YANIS VAROUFAKIS © SCURTA ISTORIE A CAPITALISMULUI eG54 Yanis Vanourakis bucurie tuturor celor din jurul sau si bucurandu-se prima cara cu adevarat de viata. Faust face exact pe dos, daca te gandesti un pic. El nu acumuleaza profit si nu respinge pli- cerile vietii, dimpotriva, se bucura cu totul de viata vreme de douazeci si patru de ani, fiind de acord sa pliteasca o dobanda, considerabila pentru asta Care dintre cei doi, Scrooge sau Faust, crezi ci e la zi cu nevoile noii societiti de piatd existente deja in vremea in care si-a scris Goethe piesa? Faust, desigur. De ce? Deoarece, dac am fi cu tofii Scrooge ~ avari care aduna gi tot aduna, fra si imprumute sau si cheltuiasca -, atunci economia societitii de piata ar incremeni complet. S4 revenim acum la acest fenomen. 4, Magia neagra a bankingului Ca orice ecosistem, economia moderna nu poate supra- Viefui fara reciclare. Asa cum animalele si plantele recicleaza constant oxigen si dioxid de carbon de la ceilalti, tot aga tre buie sa recicleze si muncitoriisalariile, cheltuindu-le in maga- zine, iar afacerile trebuie sa recicleze veniturile, cheltuindu-le pe salarii. Pentru a putea supravietui si unii, si ceilalt. $i, daca esecul reciclarii in cadrul ecosistemelor duce la desertificare, esecul reciclarii in economie duce la crize care conduc la Siricie devastatoare si privare. In timp ce scriu randurile acestea, Grecia, tara mea 5i ara Pe care o consideri patria ta, desi tu traiesti in Australia, tocmai traverseaza o asemenea crizé devastatoare, Australia, Statele Unite, Marea Britanie si cea mai mare parte a Europei u experimentat o catastrof’ similara in anii '30. O criza atat de atroce, ca scriitorul american John Steinbeck s-a simtit Ispirat si scrie faimosul siu roman The Grapes of Wrath Th cel de-al dowizeci si cincilea capitol al c&rtli, Steinbeck escrie cum tone de cartofi erau aruncati in rau si cosuri cu Portocale erau stropite cu kerosen, pentru a nu mai fi comes- tibile, in timp ce milioane de oameni erau flamanzi. In locul Feciclarii, era preferata distrugerea fara nicio noima. Acesta in care apare celebra lamentare a autorulu creat fructe noi pe lume nu pot crea un sis- fem datorita caruia aceste fructe si fie mancate de flimanzi56 YaNis Vanouraxis Si ruina atarna deasupra taii ca o cumplité napasta... si in ochii oamenilor se oglindeste dezastrul: si in ochii flamanzilor se vede cum creste mania. In sufletele oamenilor, fructele maniei se implinese si cresc in greutate, se coc in asteptarea culesului ce va sa vie Cum a fost posibil si se intample una ca asta? Raspunsul Poate fi gisit in calea prin care societatile de piata pot si-si Piarda foarte usor capacitatea de reciclare. In miezul acestui esec al reciclitii, vei recunoaste, daca privesti indeaproape, 6 figura familiara: bancherul Oare ce au bancherii de reusesc si fie antipatizati de atat de multi dintre noi? Poate ca noi, toticeilalti, suntem pur gi simplu invidiosi pe averile lor. Ins, asa cum voi incerca si te conving in continuare, s-ar putea si fie vorba despre mai mult decat invidie la mijloc. Exist 0 cauzi mai profundi — odata ce cdmataria nu a mai fost considerata un picat, bancherii au primit permisiunea de a taxa dobanzi la imprumuturi, iar bankingul a dobandit superputeri, puterea de a recicla cantitai enorme, dar si puterea de a opri brusc si cu efect devastatoare reciclarea Da-mi voie si explic Antreprenorii, ca niste calitoriin timp Sa spunem ca un antreprenor care se ocupa cu produce- rea lénii ia un imprumut de la un proprietar de pamanturi Pentru a inchiria bunurile, munca, pamantul si masinile de care are nevoie pentru a demara procesul de productie si a incepe o afacere noua. Mai precis, ce se petrece aici? Evident, antreprenorul imprumuta de la proprietar, sperdnd ca, atun¢i cand va vinde lana produsd, va reusi si-si achite datoria, Dat, John Steinbeck, Fructele maniei, pp. 651-652, traducere de Dumitri Mazilu, editura RAO, Bucuresti, 2005 Economia pe injelesul fiicei mele 57 Daivind Iucrurileintermeni economict, puter spune ci antre- jprenorul imprumuti valoare de schimb din viitor si o aduce inprezent Bs cr sera acest proces ti formatal und Alin guint fifico-fantastic,ni-am imagina pe fermier privind viitorul rintr-o membrana semitransparenta, prin care distinge cu feu ce va si fie. Observand o oportunitate, antreprenorul astr ridii o mand, impinge degetee prin membrana si cu fpsmucitura puternica, is trece bratul dincolo de membrana Elrimane in prezent, dar mana lui trece dincolo, in vitor Bajbaind, apuca nistevaloare de schimb si, printr-un alt gest ruse isi retrage mana prin membrana inapoi in prezent Presupunsnd ci antreprenorul a observatsuficient de clar viitorul, vanzarea recoltei de land va fi pe cat de reusita a Ianticipat, producind suficienta valoare de schimb pentru afi achita imprumutul. Dar, daca s-a ingclat si nu va reusi Si transforme in realitate un vitor in care exist valoare de Schimb, atunci el va fi tulburat curgerea fireasca a timpului Geea ce, asa cum iti va spune orice specialist in povest stiin fifico-fantastce, e un scenariu ce trebuie evitat cu orice pret Tacapabil si achite imprumutul, afacerea sa se va pribusi Dacd antreprenorii sunt oportunist ai calatorillor in timp, bancherii sunt agenti lor de turism incorigibii. In contextul Rostru stingitico-fantastic, ambitile antreprenoriale nelimi fate se traduc in vitoarea valoare de schimb extrasa din viitor Biadus in prezent prin membrana timpului, $i cum e postbil SEimprumui sume mici de la familie, prieteni si colaboratori Beeesul nelimita la imprumuturi marie mult mai complicat, Aici intervin bancherii, Bancherul, ca agent al calatorieiin timp Ce fac bancherii? Majoritatea oamenilor cred ca bancherii Atloneaza ca intermediari intre persoanele care au economii58 Yanis Varourakis de care nu au nevoie imediat si persoane fara economii care Vor sau au nevoie sa imprumute bani. Ca iau depozitele celor care au economisit, Ie imprumuta celor care au trebuintS, plitesc o parte din ce iau de la debitori catre creditori si fac profit din diferentele ramase. E adevarat ca asa a inceput acum mult vreme bankingul, dar cu siguranta nu cu asta isi ocupa timpul bancherii de azi. Sa zicem ci Miriam face biciclete gi solicita un imprumut de 500000 de lire de la un bancher, bani pe care intentio- neazii si-i investeasca intr-o masinarie care ii va permite si faureasca astfel cadre de bicicleta din fibra de carbon, mai usoare si mai rezistente. Intrebare: de unde va lua bancherul 500000 de lire pentru ea? Nu te grabi sa raspunzi ,Din depo- zitele bancare ale altor clienti*, pentru ci rispunsul corect, este: ,De nicaieri — din atmosferat! ‘Cum? Simplu, Bancheral noteaza cifra cinci urmata de cinci zerouri in dreptul numelui lui Miriam si al numarului sau din baza de date electronica ori in registrul contabil in care figureaza balantele clientilor. Cand isi verifica balanta, ‘Miriam constat’ cu bucurie ca pe ecranul bancomatului apare suma de 500000 de lire si vireaz imediat banii catre produ- catorul aparatului de care are nevoie. $i cu asta a fost creat din nimic jumatate de milion de lire. Un economist genial spunea candva c4 ,procesul prin care bancile creeaza bani e atat de simplu cd nduceste mintea' Avea dreptate. Puterea magica a bancherilor de a crea bani din varful pixului sau din cteva taste e terifianta. $i pe buna dreptate. E terifianté pentru ca e foarte greu sa credem ci pulem crea valoare din nimic. Dar sa revenim la momentul in care bancherul a creat 500 000 de lire din nimic, doar prin: tr-o fluturare a baghetei sale magice. Intr-un sens, bancherul a aranjat ca Miriam cea din prezent — 0 antreprenoare care si-a propus s vinda biciclete — s@ ajunga in fata membranei timpului si s8-si intinds bratele catre Miriam cea de peste Economia pe intelesul fcei mele $9 inci ani — 0 prospera femeie de afaceri conducand o afacere de succes cu biciclete ~ si si-i smulgi 500.000 de lire, pe care si le aduca in prezent, si le investeasca in afacerea cu bici- dlete, permitandu-i viitoarei Miriam sa devina o femeie de afaceri de succes. In schimbul responsabilitati’ jumatatii de milion de lire pe o perioada de cinci ani, in care Miriam va deveni din antreprenor aspirant, femeie de afaceri de succes, bancherul taxeazi o dobandi si alte taxe bancare. Cum nu sunt constransi si imprumute din valoarea de schimb existent, bancherii nu au niciun motiv sa inceteze ‘a mai invoca in aceasta maniera imprumuturi ~ prin céteva tastari -, deoarece cu cit mai multi debitori si cu cat mai ‘multi bani creeaza pentru economie, cu atat mai mare va fi profitul lor. La fel cum sobolanii de laborator nu se mai pot opti si actioneze parghia prin care curge méncare odati ce au descoperit-o, bancherii nu se mai pot opri din acordarea imprumuturilor, Dezastrul Pe vremuri, bancherii prudenti