u, b | Igo 1 Isp a. 6. Fig. 21. Caracteristici externe ale surselor de t.e.m., u liniard; b.) caracteristicé neliniara. @.) caracteristica Dac variatia tensiunii la borne in functie de curentul de sarcina este ca in figura 21, b, atunci rezistenta interna este cea care are o variatie neliniar’ si determin’ legea de variafie: up =f(i). Se observa cA la functionarea in gol tensiunea la bore este egal cu tem., iar la functionarea in scurtcircuit curentul debitat de sursa este maxim, egal cu valoarea curentului de scurtcircuit, I,. intre aceste puncte, tensiunea la bome are o variatie care numai intr-o zon’ relativ restransi poate fi considerati liniara. 4. Capacitatea teoretica, C;, in A-h, este dependent de masa activa a acumulatorului [8]: Ce 0,278 m,.1/Mm, cu: m, — masa reactantului, in Kg; n — numirul de electroni eliberati de electrodul negativ la descarcare; Mm masa molar (g/mol). 5. Capacitatea practica, Cy, este : C,= fi i(.dt unde: t- este timpul de t&iere, timpul de oprire a desc&rcirii, timpul de descarcare pentru ca procesele sa fie reversibile sau este un timp convenit; i(t)- este curentul de descarcare, care poate fi constant sau variabil, adic& poate fi scris ca o functie de timp. Daca i(t) = I, atunci capacitatea practica reprezint& produsul dintre curent si timpul de desc4rcare sau timpul de taiere: C, =I, [Ab] 35tatii este data de produsul UNItAtilor seitetea de misurd a capacititii este Cat! i de — . iv, ale timpului, h, si se numeste amper = i, A, respectiv, misai ale coreatului, cLAS puterea bateriei se defineste ca produsul dintre tensiunea jy 5 corentul de descarcare, —a ptt) =u, [W]. Unitatea de masurd este watt, W. 7 7 ee d2c4 tensiunea are o valoare medie Uned, iar curentul este constant #1, ‘6. Puterea nominala este valoarea puterii maxime continue pe care acamulatorul poate sa o debiteze timp indelungat, fara distrugerea lui: P-UneaIx, . unde: U..- valoarea medie a tensiunii la bore in timpul descrcdrii; Jy- curentul nominal al bateriei. 62. Puterea maxima este valoarea maxima a puterii instantanee Hiate Ge acunaulator fntt-un interval scurt, fird defectarea lui, 7 Energia acumulatorului, determinati practic, : a Teprezinta ‘usumarea tuturor produselor dintre tensiunea la bome, up, curentul debitat, i, sitimp, sax: W = fu,idt, (wh). Unitatea de maswrd este Watt or%, Wh, De exempu, dack tensi . ; este constant: “easing? Ate 0 valoate medic Uney iar cure fulvom aplica relatia aplicata in electrostatic’: Login, =7My, dar pentru a evidentia CA sursa este cea care efectueaz’ Iucrul mecanic, vom considera sensul Mversat al tensiunii us, sau vom lucra cu tensiunea la borne Ub, obtinand: Lain, =~ Gy = qu, = q(u, —ri) = itu, -ri) =u, it—ri2t 2.1.1, Lucrul mecanic Lyin, este 0 misuri a energiei, W, furnizate de sursa: W=u,it-r?t=W,-W, Primul termen, W,, reprezinta energia furnizata de sursa ideald, fara rezistenta interna si a rezultat pozitiva, cu corectia efectuat’ asupra sensului lui us, ceea ce corespunde realitatii: sursa este cea care furnizeazi energie campului electromagnetic. ' Al doilea termen, W,, reprezinti energia’ disipati in rezistenta interna a sursei, care se transforma in caldura. 2.2. Pentru calculul lucrului mecanic efectuat in exteriorul sursei, Lysis VOM proceda asemanator: LL gpect, = (Uy = My =it.Ri= Rit, 2.2.1 Lapext. este 0 masura a energiei furnizati de citre sursi consumatorului electric de rezistenti R si consumata de acesta. 3. Energia consumata de R, Wp, este aceeasi cu cea debitati in exterior de citre sursi, W: W, =W,-W, Ordondnd termenii in alt mod, obtinem: W,=W,+W,. 4.1. Ultima relatie ne indica faptul ca energia furnizat& de sursi, W,, se regiiseste pe cele dou’ elemente disipative, rezistenta interna, r, si rezistenta consumatorului, R. 4.2. Ultima relatie poate fi scrisa: 4.3. Dac& impartim relatia la i.t, obtinem: usu, tri, adica o forma a teoremei lui Ohm pentru un circuit simplu inchis. Se verifica in acest fel corectitudinea rationamentului urmat. 