiim si cercetdm chestiunea gratitudinii datorate acelor agenti care, prin contributia Tor, ne fac viata posibilé si plicuta, in curind altceva devine clar, Dumnezeu este intr-adevar cel mai inalt Agent cdruia trebuie si+i fim recunosedtor, att pentru faptul c& ne-a creat, edt si pentru natura din care extragem. tot ce avem nevoie pentru a trai. Existi, insi, un alt agent mai putin important, care si el ne asigura tbunastarea: omenirea, care orice face, produce ceea ce oamenii au nevoie. a, sunt ciudat si — la tneeput — dificil de infeles, dar dupa o vreme vedem eit ¢ de adevarat. Dr. Montessori a ilustrat acest fapt copiilor pentru prima dati in 1937, end aveam un mic centru in Laren, Holland. Ocazia s-a ivit din intimplare, Avea de multa vreme sentimentul ¢& copii ar trebui sa ste eum funcyioneazd societatea in zlele noastre aceasth tendinti sa generalizat aproape gi exist educatori care (adied merg pind la a spune ef ,lumea trebuie si vind in scoal se asigure in scoala experientele de cumparare, vinzare gi alte activititi asemanatoare, {n acest mod, dupa ei, funetionarea societatii poate fi oferta in clasa). Este imposibil ca lumea sintre int-o clasf, Este prea mare. Dr. Montessori a avut o idee mai direct: st dea copiilor “cheile lumii”; “copii ar trebui s& aiba propria lor experientd in lume, aga inedt si invete st 0 n, Fa trims aprecieze si pe oamenii ce locuiese in ea”, Deci,int-0 zi, cind un copil avea nevoie de un c ‘i cumpere unul. Cénd s-a intors, era furios: .Am stat asa mult”, a spus pentru cd femeia de la magazin m- a facut si astept, de aceea am intarciat”. Erm ofensat, simfea cd femeia i nesoeotise pentru c& era mic: ‘Atunei dr, Montessori — prin ajutoarele ei care traduceau —a explicat copitului ceea ce femeia a Rleut de fapt: Sti, aceast femeie se trezeste in fiecare dimineatd foarte devreme, curt intregul magazin si apoi asteapta dupa tejghea si primeasca pe oricine care nevoie de ceva. Daca celui eare vine nu-i place nimie din coca et eri, merge prin tot magazinul alegdnd si oferind un produs dupa altul pana clind a glsit ceva ce rmulfumeste acea persoanti cu adevarat”, .Doriti asta sau asta sau cealaltd?” spune ea eu multé rabdare gi -Da, dar este platith pentru asta”, a exclamat copilul. La care dr. Montessori a subliniat: ,Altfel eum erezi ed ar bbunatate si o face pentru oricine vine la ea cdutind ceva, este mereu bldnda, mereu gata de a servi a putea trii aceasta femeie? Daca ar fi trebuit sd meargat st ingrijeasca ogorul, si creasca gril, si-1 macine; dact ar fi trebuit si-yi acd propriile haine, nu ar sta dupa tejghea pentru a-i servi pe ceilalti. Deci trebuie s& aiba putinul de bani pe care oamenii i-l dau pentru a putea trai. Dar daca te gndesti putin, in fiecare zi a Vietié ei ea acolo pentru a se pune la dispozitia ta sau a oricui intra in magazin. Majoritatea banilor pe care tsi tu oi alti i dai sunt folositi pentru a cumpara objectele de care ai nevoie. Pujinul rimas este destul poath trai, Cu sigurangi nu se imbogieste de pe urma nimicuritor pe care le vinde de dupa tejghea. In toatt viaja ei, de efind a inceput si munceascd, ea a fost acolo pentru a servi oameni ca tine. Probabil cd va continua pana cand va muri §i chiar dacd pana atunei va fi adunat o suma micd de bani, nu o va tua eu ea in mmormant, Va lisa bani rudelor sau unei biserici sau unui pital. Chiar si majoritatea hainelor pe care le are vor rimane in urma ei. Agadar intreaga ei viata va fi fost petrecuta in ace! magazin pentru a veni in ajutoral altor oameni”. Explicatia ei La impresionat profund pe copil, si pe mine. Pentru ci ceea ce spunea dr, Montessori despre vinzitoare este adevarat pentru toata lumea, Dac noi astizi suntem