© JENNIFER L. ARMENTROUT semnata € EPICLOVEJennifer L. Armentrout, mult indragita autoare a seriei ,,Te astept”, revine cu un nou roman despre prima dragoste, a doua sansa si chimia arzatoare dintre doi tineri. Sn urmé cu unsprezece luni. au avut 0 aventura de 0 noapete Ea, o fata independenta, pe nume Roxy, care lucreaza intr-un bar, iar in timpul liber picteaza. El, un politist, pe nume Reece Anders. O aventura de © noapte? Da, cel putin, asa credea el... Desi ea e indragostita de Reece de mai bine de sase ani, a facut tot posibilul sa se indeparteze de el. Dar destinul ii aduce fata in fata cand ea accepta ajutorul din partea lui ‘intr-un moment in care are cel mai mult nevoie de el. Prietenul ei cel mai bun, Charlie, este internat in spital de multa vreme, de cand a fost victima unui conflict in care a incercat s-o apere pe Roxy. De sase ani traieste ca o leguma, iar Roxy il viziteaza in fiecare vineri, ducandu-i cate un tablou pictat de ea si citindu-i din romanele lui preferate. Vinovatul pentru aceasta nenorocire a iesit din inchisoare si cauta sa se impace cu el si cu Roxy. in curand, lui Roxy incep sa i se intample tot felul de lucruri ciudate si inspaimantatoare si crede ca vinovat este barbatul care a distrus deja o viata, pe cea a prietenului ei. Dar Reece nu este convins, asa ca va face tot posibilul sa-i fie alaturi si sé o protejeze, oferind astfel si o sansa iubirii lor. Nu rata: #1 NEW YORK TIMES BESTSELLER series mn Soe B Fictiune pentru tineri +17 ani. 1581 978-606-87" www.edituraepica.ro l lll il ll FPICLOVE caver photo © Volodymyr Tverdokhlibyshutterstock oWacosel ssJENNIFER L. ARMENTROUT semnata ©. _LASA-MA SA TE IUBESC Traducere din limba englezi DANA POPESCU bh A EPICLOVE Editura Epica, Bucuresti, 2018Editor: Anca EFTIME Redactor: Elena-Anca COMAN DTP: Simona RADULESCU Fall with me, Jennifer L. Armentrout Copyright © 2016 Jennifer L. Armentrout Toate drepturile asupra editiei in limba romani apartin Editurii Epica. © 2018, Editura Epica. ISBN: 978-606-8754-50-5 Bucuresti, 2018 La pretul de vanzare se adaugi 2%, reprezentand valoarea timbrului literar ce se vireazi Uniunii Scriitorilor din Romania cont nr. RO44 RNCB 5101 0000 0171 0001, BCR Unirea, Bucuresti Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei ARMENTROUT L., JENNIFER ‘Lasd-mid si te iubesc / J. Lynn; trad.: Dana Popescu. — Bucuresti : Epica, 2018 ISBN 978-606-8754-50-5 L. Popescu, Dana (trad.) 821,111(73)-31 = 135.1Cititorilor mei, sper sd va bucurati de ea!Unu N. u trecusera mai mult de zece minute de cand ma afunda- sem in scaunul capitonat din sala de asteptare luminoasi, ci am si z&rit tenisii albi care mi-au aparut brusc in fata ochilor. Pana atunci imi facusem de lucru holbandu-mi la podea si socotind c4 spitalele particulare trebuiau s& obtind o grimada de bani ca s4 aiba un parchet atat de inchis la culoare si de scump. Dac& stiteam s4 m4 gandesc mai bine, parintii lui Charlie Clark nu se uitasera deloc la bani cand fusese vorba despre ingri- jirea pe termen lung a unicului lor fiu. fl internaseri in cea mai bund clinica din Philadelphia. Probabil cd sumele de bani pe care le cheltuiau anual erau astronomice — in mod cert, depiseau cu mult cat cAstigam eu ca barmaniti la Mona si ca web designer, pe deasupra. Banuiesc cd ei credeau cA astfel compensau faptul ci nu veneau sa-l viziteze pe Charlie decat o data pe an, si atunci pret de vreo douazeci de minute. Sunt sigur4 cd existau pe lume oameni mai buni si mai iertatori decdt mine, deoarece cu greu puteam ignora senzatia de iritare pe care-o simteam cand mi gandeam la parintii lui, asa cd mi-am ridicat privirea si am vazut zambetul binevoitor de pe fata asistentei. Am clipit o dat’, apoi inca o data, caci nu-i recunosteam nici parul castaniu, nici ochii mai tineri si cAprui. Doamna aceea era noua. M-a miasurat de jos pana sus, in varful capului, zabovind o clipa asupra parului meu, dar fara si-gi piarda vreo clip’ zambetul8 J. LYNN de pe buze. Nu se punea problema cd ag fi avut parul chiar atat de zApicit. Cu cAteva zile in urma trecusem de la guvitele de un rogu aprins la unele mai violet, dar e drept cd aritam aiurea cu cocul pe care mi-l facusem in graba si-n care-mi risucisem suvitele mai lungi. Noaptea trecuti eu inchisesem barul, ceea ce insemna ci nu ajunsesem acasi decat dupa ora trei dimineata si depusesem un efort supraomenesc si mi trezesc, si m4 spil pe dinti gi pe fata si pe urmi si conduc pana in oras. — Roxanne Ark? m-a intrebat ea, oprindu-se in fata mea cu miAinile impreunate. Creierul mi s-a oprit la auzul numelui meu intreg. Aveam niste parinti foarte ‘ciudati. Ai fi zis ci se drogau prin anii optzeci sau cam aga ceva. Ma botezasera dupa cantecul ,Roxanne’”, iar pe fratii mei ii cheami Gordon si Thomas, adic exact numele real al lui Sting. — Da, i-am rispuns si m-am aplecat dupa geanta inc4patoare cu care venisem. Si-a pastrat zambetul neclintit si a pornit catre cele doud usi duble inchise. — Asistenta Venter are liber azi, dar mi-a explicat cA veniti in fiecare vineri dup4-amiaz4, asa c4 l-am pregitit pe Charlie. — Oh, nu, a patit ceva? am intrebat-o simtind o urma de ingri- jorare. Sora Venter ajunsese deja si-mi fie prieten’ in ultimii sase ani de cand il vizitam pe Charlie. Ne cunosteam indeajuns de bine inc&t s& stiu c& fiul ei cel mic urma si se cAs%toreasc4 in octombrie si ci cel mijlociu tocmai o fécuse bunica pentru prima oar luna trecuti, in iulie. — A ricit, nimic grav, o riceala din acelea de sfargit de vara, mi-a explicat asistenta. De fapt, a vrut si vin azi la serviciu, dar am fost cu totii de acord c4 i-ar prinde bine s4 stea acasi peste weekend, ca si-si revin’. Sora cea noua s-a dat la o parte, facandu-mi loc si trec. — Sora Venter mi-a povestit ci va place si-i cititi lui Charlie. Am incuviintat si am strans breteaua genfii.LASA-MA SA TE IUBESC. 9 S-a oprit in dreptul usii, si-a scos ecusonul si I-a trecut prin dreptul senzorului din perete. S-a auzit imediat un clic, dupa care femeia a impins usa. — S-a simtit bine in ultimele zile, s4 stiti. Nu atat de bine pe cat ne-am dori noi, a continuat ea in timp ce paseam pe coridorul larg si bine luminat. Peretii erau albi si goi. Fara personalitate. Fari nimic. — Dar s-a trezit devreme in dimineata asta, a adaugat ea. Sandalele verde neon cu care eram inciltatd faceau zgomot pe podeaua acoperita cu gresie, dar tenisii asistentei nu scoteau nici cel mai mic sunet. Am trecut de coridorul despre care stiam ca ducea in salonul comun. Lui Charlie nu-i plicuse niciodati si stea acolo, ceea ce era extrem de ciudat fiindc4... inainte s4 fie ranit, fusese 0 persoani foarte sociabila. Fasese o multime de chestii inainte. Camera lui Charlie se afla pe un alt coridor, intr-o arip4 special construitd sa aiba priveliste spre spatiul verde si spre piscina tera- peutic’, unde lui Charlie nu-i plicuse niciodata. Nici inainte nu fusese cine stie ce inot&tor, dar de fiecare dati cand vedeam neno- rocita aia de piscind imi venea si iau pe cineva la pumni. Nu stiu de ce, poate pentru c& noi, ceilalti, nu aveam problema asta — gtiam s4 inotim singuri — sau poate pentru ci intotdeauna mi se paruse ci apa nu avea sfarsit, in vreme ce viitorul lui Charlie era strict limitat. Asistenta s-a oprit in fata usii inchise de Ja camera lui Charlie. — Cand sunteti gata de plecare, stiti ce e de facut. Stiam. La plecare trebuia s4 trec pe la biroul asistentelor si s4 semnez de iesire. Banuiesc ci in felul acesta voiau si se asigure c4 nu aveam de gand si-! fur de acolo pe Charlie sau cine gtie ce altceva. A dat din cap spre mine cu un aer fericit, s-a rotit pe tenisi gi-a pornit-o inapoi pe coridor, cu pasi hotarati. O clip’ am raimas cu ochii pironiti asupra usii, dup4 care am tras adanc aer in piept si am expirat incet. Asa eram nevoit’ si procedez de fiecare data cand il vedeam pe Charlie. Doar asa puteam s4 elimin din mine amestecul acela de senzatii — toat’d10 J.LYNN dezamigirea, furia si tristetea aceea—, inainte si pasesc in camer. Nu-mi doream ca el si vada vreodata asta. Uneori dadeam gres, dar micar stiam c4 incercam de fiecare dati. Dupa ce m-am asigurat cd nu paream nebund cind zambeam, am deschis usa si, la fel ca in fiecare zi de vineri din ultimii sase ani, am simtit un