CURSUL 7– Modelul IS-LM

Cursul 7 – Modelul IS-LM

Curba IS reprezintă locul geometric al tuturor punctelor de echilibru pe piața bunurilor

și serviciilor.
𝑌 =𝐶+𝐺+𝐼 (1)
𝐶 = 𝐶𝑎 + 𝑐𝑌 𝑑𝑖𝑠𝑝 (2)
(𝐼𝑆): 𝑌 𝑑𝑖𝑠𝑝 = 𝑌 − 𝑇 + 𝑇𝑅 (3)
𝑇 = 𝑇𝑎 + 𝑡𝑌 (4)
𝐼 = 𝐼𝑎 − 𝑏𝑟 (5)
{
Din (3), (4):
𝑌 𝑑𝑖𝑠𝑝 = 𝑌 + 𝑇𝑅 − 𝑇𝑎 − 𝑡𝑌 ⇔ 𝑌 𝑑𝑖𝑠𝑝 = (1 − 𝑡)𝑌 + 𝑇𝑅 − 𝑇𝑎 (6)
Din (2), (6):
𝐶 = 𝐶𝑎 + 𝑐(1 − 𝑡)𝑌 + 𝑐𝑇𝑅 − 𝑐𝑇𝑎 (7)
Din (1), (5), (7):
𝑌 = 𝐶𝑎 + 𝑐(1 − 𝑡)𝑌 + 𝑐𝑇𝑅 − 𝑐𝑇𝑎 + 𝐺 + 𝐼𝑎 − 𝑏𝑟 ⇔ [1 − 𝑐(1 − 𝑡)]𝑌
= 𝐶𝑎 + 𝑐𝑇𝑅 − 𝑐𝑇𝑎 + 𝐺 + 𝐼𝑎 − 𝑏𝑟 ⇔
𝟏
CURBA IS: 𝒀 = 𝟏−𝒄(𝟏−𝒕) (𝑪𝒂 + 𝒄𝑻𝑹 − 𝒄𝑻𝒂 + 𝑮 + 𝑰𝒂 − 𝒃𝒓) (8)

Curba LM reprezintă locul geometric al tuturor punctelor de echilibru pe piața monetară.

𝑀𝐷 𝑀𝑆
Pe piața monetară, la echilibru, cererea (notată cu ) și oferta (notată cu ) de masă monetară
𝑃 𝑃
𝑀
trebuie să fie egale cu 𝑃 . Ecuația LM este:
𝑀
(𝐿𝑀): = 𝑘𝑌 − ℎ𝑟 (9)
𝑃

Astfel:
𝑀 𝟏 𝑴 𝒉
𝑘𝑌 = + ℎ𝑟 ⇔ 𝒀 = 𝒌 ( 𝒑 ) + 𝒌 𝒓 (10)
𝑝

Modelul IS-LM asigură existența echilibrului pe ambele piețe.

Din (9) putem deduce ecuația ratei dobânzii:
𝑘 1 𝑀
𝑟 =ℎ⋅𝑌−ℎ⋅ (11)
𝑝

Agregând relațiile (1)-(5) și (11) obținem:

Ioana MANAFI, 2020

CURSUL 7– Modelul IS-LM

1 𝑏𝑘 𝑏 𝑀
𝑌= (𝐶𝑎 + 𝑐𝑇𝑅 − 𝑐𝑇𝑎 + 𝐺 + 𝐼𝑎 − ⋅ 𝑌 + ⋅ ) ⇔ [1 − 𝑐(1 − 𝑡)]𝑌
1 − 𝑐(1 − 𝑡) ℎ ℎ 𝑝
𝑏𝑘 𝑏 𝑀
= 𝐶𝑎 + 𝑐𝑇𝑅 − 𝑐𝑇𝑎 + 𝐺 + 𝐼𝑎 − ⋅𝑌+ ⋅ ⇔
ℎ ℎ 𝑝
𝑏𝑘 𝑏 𝑀
[1 − 𝑐(1 − 𝑡) + ] 𝑌 = 𝐶𝑎 + 𝑐𝑇𝑅 − 𝑐𝑇𝑎 + 𝐺 + 𝐼𝑎 + ⋅ ⇔
ℎ ℎ 𝑝