5. Daca relatia de la punctul 5.2 este impartita doar la i, obtinem: uisupitri’, sau: 37P,=P.+PR 6. Puterea sursei electrice P, acoper4 puterea disipata jn TeZiten; interna P, si preluati de cosumator, Pp. fa 7. Puterea P, este puterea efectuat& de sursa si regisita in ce ; ' : Put disipat& de rezistenfa interna r si puterea Pp consumata de receptoru} Rr VIII. Circuite de curent continuu VIIL.1. Definitii si conventii 1, Un ansamblu de elemente destinate trecerii curentului electric formeazi un circuit electric. 2. Un circuit electric cuprinde: surse. electrice, receptoare (consumatoare) si conductoare. bd | a. b. e Fig. 24. Circuit electric Fig. 23. Reprezentéri simbolice ale surselor | . elementar, cu sursd electricd ) electrice. 8 prezentaté explicit prin sursa ideald si rezistenta interna r. 2.1. O surs& electric’ se reprezint4 simbolic sub diverse forme (Fig. 23): in toate simbolurile am specificat bornele pozitive, respectiv negative, desi la reprezentarile de genul celei din figura 23, c linia mai lunga a sursei, prin conventie, reprezint& plusul sursei. 2.2. La rezolvarea circuitelor electrice trebuie desenat& sigeata care indic& sensul t.e.m a sursei: aceasta va avea sensul de la (-) la (+)- ul sursei, 3. Cel mai simplu circuit, circuitul elementar, este format dintr-o surs& de‘t.e.m., un consumator si conductoare pentru alimentare. Pentru a putea controla circuitul se conecteazi un element de comutare, un intrerupitor, a (Fig. 24). Inchiderea intrerupitorului a ( trecerea pe pozitia a Il-a a lui a) permite alimentarea consumatorului R de la sursa de t.e.m u,,Se observa c& un capat al consumatorului R este conectat direct la borna (-) asursei, in timp ce cealalt{ borna va fi conectat la (+), numai cu a inchis. Sursa de t.e.m este reprezentaté in schema din figura 24 explicit, prin sursa ideal& de tensiune Ue $i rezistenfa interna r. intrerupatorul @ controleaza circuitul electric asemenea robinetului din exemplul prezentat in figura 1 (Cap. 1.1). 4. Un ansamblu de circuite electrice formeaza o retea electricd ( Fig. 25). y 4.1. O retea electrica din punct de vedere topologic se poate caracteriza prin: laturi, noduri $i ochiuri. 4.2. Latura este o portiune de circuit format’ din elemente conectate consecutiv (in serie, unul dupa altul) cuprinse intre dou noduri. Exemple: latura AB cuprinde Rs; latura AC cuprinde sursa Uz si Re; latura AD cuprinde R; si-sursa Uer etc. ( Fig. 25). 4.3,. Nodul este _‘punctul refelei electrice in care sunt legate cel putin trei laturi. Exemplu: nodul | A- punct in care sunt legate laturile: AB, AC, AD ( Fig. 25). 4.4, Ochiul de retea este-un circuit |... ..-Fig..25. Refea electrica. inchis format dintr-o succesiune de ’ Iaturi ale retelei. Exemple: ochiul I; ochiul al I-lea, etc. ( Fig. 25). 4.5, Sistem de ochiuri independente:este un sistem de ochiuri care cuprinde toate laturile retelei, fiecare ochi al sistemului difera de celelalte ochiuri prin cel putin o latura si din care pot fi deduse toate ochiurile retelei. 4.6. Intr-o refea cu L laturi si N noduri, numarul ochiurilor independente ,,O” este: 4 O=L-N+1 4.7. Problema de baza a ‘teoriei circuitelor’ dé’ c. c. o reprezint& Tezolvarea’ retelelor electrice, adic&,’ fiind dati o refea ‘cu surse si cu elemente de circuit cunoscute,'se Gere si se determine curentii din laturile Tefelei. \ i 5. Orice latura a unei refele electrice poate fi considerat’ un‘ circuit dipolar, adic& un circuit electric accesibil prin doua borne. Circuitul dipolar Poate fi activ, dac& confine surse (cu tensiune electromotoare “Ue") sau Pasiv, dac& nu confine surse. 