pumn infipt in gatlej la vederea lui. Stitea pe un scaun in dreptul unei ferestre mari, din tavan pana in podea — pe scaunul /uwi. Era un fotoliu puf mare si confortabil, cu o perna de un albastru electrizant. Il avea de la saisprezece ani, il primise de ziua lui, cu doar cAteva luni inainte ca totul si se schimbe pentru el. Am intrat in camera, dar Charlie nu si-a ridicat privirea spre mine, nici macar cand am inchis usa in urma mea. N-o facea nici- odata. Salonul nu arta deloc rau, era chiar spatios, avea un pat de dimensiuni normale, frumos aranjat de una dintre asistente, un birou pe care stiam cA nu-! folosise niciodata si un televizor pe care niciodati, in cei gase ani, nu-l vazusem pornit. Statea pe scaun si privea pe fereastra, dar arita asa de slab, incat de mult nu mai putea fi numit suplu. Sora Venter mi lmurise c4 nu mai reuseau sa-l hrineasca de trei ori pe zi si nu avuseser4 rezultate nici cand incercaser4 s4-] treacd la cinci mese pe zi mai mici. Cu un an in urmi situatia se inrautatise asa de mult, incat au fost nevoiti si-1 hrineasci printr-un tub; incd simteam frica aceea de atunci, cand crezusem cd aveam si-l pierd. Se vedea ca fusese spilat pe cap in dimineata aceea, dar parul lui blond era mult mai scurt fata de cum il purtase el inainte. Charlie fusese adeptul pirului dezordonat ridicat la rang de arta si stipAnise chestia asta ca nimeni altul. Azi era imbricat cu un tri- cou alb si cu niste pantaloni gri de trening, demodati. Ah, erau din 4ia care aveau elastic la glezna! Doamne, ce crize ar fi facut daca ar fi stiut cu ce il imbracaseri, si pe bund dreptate... fiindcd Charlie, ei bine, Charlie al meu avea un gust extraordinar in ceea ce priveste stilul.LASA-MA SA TE IUBESC. u M-am indreptat spre al doilea fotoliu puf cu perna la fel de albastr4, pe care il cumpirasem cu trei ani in urm4, si mi-am dres glasul: — Buni, Charlie! Nu m-a privit. Nu ma simfeam deloc dezamagiti. Sau, ma rog, incd aveam senzatia aia ci ,nu e corect ce se intampla”, dar nu mai tremuram cuprinsa de disperare, simtind ca mi se taie rasuflarea, fiindca asa era de fiecare data. M-am asezat gi mi-am pus geanta la picioare. De aproape, arata mai batran de douazeci si doi de ani. Fata uscativa, pielea decolorat si niste umbre adanci, neiert&toare, sub ochii care fuse- sera candva de-un verde viu. Am mai tras o data adanc aer in piept. — Azie ingrozitor de cald afar, asa cd s4 nu te aud ca razi de pantalonii mei tdiati cu foarfeca. Pe vremuri, m-ar fi obligat si m4 schimb, ca nu cumva si indraznesc si ies asa in public. — Cei de la meteo au anunfat ca in weekend vom avea tempe- raturi record. Charlie a clipit alene. — Se pare c& vor fi si niste furtuni puternice, am zis si mi-am impreunat miainile, dorindu-mi cu ardoare s4-si intoarc4 fata spre mine. La unele vizite nu o ficea. Nu o mai facuse la ultimele trei vizite, ceea ce ma inspaimAnta, fiindcd urmase o criza oribila dup4 ultima oar cand petrecuse atat de mult timp fard si dea semne ca m-ar fi recunoscut. Cele doua chestii probabil ci nu aveau nimic in comun, dar eu tot simteam cum mi se formau noduri de neli- niste in stomac. Mai ales c4 sora Venter imi explicase ci astfel de crize erau destul de frecvente la pacientii care sufereau de trauma- tisme severe ale creierului. — Mai tii minte cat de mult imi plac furtunile, nu? Niciun raspuns.J. LYNN — M& rog, dacé nu se transforma in tornade, am adaugat. Dar Suntem practic in Philly’, aga ci ma indoiesc c-o si fie vreuna prin Preajma. L-am surprins din profil cum a mai clipit 0 dati, incet. — Ah, da! $i maine-sear’, la Mona, o sa inchidem barul pen- ttu public, am continuat eu si bat campii, fara si stiu sigur daca ii ™aji dezvaluisem pani atunci planurile acelea, dar oricum nu Conta. E o petrecere privat’, am spus si am facut o pauza lungi, ca S&mi recapat risuflarea. Charlie privea in continuare pe geam. — Cred ci ti-ar plicea la Mona. E cam banal, dar intr-un sens bun. Dar fi-am mai spus asta. Nu stiu, mi-as dori si... am adaugat Muscéndu-mi buzele, iar umerii lui Charlie s-au ridicat intr-un Oftat adanc si puternic, Mi-ag dori o multime de lucruri, am ter- Minat pe un ton soptit. A inceput si se legene, cu o migcare ce prea inconstienta. Era UN ritm incet si care imi amintea de senzatia pe care o ai cand Plutesti la suprafata oceanului, cu trupul impins de valuri inainte $1 inapoi: Pret de o clip’ m-am luptat cu mine insimi s& nu urlu, si nu day frau liber tuturor frustrarilor pe care le simteam in mine. Pe Wemuri Charlie turuia de nu puteai tine pasul cu el. Profesorii din 8nerala il botezasera Gura Spart’, iar cand radea... Doamne Dumnezeule, avea cel mai contagios $i mai adevarat hohot de ras din fume! Dar nu mai rasese de ani buni. Am strans din ochi ca sé nu dau frau liber suvoaielor fierbinti de lacrimi, desi imi venea si mi tivalesc pe jos si simi descarc sufletul. Nimic din ce se intampla acum nu era corect. Ar fi trebuit ca Charlie si fie in picioare si in stare si meargi. Ar fi trebuit si-si f terminat pan acum facultatea si si fie cu un tip misto care si-l iubeasca gi si meargi cu mine la intilniri in patru, cu cine stie ce Up as fi tarat si eu dup& mine. Ar fi trebuit si faci ce jurase, adici “Denumire informald a oragului Philadelphia (n. tr.)LASA-MA SA TE IUBESC. 13 si-si publice deja primul roman. Ar fi trebuit si fim ca pe vremuri. Cei mai buni prieteni, de nedespartit. M-ar fi vizitat la bar si, atunci cand ar fi fost cazul, ar fi trebuit si-mi spun’ si-mi revin naibii odati! Charlie ar fi trebuit si fie in viata, fiindca chestia asta... indife- rent ce naiba era... asta nu era viata. In loc de tot ce-ar fi trebuit si fie, niste vorbe tampite rostite intr-o noapte blestemati si o piatr’ nenorocité distrusesera totul. Am deschis ochii sperand c4 mi privea, dar nu o facea, aga ci. a trebuit si-mi revin. M-am aplecat si am scos din geant’ o hartie impaturita, pictata in acuareld. — Uite ce ti-am desenat, am spus cu vocea rigusitd, dar am continuat: Mai tii minte cind aveam cincisprezece ani $i parintii mei ne-au dus pentru prima oara la Gettysburg? Ti-a placut la nebunie la Stanca Diavolului', asa ca uite-o aici. Am desfacut tabloul si il-am tinut in fata, chiar daci nu se uita la el. Avusesem nevoie de cateva ore bune pe parcursul siptimanii trecute ca si pictez stancile acoperite de nisip ce imprejmuiau pajistile inverzite, s4 obtin nuanfa potrivité pentru bolovanii si pietrele dintre ele. Umbrele imi daduseri cel mai mult de furci, fiindcd in acuarela era mai greu, dar imi plicea si cred ci iesise destul de bine. M-am ridicat si am dus tabloul spre peretele opus patului. Am pescuit de pe birou o piunezi ¢i l-am atarnat alaturi de celelalte. Era cate unul pentru fiecare zi in care il vizitasern. Trei sute doud- sprezece tablouri. Mi-am plimbat privirea pe pereti. Preferatele mele erau por- tretele lui — imagini cu Charlie si cu mine de cand eram mai tineri. Nu prea mai aveam spatiu unde si le lipesc. In curand urma sa fiu nevoiti si incep cu tavanul, Toate tablourile acelea erau de domeniul trecutului. Nimic din prezent sau din viitor. Era, de fapt, un zid al amintirilor. ¥ Devils Den in original, un deal pe care s-au purtat cele mai sangeroase lupte din Batilia de la Gettysburg, in timpul Razboiului Civil American. (n. tr.)14 J.LYNN M-am indreptat inapoi spre fotoliu si am scos cartea pe care i-o citeam. Era Lund Noué, din seria ,Saga Amurg”, fiindc’ vazu- serim filmul impreuni. Inca putin si-am fi vizut impreuni gi par- tea a doua. Am deschis la pagina la care rimisesem, convins’ ci Charlie ar fi fost de partea lui Jacob. Nu s-ar fi dat in vant dupa vampirii emo. $i, desi era a patra oara c4nd i-o citeam, parea s&-i placa. Sau, cel putin, asta imi spuneam in sinea mea. Nu mi-a aruncat nicio privire cat timp am stat cu el, 0 or, si m-am apucat si-mi strang lucrurile, cu inima grea ca pietroiul ala care schimbase totul in vietile noastre. M-am aplecat deasupra lui. — Charlie, uiti-te la mine. Am asteptat o clipa si am continuat gatuita: — Te rog mult! Dar Charlie nu a facut nimic altceva decat si clipeascd gi s4 se legene incet. Inainte si inapoi. Asta a fost tot, am asteptat timp de cinci minute un raspuns, orice fel de rispuns, dar nu am primit niciunul. Cu ochii