aici in aceasta incdpere este pentru c& cineva mi-a ficut costumul; altcineva a tors firele folosite pentru a coase costumul - si daci ¢ itatea Ricut din land, probabil cA au fost alii care au avut grija de oi ete, Daca in aceasta sear avem posibil de a fi aici, este pentru ci milioane de oameni au lucrat si lucreaz& pentru a face acest lucru posibil. $i in cate finuturi, Si ne gindim la painea pe care afi méncat-o la micul dejun: cine a semanat grdul? Cine a copt painea? Realitatea societatii este ci toatd lumea depinde de toati lumea, Noi, educatorii, am ales pur si simplu un tip de serviciu fata de altul Daca sunt oameni care se imbogaesc, este pentru cd raspund unei nevoi rispandite: furnizeaza ceva mai jeftin sau mai bine facut decat o fac alti, distribuie in magazine si usureaz4 servirea oamenilor. in consecinti, oamenii au vieti mai bune si mai usoare. Dr. Montessori a spus odati: "Acestiindustriasi bogati sunt sfingi nu in sensul religio, desigur, ci fn sens uman’. S& lim exemplul proprietarilor de bumbécarli, toata lumea are nevoie de imbriicaminte. De aceea cei care produc haine viind mai mult si poate devin mai bogati decit alti. Imaginati-va cum ar fi dacdfiecare dintre noi ar trebui si-si fac proprile haine, asa cum se intimpla cand eram eu mic. imi amintese de o femeie din satucul meu care facea cearsafuri pentru familie. Tesea toatd ziua, Alte femei, in alte gospodirii, faceau acelasi Iueru. Atait de mult aveau de asteptat pentru lenjeria de pat, In afar de asta, aveau de ficut si celelalte teburi pentru ele si famitile lor. Cu siguranta nu aveau timp pentru nimic altceva. inte timp, barbatii lor munceau si ei din greu la cimp. zatie. Nu exista posibilitatea in asemenea conditii nu exista posibiitatea ca ei si evolueze in ci {naltari culturii pentru c& nu exista absolut nici un pic de timp pentru asta, Dac& un cuplu easatorittrebuia sd semene griul, apo si aiba grija de el, sf gateascd, sA mature, si spele hainele si vasele, si aiba grijai de copii si animale, s& feast etc., amindoi trebuie si munceascd optsprezece ore din douazeci si patru. La sfarsitul zilei cu siguranf’ nu pot sf meargi sa citeased. Singurul Iueru pe care-I simt este oboseala: “Acum pot si ma duc si dorm si merg s& dorm... Aceasta e singura dorinté pe care 0 au, nimie mai mult. Ce binefacere a fost pentru toti cei care se allau tn aceste condititatunci nd un om s-a gindit sf facd fesdituri {in cantitati mari cu ajutorul masinilor si edt de ieftin a devenit Sin acest caz, faptul cd acesti oameni pot face fesitura este doar pentru ci alteineva a creat masina, iar alfii au cultivat bumbacul sau cénepa, Deci, oriunde ne-am uita, descoperim binefacere si ajutor pentru ceilalti, Asa stau lucrurile, orice am face. Daca noi, ca educatori, ajuttim copiti s& devind oameni mai buni, ajutam societatea, Voi poate veti continua sti munciti aici, in tara voastra sau in oragul vostru, dar eopiti, atunci cand s-au ficut oameni mari, pot merge oriunde si sa ofere acolo beneficiile educatiei pe care le-ati transmis-o. Unii dintre fosti vostrielevi pot fi in Canada, alti in Australia sau Dumnezeu stie pe unde. Si oricare ar fi efortul pe care L-ati depus pentru a face din copiti de odinioard oameni mai buni deeat ar fi fost flirt ajutorul vostru, de acesta beneficiazd nu doar copilul, ci multi alti oameni pe care nu-i ‘cunoastefi, Acesta € inca un lueru Ia care merita s& va ginditi, Mai e ceva pe care dr. Montessori punca accentul, anonimitatea acestei generozitati. Cine a ficut materialul pentru costumul meu? Nu stiu. Cine a avut grij@ de oi? Cine a produs lina? Nu sti Toate aceste daruri imi sunt aduse in mod anonim. Nu € asa cde o forms minunatd de