Ecuația IS-LM devine:

1 𝑏 𝑀
𝑌= 𝑏𝑘 (𝐶𝑎 + 𝑐𝑇𝑅 − 𝑐𝑇𝑎 + 𝐺 + 𝐼𝑎 + ℎ ⋅ 𝑝 ) (12)
[1−𝑐(1−𝑡)+ ]
ℎ

Multiplicatori:
a) Multiplicatorul cheltuielilor guvernamentale (notat cu 𝛼𝐺 ) rezultă din ecuația curbei
IS (8) și se calculează astfel:
1
𝑌1 = 1−𝑐(1−𝑡) (𝐶𝑎 + 𝑐𝑇𝑅 − 𝑐𝑇𝑎 + 𝐺1 + 𝐼𝑎 − 𝑏𝑟) (13)
1
𝑌0 = 1−𝑐(1−𝑡) (𝐶𝑎 + 𝑐𝑇𝑅 − 𝑐𝑇𝑎 + 𝐺0 + 𝐼𝑎 − 𝑏𝑟) (14)

Fie ∆𝑌 = 𝑌1 − 𝑌0 și ∆𝐺 = 𝐺1 − 𝐺0 .
Făcând calculele obținem:
∆𝑌 𝟏
𝜶𝑮 = = (15)
∆𝐺 𝟏−𝒄(𝟏−𝒕)

Multiplicatorul cheltuielilor guvernamentale arată cum variază venitul când cheltuielile

guvernamentale cresc cu o unitate.

b) Multiplicatorul politicii bugetare (notat cu Γ𝑃𝐵 ) se calculează plecând de la modelul IS-LM

(12).
1 𝑏 𝑀
𝑌1 = 𝑏𝑘 (𝐶𝑎 + 𝑐𝑇𝑅 − 𝑐𝑇𝑎 + 𝐺1 + 𝐼𝑎 + ℎ ⋅ 𝑝 ) (16)
[1−𝑐(1−𝑡)+ ]
ℎ

1 𝑏 𝑀
𝑌0 = 𝑏𝑘 (𝐶𝑎 + 𝑐𝑇𝑅 − 𝑐𝑇𝑎 + 𝐺0 + 𝐼𝑎 + ⋅ ) (17)
[1−𝑐(1−𝑡)+ ] ℎ 𝑝
ℎ

Astfel,
∆𝑌 1
Γ𝑃𝐵 = ∆𝐺 = 𝑏𝑘 (18)
1−𝑐(1−𝑡)+
ℎ

Ioana MANAFI, 2020

CURSUL 7– Modelul IS-LM

Multiplicatorul politicii bugetare arată cum variază venitul când se modifică cheltuielile
guvernamentale cu o unitate.
c) multiplicatorul politicii monetare (notat cu Γ𝑃𝑀 ) se calculează plecând de la modelul IS-LM
(12).
1 𝑏 𝑀
𝑌1 = 𝑏𝑘 (𝐶𝑎 + 𝑐𝑇𝑅 − 𝑐𝑇𝑎 + 𝐺 + 𝐼𝑎 + ℎ ⋅ 𝑃 ) (19)
[1−𝑐(1−𝑡)+ ] 1
ℎ

1 𝑏 𝑀
𝑌0 = 𝑏𝑘 (𝐶𝑎 + 𝑐𝑇𝑅 − 𝑐𝑇𝑎 + 𝐺 + 𝐼𝑎 + ⋅ ) (20)
[1−𝑐(1−𝑡)+ ] ℎ 𝑝0
ℎ

Astfel,
∆𝑌 1 𝑏 𝑏
Γ𝑃𝑀 = 𝑀 = 𝑏𝑘 ∗ ℎ = Γ𝑃𝐵 ∗ ℎ (21)
∆ 1−𝑐(1−𝑡)+
𝑃 ℎ

Multiplicatorul politicii monetare arată cum variază venitul când se modifică masa
monetară cu o unitate.
Pentru a putea propune o politică monetară de majorare a ratei dobânzii cu 1 punct
procentual vom utiliza relațiile (21) și (11) pentru a determina cum se modifică venitul total și
rata dobânzii în raport cu modificarea masei monetare.
𝑀
Δ𝑌 = Γ𝑃𝑀 Δ ( 𝑝 ) (22)
𝑘 1 𝑀
Δ𝑟 = ℎ Δ𝑌 − ℎ Δ ( 𝑝 ) (23)