umezi, l-am sarutat pe obraz si m-am ridicat. — Ne vedem vinerea viitoare, bine? M-am prefacut cd mi-a raspuns c4 da. Numai asa puteam iesi din camera si inchide uga in urma mea. Am semnat de iesire, mi-am gisit ochelarii undeva pe fundul gentii si mi i-am pus la ochi, pregitita pentru arsita de afar. Soarele facea minuni pentru pielea mea infrigurati, dar nu mi incilzea si pe dinduntru. Aga mi se intampla de fiecare data dupa ce-1 vizitam pe Charlie si avea si dureze pani dup& ce-mi incepeam tura la Mona ca s4 mi eliberez de riceala asta. M-am indreptat spre locul unde parcasem si-am injurat. Puteam vedea cum caldura se ridica din asfalt si ma intrebam oare ce culori ar fi trebuit si amestec ca si surprind efectul acela pe panzi. Dup4 care mi-am vazut masina, Volkswagenul meu Jetta, si mi-au disparut toate gandurile legate de acuarele. Am simtit un gol imens in stomac si aproape ci am cazut din picioare. Lang’ masina mea era parcati o camionet’ frumoasi. Cunosteam camioneta aia neagri.LASA-MA SA TE IUBESC 16 O si condusesem odati. Ah, fir-ar! Cum picioarele mele refuzau si mai inainteze, am rimas piro- nit’ pe loc. Aveam in fafa toata durerea vietii mele, care, in mod ciudat, se contopea cu persoana ce-mi aparea constant in toate fanteziile, chiar $i in cele obscene... mai ales in acelea. Reece Anders se afla chiar in fata mea, iar eu nu m4 puteam hotari dac& s4-I lovesc in testicule sau si-1 sarut.Doi P octiera soferului s-a deschis cu incetinitorul, iar inima — nemernica asta tridatoare din piept — a tresarit la vederea picio- rului lung imbricat in blugi si inciltat intr-o pereche de sandale cu barete din piele. De ce naiba trebuia si-mi placa de tipii care aveau destul tupeu incat s4 umble in sandale cu barete, fiindcd zau daca nu credeam ci e cel mai sexy lucru din lume, iar dac& le mai combinai si cu o pereche de blugi decolorati... A mai aparut un picior, dar trunchiul a ramas blocat o clipa de usa — o clipa doar. Portiera s-a inchis si dinaintea ochilor mi-a aparut un tricou uzat cu Metallica si care ascundea cu greu abdomenul cu pitratele absolut incAntitoare. Tricoul se lipea practic de abdomen, mulan- du-se pe fiecare patratel. La fel se mula si pe bicepsi, parca special ca si mi scoat’ din minti. Mi-era clar. Tricoul imi facea in ciuda. Mi-am tarat privirea peste umerii largi — genul acela de umeri care ar fi putut purta povara intregii lumi — si apoi am fost nevo- it& s-o fac, si-i privesc chipul. Purta o pereche de ochelari negri de soare care-I faceau si arate al naibii de sexy. Doamne sfinte, Reece arita super in haine de zi cu zi, trasnet de sexy in uniforma de politist, dar gol era in stare si provoace un orgasm vizual, nu alta! Tar eu il vazusem gol. Sau, ma rog, oarecum. Bine, bine, recu- nosc, ii vizusem comorile si erau de-a dreptul dementiale.LASA-MA SA TE IUBESC 7 Reece era un tip de o frumusete clasica, genul acela de barbat cu o structur4 osoasa care ma facea si simt furnicdturi in buricele degetelor, cu niste pometi osogi, buze pline si o linie ascutité a obrajilor. Mai era si politist, adicd un tip care-ti sirea in ajutor si te proteja, iar asta il facea i mai senzual. Din nefericire, il si uram la fel de mult pe cat mi atragea. Sau, mi rog, in cea mai mare parte a timpului. Cateodata. Cam ori de cate ori m4 surprindeam admirandu-i perfectiunea si incepand si salivez dupa el. Mda, atunci il uram. Toate partile mele femeiesti simteau din nou vibratiile alea, ceea ce insemna cf in clipa aia il uram. Mi-am tinut geanta strans pe lang’ mine si mi-am scos goldurile in evidenta, asa cum 0 vizu- sem pe Katie, 0... hm... o prietend mai veche de-ale mele, ci face atunci cand se pregiteste si dea cu cineva de pamant din vorbe. — Ce cauti aici? 1-am luat la rost si am simtit imediat un frison — un frison la 37 de grade —, cdci nu vorbisem cu Reece de mai bine de unsprezece luni. Mi rog, nu puneam la socoteala replicile de genul ,Mai du-te naibii!”, cici de-astea ii spusesem destule, probabil chiar de vreo patru sute de ori in ultimele unsprezece luni, dar in fine. J-am vazut sprancenele negre arcuindu-se pe deasupra ramelor de la ochelari. A mai trecut 0 clip’, dupa care |-am auzit chicotind de parc’ ag fi spus cel mai amuzant lucru din lume. — Ce-ar fi ca mai intai si-mi spui ,Buna”? Daca nu m-ar fi luat prin surprindere, mi-ar fi zburat printre buze injuraturi precum un stol de pasari ce migreaz4 iarna spre tarile calde. ii pusesem o intrebare pertinenti, dat fiind ci, din ce gtiam eu, Reece nu vizitase niciodata spitalul in cei sase ani de cand eu ma duceam cu regularitate. Am simtit insé cum un sam- bure de vind incoltea in mine si am stiut ci mama imi daduse o educatie mai bun’. Asa ci m-am straduit sd-i rispund cu un: — Buna! Si-a strans buzele frumos conturate si n-a zis nimic. Am mijit ochii acoperiti de ochelarii de soare. — Buna ziua... domnule ofiter Anders...?18 J, LYNN A mai trecut o secund4, dupa care gi-a inclinat capul intr-o parte. — Nu sunt aici in interes de serviciu, Roxy. Doamne Dumnezeule, cum imi rostea numele! Roxy. Cum isi curba limba in jurul lui R... Habar n-aveam cum de reusea, dar mi topeam peste tot unde nu era deloc cazul si ma topesc. Cum nu a spus nimic altceva, imi venea deja si-mi trag vreo dou’ ca si mi trezesc la realitate, fiindci nu mai era mult pana aveam sa ma topesc. — Buni, Reece, am reusit in cele din urmi si spun. Buzele lui au schitat un zambet care arta cat era de mandru, si chiar trebuia si fie. Faptul ci-i pronuntasem numele i se pirea o mare realizare si, daca ag fi avut un biscuit drept recompensi, i l-as fi indesat direct in fata. — Ei, vezi, a fost chiar aga de greu? m-a intrebat. — Da, a fost, i-am raspuns. Mi-a intunecat o parte din suflet. A izbucnit in hohote, ceea ce m-a surprins foarte mult. — Ai sufletul plin de curcubeie si de cozi de catelusi, scumpo. Am pufnit. — Am sufletul adanc si intunecat si plin de infinit de multe chestii lipsite de orice sens. — Lipsite de sens? a repetat si a mai ras putin, dupa care si-a trecut degetele prin parul saten. Il purta tuns scurt in parti si putin mai lung in crestet, ca mai toti politistii. A continuat: — Dac4-i adevarat ce spui, atunci stiu sigur c4 nu a fost mereu asa, Zambetul relaxat si oarecum — da, bineinteles — a disparut, iar buzele sale au format o linie inexpresiva. — Da, nu a fost dintotdeauna aga. Urmitoarea respiratie mi s-a oprit in gat. Eu si Reece... ne gtiam de mult timp. C4nd intrasem la liceu, el era deja in al treilea an, si chiar si atunci avea tot ce-i trebuia ca si innebuneascd pe orice fat’, iar eu il iubisem mai presus de orice. Vreau si spun ca-1 iubeam in sensul c4 desenam inimioare cu numele lui in mijloc, iarLASA-MA SA TE IUBESC 19 acelea au fost primele mele desene si, totodata, cele mai patetice. in plus, muream de bucurie ori de cate ori imi zambea sau privea spre mine. $i, desi eram mai mic& si nu ma invarteam in aceleasi cercuri ca el, Reece a fost intotdeauna de treabi cu mine. $i asta probabil fiindc&4 se mutase, impreuni cu parintii si cu frate-siu mai mare, in casa de lang’ cea in care copilirisem. In fine, s-a purtat mereu frumos cu mine gi cu Charlie, si la optsprezece ani, c4nd s-a inrolat in Marina, am simtit cd mi se rupe inima. Am rimas‘destul de marcata, devastata chiar, fiindc4 deja eram convinsd ci urma si ne cisitorim si si populam lumea cu o multime de bebelusi. Anii fara el au fost destul de grei si n-am sa uit niciodat’ ziua in care mama a venit si m-a anuntat ci Reece fusese ranit in razboi. Inima mi s-a oprit si a trecut mult timp pana mi s-a luat de pe suflet greutatea aceea care ma sufoca, chiar si dupa ce am aflat ci Reece se simtea bine. Cand s-a intors acasi, eram deja destul de mare incat si nu mai fiu considerata minora si am devenit prieteni. Buni, adevarati. I-am fost alaturi in cele mai grele momente din viata lui. In noptile acelea groaznice in care se imbita pan4 cand pica lat sau fi sirea tandara din orice, ca un leu in cusca, gata sa sari la oricine s-ar fi apropiat de el, mai putin la mine. Dar, pana la urm, chiar una dintre noptile acelea cu prea mult whisky a stricat totul. Ani intregi fusesem indragostiti nebuneste de el, crezand me- reu cd nu era de nasul meu, asa cd, indiferent de ceea ce s-a