20. Am vazut ci la formularea leg COUNT’ eee S-a ‘adie acelasi sens de referinfé pentru om be sume electromotoare u, si tensiunea in lungul firului u,. As: reel i subcapitolul VI, la surse, pentru redarea corect& a oe a ae es a nevoie si inversim sensul tensiunii ur. Schimbarea senst Hi eee unei mirimi, atrage schimbarea semnului acelei marimi pI att conductiei electrice. Se vor face conventiile urmatoare: yor > ae 6.1. Conventia de la receptoare: Pentru un circuit pasiv, cat si pentru un circuit care contine o sursi, dar care lucreazd in regim de generator (de exemplu o baterie de acumulatoare care se afla la incdtcat) asocierea sensurilor prevede ca us, ur $i i si aiba acelasi sens, de la o boa la alta (Fig. 26). a. b cC Fig. 26. Conventie de asociere a tensiunilor de referina la receptoare: a.) conductor pasiv; b,) receptor; c,) sursé in regim de consumator. 6.1.1. Pentru situatiile din figura: 26; a; 6, adic& pentru elemente pasive, avem: If 1 uy =u, = Ri P=u,i=ui= RP? >0 6.1.2. Pentru un circuit activ, dar in regim de Consumator, conventia de asociere a sensurilor este cea de la steceptoare: sensul de referinta al curentului i este orientat fata de borne la fel cu sensul de integrare pentru calculul tensiunii la borne u,, Ecuatia circuitului Teceptor va fi (Fig. 26, c): . 26, c): uy -u,=ri La scrierea relatiei am finut seama de fa c iptul c& sursa de t, semnul Schimbat fati de cel de la Scrierea’ legii circuituh fel ane Tensiunile ursi u, fiind egale: Bs, unica Puterea: P=«. =uji, este este efectiv primiti de laturi cind este (+), iar puterea p,= Me! “4 puterea absorbitd de sursi: sursa in aceast& situati¢ absoarbe Hee au sensuri diferite). De data aceasta trebuie infeles ca exist 0 al iat electrici capabila si mentin’ o tensiune la borne up prin care se acopera al puterea uei cfit si ri’, : Cand latura este pasiva, u, = 0, obtinem rel situatia fiind cea prezentat in figurile 26, a, b. i 6.2. Conventia de la generatoare: sensul de referinti al curentului i este orientat fati de borne opus sensului de integrare (Fig.27) pentru calculul tensiunii la borne uy. 6.2.1. Ecuafia circuitului va fi: wu,tu,=rei. afiile de Ja punctul 6.1.1 Tensiunile ugsi uy fiind egale: u,=u,-ri, iar puterea transmisa pe la borne va fi: P, =u, -i=u, iri. i Puterea la bornele circuitului, dati de P,, este efectiv cedati de latura cand: este’. pozitiva, puterea P,.=u,i>0. Sursa alimenteazi un circuit c&ruia fi cedeaz puterea uy.i, find capabila si acopere si puterea mi. Fig. 27. Asocierea sensurilor de referinta de la generatoare. Observatii: in continuare, mdrimile de’ curent-continuu ‘se vor nota cit majuscule: U,, U, I, P. De asemenea, se vor folosi numai tensiuni la borne, notate cu U sau cu Us nu $i tensiuni in lungul firului:' VIIL.2. Rezistente echivalente 01. Rezistenta echivalenti intre : I dou’ borne ale unei retele oarecare c \ oe a7 in cc. este, prin definitie, raportul 7 dintre 'tensiunea aplicati la borne, Le Us, si curentul I pe care il absoarbe t Tefeaua, cu sensurile de referinté considerate dupi regula de la| Fig:28. Rezistenja echivalenta, Ra U, unui dipol si mdrimile care 0 Teceptoare (Fig. 28): R, = a definesc. 4z, rezistoarele unt conect in serie. jn acest caz, stoarele sl tate unul 1. Rezistoare in serie. s Fig. 29)- ce celasi curent J 0 2 dup’ altul si sunt cant cay cee ynea Ta borne Us este Suma tensiunily 1.1. Vom putes i jnseriate: de la bornele rezistoarelor { 7 U,+U;+ Uy, es istor in parte: od i Ohm pentru fiecare rezi i 3 on R[=1(R, +R, + Rsh R,=R, +R, + 1B BB a a a a U, Ul uy U2 U3; | irda aN ais a. b Fig. 29. Rezistenfa echivalentd la conectarea in serie a rezistoarelor: a.) conexiunea in serie; b,) rezistenga echivalent la legarea serie. Generalizind: R=DR fel Concluzie: Rezistenja echivalenté a "n” rezistoare conectate in serie este egald cu suma rezistenjelor conectate in serie. 