acordau imprumuturi lui Miriam si celor ca ea doar daca aveau incredere ci ea Ya investi infelept si va fi capabila sa-si pkiteasca la termen imprumutul. Cu alte cuvinte, bancherii incercau sa se asigure 64 practicile lor nu tulbura succesiunea cronologica - adica Tamomentul scadentei, diferitele ipostaze ale lui Miriam au Produs suficienta valoare in surplus astfel incat sé acopere €ea luat din viitor. Dezechilibrul a inceput sa se faca simtit fn jurul anilor "20. Doua lucruri s-au schimbat. In primul rand, in urma Revolutiei industriale, economiile societatilor de piafd au Stescut enorm, ceea ce a dus lao sporire masiva a datoriilor Recesa, cher alimentarii acestor economii. in al doilea rand, ban- sit c&i de a se proteja de repercusiuni in situagiile60 Yawis VaRourax: in care lucrurile ajungeau la un deznodamant nefericit. De exemplu, odat& acordat imprumutul lui Miriam, bancherii il pot imparti in felii mai mici, pe care mai apoi le vor vinde multor altora. In schimbul unui imprumut de 100 de lire catre banca, cinci mii de investitori primesc actiuni din imprumu- tul de 500000 al lui Miriam. De ce ar investi cineva in aceste actiuni? Deoarece banca le va pliti o dobanda mai mare decat cea pe care ar fi primit-o daca ar fi depozitat cele 100 de lire in seiful bancii (dar mai mica decat totalul dobanzii pe care il are de platit Miriam pentru imprumutul ei). Astfel, ban= cherul si-a recuperat imediat cei 500000 de lire, urmind si incaseze si profitul in momentul in care Miriam isi va plati imprumutul. lar in cazul in care Miriam dé faliment si ajunge in incapacitate de plata a datoriilor, pierderea va fi suferita de cei cinci mii de investitori Stiu la ce te gandesti: undeva la mijloc exista o smeche- rie. $i chiar exista. Cu cit mai multi bani transfer banche- rul citre Miriam cea din viitor, cu atat mai mare e profitul potential si cu atat mai mare posibilitatea bancherului de a castiga bani de la alti investitori. Insi cu cét wzeaz mai mult de puterile sale — ajutind la transferul unor cantitati tot mai mari de valoare din viitor in prezent -, cu atat cresc sansele si perturbe succesiunea cronologics. Sa presupunem cd afacerea lui Miriam are succes: ea produce bicicletele; producatorul masinilor cumparate de ea angajeaz mai multi oameni; acestia cumpara biciclete gi alte bunuri, procesul reciclirii continua si societatea de piat’ isi urmeaza evolutia. Dar, cu cat lucrurile par mai stabile, cu atat mai motivati sunt bancherii si-si foloseasca puterile magice mai des si mai degajat. Ei nu vor observa, dar vrajile lor traverseaz3 de-acum téramul magiei negre: se ajunge in punctul in care imprumuturile acordate sunt att de vaste, ca economia nu poate tine ritmul, iar profiturile realizate nut mai sunt suficiente pentru a le acoper Economia pe intelesul flicei mele 61 De-acum oamenii incep si-si dea seama ca viitorul in ‘are au investit financiar cu tofii nu va veni niciodata. in momentul in care esueaz materializarea cantitatilor uriase de valoare imprumutate din viitor, economia se prabuseste Si presupunem ci, stimulata de entuziasmul cu care banca fiacorda imprumutul, Miriam isi asuma o datorie prea mare pentru afacerea ei. In cazul acesta, in cele din urma va fi fortata si inchida pravalia. Se pare ca a fost escrocat de titre sinele siu anterior, cu ajutorul bancii. $8 presupunem ‘ci Miriam nu e singura si ci o intreaga garnitura de afaceri se chid odata cu a sa si o puzderie de muncitori devin someri. In consecinti, ajung si sufere si magazinele din care igi fac muncitorii aprovizionarea. Pe masura ce se inchid tot mai multe magazine si afaceri, bincile se trezesc pe cap cu tot mai multi antreprenori care nu pot achita imprumuturile, (ea Miriam, Incep si circule zvonuri despre dificultatile bancilor Ingrijorati in privinta economiilor lor depuse la banca pentru Odobanda modesti,, o parte dintre clienti solicita retragerea In numerar a banilor lor. Afland despre asta, tot mai multi nti incep s se teamd pentru economiile lor $i solicita Fetragerea banilor. Dar bincile nu mai au suficient nume- Far pentru a returna banii clientilor, deoarece acestia au fost Amprumutati odata cu imprumuturile inventate din nimic. Pe Miisurd ce 2vonurile despre epuizarea rezervelor de numerat ale bincii se raspandesc, se produce o epuizare bancara: cozi Hungi de oameni care-si cer banii inapoi si un bancher nepu- Kincios care se vede silit si traga obloanele. Deodat, chiar si Petsoanele cu economii consistente se trezesc fara o letcaie. Hii amintesti cind am spus ca datoria este indispensabila gocietatilor de piata? Ca fara datorie nu exist profit? $i ca #8 profit fit nu exista surplus? Da-mi voie sa mai adaug ceva Mezastrele 5) er : te e2 izele sunt generate de acelasi proces care Sarant aza profit si acumulare62. Yans Varouraxis Dupa dezastru urmeaza prabusirea. Toti datoreazi bani tuturor si nimeni nu poate plati. Celor care au ficut econo! mii li se spune ci Je-au fost pierduti banii, intrucét banca in care-si tineau economiile a intrat in faliment. Chiar si cei cu bani pusi la ciorap incep si economiseascd, temandu-se de un viitor nesigur. Procesul reciclarii, pe care se bazeaza o economie, incepe sa functioneze pe dos. Tot mai multi antre- prenori precum Miriam isi pierd clientii, anuleaza investitile in utilaje noi si concediaza din muncitori, Muncitorii conce: diati nu pot cumpara bunuri de la antreprenorii care rezista, impingand companiile supravietuitoare pe buza prapastici. Seinchid firme si fabrici. Nu trece mult timp si tot mai multi muneitori ajunsi someri, care ar vrea si munceasca, nu mai pot fi angajati, intrucat angajatorii, care ar vrea si-i angajeze, se tem c& produsele lor nu vor avea cumpratori Intre timp, familiile nu mai reusesc sa achite creditele cu ajutorul cérora si-au cumparat case. Acestea sunt confiscate de banci, care vor incerca sa le vinda, cautand cu disperare s& recupereze ceva din milioanele disparute, Dat, cu atat de multe case la vanzare si atat de putini bani in buzunarele ‘oamenilor, siruri intregi de cladiri triste raman vacante, iar pretul locuintelor scade vertiginos. Insolventé la scara larga. Somaj de masa. Furie. Acesta este nemesisul care calcd pe urmele mandriei bancherilor. Razbunarea sa furibunda loveste nediscriminat, afectandu-i Inainte de toate pe saci si pe inocenti Cine poate opri aceasta spirala ametitoare a blestemului? Rolul (nu atat de) now al statului Odata intrata in vortexul distructiv, economia mai poate fi salvata de o singura entitate: statul. Incepand cu secolul al X1Xlea, cand societatile de piata au experimentat primele Economia pe intelesul fiicei mel rabusiri, statul ~ sub presiunea celor mai puternici cetafeni fi sii - a fost forfat sa intervina. Dar cum? Invariabil, primul lucru pe care il are de facut statul e si {ntervina in insusi sistemul bancar. Din momentul in care incepe si se extinda panica si bancile pic una cate una, sin- gura cale prin care statul poate opr distrugerea e imprumutul titre biinci, astfel incat acestea si continue si functioneze, Dar statul de unde ia atat de multi bani intr-un interval de timp atat de redus? Poate ca ai auzit de bincile centrale. Fiecare tara — sau, ca si vorbim mai exact, fiecare moneda ~ are 0 banca centrala, Acestea poarta nume diferite de la tara la tara. In Britania i se spune Bank of England, in Statele Unite se numeste Federal Reserve, iar in Australia, Reserve Bank. In Europa continen- tala e cunoscuta simplu ca European Central Bank. Oricum s-ar numi, o banca centrala e un fel de banca detinuta dé stat ai cirei clienti sunt toate celelalte banci, iar banii de aici vin in cantitati uriase. Vad cum pe buzele tale se contureazi deja urmitoarea fntrebare: ,Dar de unde isi iau bancile centrale banii lor?" Sunt sigur ca anticipezi deja réspunsul: ,De nicaieri — din Vizduh!" Da, e adevarat. Asa cum bancherii lui Miriam au inventat o suma in contul ei, banca centrala inventeaza sume Ta randul siu, doar ca nu in contul | fare banca sa il define la banca centrala. $i, asa cum banca dela care a imprumutat Miriam a fost de acord sa fie respon: Sabild de datoria ei Prin forta sa superioara de a atrage siguranta si incredere Sedeclara responsabil de datoriile bancii pana ce aceasta Isitevine. Diferenta e ca, atunci cand inventeaza bani din nimic ~ Imprumutand valoare de schimb din viitor -, banca central Mu o face pentru profit. Scopul sau este si-i salveze pe ban- Airiam, ci in contul pe i ce aceasta o va putea achita, statul, heri de ci insisi si si prevind devastarea economiei de catre64 Yants Vanouraxis magia neagra a acestora. Adoptand rolul ultimei surse dé imprumut pentru bancile normale, se naste o relatie intere fant: banca centrala dobandeste un fel de autoritate asupral lor. Teoretic, banca central poate sa decida ce binci vor ff salvate si ce banci vor fi lisate sa piara, iar prin asta — din nou, teoretic ~ bancile centrale ar trebui sé fie capabile si impund restrict in activitatea bancherilor, in speranta restringeri actiunii magiei negre a acestora. In realitate, lucrurile au ard- tat dintotdeauna ca un joc de-a soarecele gi pisica, in care soa recii-bancheri au avut la dispozitie infinite optiuni de evitare i side ironizare a obstacolelor puse in calea lor de bancherii | bincilor centrale. Oricat de mult s-au stréduit cei din urma s&-i impiedice pe bancheri si aprinda focuri incontrolabile, acestia au scdpat basma curatd aproape de fiecare dati, for. tandu-i pe oficialii panicati ai bancilor centrale sa creeze fluvii de bani noi cu care sa sting flacarile. Realizand cat de putina incredere are publicul ingrijorat in capacitatea bancilor centrale de a ingradi activitatea bancilor normale, dar si pentru a calma spiritele si a preveni falimen- ful bancar, guvernele s-au vazut obligate si mearg un pas mai departe: au garantat si economiile cetatenilor, promitand restituirea banilor in cazul in care o banca sau alta falimen« teaza. Evident, singura cale prin care banca central a unui Stat poate si facd asta e prin inventarea banilor din nimic. »Din nimic!