petre- cut in noaptea aia intre noi, tot nu avea sa fie vreodati al meu. Enervati din cauzi ci gandurile mele ajunseseri atat de departe, am rezistat pornirii de a-i da una cu geanta in cap. — Cum de am ajuns s& vorbim despre sufletul meu? A ridicat un umiar. —Tu ai adus in discutie subiectul. Am deschis gura si-i rispund, dar avea dreptate. Eu o facusem, ceea ce era destul de aiurea. Un strat subtire de transpiratie mi-a cuprins fruntea. — Ce cauti aici?20 J. LYNN Din doi pasi facuti cu picioarele alea lungi, a si ajuns in fata mea. Degetele de la picioare mi s-au chircit si am facut eforturi si nu mi intorc pe calcaie si si dau bir cu fugitii. Reece era un tip inalt, de vreun metru nouizeci, in timp ce eu eram membru neo- ficial al Trupei de Pitici Cantireti din Vrajitorul din Oz. Avea o staturd cam intimidantd, ca si nu mai spun ca gi sexy. — E vorba despre Henry Williams. Intr-o fractiune de secundi am uitat complet de povestea noastra incalcita si de sufletul meu ravsit si l-am fixat cu privirea. — Poftim? — Roxy, a iesit din inchisoare. Transpiratia mi-a inghetat brusc pe piele. — $tiu, stiu ca a iesit. E afari de cateva luni. M-am prezentat la toate infatisarile pentru eliberarea conditionatd. Am... — Stiu, a spus incet si atat de intens inc4t mi s-a strans stoma- cul. Dar nu ai fost la ultima infatisare, cand i-au dat drumul. Sunase mai degrabi a afirmatie, nu a intrebare, dar tot am cla- tinat din cap. Ma dusesem la cea de dinainte, dar imi fusese extrem de greu 4-1 vid pe Henry Williams in fata ochilor. Dupa cum se desfagurase audierea, mi-am dat seama ci avea toate sansele sa iasa la urmatoarea infatisare si, ce si vezi, chiar aga a fost. Se zvonea ci Henry incepuse si creadi in Dumnezeu c&t timp stdtuse in puscirie sau ceva de genul asta. Bravo lui! Dar asta nu schimba cu nimic ceea ce facuse. Reece si-a scos ochelarii si i-am vazut ochii de-un albastru electrizant. — Eu m-am dus la audierea aia. Surprins&, m-am dat cu un pas inapoi. Am deschis gura, dar nu mi-a iesit nicio vorba. Nu stiam — nici nu-mi trecuse prin cap c4 ar fi putut face asta si nici motivul. A continuat fara si-si dezlipeasca privirea de a mea. — Si, in timpul audierii, Henry a cerut si... — Nu, am zis aproape tipand. Stiu ce vrea. Am auzit ce vrea si facd atunci cand va iesi, iar raspunsul meu e nu. De un miliard de ori nu. NU! Si, oricum, curtea n-are cum si-i permitd aga ceva.LASA-MA SA TE (UBESC. ai Expresia intiparitd pe chipul lui Reece s-a mai imblanzit si in ochi i-a aparut ceva foarte aseminitor milei. — Asa e, dar, draga mea, stii prea bine ca nu ai de ales, a spus sia facut o pauza. Roxy, omul incearcd doar s& repare raul pe care l-a facut. Mi-am inclestat pumnul si am simtit cum propria neputint& crestea in mine ca un roi de albine. — N-are cum si repare ce-a facut. — De acord. Mi-a luat ceva pani cand am priceput ce voia, de fapt, sa spuna si abia atunci am simtit cum imi fugea pamAntul de sub picioare. — Nu, am soptit, cu noduri in stomac. Spune-mi, te rog, cA paringii lui Charlie nu i-au dat voie. Te rog! Am vazut cum i se incorda un muschi de-a lungul maxilarului. — Mi-as dori si-ti pot spune asta, dar n-am cum. Au facut-o, chiar in dimineata asta. Am aflat asta de la ofiterul care I-a eliberat conditionat. Simteam cum pieptul imi era cuprins de o multime de emotii, asa cd m-am intors intr-o parte, fiindcd nu voiam ca el si ma vada asa. Nu-mi venea si cred. Creierul meu refuza si proceseze ideea c parintii lui Charlie ii diduseri nemernicului aluia permisiunea si-l viziteze. Era incredibil de crunt, si crud, si complet gresit! Charlie se afla in halul in care era tocmai din cauza nenorocitului aluia homofob. Simteam cum nodurile din stomac mi se strangeau si mai tare. Aveam toate sansele si incep s4 vomit. Reece si-a pus mana pe umirul meu si am tresirit. Cu toate astea, nu si-a dat mAna la o parte, iar greutatea ei... era ceva ce mi fintuia in loc. O mic& parte din mine fi era recunoscitoare, fiindca ma ducea cu gandul Ia ce fusese intre noi. — M-am gindit ci ¢ mai bine s4-ti spun, sd nu te ia pe nepre- gitite. Am strans din ochi si-am zis cu voce rigusita: — Multumesc. Nu si-a migcat mana gi a lasat s4 mai treacd putin timp inainte de a continua:22 J. LYNN, — Si asta nu e tot. Vrea si vorbeasca gi cu tine. M-am smucit, iar el nu a incercat sd ma retina. L-am privit din nou drept in ochi. — Nu. Nu vreau si-l vad. Intr-o secund’ mi-a aparut din nou in fata ochilor noaptea aceea i m-am dat inapoi pana cand m-am ciocnit de partea late- ral a masinii mele. Lucrurile incepusera in gluma. Faceam misto. Ne tachinam. Dupa care totul a luat o cu totul alta directie. Una oribila. — Nici vorba! — Nici nu trebuie s-o faci, mi-a spus gi a venit spre mine, dar s-a oprit si gi-a lisat mana in jos. Dar trebuia s4-fi zic. Am s&-i spun ofiterului si-i transmit si stea departe de tine. Ca de nu... De-abia am auzit acel cd de nu”, la fel si amenintarea surda din glasul lui. Inima mi-a luat-o razna si, brusc, am simtit nevoia si fiu undeva departe, si diger toate astea. Ajungand in dreptul portierei pasagerului, mi-am tras geanta in faté de parc’ m-ag fi apirat de ceva. — Eu... trebuie sd plec. — Roxy, m-a strigat. Am reusit s& ajung in fata masinii, dar nu stiu cum, ca un ninja, Reece era deja in fata mea. Nu-si pusese ochelarii si m4 fixa cu cea mai albastra privire. Si-a proptit ambele mini pe umerii mei si m-am simtit ca ¢i cum mi-as fi bagat degetele in priza. In ciuda vestilor pe care mi le daduse, ii simteam greutatea palmelor in fiecare celula a corpului meu gi nu stiu daca si-a dat seama de asta, dar si-a inclestat dege- tele ca o ancora. — Roxy, ce i s-a intamplat lui Charlie, a continuat el pe un ton scizut, nu a fost vina ta. Cu sufletul tremurandu-mi, m-am eliberat si nu a mai incercat s& m& opreasc& atunci cand am fgnit pe lang’ el. Am tras de por- tier si m-am trantit pe scaunul soferului. L-am privit nemiscati prin parbriz, iar pieptul imi urca si cobora, cu migcri grele.LASA-MA SA TE IUBESC 23 Reece a z4bovit cateva secunde in fata masinii si, pret de o clip’, am crezut cA avea sd se urce langa mine, dar a clatinat din cap ¢i si-a pus ochelarii de soare la ochi. L-am privit indreptindu-se catre camioneti si abia atunci am deschis gura: — Fiu de citea, am tipat spre volanul pe care-I strangeam cu degete tremuratoare. Nu stiam ce era mai rau. Faptul ci Charlie nu ma mai recu- nostea, Ca Henry Williams primise permisiunea s4-l viziteze. Sau c4 nu stiam daca Reece avea sau nu dreptate. Nu stiam daca ceea ce piatise Charlie fusese sau nu din vina mea.Trei P. de-o parte, imi doream s4 fi putut bea in timp ce-i ser- veam pe clienti la bar, mai ales dupa o zi precum cea pe care 0 avusesem, tare mi-ar fi placut s4 ma fac praf si pulbere. Dar, din pacate, eram destul de convinsa c4 patronul localului nu ar fi apre- ciat catusi de putin si ma vada lesinata in spatele barului, printre sticlele de alcool. Jackson James, cunoscut mai degraba drept Jax, tipul care chiar avea un nume luat parc de pe coperta revistei Tiger Beat’, pusese localul Mona pe picioare muncind cu miinile goale, cu dinti scragniti si hotirare. Inainte si vind el, barul fusese o bodeg’ pri- padita, despre care se dusese vestea ci nu avea decat drogati drept clienti. Nu mai era aga. Jax si-a infasurat bratele in jurul taliei iubitei lui, Calla. Fata i-a raspuns imediat, cu o iubire nedisimulat’. S-a rezemat de el si au rimas unul lang’ altul, nu departe de mesele de biliard, zambind spre un alt cuplu din incipere. Naiba s4-i ia, peste tot erau numai cupluri. Ai fi zis ci era noaptea cuplurilor la Mona gi uitasera si m4 anunte gi pe mine. Cameron Hamilton gi logodnica lui, Avery Morgansten, sta- teau la o masi, el cu o bere, ea cu un pahar de suc in fata, si aratau la fel de adorabili ca intotdeauna. Cu un par rogcat absolut 1 Revist american’ pentru adolescenti (n. tr.)LASA-MA SA TE IUBESC 25 senzational si pistrui, Avery ar fi putut lesne si faci reclama la Neutrogena, iar Cam era genul la de american extrem de chipes. Jax si Calla vorbeau ins cu Jase Winstead si cu Teresa, sora mai mica a lui Cam. Cand apareau cei doi, lumea amutea, erau un fel de Brad Pitt si Angelina Jolie de la Mona. Mai erau Brit si Ollie, bombe sexy blonde. Cel