Din (22) şi (23) obţinem:

𝑘 𝑀 1 𝑀 𝑘Γ𝑃𝑀 − 1 𝑀
Δ𝑟 = Γ𝑃𝑀 Δ ( ) − Δ ( ) ⇔ Δ𝑟 = Δ( )
ℎ 𝑝 ℎ 𝑝 ℎ 𝑝

Astfel:
M h
Δ ( p ) = kΓ Δ𝑟 (24)
PM −1

Pentru a determina modificarea venitului total in raport cu rata de taxare vom porni de la ecuația
IS-LM (12).
Pentru uşurinţa calculelor notăm cu
𝑏 𝑀
𝑋 = 𝐶𝑎 + 𝑐𝑇𝑅 − 𝑐𝑇𝑎 + 𝐺 + 𝐼𝑎 + ℎ ⋅ (25)
𝑝
1
𝑌1 = 𝑏𝑘 𝑋 (26)
1−𝑐(1−𝑡1 )+
ℎ

Ioana MANAFI, 2020

CURSUL 7– Modelul IS-LM

1
𝑌0 = 𝑏𝑘 𝑋 (27)
1−𝑐(1−𝑡0 )+
ℎ

1
𝑌1 = 𝑏𝑘 𝑋 (28)
1−𝑐(1−𝑡1 )+
ℎ

Făcând calculele obţinem:

1 1
Δ𝑌 = 𝑌1 − 𝑌0 ⇔ Δ𝑌 = 𝑋− 𝑋⇔
𝑏𝑘 𝑏𝑘
1 − 𝑐(1 − 𝑡1 ) + 1 − 𝑐(1 − 𝑡0 ) +
ℎ ℎ

1 1
Δ𝑌 = [ − ]𝑋 ⇔
𝑏𝑘 𝑏𝑘
1 − 𝑐(1 − 𝑡1 ) + 1 − 𝑐(1 − 𝑡0 ) +
ℎ ℎ
𝑏𝑘 𝑏𝑘 1 1
Δ𝑌 = (1 − 𝑐 + 𝑐𝑡0 + − 1 + 𝑐 − 𝑐𝑡1 − ) ⋅ ⋅ ⋅𝑋
ℎ ℎ 𝑏𝑘 𝑏𝑘
1 − 𝑐(1 − 𝑡1 ) + 1 − 𝑐(1 − 𝑡0 ) +
ℎ ℎ
⇔ Δ𝑌 = −𝑐(𝑡1 − 𝑡0 )ΓPB1 Γ𝑃𝐵0 𝑋
De unde:
𝚫𝒀 = −𝒄𝚪𝑷𝑩𝟏 𝒀𝟎 𝚫𝒕 (29)
Pentru a determina modificarea deficitului bugetar în raport cu rata de taxare vom utiliza
următoarele notații:
𝐷𝐵1 = 𝐺 + 𝑇𝑅 + 𝑆𝑣 − 𝑇0 − 𝑡1 𝑌1 (30)
𝐷𝐵0 = 𝐺 + 𝑇𝑅 + 𝑆𝑣 − 𝑇0 − 𝑡0 𝑌0 (31)
Δ𝐷𝐵 = 𝐷𝐵1 − 𝐷𝐵0 ⇔ Δ𝐷𝐵 = −𝑡1 𝑌1 + 𝑡0 𝑌0 ⇔ Δ𝐷𝐵 = −(𝑡0 + Δ𝑡)𝑌1 + 𝑡0 𝑌0 ⇔
Δ𝐷𝐵 = −𝑡0 𝑌1 − Δ𝑡𝑌1 + 𝑡0 𝑌0 ⇔ Δ𝐷𝐵 = −𝑡0 (𝑌1 − 𝑌0 ) − Δ𝑡𝑌1

De unde:
Δ𝐷𝐵 = −𝑡0 Δ𝑌 − Δ𝑡𝑌1 (32)

Ioana MANAFI, 2020