Deformarea plastica Metalele si aliajele sunt corpuri solide, cu structura cristalina, deformabile, are au insusiri clastice sau plastice. Deformarea elastic este reversibild si se caracterizeazi prin modulul d: lasticitate, E,gi gradul de detormare clastica: L -l Unde: Sey lo - lungimea initial a epruvetei supuse incercérii de intindere 0 |. - lungimea epruvetei la atingerea limitei de curgere prin intindere Pentru majoritatea materialelor Fr existé 0 legatura de proportionalitate intre efortul unitar o si deformatia € de forma: o=e-E (daN/imm) le = Deformarea plastica este metoda de prelucrare prin care se realizeaza deformarea permanenta fara fisurare a materialelor, prin aplicarea fortelor exterioare. ~1 Este caracterizata prin modulul de plasticitate si de gradul de deformare plastica €, sau €, Care indica deformabilitatea materialului: Unde: _|,—lungimea dupa rupere a epruvetei supuse incercarii de intindere do si d, - diametrele epruvetei in starea initial si dupa rupere nex Deformarea prin alunecare a unui cristal consté bool in deplasarea de pachete de atomi de-a lungul planelor 000! de alunecare cu densitate maxima de atomi. 000/000 Alunecarea cuprinde mai multe straturi vecine 900;000 5 5 000:000 formand benzi de alunecare. {000 1000 Deformarea prin maciare a unui cristal consta in rotirea cu unghiul a a unei parti din cristal in raport cu cealalta parte, fata de un plan numit plan de maclare. Portiunea deformaté poartaé denumirea de macla. Daca in timpul deformarii apare simultan atat alunecarea cat si maclarea atunci deformarea se numeste complexa.ae Fenomenele deformarii plastice In timpul prelucrarii prin deformare plasticd la rece se constaté o modificare a proprietatilor mecanice ale materialului in sensul cresterii rezistentei la rupere, a duritatii si al sc&derii proprietatilor ce oglindesc plasticitatea (alungirea relativa, gatuirea, etc). De asemenea, apar modificari in structura (grauntii cristalini se alungesc) si modificari ale unor proprietati fizice (conductibilitate termicd si electricd, proprietatile magnetice) si chimice (rezistenta la coroziune). Prelucrarea prin deformare plastica la cald este insotita de aparitia fenomenului de recristalizare. Acest fenomen se produce incepand de la o anumita temperatura (pentru metale pure, Trecrs:=0,4 Tropire )- In metalul deformat apar centri de recristalizare, in jurul cdrora cresc grdunti noi, metalul cdpataénd o structuré cu graunti echiaxiali. Deoarece recristalizarea se produce in timp, structura finalé a metalului va fi influentata nu numai de temperatura ci si de viteza de deformare. ECRUISAREA METALELOR Tn cursul deformarii plastice la rece a unui agregat policristalin, are loc, pe langa sfaramarea grauntilor cristalini si modificarea proprietatilor mecanice, datorité acumularii unor tensiuni reziduale si a alungirii grauntilor cristalini in directia deformatiei maxime, aparand o stare in afara de echilibru denumita stare ecruisata. Gradul de ecruisare depinde de reducerea relativa a sectiunii conform relatiei: So-—Sn r= 0 100 (% unde: —S)- sectiunea initiala S, - sectiunea dupé deformare Cu cat gradul de ecruisare (r) este mai mare cu atat proprietatile initiale sunt mai afectate. Fenomenul de ecruisare se utilizeazi la “intdrirea” cuielor, a arcurilor lamelare subtiri, etc, dar si a firelor din care se construiesc conductoarele electrice. :In urma deformarii plastice, la rece a metalelor, care se face la o temperatura sub 30% din temperatura de topire a materialului respectiv, are loc o modificare a proprietatilor mecanice astfel: - creste rezistenta mecanica si duritatea, ~ se micsoreaza concomitent gatuirea, alungirea, etc. Proprietatile fizice