2. Rezistoare in paralel. Caracteristica acestei conexiuni este faptul c& la bornele rezistoarelor se aplic’ aceeasi tensiune (Fig. 30): U,=U, =U, =U,. ur 2.1. Cunoscénd tensiunea aplicata si valoarea fiecdrui rezistor Parte, vom putea determina curentul absorbit de fiecare rezistor, aplicénd teorema lui Ohm: 4,=Ye; 7, Us.» _U, Ri 31,5 b Re 2.2. Asa cum vom vedea, c) ; mares x on » Curentul total I rezulti din i tuturor curentilor absorbifi de rezistoarele Conectate in te _ T=h+l 41 : 2.3, Pe de alt& parte, dupa dem ac), j ig. 30,;voin putes eae lupa definitia data rezistenfelor echivalent® | 42y=— R, Ba | 2-B24 | —— | iw I Ui =o oboe Uy, a. , Fig. 30. Rezistenja echivalentd la conectarea fn paralel a rezistoarelor: a.) conexiunea in paralel ; b.) rezistenja echivalenta. 2.3, Prin introducerea in relatia’ de la punctul 2.2 expresiile de la2.1 si 2.3, obtinem: } | t U, _U, 1 si i att = tote RR RR RR sau, generalizand, obfinem: Msp le Rat Concluzie: Inversa valorii rezistenfei echivalente a “n” rezistoare conectate in paralel este egala cu suma inverselor valorilor_celor “n rezistoare. VIII. 3. Circite electrice elementare a. Fig. 31. Forma elemetard de circuite electrice: a.) cu sursd reald; b.) cu sursé reala, dar cu rezistenta interna reprezentatd explicit. 43Ite rezistoare, ta fiind curentul Ae | és ith Bo b. Ue=100, mata eles R=4.9D Wes 10Y, 0.1 0. | debitat de surs4. unul sau mai mul necunoscu! cunoscute, 1. Acest capitol se refera la circuite care contin © singur’ surg : valorile elementelor de circuit ae si ind | ©. Ue=10V, r=0.1 2, Ry=R=9,8.Q f Ue=10V, r= /=R:=9,8.2 ee al 2 Them0vihno. -7=01.2 9,82; Ry=5,8 Q ; RRA 80;2. Metoda indicata de rezolvare este aducerea circuitului la forma cea mai simpla (Fig. 31), pentru care aplic’m teorema lui Ohm pentru un circuit complet: UL r+R,° 3. Asadar, la un astfel de circuit, determinarea curentului presupune calculul rezistentei echivalente intre bornele A si B ale sursei. 4. Se dau circuitele din figura 32 pentru care se cer: a.) si se determine curentului I debitat de surs&; b.) si se determine tensiunile notate cu U,, respectiv Uy- mentionati semnificatia lor; c.) sa se determine care este puterea debitati de sursa ‘ideala; d.) s&'se determine care este ‘puterea consumata de rezistenta interna a sursei; e.) si se’ determine care'este puterea consumat& de rezistenta echivalenté a_receptorului; f). si se determine randamentul sursei. I VILL. 4. Teoremele lui Kirchhoff Teorema I : 1-Am facut cunostinta la electrostatic’ cu legea conservarii sarcinii electrice. 1.1. Daca se considera o suprafati = care trece numai prin izolanti, atunci sarcina electrica totala localizata in acea suprafata este constant: Dig=ct sau gq, =ct. 2. Aici ne aflam in regim electrocinetic stationar. 3. in regim electrocinetic stationar marimile»E,E£;,Q si asa mai departe sunt tot constante in'timp, dar exista curenti electrici, spre deosebire de electrostatic’. Campurile electrice constante in timp sunt denumite campuri electrice stationare, iar curentii cu densitate de curent, J, constant& se numesc curenti continui. 4. in regim electrocinetic stafionar distributia sarcinii electrice Q este, de asemenea, constant. In particular, sarcina electric din interiorul oricarei suprafete inchise ©, qz, este constanta. 5. Dac& suprafata 2. trece si prin conductoare in care apare curent electric de conductie (Fig.33, a), pentru ca, sarcina electric din interiorul suprafetei si riména constanti trebuie ca sarcina electrica transportata de curentii care ies si fie egala cu sarcina electric& transportata de curentii care intra: 45Q=QtQ: :t impartind relafia la t, obtinem: 22, t t t care reprezinta relatia dintre curentii care strabat conductoarele thiate de x: pee L=bth, sau: Iy-l-b=0 6. Curentii care au sensul normalei sunt pozitivi, asadar cei care aa din suprafata considerat&, iar cei care intra sunt negativi. a. fg aby Fig. 33. Legea conservarii sarcinii electrice si teorema I Kirchhoff: a.) legea conservarii aplicate unei suprafefe inchise care taie conductoare parcurse de curenti; b.) teorema I a lui Kirchhoff. 