* $tiu: oricat de des as folosi expresia asta, tot iti va prea ciudata, derutanta si tulburatoare. La fel cimt majoritatea oamenilor, dac& nu toti, in vreme ce multi cred <4 acest fenomen e de data recenta ~ c& inainte de aparitia tehnologiilor care permit bancherilor si guvernelor put $ simplu sa adauge cateva cifre in registrele digitale, banii era ceva mult mai real, mai tangibil si mai onest. O nu se poate mai gresita iziune cum: Iti amintesti de domnul Nabuk, muncitorul agricol meso~ Potamian a cérui muncé era platita in scoici? Scoici pe caré Economia pe intelesul fiicei mele 66 pirocratii liderilor au scris niste numere care indicau cota de ne ce trebuie si-i revina domnului Nabuk dupa recolta? Hu exist mari deren inte scoicil gravate i emisile de ani ale bancilor centrale. In principiu, liderii mesopotamieni piteau si scrie orice cifre doreau pe oricat de multe scoici Je-ar fi plicut sa distribuie, asa cum face astizi o banca cen- tral. $i atunci, ca $i acum, important era ca numerele de pe scoici sau ciftele din registre si fie credible, ca productivi- tatea pimantului, bogatia si stabilitatea statului si confere credibilitate promisiunilor legate de grane si bani. in sensul cesta, rolul statului este (nu chiar atat de) nou Ce este totusi teribil de modern si valabil doar pentru societitile de piata e faptul ca de privilegiul de a inventa bani din nimic nu se mai bucura azi doar autorititile, ci si Bincile priv Bancherii si statul: 0 relatie toxica S-ar putea si te intrebi: Ce motivatie mai au bancherii in Glimita imprumuturile in perioadele prospere, din moment Ee tiv ca in momente de cumpana vor fi salvati de stat? Nu Gr fi mai bine ca statul sd salveze bancile — astfel incat s. asiguresupravietuirea economiilor oamenilo si conservarea Sistemului de plati -, dar nu si pe bancheri? De ce sé nu-i fimita acasa fara un ban in buzunar, ca 0 avertizare pentru Festul bancherilor ce ar putea fi tentati sa facd la fel? Din nefericire, aceasta solutie evidenta e spulberata de Contactul cu realitatea dura. Cel mai adesea, politicienii aflati Je guvernare au fost alesi cu ajutorul contributillor consistente le acelorasi bancheri. Prea adesea, politicienii au nevoie de Pancheri a fel de mult cum bancherii au nevoie de politicieni lagi lucru se aplica oficialilor bancilor centrale. Gratie Puterilor lor m: ice, bancherii isi pot acorda salarii mult, mult mari decat cele platite de guvern sau banca centrala, fir66 Yanis Vanouraxts a da explicatii unui public suspicios, asa cum trebuie si facd guvernantii. Din nefericire, de multe ori, functionarii publiei a chror sarcina a fost si supravegheze activitatea bancherilor accept dupa pensionare locuri de munca la aceleasi binci pe care le-au supravegheat. $tiind ce recompense ii pot astepta, oficialii ar trebui sa dea cu adevarat dovada de eroism ca s& actioneze dur fata de bancheri in timpul supravegherii acti vititii acestora, Dar, vai, eroii au fost mereu putini la numan, Aceasti relatie toxica dintre bancheri si stat ti asigura pe bancheri ci nu au niciun motiv si fie precauti. E adevarat c& dupa cate un dezastru isi mai limiteazi temporar activits tile. Ca un sofer care a Iuat amenda pentru depasirea vitezei, acestia vor avea grija o vreme si nu depiseasca viteza legala, dar asta nu va dura mult. La putin timp dupa ce sunt salvati § de autoritatile de stat si revin la starea de stabilitate, banche- Til se intore la jocul lor obignuit, creénd bani de parca ar fi sfarsitul lumi Pentru a ajunge la concluzia acestei istorisiri neplécute, aradox fundamental. Instabilitatea creat de bancheri in societatile de piat poate fi redusi, dar nici odata eradicati, intrucat este alimentata chiar de ceea ce furnizeaza: datoria. Asa se face ci, cu cat un stat e in mai mare masura si asigure stabilitate, cu atat mai sigure sunt conditiile in care poate fi creat datoria, cu atat mai exube~ rani devin bancherii si cu atat mai profunds instabilitatea Pe care acestia 0 creeaza dam peste u Datoriicare nu pot fi platite Ce e de facut cénd un debitor ajunge in faliment gf nu-si poate pliti datoriile? Solugia e una singura: dato- nlile trebuie iertate sau, in termeni economici, prescrise. Ni © chestiune care si tina de etici - daca o fi bine sau rau ca Economia pe intelesul fiicei mele 67 de alta persoani —, fg persoani si nu-si achite datoriile fa doar ceva practic La inceputul epocii victoriene, legea stipula ca persoanele fare nu-si puteau pliti datoriile sa fie inchise in inchisoarea datornicilor pana cand plateau sumele datorate si dobanzile. a fel sunt tratate astizi unele tari ale caror guverne nu-si pot pliti datoriile ~ Grecia noastra e un exemplu. Dar oamenii ita ci societatile de piata au supravietuit crahurilor si pra usirilor din secolul al XIX-lea doar pentru ca legile au fost modificate astfel incat nu toate datoriile sa fie considerate sacre. De ce? Bn primul rind pentru c& tn situatia in care falimentul unei companii ar fi insemnat incarcerarea proprietarilor acesteia, atunci doar cei foarte bogati sau inconstienti s-ar mai fi aven: turat in realizarea unor proiecte ambitioase care s presupun: fiscul neachitarii unor datorii imense. Pentru ca societitile de Pad si fie capabile s& construiasca lncruri foarte costisitoare, tum ar fi centralele electrice sau caile ferate, iar corporatiile si ‘teasca dincolo de un anumit nivel, legea trebuia rescrisi astfel incit, atunci cand o afacere intra in faliment, sa fie pierdute oar proprietatile afacerii respective, iar economiile, casele Sibunurile personale ale celui care o conducea si nu fie con Fiscate. Aceastd idee a ajuns si poarte numele de réspundere Timitata (e cumva ironic ca antreprenorii care detin companii AUiacces la acest tip de protectie din partea executorilor jude- Eitoresti, iar oamenii marungi, care nu detin companii, nu) Un motiv mai pertinent e c& o datorie neprescrisa in Seamna ci afacerile si familiile falimentare vor ramane fa- Himentare pentru totdeauna ~ nu in ultimul rand deoarece iment nu ya Datoriile acorda imprumuturi unei afaceri falimentare imposibil de platit care atarna deasupra capului #€estor oameni ii impiedica si angajeze muncitori, si cum- Béte case sau si-si trimita copiii la studii superioare. In azul unei fe rme care produce mere al ciror pref a scazut,68 YaNts Varouraxis proprietarii fermei, confruntati cu datorii pe care nu le pat plati, se vor simti tentati si distrug’ mare parte din productig lor ~ chiar daca in jurul lor alti oameni mor de foame ~ intr-o incercare de a crea o penurie de fructe care sa impulsioneze cresterea preturilor, exact asa cum a descris Steinbeck in The Grapes of Wrath. Similar, cand un guvern, cum e cel al Greciei contemporane, ¢ tinut intr-un faliment permanent si fortat a se preface cA poate pliti datoriile, va trebui sa extragi la nesfirsit taxe de la afaceri si familii fara a-si reveni vreodata, Nicio companie, nicio familie si nicio tara nu-si pot reveni daca rimane la nesfarsit in stransoarea unei datorii de neplic tit. De asta se spune in scriptura ca datoriile trebuie triate periodic, la fel cum pidurile au nevoie ca unele ramuri cizute sa fie arse, pentru a evita incendiile devastatoare. Desigur ca aceia carora li se datoreaza bani ~ creditorii = z wuzul acestor cuvinte, iar dintre toti creditoril, bancherii protesteaz cel mai inversunat impotriva ideii de anulare a datoriilor. Bancherii folosese toate parghiile ca si convinga pe politicieni si voteze impotriva iertari datoriilor Dar tocmai bancile sunt in cea mai mare misura responsabile pentru nechibzuinta care face ca iertarea sa fie esentialé, in vreme ce bancherii