ale metalelor utilizate in industria electrotehnica, care sunt supuse ecruisarii, se modifica astfel in sensul scaderii conductibilitatii electrice, respectiv cresterii rezistentei electrice. Proprietatile chimice se modifica in sensul cresterii gradului de corodare la metalele ecruisate. in concluzie, pentru metalele utilizate la fabricarea conductoarelor electrice, care se prelucreazi prin ecruisare se imbunatatesc calitatile mecanice, dar se inrautatesc conditile de conductibilitate electric’, acest fapt are drept consecinté sc&derea puterilor transportate prin aceste retele electrice. Proprietatile mecanice ale conductoarelor “intérite” prin ecruisare se pierd prin recristalizare in cazul cresterii temperaturii datorita unor scurtcircuite ne eliminate la timp de protectia de curent a liniei electrice respective.— a oy oe a eg PROCEDEE DE PRELUCRARE PRIN DEFORMARE PLASTICA -FORJAREA - LAMINAREA - EXTRUDAREA - TRAGEREA - AMBUTISAREA ie \s://www.youtul be.com/watch?v=yutapPoNeil ae FORJAREA Forjarea este procedeul de prelucrare prin deformare plastica ce se executé prin comprimare, fie dinamica (in cazul forjarii la ciocane), fie statica (in cazul forjarii la prese) a unui material metalic intre doua suprafete plane (forjarea libera) sau profilate (forjarea in matrite). a Schema procedeului de Schema procedeului de forjare libera forjare in matriteLAMINAREA Laminarea este 4 procedeul de prelucrare prin 3 deformare plastica a materialelor metalice datorité presiunii exercitate de obicei de doi cilindri care se rotesc in 2 sensuri contrare si care antreneaza jintre ej materialul respectiv. Se poate executa: Schema procesului de laminare: - la rece 1 si 2—cilindrii de laminare; 3 — material metalic - la cald. Sap Raat a S Lo Prin miscarea cilindrilor se antreneaza prin frecare materialul metalic in spatiul dintre acestia, spatiu ce poarta denumirea de zona sau focar de deformare. Zona de deformareSchema procesului de laminare 1-cilindrii de laminare 2-material metalic eas ee ee SEMIFABRICATE OBTINUTE PRIN LAMINARE BLUM - sectiune patrata; - se folosesc pentru laminarea taglelor, profilelor, precum $i la forjare. - sectiune dreptunghiulara; se folosesc la laminarea tablelor groase, a benzilor late $i mijlocii sau la forjare; - sectiune: patraté, plata, rotunda; - se folosesc la laminarea profilelor, sérmelor, tevilor; - sectiune plata; - se folosesc pentru laminarea tablelor subtiri tn foi.pues Tee ae ee eine) > amtnare Gy sirmie. bare (nroduse finite) velWSS NN N NSS 4 3 1 2 Schema procedeului de extrudare: 1— matrita; 2- piston; 3 — material de extrudat; 4-— bara extrudata. Schema procedeului de tragere: 1-filiera sau matrita; 2-semifabricat; 3 — bara sau sarm trasa; F —forta de tragere. —— St /www.youtube.com/watch?v=iiGla7405ME ee Extrudarea este procedeul de prelucrare prin deformare plastica ce se executa prin presarea materialului metalic, determinat sa treacé printr-un orificiu calibrat al unei matrite. Tragerea este procedeul de prelucrare prin deformare plastica realizat prin trecerea materialului, sub actiunea unei forte de tractiune, printr-un orificiu al unei scule numita filieré sau matrita. Prin tragere, se obtin sarme, bare si tevi cu sectiuni diferite. In cazul tragerii sarmelor, procedeul se numeste trefilare.cea remirendh SE FINITE Aa EB arma trefilata (semifabricat) ——> cule, nituri, suruburi, plasa impletita,plasa sudata, sarma zincata (produse finite) 2 are psf. ycuinine.com/watch2vet-PikcKyBl ane 2 Ambutisarea este procedeul de prelucrare prin deformare plastica prin care se modifica un semifabricat , plan intr-o piesa cava. 3 Schema procedeului de ambutisare: 1 - matrita; 2—poanson; 3 — produs ambutisat.