7. Relatia obfinut& se aplic’ in cazul suprafetelor care inchid un nod de retea electric ( Fig. 33, b) si se scrie sub forma generala: | i Yi, = 00: kel r. a k=1,2,...Jy - laturi care se intilnesc in nodul “b” respectiv §! reprezint& teorema I a lui Kichhoff care se enunt’: Suma algebrica a curentilor laturilor care se intdlnesc intr-un nod de refea este nuld.” i ‘4 |Teorema a Li-a 1, Consideram un ochi de refea (Fig. 34) si o curba I’ care trece prin axa conductorilor care formeazi ochiul. Efectuim integrala pe T a expresiei legii conductiei electrice: E+E. =pJ {E+E ys = { pods. Fig. 34. Ochi al unei retele electrice. 1.1. fn regim stationar: {Eds =0, primul termen al ecuatiei devine: unde: U,,- t. e, m.a sursei din latura 1, laturile | fiind numerotate in lungul ochiului de la k=1 la k=p- 1.2. Al I-lea termen al ecuatiei devine: | | es JA ds = =qdp—ds=) ], —=) 1, R, { pids = { plds = pds a + {oa > Re 2. Reunind rezultatele, obtinem relatia matematicd a teoremei a II-a a lui Kirchhoff: , 1 > Us =>, Rly kal kel unde: J, - latura din ochiul p. Enunful teoremei: aq“Suma algebricd a t. e, m. ale surselor in fungul unui ochi de refeq este egal cu suma algebrica a céiderilor de tensiune din laturile ochiului, Caiderea de tensiune de pe o laturd este produsul curentului cu rezistena laturii respective.” 3, Indicaii privind utilizarea teoremelor lui Kirchhoff Teoremele lui Kirchhoff sunt fundamentale in rezolvarea refelelor electrice. Se procedeaza astfel: a.) Se noteaza cu sageti sensurile adevarate ale t. e. m. de pe cele n laturi; s b.) Se aleg ca necunoscute curentii din cele Z laturi ale retelei si li se atribuie sensuri de referinta arbitrare; c.) Se aleg ochiurile independente: O=L-—N+1 si se stabilesc sensurile de parcurgere pentru cele “O” ochiuri; d.) Se scriu (N-1) ecuatii cu teorema I a lui Kirchhoff; e.) Se scriu “O” ecuatii cu teorema a II-a Kirchhoff; f.) Se obtine un sistem de “L” ecuatii cu “ZL” necunoscute gsi se rezolva; g.) Se stabilesc sensurile reale ale curentilor prin laturi. VIII. 5. Teorema transfigurarii 1. Metoda transfigurarii circuitelor electrice consti in transformarea unei refele, sau unei portiuni de retea, complicat’, intr-o retea mai simpla, fara ca prin aceasta distributia de curenti sau de tensiuni si se schimbe in restul refelei. Procedeul permite determinarea mai simpla a curentilor. Apoi, se poate reveni la schema initial, prin operatii inverse. és 2. Transformarea stea- triunghi, Y—A, stabileste echivalenta dintre un circuit cu trei borne, format din trei rezistoare conectate in stea si un circuit cu trei borne format din trei rezistoare conectate in A (Fig. 35). 3. Pentru transfigurarea unui circuit conectat inA in unul conectat inY sau invers, elementul de retea trebuie si indeplineasca conditia ca cele doua circuite — circuitul dat si circuitul transformat — si aib’ aceleasi potentiale la noduri, iar curentii care ies sau intra prin noduri trebuie si aibi aceleasi valori. ___ 4, Pentru ci transfigurarea nu trebuie si modifice situatia retelei in orice ipoteza, si presupunem ca lisim nodul 3 liber (gol) si alimentam pe la nodurile 1 si 2 (Fig. 36). Rezistentele echivalente pentru cele dou’ ne trebuie sa fie egale (pentru a avea aceiasi curenti): pm ate 48A: Ray =RaM(Ry + pe : +R) Ry t Ry + Ry HR SRR, 3 Raa Fig. 35. Conexiunile stea (Y ) si triunghi (A). RyRy + Re) 41.Din Ry, = Ry, 2 R+R BR ge 1a + Ry + Roy Rx Ria Raa Fig, 36. Transfigurarea triunghi (A)- stea( Y ). Similar se obtin