sunt cel mai putin expusi pierderii averilot ori controlului asupra afacerilor lor cand se produc dezastre. Este exemplul perfect de dublu-standard. O lume in care bancherii sunt salvati, dar toti ceilalti debi- tori, inclusiv guvernantii, nu sunt: este pur si simplu cea mal rea dintre lumile posibile. De fapt, este o lume sterila, in care economia produce instabilitate, egec gi fructe ale manici Dar ce s-ar putea face in conditiile in care bancherii fif intr-o menghind indecenta societatea deopotriva cu politici= enii acesteia? Odata blocati in capcana asta, singura salvare € ca cetatenii sa solicite interventia coordonats a statului pen= tru prescrierea datoriilor imposibil de platit. Este singura cale prin care atmosfera poate fi curat eata datoriilof Economia pe intelesul ficei mele 69 poate fi pornit procesul de recuperare. Politica, mai exact, ste singura cale de reinsufletire a unei economii neproduc- tive. Este singura cale prin care pot fi accesate radacinile ese- felui, dar despre asta vom vorbi mai tarziu Parazitul necesar Pe misura ce te maturizezi si experimentezi tot mai mult din urcusurile si coboragurile economiei, vei constata exis- tenta une! ipocrizii de neimaginat: in vremurile bune, banche- tii, antreprenorii ~ oamenii bogati, in general — au tendinta dea se pozitiona impotriva guvernului. Il caracterizeaza termeni de ,frana in dezvoltare“, un ,parazit“ care se hr’ neste din taxarea sectorului privat, un ,inamic al libertatii si antreprenoriatului. Cei mai inteligenti dintre ei merg pana Taa nega orice drept moral al statului sau orice drept de a servi populatia, afirmand c& ,nu exist’ ceva numit socie- fate ~ exista doar indivizi si famili* sau ,termenul societate nue suficient definit incat statul si-l poati servi". Cu toate Aeestea, cind se produce un crah provocat de acfiunile lor, ceiasi oameni care au formulat cele mai feroce discursuri de €ombatere a interventiilor substantiale ale statului in econo- hie cer dintr-odata ajutorul statului. Unde este statul cand vem nevoie de el”, fi auzi lamentindu-s Contradictia exprimati de ei nu e noua. Reflect relatiile Problematice pe care cei puternici le-au avut intotdeauna cu statul. Se tem ci statul va interveni si altereze curba autoim- Dogitirii lor, desi tocmai de interventia statului au disperata Revoie. Inegalitatile pe care le produc societatile de piata Oncentrari gigantice de bogatie, deopotriva cu lipsuri si sia ie la scara larga — le transforma in societati tensionate, Cine 26% nu statul atotputernic le poate proteja in clipa in care Auctele maniei au crescut prea mult pentru a mai fi sustinute Me vita 51 masele disperate se aduna amenintator dincolo de70 YaNts VAROUFAKIS gardurile vilelor? Dar, din nou, daca statul are atat de multi putere incat si tind amenintarile a distanga, va avea suficienta putere si le confiste proprietatile si si-i arunce pe strazi cand) guvernul ajunge in mAinile maselor ‘Unul dintre argumentele cele mai persistente pe care le aduc impotriva statului e cel conform caruia bogitia se prow duce individual, de cétre indivizi eroici. Prin rea e privita ca o confiscare nejustificata a individuale, Nimic mai departe de adevar. Pentru a intelege asta, sA revenim pentru un moment la inceputurile societatiy ‘in momentul in care serbii au fost dati afard de pe urmare, taxas de piata pamanturile lor ancestrale. ‘Cum crezi ca au reugit proprietarii sa-i evacueze atat de eficient pe serbi? Raspunsul este: cu ajutorul statului. Regel impreund cu guvernul siu, le-a dat 0 mand de ajutor prom prietarilor, trimitand armata impotriva faranilor risculal Si cum crezi cé a fost mentinut noua ordine, fundamental societitii de piata? Cum au fost finuti sub control majoritas tea oamenilor traind in conditii de dezumanizare abject it mahalalele din Manchester, Birmingham sau Londra, vecinil la doar cateva strazi distanta cu minoritatea care traia in lux Simplu spus, averile private au fost construite si mentinut pe spatele violentel asigurate de stat Violenta asigurata de stat nu este singurul lucru furnizall de guverne celor puternici pana azi. De fiecare data cand statele si-au folosit banii ca si pliteasca amenajarea de n0 drumuri, tuneluri si poduri pe care si fie transportate bunt rile, s& intretina spitalele si scolile care au asigurat sinatate si educatia clasei muncitoare, si-i sustind pe nevoiasi $1 Pl someri, i pazeasca localititile si orasele sau sé organizezel toate domeniile sale functionarea pasnica si stabili a sociell {ii - oricand au facut orice din cele de mai sus (éar si mull altele) -,statele au asigurat conditii in care anumii individ in special cei mai puternici, si-au urmat linistiti drumul cit 1 proprictatil Economia pe infelesul fiicei mele TL Javutie. Privind din perspectiva asta, statul le-a pus la dispozi fe dintotdeauna celor bogati o minunata polita de asigurare Jarbogatii au risplatit favorul facand tot ce le-a stat in putinta fea si nu-si pliteasca taxele, De fapt, statul nu este singurul care asigura conditii pentru peumularea bogitiel. Daca te gandesti mai bine, bogatia a avut fntotdeauna un caracter profund colectiv — prin reciclare gi prin acumularea treptati a cunoasterii, Muncitorii au nevoie deantreprenori care si-i angajeze, iar antreprenorii au nevoie de muncitori care si le cumpere produsele. Antreprenorii au nevoie ce bancheri care sa le acorde imprumuturi, ban- therii au nevoie de antreprenori care sa pliteasca dobanzi, Bancherii au nevoie de guverne care si-i protejeze, la fel cum. guvernele au nevoie de bancheri care sa alimenteze econo. Breen canibalizeaza inventiile altora si plagiaza fdeile oamenilor de stiinta. Economia se bazeaza pe toti de mai sus. wou Datoria publica: fantoma din mecanism | Cit toate ca au solicitat in permanenta ca statul si continue Bie Fe condi in care avert lor 28 sporeatcS, de ecare eth ctnd cei puternit si boga au primitfactura servicio atului din partea departamentului de taxe, au raspuns cu Phil, smiorcaiel si proteste. Si, cum cei puternici au 0 Si Sebstalald supe statu dspunsul lor a dus la Barta unui fenomen curios: taxele cerute de stat au avut Phares tencinta de a fi foarte mict in comparafe cu chelt ile, dicecte sau indirecte, oper 1 ro ee aac cet al ar ae Bence . ai mare parte a istoriei aca au reusit sa acopere intretine Beopiilor lor, astfel ae cat nici totalul taxelor plitite d et lo de acestia fost vreodata suficient de consistent. Ne intrebiim, aga- ar, de und 1 nde provine surplusul de bani? Raspunsul este: din72 Yants Varouraxis datoria publica. $i cine a asigurat guvernelor imprumuturile solicitate? Bancherii, desigur! $i de unde au avut bancherii bani? Nu mai e nevoie si-ti spun ca din vazduh, asa cum au facut in cazul imprumutului lui Miriam. Incepi sa intel cum stabilirea unor taxe reduse functioneaza de doua ori in favoarea bancherilor. Cu toate acestea, cand te uiti la televizor, cand ii asculti pe politicieni vaitandu-se de nivelul datoriei publice, promi- and verzi si uscate pentru tinerea sub control a acesteia, s-ar Putea sa crezi in mod eronat c4 datoria guvernamentala — sau datoria publica, asa cum e indeobste cunoscutd - e 0 chestie groaznica, ceva asemanitor virusului variolei, pentru eradicarea cdruia trebuie luptat in permanenta. Argumentul celor care considera cd statul e un obstacol in calea afacerilor Private spune ci un guvern care cheltuie mai mult decit isi permite fara a reusi si echilibreze balanja e un guvern care se indreapta spre dezastru, Nu te lasa pacalita de retorica asta. E adevarat c4 o datorie publica prea mare poate cauza batai de cap majore, dar si o datorie publica prea mica e o problema. Chiar si Singapore, tard care-si forteaza prin lege guvernul Anu cheltuie mai mult decit incaseazi din taxe, considera cA imprumutul este esential. De ce? Deoarece bancherii unei societati de piafa au nevoie de datorie publica tot asa cum pestele are nevoie de apa. Societatile de piata nu pot functiona fara datorie publica. Cand un guvern imprumuta, si spunem, 100 de milicane de lire de la un bancher, pe o perioads, si zicem, de zece ani, oficialii semneaza un ordin de plata, prin care sunt obli gati de lege si achite imprumutul in zece ani, impreuna cu © sum anuala care reprezinti dobanda ~ 5 milicane pe an, de exemplu. Acest ordin de plata se numeste obligatiune si implica idea c& guvernul respectiv are o obligatie valabi zece ani ctre oricine detine oficial hartia semnata. Tinand cont de faptul ca bogatii refuza sa contribuie cu taxele care Economia pe intelesul fice mele 73 ti guvernele de imprumututi, statul emite obligatiuni % poata pliti pentru lucrurile care fac povestea si meargi Peparte:drurn spite, scl, polite sasa mai departe Cheituind bani pe diferite proiecte ~ provi, salaii~ guver- ul impulsioneaza in mod direct intregul proces de reciclare dleconomiei, de pe urma