binefacere, cum spuneam, esenta umanitatii? Atunci end ne gndim la asta mai profund, ne dm seama cd Unitatea ~ pentru realizarea cdreia a fost infiintati Organizatia Natiunilor Unite si catre care toata lumea aspira— este acolo deja. Este aici. Doar minfile noastre sirace nu sunt capabile s& accepte faptul c& ¢ aici. Dar noi suntem uniti. Cu totil. Nu doar asta, dar daci n-am fi fost uniti, am fi fost incapabili de a supraviefui, Nu am fi putut exista, Aceasti generozitate a umanititit este un alt fupt despre care dr. Montessori spunea c2 ar trebui accentuat; ar trebui scos in evident; atunci copilul ar avea o sansi mai bund de a absorbi umanitatea si de a ereste Australia, pot fi in Europa — care lucreaza pentru el. Luereaz pentru el personal. Asa cum despre Dumnezeu se spune c& are stiind c& in toata lumea exist oameni pe care nui cunoaste ~ pot fi in Africa, pot arijé personal de fiecare dintre noi la fel face gi acest agent al Domnului care este societatea umand, Atunci copilul s-ar dezvolta cu taria unui instinct, cu sentimentul c& omenirea are dreptul nu doar la respect, ci si Ia aratitudine si veneratie. Acestea sunt Iucrurile, sirac exprimate, pe care dr. Montessori spunea ci copilul trebuie si le absoarba cu ajutorul nostru. Pentru cd, dacd a ficut astfel, ajuns fa maturtate, indiferent de pe infeles aceasta realitate a lumii sia societiii, fra indoialé e& mu ar fi urmat {deologia care va urma, el va avea o bazi pentru a judeca partile negative si cele pozitive, Daca oamer parcursul anilor copilariei, ar ‘anumite idcologii. Cea ce au urmat a fost propria lor nemultumire inconstienti. Poate cineva in deplinatatea simturilor sale si creadi c& cele dowd rézboaie mondiale au fost cauzate de céteva figuri politice ostentative? Opriti-va si ginditi-va, De ce devine liderul lider? Pentru ci, prin ideologiite pe care le cexpune, devine punctul de cristalizare al unor sentimente vagi pe eare mulfi oameni (care mai apoi il turmeaza) le simt, dar de care nu sunt in mod clar constienti. Atunci cind apare eineva care afirmé clar ceva care vine ca un raspuns Ia sentimentele lor, el devine lider. Odata ce a devenit lider si a generat incredere si centuziasm, acest om poate fi urmat chiar si spre dezasiru daci cei care urmeazi nu au o baza in realitate Dar daca ei ar fi fost ajutati in copilarie si incarneze, in afara realitagii modului de Functionare a lumii si a societal sium sentiment de gratitudine fatd de bineffcatorul anonim care munceste pentru ei ~ si care este intreaga umanitate — atunci, nu am nici o indoiala ~ daca vreun fanatic al noilor ideologii le-ar spune £* (insemnand: urmeazii-ma la rizboi) s-ar opri si se gaindeascd. Ar renetiona, rmeazi-ma spre glo probabil, asa cum voi si eu am face-o, dacd cineva ar spune: ,Uite, vezi baleonul de acolo? Vezi pasirelele zburind in jur? Tu esti o pasire, dar mama ta nu vrea ca tu si zbori. Omoard-fi mama, sari de la balcon si incepe si zbori”, Pentru ci ar sti care ar fi consecintele pentru propriile sentimente dacdi mama lor ar muri de mana lor si pentru corpul lor dac& ar sari de la baleon, ‘Acesta este tabloul general. Asta voia si spunii dr. Montessori atunei cnd zicea: ..Trebuie si ajutim copilul dupa varsta de sase ani si-si implineasea tendingele. Acestea il imping acum sf infeleagi nu doar mediul imediat, ca in trecut, ci si ecea ce nu este accesibil explorarii sale senzoriale”, Daca facem asta, gratitudinea spontana fat de Dumnezeu si Om va urma, ‘Aceasta infelegere si aceasta gratitudine ar trebui si fie baza csenfialé a educatiei pentru aceasta varsti; fundatia solida pe care se sprijind construirea unci adaptari constiente Ia societatea umand. Dr. Montessori avea dreptate