celelalte doud ecuatii cu care se formeazi un — Pos(Ra* Ru) Ry + Ry + Res Ry (Ry + Ra) Ry + Ry + Ros 4.2. Adunand toate ecuatiile obfinem ry Rp R= oe Ra Ba, sistem: R,+R, R+R= 49mi, obfinem unde: A= Ry + Rut a sisternului din suma, Valo 4.3, Scizind a ta e te rezistentelor conectate in triunghi- val rezistentei Ri in functie de ; e Bye By +s Prin p ermutari, obfinem pe Rosi: 5. La Piransfl figurarea Y ~ A s rezistentele triunghiului (Fig. 37). Dinos rezistentele stelei si se ¢, Fig.37. Transfigurarea Y —A. 5.1. Artificiul pe care-I facem este: scurtcircuitim cate dou’ varfuri si aliment&m prin borna liberd si cele doua scurtcircuitate. Obfinem succesiv: A: 1-3 Ry, =R+ RR =R +R ™ Baa JR +R ! A: 1-3 Rl = RyRy = 12 Ry Dar R, ins = Rais Pentru a rezulta in exterior aceleasi valori ale curentilor si deci: ? Ri +R, et fy boa sy ae , Ry Ry ee] ran - Zh greg RR’ \! Ry” Ry (n+ 8%)Lit +R Rr Ru RR +RR+RR 1 1 whe genet Res Ro Ra RR FRR ARR, 1 1 R+R Ra Ry RR ARR ARR 5.2. Adundnd toate ecuatiile si scizfnd, apoi, ecuatia a Il-a obtinem: ee R, +R; Ry RR, +RR,+RR, |, 1 R, +R, Ry RR +RR,+RR, on, a Bk +h +R,R, ; VIII. 6. Conexiunea serie, paralel si mixta a surselor electrice in practic’ este adesea nevoie.s& realizim valori mai mari ale tensiunilor continue ale surselor, puteri mai mari pe care sursele s& le poata debita, iar energia acumulata sa fie suficient de mare pentru alimentarea consumatorului timp indelungat. In aceste situatii este nevoie ca sursele de Cc. s& fie\conectate in modul potrivit. Ne referim, in special, la bateriile de acumulatoare. ’ VII. 6.1. Conexiune in serie a surselor de t.e.m. Acest tip de conexiune determina ofinerea-unei tensiuni mai mari la bome, curentul debitat de grupare fiind dat de sursa'cea mai slab’. Curentul acesta multiplicat cu timpul de descircare, sau tdiere, ne da capacitatea stuparii. . 1. Acest tip de conexiune presupune conectarea bornei pozitive a Tei surse cu cea negativa a urmitoarei surse, apoi plusul celei de-a doua cu Minusul urmatoarei si asa mai departe. Ansamblul astfel obfinut va avea tot a pore, cea, negativa, de la I-a surs& si cea pozitivi a ultimei surse 1g. 38), 41ne ‘ ent l conexiune cut e are curentul de durata cel uf 2. La astfel de dat de sursa car durati al conexiunii V4 fi ic dit inseriate. ii sursei echivalent ‘ mie diate see i vedem care sunt ieee od eebivalent Pty “ete 3. Dorim Sic Use, rezistenta intern: 5 Tet conexiuni: t.e.m. ¢ ” Veg U b a. 6 Fig.38. Conectarea in serie a surselor de t.e.m.: a.) schema de conexiune; b,) circuitul echivalent. 4. Pentru schema. din figura 38, a, aplicénd teorema‘a II-a a lui Kirchhoff, obtinem: Up= UertUeat. 5: Pentru schema obfinem: Uen)-(rrt Tat. -t1).l figura 38, 5, aplicdnd aceeasi ‘teoremé, in Up= Ucer'te.l 5. Din cele doua relatii, rezulta expresia‘t.e.m.: echivalentd Uce, Tespectiv rezisten{a interna echivalent& r, pentru sursa echivalenta de t.e.m care poate inlocui conexiunea serie a celor n surse: Us UsrtUat. SUa Te= Ty ryt, i 6. Dacd sursele sunt identice: i Uae U, 5 n= obtinem: 5 - nU, Se observi c& la aceastt grin”, ue si rezistenga interna, "K etupare creste't.e.n, echivalenta, dar crest 7. Cu cresterea tensiunit identic I suportat de toate 2 Ha bomele acestei Conexiuni, Ja un curent (incluzaind si pierderile interne) eV teste puterea debitath de sur interne), Odata cu puterea te debitati de , Creste si energia: 52 |, Veeunde p si w sunt puterea, respectiv energia unei unitati. Observatie: In practicd, cresterea este mai mica, unitdtile sunt diferite, chiar lao. Sabricatie cu un grad ridicat de reproductibilitate. 