caruia beneficiaza toaté lumea lusiv bancile. Bia: ocesta ne nicl pe depart singural motiv pentru care obligatiunile guvernului le sunt utile bancherilor. Bancherii turisc cel mai mult lichiditatile; banii care zac in seifurile sau registrele lor, pe care nu-i imprumuta ca si incaseze dobanda. Dar, asa cum sper cA ai inteles pand aici, bincile devin fragile si vulnerabile fie si daca doar cativa clienti isi retrag dintr-odatd banii. In astfel de momente, pentru a face rost de resurse cu care si-i plateasca pe cei ce vor sa retraga depozitele, bancherii au nevoie de acces la ceva ce poate fi vandut pe loc. Obligatiunile guvernamentale sunt exact ce le trebuie. In masura in care oamenii au incredere in cuvan- tul guvernului, obligatiunile emise de acesta vor avea intot- deauna cautare pe piafd. In aceasta const caracterul lor de exceptionalitate — nicio alta datorie nu poate fi reciclata atit de usor. Asta inseamna ci bancherii iubesc obligatiunile guvernamentale: nu doar ci 0 obligatiune este un imprumut ce acumuleaza foarte sigur o dobanda frumusica (ba inca intr-o asemenea masura incat obligatiunile pot fi folosite si colateral, in vederea obfinerii altor imprumaturi, de la alte banci), dar pot fi folosite si ca mirfuri ~ o proprietate, aga cum este o pictura sau 0 masind de epoca, obiecte ce pot fi vandute imediat, cand bancherul are nevoie de bani. Obligatiunile sunt, ca si ne exprimam in limbajul banche rilor, sbunurile cele mai lichide". In aceasta calitate, obliga- tiunile reprezinté lubrifiantul care fine in migcare parghiile si rotifele sistemului bancar.74. Yanis Vaouraxis De fapt, in vremurile grele, cand bancherii suna guvernul si solicita sa fie salvati de banca centrald, aceasta nu doar ca produce bani noi, asa cum am vazut deja, dar emite si mai multe obligatiuni pe care le foloseste pentru inca si mai multe imprumuturi de la alti bancheri, adesea straini, care ajung la bancherii locali Poate ca incepi sa intelegi de ce datoria publica este cu mult mai mult decat 0 datorie obisnuita. Este manifestarea relatiilor de putere din societatile noastre de piatd, consecinta inevitabilé a refuzului bogatilor de a-si plati partea. Totodata, functioneaza si ca un absorbant al socurilor, ce le permit bancherilor predispusi accidentelor si evite multe incidente deloc minore ce s-ar produce in absenta obligatiunilor. Ca mang elastica yinand totul laolalt, o mand care in vremu- rile proaste e capabild sa se intinda suficient incat si previna ruperea sistemului. Din momentul in care prima fiint& umana s-a minunat privind cerul nopii, simtindu-i imensitatea, noi am fost siguri ca in profunzimea noastra exista ceva, ceva imprecis care ne confera capacitatea de a ne mira, a ne teme gi a spera, Filosofii si scriitorii s-au referit la acel ceva ca la fantoma din mecanism, forta intangibila care ne face ceea ce suntem. Permite-mi si-ti sugerez ca, atunci cdnd ii auzi pe politi- cieni, economisti si analisti vorbind despre datoria publica ca despre un blestem, si-ti amintesti ca e vorba despre mult mai mult de-atat, Societatile de piata sunt tinute in functiune, oricat de buna sau de proasta ar fi functionarea lor, de fan- toma din mecanism. lar cand puternicii zilei sau purtatorii lor de cuvant demonizeazi statul, ironizand guvernul si datoria Publicd, aminteste-ti cd acestia au nevoie de stat la fel de mult, cum au nevoie de rinichi si de fiat. Economia pe Dar asta nue tot... Magia neagra a bankingului destabilizeaza societatile de piata. Amplifica masiv crearea de surplus in perioadele pune si distrugerea de surplus in perioadele proaste, incl rind neincetat balanta distributiei puterii si banilor. Ca si fim onesti, bancherii asta sunt: niste mari amplificatori. Cauza primordiala a instabilitati inerente a societatii de piata tre buie cdutata in alta parte, ingropata adanc in natura bizard a dowa marfuris munca umana si banii Si le analizim, asezandu-le sub lupa revelatoare a mitu rilor antice.2. Nasterea societatii de piata Pe insula Aegina a venit seara. Timp de vara. Stim pe veranda si privim pe mare, la orizont, apusul unui soare rosi- atic dupa muntii Peloponezi. Ma intorc spre tine, asa cum faicea tatal meu cu mine in copilaria mea, si incep si-ti explic termeni stiintifici de ce soarele pare rosu cand dispare la orizont. Ti-am stricat tot momentul. Mai tarziu in decursul aceleiasi seri, ludim barca si-i ducem pe prietenii nostri sifiul lor, Paris, la taverna noastra preferat dela Marathonas Beach. In timp ce comandim, Paris se pune pe poante si o fine asa pana ne stricm cu toti de rés, chiar situ, desi mereu razi ultima, ca nu cumva sa para ca ai fi mai Putin cool decat esti in realitate Inainte si soseasci mancarea, cApitanul Kostas, care si-a legat barca de pescuit langa a noastra in debarcaderul de pe partea opusi tavernei, ii solicita un favor. Ancora barcii lui s-a intepenit sub un bolovan de pe fundul apei si lantul 5-a rupt de cat a incercat si 0 scoata de-acolo. ,Te rog’, iti spune, ,stiu cit de mult iti plac scufundarile, ai putea sa intri in apa gi sa legi funia asta de lantul ancorei? As intra eu, dar tocmai azi ma chinuie tare reumatismul-" ,Sigur’, i réspunzi tu, fructificdnd rapid oportunitatea de-a fi eroina zilei, dup cate te si arunci mandra in api. Apusul. Esti suparata pe mine. Glumele lui Paris. Plicerea de a te arunca in apa doar pentru ca te-a rugat capitanul28 Yants Varouraxis Kostas. Asa arati bucuriile verii pentru tine, Sunt lucruri sbune" prin definitie ~ opusul celor ,rele’, cum ar fi senti mentul care te incearca atunci cand un prieten e ranit, cand trebuie sd faci niste teme plictisitoare, cand te simti singura sau nesigura in legaturd cu viata ta. Observa ce mare diferenta existd intre lucrurile bune, care confera vietiio fericire extra- ordinar de satisficdtoare, si bunurile despre care se vorbeste in economie — lucrutile pe care le gasesti pe rafturile mage- zinelor, cele vandute de Amazon, cele pe care televiziunile insista cA trebuie si le ai. Acestea sunt ceva mai mult, poate mai putin, dar cu siguranta ceva diferit. Desi le numim bunuri, un alt termen, poate mai putin confuz, ar fi cel de produse. Asadar, care e diferenta dintre bunuri si produse? Doua tipuri de valoare Apusul la Aegina, glumele lui Paris si scufundarea pe care ai facut-o la solicitarea capitanului Kostas — acestea sunt lucruri in spatele cdrora nu se afl nicio intentie de a vinde. Produsele, pe de alta parte, sunt bunuri faurite in ideea comercializarii Nu stiu daca ai observat, dar societatea in care triim noi are tendinga de a confunda bunurile cu produsele. Avem tendinfa de a considera cd un produs e cu atat mai bun cu cat e mai scump. $i mai important de-atit, oamenii Pleacd de la presupozitia c&, cu ct mai multi bani iti sunt oferiti pentru a face sau transmite ceva, cu att mai repede vei livra lucrul respectiv. Doar c nu e deloc aga. E adevarat {n cazul produselor: cu cat suntem dispusi sa plitim mai mult pentru un Apple sau un iPad sau cu cat mai mult suntem dispusi sa lisim la taverna pentru excelenta lor musaca, cu att mai multe iPad-uri va produce Apple si mai mari cantita de musaca va prepara bucatarul tavernei. Ceea ce nu putem afirma despre glumele lui Paris. Dacd i-am spune acestuia Economia pe intelesul ficet mele 28 ci-l vom pliti ca si spun mai multe glume si-1 vom plati proportional cu résul pe care il provoacé, probabil ci s-ar parea bizar si ar deveni prea constient de sine ca sa mai poata face glume bune. Perspectiva platii ar putea foarte usor s8-1 Jase fara simtul umorului. Ori si ne gindim la cazul tau cu cApitanul Kostas: daca ti-ar fi oferit bani, probabil ca nu te-ai fibucurat la fel de mult de scufundare. S-ar pierde sentin tul valorii unui gest ficut din altruism sau spirit de aventura pe care suma de bani oferita nu l-ar putea compensa E adevarat cf, in cazul in care Paris ar deveni comedian profesionist sau tu, scufundator profesionist, atunci glu mele lui si scufundarile tale ar deveni produse: le-ati vinde in schimbul unor sume de bani — ar avea pret de piata -, pret care ar reflecta valoarea de schimb a marfii respective ~ mai exact, cat valoreaza intr-un schimb de piata cu alte produse. Dar pana se va intampla asta, in cazul in care se va intam pla, valoarea acestor bunuri tine de un cu totul alt registru. ‘Am putea s-o numim valoare experientiala. O scufundare un apus, o glumi: toate acestea pot avea o enormé valoare experiential, desi pe piata schimburilor nu valoreaza nimic. Aceste dou’ tipuri de valoare, experientiala si de schimb, Sunt cum nu se poate mai diferite. Cu toate acestea, in socie tatea contemporana, aga cum bunurile sunt considerate mrfuri, se intampli foarte des ca toate valorile si fie apre Ciate ~ cel putin de catre economisti - ca marfuri de schimb. Lucrurile care nu au un pref, care nu pot fi vandute