pentru cd, mai ales in zilele noastre, dacd cineva se adapteazi doar unei natiuni, nu este adaptat lumii vremurilor noastre. Nu este absolut deloc, in rem de dinainte, adaptarea era doar la viata satului. Chiar si cdind eram eu mic, existau cameni {ntrun sat care credeau c& a vizita un alt sat din apropiere era la fel de prostesc si inutil ca mersul pe Lund, pentru ci triiau genul de viagd in care fiecare familie trebuid si-si fac absolut tot ce era nevoie, Pentru ci tun sat care se afla la dousizeci sau treizeci de kilometri departare era deja un loc strain; locuitorti sai erau aproape {a fel de strdini pentru ei cum ar fi pigmeii din Africa pentru noi. Ti priveau eu suspiciune si neincredere. Atitudinea lor este cel mai bine descrisi de proverbul citat chiar si in zilele noastre in aceste ici localitati de provincie: ,Bou si nevasta din satul tau si-ti iei” care sugereaza c& altii se poarté atat de dliferit, incét daca cineva ar alege vreunul dintre acestia pentru asi iparti viata prin cAsatorie, viaga lui sau ‘ci ar fi predestinata problemelor. Deci, in acele vremuri, cum existenta era restrinsé la o comunitate mict ce impartigea aceleasi idei si accleasi obiceiuri, era usor sit te adaptezi. Acest fel de viata din aceste sate era tun caz extrem, dar portretiza intt-un mod mai bind condifile care exist® azi peste tot in aga-numitele far fn curs de dezvoltare {n trecut exista doar un singur mod de a te comporta; regulile erau fixe: traditionale si ereditare. ‘in cazul satelor la care fac referire, flind in Italia, acest comportament se baza pe etica catolies si dacd oricine facea ceva ce era foarte putin in afara eticii, cu siguranti comportamentul era dezaprobat. intr-atat de puternic era simita contraventia de edtre intregul sat, Int-atat de mult vorbeau oamenii despre asta. Vorbeau si susoteau luni de zile, Poate, dacd o femeie (foarte diferita de barbat, a c&rui masculinitate era legata de injuraturi) in focurile unei certe, Tua in desert numele Domnului sau al unui sflint, era de ocara. La fel era si dacd 0 usoar abatere de comportament era comis&: orice actiume ce nu corespundea pur si simplu eu mentalitatea restului oamenilor, intr-un asemenea mediu, copiii aveau un ghid sigur pentru realizarea adapt aceea, probabil, acesti oameni crau, din punct de vedere mental, foarte normali, foarte echilibrat nui putea zgudui, Caracterul le ra de fer, loialitateaferma. Daca comparati condiile acelor vremuri cu cele de acum, eui tsi pot dedica copii nostri loialitatea? in ‘ilele noastre, satul nostru este lumea. in consecint’, copiii ~ aga cum spuneam — crese sub impactul fi aud pe uni proclaménd: ,Acest lucru este gresit”, in timp ce al diverselor ideologii conflictuale. Copii se referd la acelagi lucru spundind cu la fel de mult autoritate: Este expresia sublimé a corectitudinii”. De ce se pot lega, copii ‘Totusi, din punct de vedere psihic, stabilitatea comportamentului social este la fel de importantd pentru ost ghinionisti? sinitatea mintala a copiilor precum sabilitaten plimdntului pe care calcd. Deci care este consecinta? Imaginaj-va eft de nesiguri v-afi simti dacd, la flecare cdjiva pasi, pméntul aparent solid s-ar surpa sub alt parte «. talpile voastre. Pare solid... o ict intr-o directie... Buf! Ai ciizut. Apoi te intorei si merg} cazi din nov. Dupa o vreme ai simi .Nu stiu unde sii mai merg. Nu stiu unde si-mi pun picioarele in nevoia disperat de a gasio lepaturd care-mi va ghida viaja fn asemenea condi chiar mulfi dint noi ar even dificil, neadaptati ‘Aces lura se intimpla in zilele noate, Vechile valor spirituale sunt atacate, noe ideologi se lupt {mpotriva lor si una impotriva altefa; nimic nu mai pare sigur sau