din urma tocmai fi explica unui tip care tinea un tac in mand ci in anul 2015 erau 52 de zile de vineri sau ceva de genul Asta, la fel de bizar. Ultima oar cfnd vorbisem cu Ollie imi povestise despre faptul ci tocmai incepuse o afacere de vandut zgirzi pentru... broaste-testoase. Adic&, o chestie de-a dreptul uau! Mi-am potrivit pe nas ochelarii pe care probabil c-ar fi trebuit s-i port in permanenfi, iar privirea mi-a alunecat din nou spre Jax si Calla si-am z4mbit in timp ce m-am intins sa iau sticla de Jack!, Era nemaipomenit s& vezi cu ochii tdi cum se indragosteau unul de altul doi oameni care chiar meritau si-i giseasca iubirea. Mi-am simtit biata inimi topindu-se de tot cand l-am vazut dandu-i capul pe spate si sirutand-o pe buze. Subiectul serii erau ei doi, de fapt, doar ea. Pleca de luni inapoi in Shepherd, iar Jax inchisese barul pentru public, ca si organizeze © petrecere de ramas-bun — petrecerea despre care ii povestisem lui Charlie. Am turnat o Cola cu whisky pentru Melvin, un tip mai batran decat toat’ vesnicia si care avea practic propriul scaun la bar. J-am zambit, iat el mi-a facut cu ochiul si a apucat paharelul. — Aia-i dragoste adevarata. Vorbele au acoperit melodia rock din fundal, iar omul a dat din cap spre Calla si Jax. — Genul dla ca pentru toati viata. Si fiu sincera, ai fi zis cd in seara aia se raspindise dragoste in bar. Venise pana si Dennis, tipul care lucra cu Reece gi cu frate-sau, impreuna cu nevasti-sa, Stiteau acolo ghemuiti unul in altul. 1Jack Daniels, denumirea unui whisky traditional (n. tr.)26 J. LYNN Melvin avea dreptate, ceea ce mi intrista, pentru ci in noaptea aceea eu aveam si ma bag singura in pat. in fine. — Mada, aga ¢, i-am rispuns asez4nd sticla inapoi pe raft, apoi m-am sprijinit de tejghea. Vrei o portie de aripioare sau ceva de miancat? — Nup, in seara asta ma tin de chestii adevarate, mi-a rispuns si si-a ridicat paharul, iar eu spranceana. Ma bucur pentru Astia doi, a adaugat el dupa ce a luat o gura de bauturi. Stii, fata aia nu a avut cea mai ugoard viatd din lume. Tar Jax... ei bine, 0 s& aiba grija de ea cum trebuie. Eu una eram de pirere cd nu ar fi avut deloc nevoie ca Jax si aiba grija de ea, Calla se descurca singur, dar am inteles ce voia el s4 spuni, in felul lui usor demodat. Nu era nevoie decat si-i arunci © privire ca s-ti dai seama ca i se intamplase ceva rau — riu de tot. Calla avea o cicatrice pe obrazul stang, pe care nu mai incerca s-o ascunda, si-mi povestise deja ce-i facusera flacirile pe restul corpului. Totul se petrecuse pe cand era mica, atunci cand isi pier- duse, de fapt, toati familia. Fratii ti muriseri, mama isi pierduse complet mintile, iar taica-siu diduse bir cu fugitii, nemaiputand suporta situatia. Dupa cum spuneam, era nemaipomenit s4 vezi cum se indra- gosteau unul de altul doi oameni care chiar meritau si-si giseasci iubirea. Melvin gi-a inclinat obrazul de urs bitran spre mine, iar eu mi-am indreptat ochelarii pe varful nasului. — Sicu tine, Roxy, cum rimne, fata drag’? Am privit prin barul pe jumitate gol si m-am incruntat. — Ce vrei si spui cu asta? Mi-a zambit cu gura pana la urechi. — Cand o s4-ti tii si tu bratele in jurul unui barbat? Am pufnit. Nu m-am putut abtine. — Nu foarte curand. — Vestitele cuvinte categorice, mi-a rispuns, ducandu-si paha~ rul la buze.LASA-MA SA TE IUBESC a7 Am clitinat din cap razand. — Ah, nu. Nu-s vestite. Doar adevarate. Incruntindu-se, s-a lisat si alunece de pe scaun. — Te-am vazut séptimana trecut cand intrai in restaurantul ala italienesc cu biiatul ala. Cum il cheama? — Imi place s& cred c& nu ies cu déiefi, 1-am luat eu peste picior. Aga ci habar n-am despre ce tot vorbesti. Melvin si-a terminat bautura intr-un mod care cred ca i-a facut ficatul s se simt mandru. — Iesi cam mult la intalniri, domnigoara. Am ridicat din umeri, fara si-1 pot contrazice. legeam destul de mult si unii tipi chiar se comportau ca niste biietei, daca-si imagi- nau cd o cind ieftind la Olive Garden’ insemna ci urmau si pri- measci vreo recompensa dup aceea. Vreau sa zic c-ar fi trebuit s4 existe naibii o regula conform cireia, inainte si-ti pipaie sani, si te invite micar la un file sau la un homar. — Pai, da, ce poti sa zici de ala care n-avea nici tuleie-n barba? Pustanul dla roscat, a continuat el. Chiar asa, avea parul rosu gi niste puf ca de piersic’ pe fata. Puf de piersic4? Fir-ar, mi-am muscat buzele, abtinandu-mi si nu rad, fiindc’ stiam la cine se referea gi tipul chiar avea 0 pro- blema, nu-i crestea par pe fata. — Vorbesti despre Dean? — Cum |-o chema, mi-a raspuns el cu un gest a lehamite. Nu-mi place de el. — Dar nici nu-l cunosti, i-am raspuns si m-am desprins de bar zambindu-i larg, in vreme ce el si-a dat ochii peste cap. Dac te intereseazi, Dean chiar € un tip de treaba si e mai mare decat mine, si sti. Melvin a mormiit: — E cazul si iesi si tu cu un barbat adevarat. — Te oferi? i-am intors-o. Mi-a raspuns cu un hohot gros, ragusit. 4 Lang american de restaurante specializate in buc&tiria italieneascd (n. tr.)28 J. LYNN — Mii, fata drag’, daca as fi fost mai tanar, ti-as fi aratat eu ce inseamni si te simti bine. — Cum zici tu, am ras si eu incrucisandu-mi bratele peste slo- ganul de pe tricoul meu: CASA ASTROPUFILOR! O FACE MAI BINE. Mai vrei ceva de biut? Iti dau bere de data asta, e clar c& nu mai ai nevoie de tarie. A chicotit scurt, apoi a capatat brusc un aer serios cand m-a intrebat: —Te conduce cineva la masini disear’, dupa ce termini treaba? Mi s-a parut o intrebare destul de ciudati. — Intotdeauna mi conduce unul dintre tipii de aici. — Foarte bine. Trebuie sa fii atent4, a urmat el. Cred c-ai auzit si tu de fata aia de prin Prussia, nu? E cam de-o seam cu tine, gi tot aga, locuia singuri, lucra pani tarziu. Intr-o seari a urmirit-o unul pani acasa si-a aranjat-o bine de tot. — Parc4-mi amintesc c-am auzit la stiri despre ea, dar am cre- zut cd era un tip pe care-1 cunostea. Un fost iubit sau ceva de genul asta. El a dat din cap gi a luat sticla de bere pe care i-o oferisem. — Ultima data cand am auzit la stiri, spuneau cd |-au eliberat din lipsi de probe. Acum se crede cf ar fi fost un strain. Prussia nu-i prea departe de aici. Ti-o amintesti pe fata aia care-a dispirut acum o luna? Shelly Winters, parc’ asa o chema. Fata aia care locuia in Abington? N-au gisit-o nici pana acum. A inclinat sticla spre mine, iar eu mi-am amintit ca prin ceata pozele cu persoane disparute de pe Facebook. Daci memoria nu-mi juca feste, era o tip’ frumusicd, saten4 gi cu ochi albastri. — Sa ai grija de tine, Roxy, a mai spus. M-am aplecat deasupra barului si m-am incruntat, iar Melvin s-a indepartat cu pasi marunti. De data asta, conversatia noastra chiar devenise inspaimAntitoare. 1 Referire la Casa Astropufilor, una dintre cele patru case ale scolii de magie, farmece si vrijitorii Hogwarts (n. tr.)LASA-MA SA TE IUBESC 2g — Vrei si punem un pariu? M-am intors si mi-am ridicat privirea, vizandu-l pe Nick Dormas. Era inalt, brunet si cu un aer visitor; totul la superlativ, ceea ce le fascina pe toate fetele. Avea atitudinea aia de genul ,Am si-ti frang inima’, iar fetele, culmea, se bateau pe el. Am fost putin surprinsa si-l aud vorbind, pentru ci nu vorbea decat rareori cu altcineva in afara de Jax, si nu pricepeam sub nicio forma cum de se cupla cu atatea gagici, cand el era mut ca un mim. Nick era ge- nul de tip care didea-lovitura-si-nu-mai-apirea-niciodat’. fl auzisem la un moment dat pe Jax spunandu-i lui Nick ci n-avea cum sf le interzica fetelor s4 mai intre in bar doar pentru cd nu mai avea el chef si le vada. — Ce fel de pariu? A apucat sticla de tequila si a dat din cap spre Jax. — Ci o sf fie deja in Shepherd pana la sfarsitul siptamanii viitoare. Am zAmbit larg si m-am dat deoparte, facandu-i loc s& ajunga la pahare. — P4&i, nu pun pariu decat dacd ma lasi s& spun cf da, aga este, cdo sa se ducd dupa Calla. Nick a ras bland, un sunet la fel de ciudat, fiindca si asta era ceva ce facea la fel de rar. Nu stiam care era treaba cu el, poate ci era cu tip cu toane si nu avea stof de iubit, dar mie oricum imi placea de el. — Auzi, i-am spus, ia ghici. A ridicat 0 spranceana. — Banana. Un colt al buzelor i s-a ridicat. — E cumva vreun nume de cod pentru