considerate lipsite de valoare, in aceeasi masura in care e Considerat dezirabil orice are un pret Un exemplu care ilustreaza foarte bine aceast’ confuzie este piaja sangelui. in multe tari, donatorii doneaza voluntar Siinge, fara recompensa financiara, deoarece simt nevoia jute pe compatriotil lor. In alte tari, donatorii sunt recom. Pensati cu bani. In care dintre aceste tari crezi cd se doneaza30 Yanis VaRouraxis Cred ca ai ghicit raspunsul inainte sa termin de formulat intrebarea: cantitatea total de singe donat este semnifica- tiv mai mica in (arile in care donatorii sunt platiti decat in cele in care 0 fac voluntar. Se pare ca plata ti descurajeaza pe donatorii care si-ar da sangele gratuit mai mult decat ti incurajeaza pe cei care o fac pentru bani. Cei care confunda bunurile cu produsele nu reusesc sa ineleaga de ce scade cantitatea donatiilor cand donatorii sunt platiti. Sunt contrariati de faptul c& potentialii donatori decid si nu doneze singe doar pentru ca li se ofera bani in schimbul sangelui lor. Dar mecanismul e usor de inteles daca te gandesti la seara in care ti-a cerut capitanul Kostas si faci o scufundare pentru el. Cdnd a decis sa apeleze la tine ca sa faci o scufundare, ba inca noaptea, ca si-l ajuti cu ancora blocata, sentimentul c4 esti un copil bun si eroic te-a facut si treci peste frica de apele intunecate si incon- venientul dezbracarii si intrarii in apa rece si sarata. Daca ti-ar fi spus .Tti dau cinci euro ca si sari in apa’, e foarte posibil sé-l fi refuzat. La fel si cu donarea de singe. Multi donatori gasesc satis factie in ideea donarii de singe, sentiment ruinat in momen tul in care lise ofera bani, contributia transformandu-se in tranzactie, iar suma oferita nu poate compensa sentimentul de satisfactie, ca sa nu mai vorbim despre timpul consumat si durerea intepaturii din brat Oscar Wilde scria ca cinicul e o persoana care cunoaste pre(ul tuluror lucrurilor, dar nu pune pref pe niciunul. Societitile noastre tind si ne facd pe toti cinici. $i nimeni nu mai cinic decat economistul care prin valoare intelege doar valoare de schimb, trivializand valoarea experiential pané la anulare intr-o societate in care totul este apreciat dupa criterile pietei. Dar cum anume s-a produs acest triumf al valorii de schimb asupra valorii experientiale? Economia pe intelesul ficei mele 31 Transformarea tuturor bunurilor‘n marfuri Imagineaza-ti urmatoarea scena: duminica Pastelui. De dimineata stim la masa, mancam si bem. Noi, adultii, am muncit doua zile la pregitirea mancarurilor, a casei si a mesei. Seara tarziu, dupa terminarea mesei, te rog si ma ajuti si fac un pic de ordine in balamucul care a rimas dupa o zi de sir bitoare in casi. Tu nu ai chef de facut curat, asa cd ma intrebi Tata, cat vrei ca si ma scutesti de treaba asta? Scot din pus clita si-ti dau", Cum crezi c& as reactiona eu? Pe scurt, niciun pret nu ma va scuti de sentimentul de dezamagire. Intr-o familie, intre prieteni, in comunititi, oamenii fac lucruri unii pentru ceilalfi. Tot o forma de schimb este si aceasta, dar nu in sens comercial, neavind nimic de-a face cu schimbul de piata. In limitele casei noastre, schimbul de ser- Vici se produce in momentul in care eu spal vasele, iar tu duci gunoiul. E un tip de schimb ce aduce mai mult cu schimbul cadourilor de Craciun sau cu solidaritatea intre vecini, care se ajuta unul pe celalalt atunci cand e nevoie. Aceste schimburi sunt personale si reflect legaturi si sentimente comune, fami: liale, profunde si de lunga durata. In contrast, schimburile de piata sunt exact opusul: trecatoare, reci, impersonale, ca atunci cind comanzi o carte de pe Amazon cu un singur click. Acum multd vreme, cele mai multe bunuri erau produse in exteriorul circuitului tranzactiilor comerciale in afara piete' cu alte cuvinte. Erau produse intr-o maniera mai apropiata distribuyia muncii in casa noastra. Desigur, asta nu inseamna in mod necesar ci lumea era un loc mai bun si mai etic Secole, daca nu milenii, femeile au primit cele mai nenorocite sarcini in cadrul gospodariilor patriarhale si sexiste, ca si nu. mai vorbim despre serbi si sclavi, supusi intotdeauna celor nai grele munci, In lantuti, fie ee fizice sau virtuale. Faptul ca cele mai multe munci i majoritatea productiei se desfasurau in interiorul gospodariei extinse a dus la formarea termenului32 Yanis Varouraxis cikonomia, compus din doua cuvinte: oikos (,gospodarie") gi nomei (,legi, reguli, constringeri). De aici provine ,econo- mie’, care literal inseamna ceva apropiat de plegile organizarii sau administrérii unei gospodarii O familie de fermieri isi producea singura painea, branza, Je si asa mai departe. In anii buni, cand recolta era imbelsugata, depasind nevoile gospodariei, dulciurile, carnea, hi surplusul, ca rosiile sau graul, era schimbat cu produsele altor gospodarii, imposibil de produs in prima ferma, cum ar fi fanul sau caisele. Aceste tranzactii comerciale incetau in sezoanele slabe, cand oamenii stringeau cureaua pani la privare, din moment ce nu exista un surplus de schimbat cu surplusul celorlalti. In cea mai mare parte a istoriei umane, economia de gospodirie a furnizat in principal bunuri si numai ocazional produse Abia in ultimele doua sau trei sute de ani, societatile au facut tranzitia la o faza diferita a istoriei umane. Tot mai multe dintre produsele noastre s-au transformat in marfuri, pe masura ce tot mai putin din eforturile noastre productive au mai contribuit la producerea de bunuri pentru consum propriu. E suficient sa arunci o privire in dulapul din bucati rie ca si observi cét de multe lucruri au fost produse pentru valoarea lor de schimb, lucruri pe care familia noastra nu le-ar fi putut produce nicicum singura. Aceasti transformare a bunurilor in marfi ~ deopotriva cu victoria de neoprit a valorii de schimb asupra valorii expe- rientiale ~ nu se limiteaza la domeniul bucatiriei noastre. Pe timpuri, fermieri isi produceau singuri materiile prime, cura ar fi furajele, combustibilul si semintele. Astizi, fermierii le "umpard in bund masurd de la companii multinationale care detin capacitatea tehnologica de a produce furaje care ingrasi mai rapid vitele, la preturi mai mici; combustibili capabili si puna in migcare tractoarele de ultima generatie si seminje icate genetic astfel incat recoltele sa fie mai rezistente Economia pe intelesulfiicei mele 38 Ia caldurd, inghet, ba chiar la pesticidele produse de aceleagi companii. Pentru a-si asigura profitul, companiile folosesc acum brevete prin care iau in proprietate materialul genetic al semintelor sau chiar al noilor specii de animale pe care le inventeaza in laboratoare. S-a ajuns in punctul in care piafa s-a extins atat de mult incat pana si genele pot avea valoare de schimb. Aceast metamorfora atinge, treptat, totul: pana gi pante- cele unei mame poate fi transformat intr-o marfa cand este inchiriat formal si legal si implantat cu embrionul fecundat tro de un cuplu care altfel nu poate s& conceapa copii Curand vom cumpata si vom vinde asteroizi in spatiu, extin. zand imperiul pietei si suprematia valorii de schimb din microcosmos in infinit. Termenul ,economie" a ajuns si fie folosit gresit in tot acest proces. In societatea in care cresti tu, el nu mai are nicio legitura cu originalul oikonomia. Aproape tot ce producem si consumam este realizat in afara oikos, in afara gospodariei De aceea, legile gospodiriei, adevarata economie, sunt ire Jevante azi si incapabile si arunce o lumini folositoare asu- Pra mersului actual al economiei. Poate ar fi mai adecvat sa m ,agoranomie” ce a mai ramas din economie, trimit Tallegile agorei —legile pietei. Dar cum toata lumea foloseste Inc termenul economie, vom continua sé-| folosim si noi O lume scoasa din logica pietelor Potrivit poetului antic grec Homer, dupa cum bine sti Protagonistii razboiului troian au trudit, s-au infruntat si si-au dat viata in cdutarea unor ,bunuri* precum gloria faptele de razboi, onoarea, beneficiile gratilor regelui lor, Agamemnon sialtele. Homer povesteste ci razboinicul Ahile, Supirat de decizia lui Agamemnon de a-si insusi niste fapte *roice castigate de rizboinic in batalie, a intrat intr-o greva34 Yawis Vanouraxts prelungit’, refuzdnd categoric si participe in cele mai multe batalii ale razboiului troian. Desi stia cata nevoie avea de Ahile, Agamemnon nu s-a gandit nicio clipa si-i propuna vreo risplata fi scumpere faptele de vitejie cu bani, Sa-i fi propus aga ceva, Ahile probabil ca s-ar fi simtit simai ofensat Dar nu doar poetii Greciei antice au pus semnul egalitatii intre bunurile noncomerciale si adeviratele bunuri. Poetul roman Ovidiu relata conflictul dintre razboinicul gree Ajax si Ulise pentru posesia armelor lui Ahile, ucis de putin timp in batalie ~ artifacte speciale, faurite de insusi zeul Hefaistos la cererea mamei eroului. Conform