8. In ceea ce Priveste capacitatea ansamblului, in ipoteza cea mai favorabild a curentului I egal cu cel de determinare a capacitatii unitatii, aceasta rimane la fel. Concluzie: Gruparea in serie a celulelor de acumulatoare va avea capacitatea celulei celei mai proaste, dar are puterea si energia mai mari. YIU. 6.2. Conexiunea in paralel a surselor de t.e.m. 1. Conexiunea in derivatie presupuneconectarea tuturor teminalelor de acelasi fel la doua borne distincte: la una din borne terminalele negative, lacealalté borna, terminalele pozitive (Fig. 39, a). 2. Caracteristica acestei grupari este tensiunea la borne U, identicd pentru toate sursele. ' 3. Dorim sa determinam o sursa echivalenta acestei grupari ( Fig. 39, b). Vom proceda dupa cum urmeaza: 3.1. Pentru nodul A din figura 39, a', aplicim I-a teorema a lui Kirhhoff: tht. thn Notim: G=1/r, cu j=1....n, care poarté numele de conductanta interna a sursei j. Observatie: Unitatea de masura pentru conductanfi se numeste Siemens, S, si este 1/0: 1S=1/Q s 3.2 Aplicim teorema lui: Ohm. pentru ficare ochi:care: cuprinde o Surs si tensiunea la borne Up: UU, - UVaanlhtUpo J, = thier .G1-Ur-Gr y y Ug=nlo+ Up 9 1, = Ga Ys UaGr Up.G2 nh th U, Unatalyt Uy 1, = Zt — Ut 41,=Usn Gar Us-Gn ea Ecuatia de la punctul 3.1 devine: 53J Un.G)- Vo G+ Gao G) (1 Tie: I= (Ua Git Use G: ex Ce 49, b) vom Sc 3.3. Pentru schema seca aa ie on U @ , ' Oy MI = LOM pte Fig.39. Conectarea in paralel a surselor de tm.) schema de conexiune; b.) circuitul echivalent, 3.4. Din identificarea termenilor celor’ doud ecuatii (1) si @) obfinem expresia t.e.m. a sursei echivalente: y, 2UaG.+U 2G, G. UG, sia conductantei interne: G.=G, +Gytit G, 3.5. Presupunand ca sursele sunt identice: SU, = Uy 54 d a =U, =,obtine: i UG nG, G, =nG, Se observa ca t.e.m. echivalent’, Uc, este identicd cu cea a surselor care Se conecteaza in paralel, iar conductanta se mareste de n ori, unde n este numirul de unititi aflate in derivatie (aceasta echivaleazi cu micsorarea rezistentei interne de n ori). 4, In ceea ce priveste capacitatea gruparii, aceasta va fi data de relatia: 4 C= fla é Pentru I=ct. obtinem: CHL t= (itlat...Aln).t, Daca timpul de tdiere sau de descircare t este identic: CHCy+C ot... + Cn, si capacititile identice si egale cu Ci, capacitatea gruparii se multiplicd cu numérul de unit&ti montate in paralel: C=n.C; Exemplu. Se monteaza in derivatie 20 de unitati de acumulatoare cu capacitatea de 2500mAh. Capacitatea echivalenti a gruparii va fi : 20.2500=50.000mAh=S0Ah. 5. Puterea gruparii este mai mare ca a ‘unit&tilor componente: P=Ubmea.l Pentru unitati identice: P= Ubinea-1:1)= 0-p; unde: p = Ubmeali este puterea unei unitati, care are curentul Nominal 11, acelasi pentru toate unitatile. 6. Energia debitati de grupare va creste proportional cu puterea, de Dori pentru wnititi identice, n ceva mai mic in practica. Observagii: 1. Dupd cum se poate vedea, la aceasta grupare, fiecare sursd debiteazé un anumit curent asupra receptorului, pe consumator curentul este suma tuturor curentilor debitafi de surse. 2. Foarte important la aceasta grupare este egalitatea t.e.m., altfel Vor exista surse asupra cdrora alte surse vor. debita, inregistrndu-se piederi inutile de energie. 55identice conectate in paralel curentul I vq p 4 en 3. Pentru n surse il debitat de 0 sursa- ori mai mare decat curent exiunea mixta surselor de tem. intensificat cercetirile privind reajj surselor de c.c. de putere, avand ca finta automobilele electrice, re surse au concomnitent $i tensiuni mari, ca valoarea curentilor s& scada, a puteri mai mari pe care pot ‘si le acopere. Gruparea care se realizeary T $i : Cte una mixta ( Fig. 40). VIL. 6.3. Con 1. fn ultimii ani sau Fig. 40. Gruparea mixta a surselor de t.e.m. rig. pan A 2. Si aici ; tem. echivalenta, 7 Punem problema sq i ‘ee " SA. determinan suursa-echivalent3} chivalenta, ihae Tes 2.1. Fiecare cu. O.sursa cu t.e.m, Us : i Punctul anterior, 2) echivalentPentru surse identice: Uct=Uer Gi=Gy ybfinem: ott UsUa 5 G, =G,+G,+...