permanent, Este indeajuns de rau pentru toi, adulti, care avem deja idei stabile, dar este mult mai dificil pentru majortatea copiilor. Ori psihologi lear veni in ajutor — daca condifile ramn aga cum sunt si daca noi, educatori, nu face nimic pentru a da copilului posibilitatea de a cladi pentru sine un comportament de bazi prin incarnarea realtailo stabile ascunse sub o aparenthaotic8, nui va fi ugor si creas, st se simtaincreztor in viat&. ‘Acum, in ce priveste Metoda... stti, in zilele noastre, dupa doi-trei ani totul devine demodat. Ce sugereazi asta? Ca noi, educatorii, nu stim ce facem, c& si noi ne simyim nesiguri si cdutém in direetia asta sau in cealalta ceea ce nu putem gasi. Pentru c@ orice am Incerea, esteaza. Dar exist un Iueru eare nu va equa niciodatd: acesta este Metoda Montessori ~ dac o njeleget! aga cum 0 infelegea dr. Montessori $0 va spun de ce. Pentru ci esenta acestei metode este: ,s8 ajute Ia dezvoltarea copitului si si ajute copilul si se adapteze la conditile prezentului su”. intradevar, aceste conditii se vor schimba, dar sunt anumite lucruri care nu se schimba. Acestea sunt chiar lucrurile pe care dr. Montessori le scoate in evidenta. Sunt aceleagi lucruri care au permis umanititii si se ridice de Ia nivelul de jos unde se afla Ia origini pana in momentul prezent. Pentru ci, daca ne referim la haine, de exemplu, ce se poate demoda este linia guleru| sau altceva care are legitura cu moda. Dar daci ¢ frig, ceea ce nu se va demoda sunt hainele. Ceea ce poate disparea sunt tendinfele particulare de moda, feluri de a pregati mancarea sau cantitatea de méncaruri servite la cin. Citim ci in Evul Mediu cei care igi permiteau aveau parte de cine somptuoase (si nu doar in Evul Mediu, chiar gi pe vremea mea), Schimbarea care a survenit in domeniul hranei aproape peste tot este cenorm®, Dar existi un Iueru care nu s-a demodat inca, iar acela e mancatul Daci, din punct de vedere educational, ne bazim pe ceea ce e important pentru viaf® si pentry dlezvoltare, atunci Metoda Montessori va dainui mereu, Pentru ci acesta ji este baza. De exempl, faptul ed copilul, la inceput, nu merge, si apoi merge. Ei bine, putem s& ne asteptim, inerezitori, ca umanitatea s& avanseze in salturi enorme, dar, in ciuda acestui lucru, vom afla ca bebelusii vor fi tot bebelusi si e8, pentru a ajunge la varsta de doudzeci de ani, copiii nou-ndscufi vor trebui si triiasca! doudzeci de ani. Nu este previzibil ea corpul uman ~ in erestere, in dezvoltare, in eresterea dintilor ~ sd ereeze noi metode in urmatoarele milenii Din punct de vedere mental, este acelasi lucru, Exist anumiti factori de bazat care nu se schimba. Cea ce se poate schimba este ceea ce este dat mintii. Acestifactori sunt cei care i fac pe copil adaptat oriciret societiti, oricare ar fi tiparul de comportament al acesteia. Toti acesti factori importanti sunt ceea ce, in zilele noastre, psihologii numese ,tendinfe umane”. Aceste tendinte pot fi ajutate sau impiedicate in drumul citre realizarea sarcinilor lor. Una din tendinjele Omului este, de exemplu, de a vorbi, dar natura nu dicteaza in ce limba va vorbi. Acest lucru depinde de societatea in care va ereste atunci cind e eopil, Desigur, daca in Olanda maine se va vorbi greaci in loc de olandezA, n-ar trebui sa insistim ca copiit st vorbeasca olandeza, pentru ci oamenii din jurul lor ar vorbi doar greaca. A face asta ar insemna si cerem S copilului si mearga impotriva naturii: un efort imposibil pentru el, a cdrui tendina ar reactiona atunci ca si ye ce ar treby ‘cand ar spune: 1 inva olandezi doar pentru ci strabunicul meu vorbea olandeza2”. in legatura eu sau greaca la scoala, doar pentru cd strimosii nostri ne-au dat nite