lui Ovidiu, generalii greci au fost de acord sa asculte argumentele fiecaruia dintre cei doi inainte de a decide care dintre ei merita si poarte armele semizeului cazut. Pana la urma, argumentele lui Ulise, inge- niosul arhitect al calului troian, au fost mai convingitoare ‘urmat viata dupa ce a auzit de verdictul semenilor sii decat cele ale neinfricatului razboinic Ajax, care gi-a in mod tr Cum ar fi fost rezolvata in zilele noastre o astfel de put pe subiectul unor vestigii valoroase? Probabil printr-o licitatie, in urma careia cel care plateste cel mai mult pleacd acasi cu armele lui Ahile. De ce nu s-or fi gindit si vechii greci la asta? Rispunsul e ca o licitatie ar fi fost lipsita de sens si ofensatoare, de vreme ce pe Ajax si pe Ulise nu-i interesa valoarea de schimb a armelor. Pe ei fi interesa un cu totul alt tip de valoare: onoatea ca semenii si considere cd merit s& mosteneasca armele lui Ahile. Castigarea armelor printr-o oferta de licitalie ar fi fost o umilinga: de fiecare data cand ar fi privit armele in cortul sau, razboinicul care a licitat cel ‘mai mult si-ar fi aminti de esecul de a castiga prin meritele sale dreptul de a folosi armele lui Ahile Diferenga dintre lumea lor si lumea noastra e diferenta din- tre o societate cu piete si societatea de piafa contemporana. In timpurile lui Homer, doar o mica parte dintre produse Economia pe intelesul fiicei mele 38 treceau prin vreo forma de piata. Existau marfuri, piete § schimb, ba chiar jucau un rol important in Antichitate: vechii fenicieni, greci, egipteni, chinezi, melanezieni si numeroase alte popoare de comercianti au calatorit mii de kilometri cirind tot felul de produse, de la un capit al lumi la celalalt profitand de variatiunile valorii de schimb de la un loc la altul Doar ¢ Pentru a infelege cum s-au comportat si de ce personajele aceste societati nu erau guvernate de logica pietei Jui Homer, cetafenii Imperiului Roman ori oamenii Evului Mediu, trebuie si infelegem mai intai si mai intai valorile lor culturale si experientiale. Asa cum comportamentul lui Ahile, Ulise si Ajax nu are niciun sens pentru un om de afaceri coreean sau american contemporan, nici comportamentul oamenilor de azi nu ar avea vreo noima pentru razboinicii Antichitatil. Pentru a Intelege de ce oamenii din jurul tau se comporta asa cum 0 fac, trebuie sa ingelegi c& comportamentul lor este incorpo: rat unei societati de piata, unde valoarea suprema este cea de schimb. Viata din societatile de piata poate fi infeleasi Aumai in termeni economici (sau agoranomici). Sigur, cul tura, obiceiurile si credinta sunt inca importante, dar chiar siaceste reminiscenfe ale unei lumi in care pietele erau mar ginale si valoarea experientiala prima tind si-si facd simtita Prezenta printr-o pozitie in piefe. De aceea iti vorbesc iar si far despre economie Intrebarea care se pune acum este: cum side ce au devenit Societitile cu piefe societiti de piat’? Geneza societitilor de piata Procesul productiei presupune trei elemente de baza + Materiile prime care in cele din urmi trebuie extrase din natura (fier, minereu, de exemplu), utilaje si masini36 Yants Vanouraxis Cu care si fie prelucrate materialele, garduti i cladiri in care si fie depozitate, ointreagi panoplie de infrastruc. turd ~ cea ce se cheamai mijloacele produse de pro. ductie, ori bunuri capitale, cum le spun economisti Pamant sau spatiu, cum ar fio fermi, 0 mina, o fabrici, un atelier sau un birou, in care si se desfésoare productia, + Munca menita si dea viaté procesului de productie. {In societtile timpurii, niciunul dintre acestifactori de pro ductie nu era marfuri. Erau bunusi, dar nu mérfuri, Mune, de exemplu. Oamenii au muneit dintotdeauna, poate chee mai mult in trecut decat acum. Munca si efortul uman au GRistat Pretutindeni, dar ceea ce numim azi piata muncii (gan dleste-te a ultimele pagini ale ziarelor, unde sunt publicate juunturile ofertelor de munca) era pe atunci necunoscuta, ba chiar de neconceput. In timpurile sclavie ifeudalismulut, sclavii si serbii munceau din greu, dar nu isi vindeau (sag inchitiau) munca stépénilor or. Cei din urma pur si simpla uau cu forfa un procent insemnat din munca primilor ale. Sea sub amenintarea violentei. Cat despre unelte (mijleacele Prefabricate ale productii),acestea erau fie fabricate de gerbi, fie de mestesugarii care munceau la acelasi stipan, hraniti de serbi in schimbul uneltelor mesterite ~ mai mult sau met Pufin ca lao masa in familie, unde fiecare contribuie cu cate ceva. In fine, nici pimantul nu era o marft: fie te ndsteai pro- Prietar— caz in care nici vorba si te fi gindit si vinai hectaccle strimosilor, cea ce era con: ie ~, fie te ndsteai Serb si erai condamnat si nu detii niciodata pamantul tau Societitile de piatd au inceput si inmagureasca in clipa in care activitatea cea mai productivi a inceput si fie directio- pata catre plete, iar cei trei factori ai productiei au fost trans {ormati in marfuri, acumulaind pe parcurs valoare de schinh, Muncitori au fost liberi si-s ofere munca in schimbu baat lor pe nou-createle piete ale muncii“. Uneltele au inceput s& fe fabricate si vndute predominant de specialist. $i, evident, Economia pe intelesul fiicei mele 37 in cele din urma, pamantul a cépatat valoare de schimb, fiind cumpirat, vandut si inchiriat prin intermediul noilor piete imobiliare, foarte la mods. Deci cum s-a produs Marea Transformare? De ce, dintr-odata, cei trei factori ai productiei s-au transformat in marfuri? Comertul global Eo poveste lunga, dupa cum iti poti imagina. Daca m-as apuca si ti-o relatez in detaliu, cu siguranga ca te-as pierde Pe parcurs. lata care este, in linii mari, povestea general Lucrurile au inceput si evolueze odati cu dezvoltarea stiintei Construirii ambarcatiunilor in Europa, cu folosirea busolei (escoperita mai intai de chinezi) sicu imbunaitatirea general ‘a metodelor de navigatic, Toate acestea i-au ajutat pe marina- tii europeni s& descopere rute maritime noi, iar descoperirea acestora a declansat comertul global Negustorii din Anglia, Olanda, Spania gi Portugalia au Incircat vasele cu lana din Anglia $i Scotia, pe care au schim. bat-o pe mitase chinezeascd in Shanghai, pe care mai apoi au Schimbat-o pe sabii japoneze in Yokohama, inainte ca vasele lor si se intoarcé in vest, oprind la Bombay pentru a schimba Sibiile cu mirodenii, pe care le-au adus in Anglia, schimban- Gt le pe mut, mult mai multa Vind decit au avut lainceput Side la capat In cadrul acestui proces, produse cum sunt lana, mirode ile, matasea si sibiile din ofel au devenit bunuri cu valoare internationala ~ produse globale a caror valoare de schimb fra determinata la nivel international , iar negustorii si Producitorii acestor bunuri pe noile piete au acumulat ave foarte serioase. Marii proprietari de pimanturi din An glia Scotia au fost ingroziti cind i-au vizut pe negustori si pe Marinarii oportunisti, persoane cu statut inferior, acumuland38 Yans Vanouraxis averi care amenintau si le depiseasc pe ale lor, astfel incat au inceput si gandeasca ceea ce ar fi fost de neconceput: Daca iut-i putem invinge pe nenorocitii de negustori, atunci de ce sa nu coalizdm cu ei? Privind pe ferestrele castelelor lor cu turnuri la serbii care le munceau din greu pamanturile, s-au intrebat: Ce rost au serbii dstia care planteaza ceapa si sfecla? Ce valoare are sfecla pe piata internationala? Niciuna. Asa ca au luat 0 decizie indrazneata: si scape de toate culturile perisabile, ca sfecla si ceapa, ce nu se concretizau in valoare de schimb pe noile piete globale; si ridice garduri in jurul proprietatilor lor, creand astfel mari zone izolate; sa scape de turmele de serbi amarati si si le inlocuiasci cu i, mult mai supuse, a céror lana putea fi vanduta pentru profit la nivel international. Astfel, Britania a cunoscut una dintre cele mai violente transformari din istoria umana, aga-zisa ingradire, Dupi cateva decenii, lucrurile aveau sa fie de nerecunos. Cut. Peisajul rural britanic si-a modificat complet aspect Sentimentul continuitatii, predominant vreme de secole in randurile serbilor ~ care au trait generatie dupa generatie pe aceleasi pamanturi, cu aceiasi stapini, continuand inde- letnicirile si obiceiurile parintilor lor -, s-a terminat bruse. Peste 70% dintre farani au fost izgoniti din casele lor si de pe pamanturile lor stravechi. Un proces devastator, brutal, crud si... extraordinar de eficient Asa.a inceput procesul de transformare a Britaniei dintr-o societate cu piefe, intr-o societate de piata, deoarece alun- garea serbilor a transformat munca si pimantul in marfuri Cum? Pai noi ce am face dacd ne-am trezi dintr-odata pe marginea unui drum mocirlos, far casa, in Anglia? Probabil 4am lua-o la pas spre prima asezare, am ciocani in prima Poarta ce ne-ar iesi in cale si i-am spune proprietarului: »Facem orice pentru