ceva anume? — Nup. Doar am simtit nevoia s-o spun. Am apucat un prosop si-am sters un strop de bauturd de pe tejghea. — Dar n-ar fi un cuvant de sigurant& ciudat pentru un joc de BDSM? Cum ar fi ca tipa sa strige ,Banana!” exact in mijlocul partidei? Ar fi extrem de penibil, nu? Nick nu m-a slabit din priviri.30 J. LYNN: — Am citit o carte in care tipa a strigat ,pisica” chiar inainte si-gi faci de cap, i-am spus. A fost o fazi demential de haioasa. — Bine, a murmurat el inainte si se indeparteze de mine. Jax era si el la bar, cu ambele sprancene ridicate. — Despre ce naiba ati vorbit voi doi acolo? Le-am zambit lui si Callei. — Despre cuvinte de siguranta folosite in timpul partidelor de sex sado-maso. Calla a facut ochii mari. — Hm, bine de stiut, uite ceva la care chiar nu mi asteptam. Am lisat si-mi scape un chicotit si, deodata, m-am simtit mult mai linistiti decat fusesem toat ziua. — Va dau ceva de baut? i-am intrebat si zambindu-i Callei cu o fata de Joker drogat. Ce ziceti de-o tequila? Ea s-a tras inapoi si aproape ci m-am asteptat sd se ia de mine. — La naiba, nu! Nu vreau niciun strop din licoarea diavolului. Jax a izbucnit in ras, lisandu-si bratul si alunece peste umerii ei gi trigdnd-o aproape de el, cu un gest protector. Ceea ce m-a facut s& scot, in sinea mea, un sunet cam ca un ,Aaahhh!” — Stiu si eu... a raspuns el. E destul de placut si tii in brate si o sticla. Imbujoratd toat’, Calla si-a pus mana pe abdomenul lui si a comentat: — Cred totusi ci am sa stau departe de ea. Am sfarsit prin a-i oferi lui Jax sticla de bere Bud Light si Callei o limonada concentrata. — Imi place tricoul tiu, a comentat Calla ducdndu-si sticla spre buzele rogii. O si-mi fie dor de tine gi de tricourile tale. — Si mie o si-mi fie dor de tine, am rabufnit gi, daci m-as fi putut urca pe tejghea, ag fi cuprins-o in brate in clipa aia. Dar te intorci, nu-i asa? C4 doar avem drepturi comune asupra ta, nu? A pufnit in ras. — O s& ma intorc mai devreme decat te astepti. Nici n-o si apuci si-ti fie dor de mine. Stiam, insd ci aveam sa-i simt lipsa.LASA-MA SA TE IUBESC: 31 — O si vin si eu cu ea cAnd se va intoarce, s-a auzit glasul lui Tess de langa Calla si am vazut-o mangaindu-si pletele intunecate gi lucioase. Imi place mult aici. Calla s-a intors si l-a privit pe Jase, care vorbea cu Cam. — Sper ci n-ai de gand si-I lagi deoparte, nu cred c& o si-ti mearga. — N-as face niciodat una ca asta, a raspuns Tess privindu-ma. E asa o partida... Mi-am intors privirea spre tipul chipes cu ochi cenusii cunos- cut drept Jase. — Ca bine zici. — Ei bine, fetelor, gata, a venit timpul s4 plec. Jax si-a lsat bratul jos si a sarutat obrazul Callei, spunand: — Recunosc ins& ci Jase e de vis! Pana si ew m-ag da la el. Si a spus-o indeajuns de tare ca Jase si ne arunce o privire confuzi, dar tot sexy, aga ci am pufnit intr-un hohot de rsete si chicoteli ca de hiena. Tess a clatinat din cap si s-a sprijinit de Calla. — Pe bune acum, ne place aici. Si lui Cam, si lui Avery. E un loc in care s& evadezi. — lar tu poti veni oricand in vizita la noi, mi-a spus Calla. Am dat din cap absent’, iar usa de la intrare s-a deschis. In seara asta puteau veni numai apropiatii lui Jax si ai Callei, aga ci mi asteptam si o vad pe Katie, care nu-si facuse inc aparitia, dar nu ea intrase. Reece a pisit in bar imbracat asem4nitor cu ce purtase mai devreme, iar inima mea toanta mi-a sirit din nou din piept. Era vineri noaptea, iar el, ca ofiter, n-ar fi trebuit oare sa fie la munca? La naiba! Nu le-a dat nici cea mai mica atentie baietilor care stateau ingramAditi in jurul unei mese. Si-a indreptat instantaneu atentia spre bar. Privirile ni s-au intalnit. Partile femeiesti ale corpului meu au intrat imediat in actiune. De dou ori la naiba!32 J. LYNN De fiecare data cand il vedeam mi se tdia respiratia. Poate din cauza felului in care pigea — ah, mii de draci, venea direct spre bar! M-am rasucit pe cAlcaie si privirea mi-a aterizat asupra lui Nick. — Mi duc si verific stocurile, am zis. — Poate cd intr-o buna zi o si-mi spui si mie de ce faci ches- tile astea, a inceput Calla si bombane, dupa care n-am mai auzit nimic, fiindc4 deja-mi migcasem fundul de la bar. Era probabil o reactie complet aiurea, mai ales ci el fusese dra- gut si venise si-mi dea vestea personal, de dimineati. Ma gandi- sem la el toata dupa-amiaza. La el si la Henry Williams, care voia s& repare raul facut. Sa repare... hm, de parca ar mai fi fost ceva de reparat. Doamne, imi venea si rad. Am luat-o la fuga pe coridor si m-am ascuns in depozit. Am inchis usa in urma mea, m-am prop- tit in ea gi am eliminat tot aerul din piept, fluturandu-mi suvitele mov si satene care-mi intraserd in ochi. Nu aveam deloc chef s& ma gandesc la Henry si, oricat de ingrozitor ar suna, nu aveam chef si ma gandesc nici la Charlie. Eram in sfarsit intr-o forma bund, plus ci mai aveam c4teva ore bune inainte s4-mi termin tura gi sa ma pot prabusi. Asa c& mintea mi-a luat-o spre Reece si tot nu-mi dideam seama de ce oare batuse drumul special pana la mine si-mi vor- beasca despre Henry. E drept, fuseseram candva cei mai buni pri- eteni din lume, dar de unsprezece luni ne aflam intr-o zoni de restrictie. Pe care el o incalcase si nu mai stiam ce sa cred si nici ce insemna asta. Probabil cd nu avea nicio insemnitate, dar n-avea cum s& nu insemne nimic, pentru cd Reece... ei bine, pentru ci luase cu el o bucatd imensa din sufletul meu cu unsprezece luni in urma. Tar el habar n-avea. Am asteptat cinci minute bune, socotind ca probabil Reece primise deja o bautura de la Nick. M-am desprins de usa, mi-am dat parul pe dupi urechi si am deschis-o. — Fir-ar! am tipat si m-am impleticit inapoi in incdpere.LASA-MA SA TE IUBESC. 33 Reece se afla chiar acolo, cu mainile pe cadrul usii, cu barbia in jos si cu maxilarul inclestat. Nu prea vesel. — Gata, te-ai siturat s% te ascunzi? — Nu... nu ma ascundeam deloc, am spus si un val de caldura mi-a invadat obrajii. Faceam doar inventarul, — Aha. — Asta ficeam! Si-a ridicat o spranceana. — In fine, nu conteazi, trebuie si mi intorc la treburile mele, asa ca poti, te rog, si-ti iei... —Nu. Am ramas cu gura cAscat’. — Nu? S-a indreptat, dar in loc si se dea inapoi, a inaintat gi a blocat usa. Bicepsul drept i-a zvacnit cand a trantit usa. — E cazul si stim de vorba. Acum, a spus. Ah, Doamne! — Amice, si stii cd noi doi nu avem despre ce s vorbim, l-am anunfat. Reece inainta spre mine, iar eu ma trigeam inapoi, fara si-mi dau seama ce ficeam. M-am lovit de un raft. In spatele meu s-a auzit zgomot de sticle, iar el s-a postat chiar in fata mea, atat de aproape, incat atunci cand am tras aer in piept, i-am adulmecat aroma proaspita si ricoroasa a apei de toaleta. Si-a proptit minile pe raft, de-o parte si de alta a umerilor mei, apoi a reugit si se apropie si mai mult. fi simteam pe obraz aburul cald al rasuflarii. Un fior slab si-a croit drum pe gira spina- rii mele, Uau! Partile femeiesti in actiune, motoarele pornite, eram gata de decolare! Aveam s4-mi dau palme mai tarziu. — Am lisat chestia asta dintre noi si dureze deja prea mult, mi-a spus incercand si-mi surprinda ochii larg deschisi. Albastrul... Doamne, era ca de cobalt, un albastru greu de sur- prins si de redat in acuarela.34 J. LYNN Mi-am simtit limba grea. Nu mai fusese asa de aproape de mine din noaptea aceea, cand toti erau beti manga. — Nu e nimic intre noi, i-am rispuns. — Pe dracu’, Roxy! Mi eviti de luni intregi. — Nu, nu, i-am zis pe un ton absolut patetic. Gura lui era chiar lang’ a mea si-mi aminteam foarte bine cum ma simtisem cAnd si-o lipise de a mea. Era o combinatie irezisti- bila de ceva tare si moale si-mi aduceam aminte gi de cat de puter- nic era. Cum mi luase pe sus si cum... Si chiar era cazul sa incetez, si nu ma mai gandesc la ce a fost. — De unsprezece luni, a continuat el pe un ton si mai profund. Unsprezece luni, doua siptimani gi trei zile. De exact atata vreme mi eviti. Doamne sfinte, oare tocmai imi spusese ci le numarase? Fiindc4 da, avea intru totul dreptate. Exact de atata vreme mi tinusem departe de el, ma rog, cu exceptia datilor in care-i spusesem si se duc’ dracului. — O s& vorbim despre ultima oara cand noi doi am purtat o conversatie decenta. Ba nu, nu urma