directive in civilizafie?” Copilul ar simi ceea ce multi copii simt bile clasice: ,De ce trebuie si studiem latina Dar atunei cdnd nu i se pun obstacole, vedeti cum funetioneazit aceasta tendinfa natural, Gandii-va la proprii copii din acest moment. Nimic din ce am putea face in seoli sau acas mar putea opri copii din Olanda sA vorbeased olande7d Nu iam putea opri nici daca. am vrea La scurta vreme dupa nastere, copiii incep si gdngurease’, iar apoi incep sA vorbeasca. Pentru ca factorul vorbirii este in natura lor: factorul de a invija sit vorbeasc’ si de a dori sa se exprime, Ceea ce vor oferi circumstantele istorice, din punet de vedere al limbajului, acestei tendinte a vietii se poate schimba, ba. sine nia se schi dar tending ‘Acest Iueru aduce in discufie un alt fapt cu privire la umanitate, Ne duce la ideea de cat de repede a devenit Omul predominant fata de restul ereatiei, mai ales in cadrul existentei vietii. Rapid pentru 8, dupa estimarile actuale, Pamantul are 4 $00 de milioane de ani, far Omul civilizat ~ adic Omul care trast. orase ~ § 000-6 000 de ani. Ce inseamna cinci mii de ani in comparatie cu trei mii de milioane de ani? Nimic mai mult decat o pocniturs din degete. Luand in considerare aceasta diferenta de timp si ceea ce a realizat umanitatea tn intervalul stu geologic scurt de viata, Omul ar putea spune, alaturi de Cezar .Veni vidi, viei”. Nuc asa? Deoarece a devenit mai puternic decat reptilele a caror domnie a durat sute de milioane de ani, iar unele intre ele au devenit, in vremea lor, monstri extrem de puternici. Desigur, reptiletor nu le lipseau nici rnumarul, nici puterea sau energia. Cand au fost inlocuite, au fost urmate de mamifere enorme, unele dintre cle feroce: ursul de pester, mamutul, tigeul cu colfi sabie ete. Omul mic si firav traia printre ele, si totusi il regisim in c@tiva ani capabil sa spur .Eu sunt stipanu| Cum s-a intémplat acest lucru? Acum deja va intrebati probabil ce au a face toate lucrurile astea cu problemele de azi din domeniul educatiei. Pentru ci studiind cum a ajuns omul si fie predominant, descoperim care sunt tendintele care lau adus spre victorie. Dupa cum am viz tendintele nu se schimba, iar tendingele umane sunt ereditare. Copilul le are, potential, in posesia sa la nastere si se foloseste de ele pentru @ cladi un individ adaptat vremurilor sale. Pe parcursul ctesterii umane, aceste tendinfe preiau diverse aspecte cu ajutorul a ceea ce dr. Montessori numea ,perioadele senzitive”. Este logie ci, daca cineva poate descoperi att tendinfele, eat si perioadele senzitive gi le poate sustine, vom fi gist o fundatie sigur si permanent pe care sine bazim educatia, dacd educatia este vazutd ca un ajutor pentru indeplinirea potentialului optim al copilului, Pentru cd ceea ce se cauta sunt baze sigure pe care educatia contemporana (de azi) si se poata bizui. Aceasta este partea importanta, Si inceredim, deci, sé descoperim jn dezvoltarea culturala a umanitatii care au fost tendintele de baz si permanente care I-au facut pe Om si predomine fatt de alte animale. Si ne gindim, atunci, la animale... Ei bine... stiti, dintr-un anume punct de vedere, este foarte bine s& fii animal, foarte frumos. Ganditi-va numai cat de putine griji au ele fata de noi. in primul rind nu sunt tulburate de ideologii schimbitoare pentru ci nu au niciunele. $tiu exact ce au de ficut, majoritatea dintre le, din momentul in care s-au niscut, Dac vi ginditi la efortul constient inexistent pe care trebuie si-1 ‘exercitim pentru dezvoltarea corpului nostru, veti avea o idee clara asupra stresului mental de care aceste animale au fost eliberate. Corpul nostru trece prin schimbari din momentul in care suntem