Fizica atomica Nucleul atomic este aledtuit din dow’ tipuri de nucleoni: protoni si neutroni, Protonii sunt inc&rcati pozitiv, in timp ce neutronii sunt particule fara sarcina electrics. Nucleul este inconjurat de electroni ineéircati negativ. Numérul total de nucleoni ai unui atom este numit numar de masi (de obicei notat cu A), iar numarul protonilor este numit, numér atomic (notat cu Z). Atomii cu A diferit dar acelasi Z sunt numiti izotopi ai unui element ce corespunde unui anumit numér atomic Z.[23]. Pentru a indiea izotopi, se foloseste de obicei urmatoarea notatie: i - x AX sau AX rites. Dezintegrarea radioactiva Nucleul unui atom poate fi instabil atunci cénd exist4 un anumit raport intre protoni sineutroni, iar acest lueru poate duce la un proces de emisie denumit dezintegrare radioactiva. Dezintegrarea radioactiva poate fi clasificata in trei mari categorii: alfa (a), beta (8) si gama (y). In cazul emisiei a, un nucleu de heliu (doi neutroni si doi protoni) este emis de citre atom. Dezintegrarea alfa este de obicei intalnita la elementele grele si este doar de interes terapeutic in medicina nucleara. Dezintegrarea beta poate avea Joc sub 2 forme: B-, 6+. in timpul dezintegrarii §-, are loc conversia unui neutron din. nucleu intr-un proton si un electron, acest Iucru fiind urmat de emisia electronului, §mpreuna cu un antineutrino (). In acest caz, electronul este numit particula B-, in timp ce antineutrino-ul este o ,antiparticula” fara masa si sarcind electric. In timpul dezintegrarii B+, un proton din nucleu este transformat intr-un neutron si un pozitron (antiparticula electronului). Acest proces este urmat de emisia pozitronului, impreun& cu un neutrino (v). Uneori ne referim la particulele a si f ca particule incarcate, deoarece au sarcini electric’. Emisia gama poate avea loc in mai multe moduri, Atomul se poate afla in trei stiri: starea fundamentala, care reprezint& aranjarea cea mai stabil a nucleunilor; starea excitatd, care este o stare foarte instabilé, cu o existenta tranzitorie; starea metastabilA, de asemenea o stare instabila, dar care are o durata de viata mai mare de 10 s [24]. Tranzitiile nucleare dintre diferitele aranjamente ale nucleonilor implied energie in cantitati discrete si exacte si, prin urmare, pot genera (cu scopul atingerii starii fundamentale) emisii de particule sau de raze y. Diferenta de energie dintre stari determin& energia razelor y. Chiar gi o dezintegrare -, din care rezult un nucleu fiicd metastabil, poate avea o emisie final de raz y (2). O alt modalitate de emisie a fotonilor y este prin dezintegrarea f+, atunci cand pozitronul ejectat pierde energie cinetic& prin interactiuni inelastice eu electron atomici, formandu-se © particula temporara numita pozitroniu (un pozitron si un electron). Acest lneru este urmat de procesul de anihilare, moment in care masele pozitronului si a electronulut sunt convertite i doi fotoni gama, avind fiecare o energie de 51 keV, emit simultan la 180° unul fata de celilalt [25] ; i sats Radioactivitatea unui izotop poate fi misuratd in dezintegréri pe secunda, o dezintegrare pe sceund’ fiind o unitate de masurd ce se numeste beequerel (Bq). Unitatea de misurd conventional, curie-ul (Ci), este ‘§ncai frecvent utilizata (1 mCi = 37 MBq). Atomit 19imagisticii CT. Interactiunea razelor y si X a“ Asa cum a fost prezentat sober ge a provine din originea lor simu este neapirat Cheri oat eee raze sunt tipuri de radiate electromagneticd si peligro prin diferite procese, in functie de energia propels Eagle aa eee trmedicina nucleard condve de obice la el iar a alee a fotnelectricS, tmprlstiere Corapton i producere dé paresis at aaa sreloc atuncl cAnd un foton interacioneacl ex impale incarcate, fotonul dispardnd, in timp ce energia sa este utilzat& pentra pereche pozitiv ~ negativ’ (un electron si un pozitron). Deoarece tlt postrona etl tlectronul au o masi de repaus echivaenté cu o,511 MeV, energia minima ftonslt necesara producerii de perechi este 1,022 MeV. In medicina nuclear, aceast energia a fotonului este rar utilizata, prin urmare ne vom concentra in cele ce urmeazi pe celelalte doua tipuri de interactiuni. {In camul absorbtiei fotoelectrice (efect fotoelectric), atomul ints absoarbe total energia fotonului incident. in timp ce fotonul dispare, energia acestuia este folositi pentru aexpulza unul dintre electronii orbital, denumit prin urmare fotoelectron. Energia tineticd a fotoclectronului este egal cu diferenta dintre cenergia fotonului incident si energia de legdtura a stratului electronic de pe care acesta & fost expulzat [24], Energia -cineticd a fotoelectronului este depozitata in apropierea Jocului de interactiune, in Expulzarea fotoelectronilor de pe stratul proceselor de excitare si ionizare. 1 epropi i i cident are energia ‘at de nucleu este cea mai probabil daca fotomtl in Oreprezentare schematicd a efectului fotoelectric este prezentatd in Fig. 4- Compton, fotonul incident interactioneaz coun ey a jor, mai slab legat de nucleu. In a Se ak ‘ou mult energia de Jegaturd gear iet or eet i sava ot ee re dintre un foton si un unghi 6 iar 0 part Hifteractiane pare similard cu © cioeni 21P 5 r ~-asemporanane pnennerntennpge snus nneape A Mm 1m 100 wm cm im 100 m tul uman pentru un spectru larg radiatilor X (NT. si y)este utilizat in CT, radi timp ce intervalul de radiofrecventa este utilizat in IRM. Radiatia acusticd este puternic absorbita in cazail Jungimilor de unda sub 1 nm si prin firmare este utili in imagistica medical doar in intervalul ultrasunetelor (1). UV ~ raze ultraviolet, IR — raze infrarosii, MW — microunde. Figura 1 Atenuarea radiatiei electromagnetice in tS de lungimi de unda. Intervalul PET, gama camere si SPECT, in rm , wee uneleetron de pe un strat exterior se deplaseazi pentru au terior, sunt emise raze X caracteristice it functie diferent ai drie ls sate AeeSSa = eesFigura 3. Spectre energetice ale unor fascicule de raze tensiuni diferite tubului roentgen (120 KV si 80 kV). fotoni X generati in urma emiterii razelor XDetector Nak Foton absorbit Foton imorastiat en a t Colimator din plumb Figura 7. Reprezentare schematic a emisiei gi detetiet de foton unie, Semnalul detectat trebuie corectat jinand cont de efectul fotoelectric si imprastierea Compton. 106 ye 2) Detector PET eri a] Foton detectat ili nie de rispuns datit din cou” Probabilitatea de atenuare pentru o linie de ris ot probabilitatea de detectie a ambilor fotont (p=pr™ p2) dep! atenuare (jt) side diametrul (D) de-a Tungul LOR si este ind Tocul de anihilare si suprafata de iesire @). 27