si vorbim deloc despre asta. Si-a aplecat capul si i-am auzit glasul direct in ureche. $i, cand a inceput si vorbeasca, degetele mi s-au inclestat de marginea raf- tului de care ma tineam. — Da, iubire, o s& vorbim acum despre noaptea in care m-ai dus acas4 cu masina. Am inghifit cu greu, speriata. — Vorbesti... vorbesti de noaptea in care te-ai imbatat critd si a trebuit si te duc eu acas% cu magina? Reece si-a ridicat capul si m-a sfredelit cu ochii lui albastri.O bund bucata de timp niciunul nu a scos vreun sunet, iar eu m-am simfit impins4 inapoi in timp, in urmi cu unsprezece luni, doua siptamAni i trei zile. Cand el statea la bar si flirtam unul cu altul asa cum o faceam de obicei, de cand se intorsese de pe mare. Cand revenise acasi din armat’ am simfit amandoi cd anii in care fuse- serim despartiti disparusera. Prin cap imi treceau iar ganduri deLASA-MA SA TE IUBESC 35 miaritis si de facut copii, desi ma hotarasem s% nu mi agit de flirtul cu el, Cu toate astea, eram indragostitd pana peste cap si mai eram si fraieri pe deasupra. In noaptea aia m-a rugat si-l duc acas& cu magina, iar eu am crezut ca face, in sfarsit, prima miscare, ce-i drept, un mod cam ciudat de a o face, dar n-am mai apucat atunci s despic firul in patru. Fusesem dintotdeauna topita dupa tipul Asta si ti cerseam orice urma de atentie, asa ci am facut-o. Am ajuns la el acasa, |-am urmat induntru si... si eu am fost cea care a facut, de fapt, prima miscare. Mi-am adunat tot curajul de care am fost in stare gi |-am siru- tat de indata ce a inchis usa apartamentului. Lucrurile au luat-o curand razna. Hainele ne-au zburat in toate pirtile, corpurile ni s-au atins gi eu... — As da orice si-mi amintesc noaptea aia, a continuat Reece privindu-mé drept in ochi, cu un glas din ce in ce mai bland. As da orice si-mi amintesc cum m-am simtit inauntrul tau. O sumedenie de lucruri mi s-au intamplat simultan. Muschii abdomenului mi s-au incordat si am simtit crescAnd in mine un val de dezamigire, care mi-a topit furia existenta pana atunci. Am inchis ochii si mi-am muscat buza. Reece a crezut timp de unsprezece luni, doud saptamni si trei zile c& noi doi facuserim sex, sex silbatic, animalic, lipit-de-perete si cd fusese prea beat ca si-si mai aminteasca. Prea crit ca sd-si mai aduc& aminte ceva de dup’ momentul in care ne-am dezbri- cat in hol. Tar eu nu-mi dadusem seama pani atunci cd el fusese asa de ametit, ceea ce era o tampenie din partea mea, avand in vedere ci lucram intr-un bar si stiam cand cineva se imbata turtd si trebuia si nu-i mai dai de baut. La naiba, doar mi rugase si-1 conduc acasi cu masina, pentru numele lui Dumnezeu, numai ci eu... eu etam mult prea obsedata el. Mult prea plina de sperante si mult prea indragostita, inc4t totul mi se paruse altceva. Ma indrigosti- sem de el la cincisprezece ani, ceea ce nu se schimbase in toti acei ani.36 J. LYNN Am rimas in noaptea.aia cu el gi a doua zi cand s-a trezit, mah- mur gi plin de regrete, cerandu-si neincetat scuze gi fara si stie cum si fuga mai departe de mine, am simtit c4 mi se rupe sufletul. in saptéméanile care au urmat acelei nopti a continuat si mi evite de parca as fi avut cium, iar inima mea s-a frant. Tne cel mai trist era cd Reece intelesese totul pe de-a-ndoaselea. Noi doi n-am ajuns niciodata in punctul in care A intra in B. Nu ne culcaserim in noaptea aia. De-abia reusise si ajungi in dormitor inainte sa lesine, iar eu am rimas atunci cu el, fiindcd eram ingrijorati si m-am gndit cd... nu mai conta ce-am gandit. Ideea era ci nu facuseram sex.Patru Coat fi fost mai rau decat faptul ci Reece credea cd facuserim deja sex si regreta ceea ce de fapt nu se petrecuse? Serios acum, ce-ar fi putut fi si mai neplacut? Faptul ci Reece Anders nu su- porta minciuna. De orice fel. Minciuna nevinovatd. Mai mica sau mai mare. Minciuna necesar4. Minciuna indulgenta. De orice fel. Minciuna mea cam intra in categoria minciunilor nevinovate, fiindca nu am pretins niciodata ci am fi facut sex, ci pur si simplu nu afirmasem c4 nu am facut-o. Cu toate cé ma cunostea de cand aveam cincisprezece ani, fusese acolo si vada ce urmase dupa in- tamplarea cu Charlie si in prima noapte in care se intorsese acasi dupd patru ani petrecuti in armata, in acea prima noapte s-a infiin- tat acasi la ai mei. Chiar si acum mama putea si jure ci-venise si mi caute in mod special pe mine, dar familiile noastre se apropia- sera asa de mult intre timp, cd eu aveam dubii. Mi mutasem deja de la optsprezece ani de acas4, aga ci nu m-a gisit. Ai mei m-au sunat atunci, imediat chiar, si au insistat si ma duc acasi la ei. M-am asteptat atunci la cine stie ce grozavie, fiindci maici-mea avea o voce de-ai fi zis ci urma s& faci un atac de cord. Habar n-aveam ca Reece venise acasi, iar el mi-a dat, mai tin minte si acum, cea mai cald& imbrtisare din lume. Aga cd, in ciuda priete- niei care ne unea de cand ajunsese ofiter, stiam ci avea sd se supere. Incepuse si urasc& minciunile cu mult inainte ca eu si-l intal- nesc, iar asta din cauza tat&lui s4u. Nu cunosteam prea multe deta- lii, dar banuiam ci era vorba despre faptul cA o ingelase pe mama38 J. LYNN: lui, din moment ce Reece locuia cu ea si cu noul ei sot, iar tatal lui continua sa iasi cand cu una, cand cu alta. Asa ci, mda, si-1 minti pe Reece era un dezastru de proportii. Reece ma privea stiruitor, in asteptarea unui rispuns pe care nu-l aveam. fn ultimele luni, am vrut de nenumarate ori si-i strig adevarul in fata. Ca nu am facut sex. Numai ci m4 durusera prea tare felul in care se comportase a doua zi si faptul cd m-a ignorat in urmitoarele saptam4ni, ca si nu mai vorbesc de ideea c4 s-a imbatat asa de tare incAt a fost in stare si creada c& se culcase cu mine. Durerea era foarte adanca. Mi-era ingrozitor de jena, eram de-a dreptul oripilata; dacd Charlie ar fi cunoscut situatia asta, probabil ci mi-ar fi tras una peste ceafa. Pentru ci ar fi trebuit si stiu ce ficeam gi nu fusese asa, iar acum plateam cu varf si indesat. Pe urmé, au trecut zile intregi in care am zdcut din cauzd cd m4ncasem prea multd inghetata. Saptaméni intregi in care am crezut cd aveam si pufnesc in plans Ja auzul numelui sdu. Luni intregi in care nu |-am putut privi pe Reece fiira si ma inrogesc ca sangele. Dupa care a trecut si durerea aia. Mi-am adunat toata suferinta si umilinta, mi le-am ftinut in frau, am tras adanc aer in piept si mi-am ascutit limba: — Dupi cum ti-am spus, Reece, nu avem despre ce si vorbim. De-abia imi mai amintesc noaptea aia. Minciuni! Minciuni sfruntate! M-am fortat si ridic din umeri. — Nu s-a petrecut nimic deosebit. A ridicat dintr-o spranceana. — Nu te cred. — Ip inchipui cumva ci esti atat de bun la pat, incat si-mi amintesc o noapte cu tine beat crit? i-am intors-o. — Nu, mi-a raspuns, dar a schitat un suras pe jumitate fortat. Nu-mi venea si cred ci se afla tot acolo. — Vreau si spun ca probabil iti amintesti o multime de lucrusi, din moment ce m-ai evitat atata vreme. La naiba, in privinta asta chiar ci avea dreptate.LASA-MA SA TE IUBESC 39 — De fapt, ¢ mai degraba ceva de genul prefer-si-nu-mi-mai- amintesc, am Zis si, in clipa in care vorbele mi-au iesit de pe buze, am vrut si mi le retrag, fiindca erau pline de rautate. Chiar daca nu faceam decat sa-1 evit si si-] iau peste piciors, nu era ceva care st-mi faci placere. Buzelei s-au subtiat cand si-a plecat capul intr-o parte. Lumina stralucitoare a neonului i-a alunecat peste linia ascutitd a maxila~ rului. Am numirat o alti bataie a inimii si m-am asteptat si-mi arunce o insulta. O meritam dupa ceea ce-i spusesem, dar nu asta am primit. ——~ Scumpo, ag vrea s4-ti pot spune cA stiu cd ti-a placut, fiindca mi-e clar c-ag fi fost in stare si te fac sA te simti bine, a reluat discutia pe un ton scizut, iar nodul din stomac mi s-a adancit si mai mult. Amintirile m-au napadit deodata si mi-am pierdut rasuflarea. Chiar si ametit de bautur’, imi dovedise cd ar fi putut sd facd totul exemplar. O noapte de neuitat, in sensul bun. Buzele mi s-au intre- deschis si am tras incet aer in piept in timp ce prin vene simteam un val de caldura. Am observat cum privirea lui se oprea asupra buzelor mele si pieptul mi s-a ridicat imediat. Privirea i-a ramas acolo indeajuns de mult incat si-mi