concepulti pnd ind murim, Ceva din noi conduce aceste schimbari. Dezvoltarea noastra corporal este condust de ceva supra cAruia nu avem control. Nasul nostru poate creste mai mult decét al altuia, ochii nostri pot avea o culoare sau o forma diferita decat ai vecinului. Acestea sunt fticute de-a gata pentru noi. Poate nu suntem ‘multumifi cu ceea ce avem, dar aceasta e alta poveste, Dar nu trebuie sa spui: Acum trebuie si-mi creez un picior, acum trebuie si dezvolt celalalt membru”. Aceasta este diferenta dintre noi si animale, Pentru ele, in general, aceste lucruri vin de-a gata si din punet de vedere psiic, Animalele au in ele insele o directiva care le spune cum si se comporte in orice situatie data, fri a fi nevoite si se preocupe de asta. De exemplu, ‘ncercati si dati unei vaci sa mandnce o fripturd. Daci infelegeti reactia, ¢ ca si cum ar spune: Nu, mie ‘mi place iarba. Fie cd aprobi sau nu, eu o si mandne iarba”. Deci, vaca are o directivat clara asupra a ceca ce are de ficut, Toate celelalte animale, in diferite feluri, au si ele un asemenea psihic prefabricat. Au un instinct care le face si parti c& actioneaza a ‘mod inteligent. Dar daca va gindii mai mult, vi veti da seama inteligena” fiecdrui animal este valabild doar in masura comportamentului sau. Asta inseamna c& ‘mentalitatea si inteligenfa lor sunt limitate la un tipar defini. Si posibititatea lor de supravieuire este limitata. De exemplu, daca as fi vacd si nu ag gist hrand vegetal potrivita...ce ag putea face? N-as putea face nimic, Ar trebui si mor. Dacd am extinde aceasta ancheti, am vedea ci acest Iucru este adevarat pentru toate tipurile de viata, vegetala sau animals. Limitindu-ne fa cea din urma, veri afla cd coea ce & adevarat pentru vacd, este adevarat pentru toate animalele, Un ghid special a fost dat fiecdrei specii in legiturai cu ce si maindnce, cum si se poarte, ce ‘miscari ar trebui sa facd ete. Totul le este dat. Dac& vi ginditi la viata voastra atunci cénd trebuie s& luati decizii dificile in interese conflictuale vitale, mu i Ah, near fi bine dact as putea fi animal? Ce sentiment linistitor. Eu st flu animal ~ nu ar trebui sma ingrijorez de nimic. Mama si tata m-au adus pe lume, far Dumnezeu, prin instinctele mele, imi spune ee si fac. Deci pur si simplu o fac”, Vedeti, este foarte usoard viala unui animal in comparatie cu a noastr. in timp ce noi nu stim niciodatt ce avem de ficut. Noi suntem animalele care nu sunt niciodata ‘multumite. Nu ne oprim niciodaté din a incerea noi et in propria generate, lar nemultumirea devine din ce in ce mai constrdngitoare pe masurii ce generatiile se succed, Din acest punct de vedere, animalele ar avea Un avantaj enorm fai de oameni. Dar aceasta nu e tot. Un alt avantaj pe care animalele il au fata de noi este acela cd, indiferent ce efort trebuie si facd pentru a-si proteja viata si pentru a prospera indiferent de ce fel de viati trebuie sa dui acestui lucru poate fi exprimata prin acest exemplu: daca, s spunem, eu ag fi din nastere sofer, ar insemna ~ au in corpul lor toate instrumentele de care au nevoie, Uriasa insemnatate a has avea in corpul meu masina pe care ar trebui si'o conduc. ‘Toate animalele au in corpurile lor instrumentele necesare pentru mentinerea viefi. Prin urmare, rozitoarele au niste daltite in dinfi si pot roade. Tigrit isi au armele in propriul corp. Ursul polar are asa 0 bland groasd, incat chiar si atunci cind temperatura e mult sub punctul de inghet, ¢ relaxat gi pare ci zimbeste, ,De ce m-ar deranja si trdiese pe gheata”, pare el si spund, .cdci blana mea imi tine de cald, Dumnezeu mi-a dat deja paltonul” Dar noi, oamenii, biefii de noi. Nu, noi nu avem nimic. Dr. Montessori spunea ,Dacé animalele ar fi avut o inteligenta rationala, ca a noastr, la vederea aparitiei Omului in timpul unei ere glaciare, ar fi spus wAceastl ereaturd a fost nipastuité de Dumnezeu”. S-ar putea oare imagina o situafie mai rea de atit? E frig, iar Omul nu are o hain. in comparatie cu noi e plipénd, inconjurat de inamict teribili intr-un mediu fizie ostl, Nu are nici arme si se lupte cu inamici, nici instrumente cu care si invingd mediul. Nu are arma tigrului sau ding tSiogi ai iepurelui, nu are bland si este foarte frig. Daca ar vrea, impins de foame, st prind& un iepure asa cum fac Tupi, ar rimdne in urm pentru c& toi iepuri alearga mai repede deedt el. Sau ac’, depasit de iepure, igi nceared norocul eu un taur, taurul igi impinge capul in fata ~ gi s-a terminat cu comul. Deci iata-l, bietul om: mic, slab, gol si neinarmat, tremurdind pe gheatd, $i asta nu e tot. Are de dus ‘un blestem si mai mare. Are o progeniturs Gandit ce mi sa miscut vifelul, sunt o vacdi sau o bivolita. La doua ore dupa 4 puin: 0 progenitura care nu creste niciodata. F icepe s& mearga in jurul meu pe picioarele lui filiforme. Stie unde si gseasca manearea si vine sé o ia, Daca ii fac un semn — muget ~ e indeajuns de inteligent si se poarte ca si cum ar spune ,,Da, mama, vin”. Dar Omul. Progenitura sa este un bot mic de came ce nu are absolut nici un pie de inteligenta si este complet neajutorata. Nu se poate face infeles si nu intelege nimic, Este aga de slab, amératul. fi va lua luni bune pani va putea face primul pas. lar asta e cel mai putin important lucru, Dependenta sa de parinti nu dureaza doar un an, ca in cazul animaletor superioare, sau doi, tri, patru sau cinei ani, (Cred o& putem fi de acord asupra acestui rafionament. in zilele noastre pacintii trebuie sa ‘continue si-si sustiné copiii mai mult de douazeci de ani). Din acestea, oricine ‘gi poate imagina in ce ccondiii deplorabile s-a eAsit omenirea nou-niscutd la aparitia sa pe pamant. Dupa cum a spus Dr. Montessori ,Dacd e cineva care s@ aiba dreptul si-i spund lui Dumnezeu “De ce m-ai parisit?”"— acela ¢ omul”, El a fost pus in lume, intr-o eri glaciard, fir haine, Prd arme si avand rept progenitura un fel de bo} pe care nu-l putea arunca, De ce? Pentru ci il iubea foarte mult, Asta e Partea amuzanta, omul nu se putea abjine, il iubea. Ei bine, in asemenea conditii ce s-ar putea face? Fie si renunfi si s& mori sau s8 te stradui st dezvolti posibilititile latente sis supraviefuiesti. Nu exista o alta cale. $i chiar asta a cut umanitatea, Confruntatit ‘cu asemenea conditii disperate, dupa citeva secunde ~ geologic vorbind —a putut si spund restului fiinjelor Sunt St8pfnul, ie voi ma vetiasculta, Poste cA nu am imbriciminte genetic poate ci am aceast prowenitura pe care o considera un nimie care se adauga neantlu meu ~ dar asteptay fi am pe copii mei si maam pe mine insumi si in curdind cu totiiveti fi nevoiti sé ma ascultati”. Haideti sé vedem acum ce insemna acest mine insumi”; era un complex de potentiale de o varietate imensa, bazat pe céteva elemente esentiale, Unul dintre ele era creferul, altul era realizarea de a se fi ridicat ‘pe doua picioare, asa incat membrele superioare au fost eliberate si acd ce doresc. Ultimul ~ $i cel mai important — lucru a fost c& Dumnezeu I-a Ricut liber de legaturile psihice care limitau alte animale. Vedeti, Iucrul important e c&| Omul a it libertatea spiitului. Nu avea instinete, aga cum aveau animalele. Nu era © pedeapsa, de faptel a fost mantuit de sclavia pe care instinetul o presupune. Nu a fost legat de o anumiti specificitate a acoperdméntului, uneltelor sau armelor. Din exterior ar fi putut prea ca fiind cel mai sirae

    You might also like