+G,=nG, 2.2. Vom avea m: astfel de surse conectate in serie, care vor avea team. echivalent’ Use, a c&rei valoare rezulta prin amplificarea de m ori a tensiunii unei grupari, Ue, gruparile fiind presupuse identice: UnG,+U nGy + UanGy MUG, U,, =mU, =m. 9 = mm, _ G, nG, 8 Conductanta echivalenta a gruparii, Gee: mts Gee=G/m=Gy.n/ms. 9b 3 {X. Teorema transferului maxim de putere 1. Consideram circuitul elementar:din ‘fig:'41'in care'sunt'date te.m. U, si rezistenfa interna r. an 2. Se cere si se determine valoarea (+) a rezistentei R a receptorului, pentru care puterea data de generator pe la bornele A si B este maxima. 2.1. Puterea debitata de surs& pe la'la borne are-exprésia: ~ * RU? P,=U,-T=RP= >0, (eer deoarece: conform teoremei lui Ohm. b a. Fig. 41. Adaptarea rezistenfei de sarcind la sursd pentru un circuit elementar: a.) circuitul elementar; b.) variatia puterii cu rezistenta de sarcind. 37; continua si (+) se anuleagy sti functie © J un maxim care gg ot vede 08 A078 in acest interval Obfing 5 oe R=0 $i : 2 yep jand derivata: p-2(R+r)RE™ _ Ue Vi soul i ulnar x (Rr) aR xP Derivata se anuleazi pentru Ls ator conectat intre doug borne ale unej Surse Coneluzie: Un consumi oa rezistenja lui este egald cu valoareg ir la absoarbe puterea maxima de rezistenfei interne a sursei. 23. O astfel de sarcina este adaptata Ja sursa. Puterea maxing debitat in exterior va fi: Poo = GR 4R 2.4, Puterea debitati de generator: P,=U,1= 2.5, Randamentul circuitului va fi: q= Fro. = 0,5. 2.6. Valoarea curentului in circuit rezulti: US U, ST, | a el eee r+r 2dr 2 unde, curentul de scurtcircuit Ix. este curentul debitat de sursé cénd jczistena la bome este nulé, R=0, curentul fiind limitat doar de rezistens interna a sursei: ete, U, pt a 8 Orr > debitate de sursi se inregistreaz’ pent tului de Scurtcircuit, Asadar, maximum puterij un curent egal cu jumitatea curent Observatie: Functionarea ik = a sursej rentabild, jumdtate ee din energie fii a la putere maximé mu este aceea, se urmdresc alte on ind disipata Pe rezistenta interna. Dé Punctului de functionare fy ? de functionare, cum ar fi obfinerea im. registreaza randamentul electricpuntea Wheatstone x tea Wheatstone este un format din patru rezistoare, Rs, R4 care formeazd un tb it inchis. Un rezistor, fie Ru, circu necunoscut, celelalte Sunt est scute si sunt variabile. Intre ne pone opuse, A si C se ecteaZzi 0 sursi. de curent oa) iar intre celelalte douad ae B si D. se monteaza un galvanometru - un instrument care misoard curenti de ordinul a 10° A[l1].Spunem cd puntea este echilibrata cind prin galvanometru curentul este zer0, Io=0 ( Fig. 42). 2, Si vedem ce relafii trebuie s& existe intre rezistentele puntii ca puntea sa fie echilibrata. 2.1. Pentru ochiul I, considerand rezistenta galvanometrului Rg si aplicand teorema a II-a a lui Kirchhoff, obtinem: Rili- Rele — Rala= 0 Cum Ig=0, puntea fiind la echilibru, prin ipotez&, rezulta: Rili=Rala qa) 2.2. Pentru ochiul al II-lea, obfinem: Ralo- R3ls + Rola = 0 Sa ont Ry Fig. 42. Puntea Wheatstone. Cu Ig=0, rezulta: Rob=Rsls (2) oe 2.3. Aplicind teorema J a lui Kirchhoff in nodurile B, respectiv D, obfinem: Itle=h IsHo=ls Cu Io=0, rezulta: h=h aly 24. Facdnd rapoartele dintre relatiile (1) si (2) de la punctele 2.1, Rspectiy 2.2. si tindnd seama de egalitatea curentilor: ly =k, Is =ly, ‘™: bine 59RRs RR,” sau: RiR3=R2Ra, care reprezinta conditiile de echilibrare a puntii. 3. Cand se doreste determinarea lui Rj, aplicam una din formele deduse mai sus, obtinand: R= Rat 3 4. in domeniul traductoarelor utilizate pe automobile, acest tip de montaj este foarte utilizat, R; din exemplul dat, constituind elementul sensibil, care se modifica odaté cu modificarea mirimii de masurat (de exemplu, o temperatura). Puntea se dezechilibreazy si se cautd reechilibrarea ei.