treacd prin minte o idee nebuni, regina tuturor ideilor nebune din lume, dat fiind ca, atunci cand imi trecea prin cap asa ceva, neaparat se termina rau. $i totusi, desi stiam asta, n-am facut nimic si ma opresc. Am crezut ci Reece voia si ma sarute, dup4 cum statea, cu privirea fixatd asupra gurii mele. Am mai tras o data aer in piept, fara s4 mai fiu convinsd c-ag fi vrut sa-] opresc. Dar ce naiba spu- nea asta despre mine? C4 o cdutam cu lumanarea. Ridicéndu-si ochii si-mi intalneasca privirea, si-a dres glasul: — Dar stiind cat de beat am fost, nu mai sunt sigur de nimic. Nu mii... — Trebuie s4 mi intorc la treaba, |-am intrerupt. Nu mai puteam continua discutia. Trebuia si o iau cat mai repede din loc, inainte si-mi pierd capul de prea multa dorinta amestecat cu o nevoie de a-I face s4 simt& mai bine. Am incercat40 J. LYNN si md strecor pe sub bratul lui, dar si-a schimbat imediat pozitia corpului. La cat de inalt si de bine facut era, nu aveam nicio sans4 si mi strecor pe langi el. — Pentru numele lui Dumnezeu, nu mai fugi de mine! Mi-am lisat miinile si cada pe lang corp si am inclestat pumnii. — Nu fug. Privirile ni s-au intalnit din nou si m-am trezit prinsa iar in capcana. Cu varful degetului mi-a impins cu griji ochelarii in sus, pe nas. Biata mea inimé a tres&rit drept raspuns la gestul pe care inainte obisnuia s4-l faca deseori. » lrebuie sa-i duc s& mi-i ajusteze”, obisnuiam eu s4-i spun. Iar el imi rispundea invariabil cu: ,Nup, de ce? imi place si-ti pazesc ochelarii”. Doamne Dumnezeule, pana si amintirea aia imi pro- voca dureri de inima. — Roxy, spune-mi, ti-am gresit cu ceva? Am intepenit, de parcd mi-ar fi turnat otel pe sina spinarii. — Poftim? Reece isi schimbase complet postura. Era tot aproape, cu mai- nile proptite pe acelasi raft de-o parte si de alta a mea, numai cd mi se parea c-si pierduse aerul arogant care-i emana de obicei prin fiecare por. —Ti-am facut cumva vreun rau? Am rimas cu gura cascati. Daci-mi ficuse vreun riu? Da. Imi rinise sufletul, imi faramase inima, dar nu cred cd la asta se referea acum. — Nu, Doamne, nu. Cum poate si-ti treacd aga ceva prin minte? A inchis ochii si a rasuflat prelung. — Nu mai stiu ce s& cred. Doamne Dumnezeule, am simtit cum mi se strange sufletul. Trebuia s4-i spun adevirul. Nu conta cat de mult imi fusesera r4nite sentimentele si mandria, nu-1 puteam lisa si creada aga ceva despre el. Mi-am pregitit vorbele, imi stdteau pe varful limbii. — Near fi trebuit si se intample niciodati, a continuat el. Noi doi... nu asa.LASA-MA SA TE IUBESC. 4l Vorbele mi-au pierit precum o picitur’ de ploaie intr-o rafala. Stiam ca era aiurea si m& supar din cauza ci el spusese ca n-ar fi trebuit si se intample, cind, de fapt, nici nu se intamplase, dar tocmai asta era chestia. Din gura mi-au iesit alte cuvinte: — Tie chiar iti pare rau, nu? am rostit cu o voce mult prea rigusita. Sunt constient& ci n-oi fi eu prima tip’ cu care te-ai imbitat si... — $i cu care nu-mi mai amintesc cum a fost? m-a intrerupt el. Mada, esti singura fata cu care am facut asta. N-am stiut daca si ma simt usuratd sau de-a dreptul insultata. Am clatinat din cap, luptandu-mi cu amestecul de emotii. — Iti doresti ca noaptea aia si nu fi existat niciodati, asa-i? — Da, asta imi doresc, a rispuns si adevarul m-a izbit ca un glont in piept. Pentru c4 am vru... Usa de la depozit s-a deschis brusc. — Fir-ar s& fie, m& nimeresc gi eu exact cdnd nu e cazul, in situafii din astea, s-a scuzat Nick. Imi pare ru, mda... imi cer ier tare ci vi deranjez. Trebuie doar si iau niste chestii. $i iat cum scaparea mea a venit sub forma unui tip taciturn si aiurit, dar calul de dar nu se cauta la dinti. M-am folosit de acel moment de neatentie. Reece si-a lasat bratele in jos si s-a intors cu spatele la mine. Nick venise dupa servetelele imprimate cu noua sigld a barului. Am tasnit departe de Reece si m-am strecurat prin usa intredeschisa. Nu i-am aruncat lui Nick nicio privire, iar bata- ile inimii care-mi rasunau in urechi au acoperit orice vorba pe care ar fi putut-o rosti cei doi in urma mea. Arsura aia ciudati din gat era pe fond alergic. In mod sigur era igrasie pe undeva prin cladire, mi-am spus eu indreptiéndu-ma spre bar si fortandu-mi si le zambesc larg fetelor adunate acolo. — Ia spuneti, mai vreti o bautura? le-am intrebat voioasi, intinzandu-mi aproape pe bajbaite dupa o alta sticla. — Nu mai e nevoie, mersi, mi-a rispuns Calla privind pe dea- supra umerilor mei.42 J. LYNN Nu era nevoie si mA uit, stiam deja cd Reece iesise din depozit. L-am vazut in cateva secunde traversind barul si asezandu-se pe scaunul liber de lang& Cam, cu un aer resemnat. — Esti bine? mi-a soptit Calla, sincer ingrijorata. Am zambit cu gura pana la urechi. — Sigur ci da. Am zarit indoiala de pe fata ei, dar m-am intors cu spatele, mi-am impins ochelarii pe nas si m-am striduit s4-mi revin. Era noaptea ei; a ei gi a lui Jax. Nu era cazul si-mi poarte tocmai mie de grija acum. Mi-am frecat fata cu miinile si, probabil, mi-am sters gi ultima rimasiti de machiaj. In fine, nu c4 ar mai fi contat. Mi-am aranjat ochelarii $i m-am intors din nou spre ele. Calla, Tess si Avery mi tintuiau cu privirea. Am tras aer in piept, simtind cum mi zgarie pe gat, apoi mi-am apucat tivul tricoului si |-am intins. — Vreti si stiti de ce o face mai bine Casa Astropufilor? Avery mi-a zambit si s-a aplecat spre mine. — Vrem cumva sa stim asta? Am incuviintat neribdatoare. — Ah, da, da, sigur cA vreti. Tess a topait, mult prea entuziasmata s4 mai auda si motivele pentru care era bine sd apartii de Casa Astropufilor, si cred cd am inceput s& o plac chiar atunci, dar pe Calla nu am dus-o de nas. Muscandu-si buza de jos, m-a privit cum ii turnam lui Avery inci © apa minerala. Tar eu nu mi puteam abfine sa nu privesc spre locul unde stateau biietii. Cam i Jax, care pareau pe punctul de a lega o prietenie pe viata, discutau aprins cu Jase. De indata ce am privit spre cealalti parte a mesei lor, am uitat ce faceam cu lingura de gheata. La naiba, nici nu-mi aminteam cand pusesem mana pe ea. De ce oare o tineam in mana? Ochii lui Reece i-au intalnit pe ai mei si am simfit cum rama- neam treptat fara aer in plam4ni. Privirea lui era atat de intens4 incat elimina orice distanta dintre noi. Atunci m-a izbit urmatorul gand: de ce alesese tocmai seara aceea ca si reia legitura dintre noi? Nu ci ar fi contat, dar eram curioasi totusi.LASA-MA SA TE IUBESC 43 Nu aveam nevoie de niciuna dintre puterile lui Katie — ea era convins4 cA, atunci cand cdzuse de pe bara pe care dansa si se lovise la cap, isi dezvoltase puterile de clarvazitoare. Reusisem si scap de el in depozit, dar inc4 nu terminase discutia cu mine. Perechea de ochi de un albastru vibrant, precum cerul care in amurg isi pierde din stralucire, scrutau incdperea pe sub genele dese de pe chipul bronzat auriu. Pe fata continua sd i se vada sarmul biietesc, dar linia puternica a maxilarului, incipatanata gi dominatoare, si buzele bine conturate vorbeau doar despre mascu- linitate, despre nimic altceva. O frumusete care putea fi dura, dar si maiestuoasi. Am continuat s4 privesc p4nza, apoi pensula din mana mea, cu varful patat in albastru. La naiba cu toate, imi venea si le azvarl intr-un cos! $i nu intr-unul din acelea ieftine, ci intr-un Longaberger’, de care colectiona maici-mea. Tar 0 facusem. Am rezistat tentatiei de a azvarli cu pensula in pictur’ si m-am intrebat intr-o doari daci pensula avea un méner indeajuns de ascutit si-mi fac o lobotomie, fiindca asta ar fi fost singura scapare ca s4 nu-i mai pictez fata lui Reece. Din nou. De nenumiarate ori, adici. Nu numai ci era oarecum patetic, dar era si destul de infiorator, daca te gandeai mai bine. Adica, ma indoiesc ci Reece ar fi apre- ciat in vreun fel daca ar fi stiut cA-i pictez sau schitez chipul. Eu una m-as fi speriat de moarte si stiu cd vreun tip imi picteazd chipul in secret sau ci are nu stiu cate alte versiuni ascunse prin dulap. Doar dacé nu cumva era vorba de Theo James sau Zac Efron. Probabil ca nici Reece n-ar fi vrut si stie ca. m-am trezit cu privirea lui intiparita in minte, fiindcd il visasem. Din nou. De mult prea multe ori. * Longaberger, companie americana producatoare de cosuri din arfar (n. tr.)