un colt de paine si un acoperis dea- supra capului lata nasterea piefei muncii — o piata in care Economia pe intelesul fiicei mele 39 ntele umane lipsite de acces la pamant si unelte sunt fortate sa supravietuiasca scofand la vanzare propria capacitate de muncé, transformand in marfa truda lor Si chiar asa s-a intamplat. Mii i mii de fost bi au ajuns pe drumuri, oferind singurul lor bun: munca lor. Spre deo sebire de parintii si bunicii lor, care au muncit intotdeauna fara a-si vinde munca, acesti serbi din urma au fost obligati sa devina negustori ai muncii — comercianti ai propriei munci Din nefericire pentru ei, nou-creata piaté a muncii a ajuns la un nivel satisficator de functionare abia peste multe decenii, La inceput, miile de serbi isi ofereau munca doar catorva ‘cumparatori interesati. Cererea pe piaja muncii a crescut abia peste cateva decenii, odata cu aparitia primelor fabrici Pina atunci nu au existat suficient de multi angajatori incat si absoarba legiunile de fosti serbi, asa incat intreaga tara a fost lovita de foamete, epidemii si mizerie ca niciodata pana atunci pe timp de pace. Acelasi lucru s-a intamplat si cu pamantul. Dupa ce i-au inlocuit pe serbi cu oile, proprietarii de pimanturi si-au dat seama ca aveau o alternativa la supravegherea directa a pro- ductiei de lana, si anume inchirierea pamantului catre alti, la tn pret determinat de capacitatea lanii de a produce valoare de schimb pe piata international. Cu cat pasunile erau mai dense si puteau hrini mai multe oi, cu att mai mare era pro @uctia de lana si cu atat mai mare pretul chiriei pe hectar. Pe Scurt, odata ce lana a dobandit un pret international, paman- futile verzi si frumoase ale Britaniei puteau deveni la randul lor marfai dupa ce erau evacuati de pe ele taranti pentru a fi Thlocuiti cu oile cele dragute si grasute. Si cine avea si inchirieze pamantul gi si creascé oile? © parte dintre fostii serbi. Aveau de ales intre asta gi siricia lcie. Asa ca au semnat contracte de inchiriere cu proprietarii, Mm speranta ca din lana vanduta pe piafé vor acoperi chiria,40. Yanis Varourakis lefurile mizerabile pe care le plateau altor serbi pentru munca lor si ceva pentru supraviejuirea propriilor familii, Sa observam cum tofi serbii au devenit comercianti in momentul in care pamanturile strimosilor lor s-au transfor- mat in marfuri. Inainte de asta, in vremea sistemului feudal, serbii munceau pamantul pentru a se hrni, iar proprietarul isi lua si el partea. Piata lipsea cu desavarsire din procesele de productie si distributie, Ins dupa evacuarea gerbilor, majori- tatea populatiei a fost obligata si participe la un soi de piati: cei mai multi dintre serbi au participat la o piata a muncii, in care s-au chinuit sé-si vanda munca grea, trdind intr-o per- manenta tensiune legata de valoarea de schimb a ofertei lor. iva dintre ei au continuat si munceascé pe pamanturile stapanilor lor, desi in conditii complet diferite: in calitate de chiriasi, a caror chirie era stabilita in functie de pretul lanii, dar si ca antreprenori terifiati de fluctuatiile valorice ale lanii pe piata. Daca parintii lor traiau cu frica ca stipanul s-ar putea si nu puna suficient deoparte din recolte pentru a-i hrini pe timpul iernii, noua generatie avea cu totul alte griji: vom reusi sd vindem lana pe piata la un pret suficient de bun incdt sa platim chiria si sa ne hriinim copiti? Fabricile laboratoarele gti ale istoriei Ingridirile au creat conditiile si ingredientele necesare pentru aparitia ghiveciului cunoscut drept societatea indus: triald. Dar, aga cum iti va spune orice bucatar, ingredientele nu sunt suficiente; e nevoie si de céldura. lar cildura a ajuns la oameni abia in a doua jumatate a secolului al XVIII-lea. A enit sub forma cladirilor gri, inumane, ce scuipau un fur negru din hornurile lor inalte: fabricile, ale céror maruntaie gizduiau neobositele motoare cu aburi inventate de scotianul James Watt. Sosise Revolutia Industriala. Economia pe intelesul fticei mele 4 ,Dar de ce s-a produs aceasta revolutie in Britania, si nu inalte tari, ca Franta sau China”, ma vei intreba tu. Au exis tat mai multe explicatii ale acestui fenomen: unii au spus c fiind o insuld, Britania era ferita din punct de vedere geogra. fic de razboaiele tumultuoase care faceau ravagii in Europa continentala, permitandu-si derularea unei istorii de navi gatie care a creat in timp un avantaj in exploatarea pietelor internationale. Altii s-au gandit mai degrabi la bogatia de resurse naturale, cum ar fi carbunele, populatia numeroas coloniile infloritoare de peste mari, in special Caraibe, unde sclavii afticani munceau pamanturile cuceritorilor britanici. Dar teoria care mie mi s-a parut a fi cea mai convingatoare indica alti trei factori: spre deosebire de alti stapani feudali, europeni sau chinezi, care aveau sub comanda armate con sistente, stapdnilor britanici le lipsea o capacitate militar semnificativa, asa incat imbogatirea prin comert era pre- ferabili celei prin forta. Pe de alta parte, mari proprietari de pimanturi britanici beneficiau de o autoritate central relatiy puternica: un monarh aflat la comanda unei armate puternice care fi ajuta pe proprietari cénd aveau de-a face cu gerbi recalcitranti care refuzau evacuarea. In cele din urma, faptul ca in Britania proprietatile erau relativ concentrate in miinile citorva oameni a insemnat cd expulzarea in masa a serbilor a depins de consimtaméntul unui numar relativ mic de proprietari. Pentru a infelege cum s-a desfasurat revolutia industrial in Britania, si revenim la metafora gatitului i si ne imaginam 4 Britania este un cazan urias. Mai intai, si panem mental in cazan ingredientele mentionate mai sus (slabiciunea militar’ 4 proprietarilor, un guvern central puternic gi restul) si si le Kasim o vreme la marinat. Apoi si adauy gitia clasei Regustorilor si a membrilor aristocr: profitat de comertului global cu anumite bunuti, printre care le din lana, tesaturile si metalele. Adaugim mai apoi42. Yanis Varourakis hoardele de fosti serbi fara locuri de muncé cersind pe strazi pentru un colt de paine, pentru ceva de lucru, pentru orice. La final adaugim caldura emanata de motoarele cu aburi ale domnului Watt, care poate alimenta cu energie o mie de gherghefuri deodata, si amestecim viguros. Cu putin noroc revolutia industriala va iesi din cazan sub forma primelor fabrici. Caci tocmai acolo, in acele ,mori intunecate, sata- nice’, dupa cum le numea William Blake, si-au gasit in cele din urma de lucru fostii serbi, ajunsi intr-un hal fara de hal, ca muncitori industriali, transpirand cot la cot, pentru prima data in istorie, cu noile motoare cu aburi Marea contradictie Triumful valorii de schimb asupra valorii experientiale a modificat lumea atat in sens pozitiv, cat si in sens negativ. Pe de o parte, odata cu transformarea bunurilor, paman- tului sia muncii in marfuri, a disparut opresiunea, injusti tia si nenorocirile serbiei. A luat nastere un nou concept de libertate, impreuna cu posibilitatea abolirii sclaviei si apa- ritia capacitatii tehnologice de a produce bunuri suficiente pentru toti. Pe de alta parte, a stimulat aparitia unor forme nemaiin. talnite de mizerie, saracie si potentiala sclavie. Odata cu dezyoltarea societatilor de piata si excluderea gerbilor de pe piménturile arabile, acesti fosti fermieri fara pamant au devenit fie muncitori in industrie, fie fermieri cu pamantul luat in chitie de la proprietari. in orice caz, erau de-acum liberi, in sensul ci nu mai erau fortati sii munceasca impo: iva vointei lor, dar noua libertate venea cu lanturile ei la pachet. Muncitorii platiti erau liberi si facd asa cum doreau, find totodata cu totul la mila piejelor — liberi atat timp cat Feugeau si giseasci un angajator care si le pliteasc munca gi cumpératori pentru lana. Fira pamant, erau liberi s8 meargi Economia pe intelesul fiicei mele 43 unde pofteau, dar cu riscul lipsurilor absolute si al unei vieti traite fara un acoperis deasupra capului. Cei care si-au gasit de lucru munceau cate paisprezece ore pe zi in fabricile sufocante din Manchester, in minele de earbune din Welsh si Yorkshire sau la santierele navale de pe malul réului Clyde. Ziarele vremii relatau despre copii de zece ani din Anglia si Scotia, legati zi si noapte cu lanturi de motoarele cu aburi pentru a fi extrasa din ei si ultima picatura de energie. Femei insarcinate munceau in minele de cositor din Cornish, unele nascénd fara niciun fel de asistenta chiar acolo, in puturi. In acelasi timp, in colonii precum Jamaica siceea ce avea si devin sudul Statelor Unite, productia se baza in continuare pe munca sclavilor rapiti din casele lor din Africa si vanduti pentru valoarea lor de schimb. ‘Asa ceva nu s-a mai intimplat niciodata pana atunci in istoria umanititii. E adevarat c4 omenirea a manifestat inca de la inceputuri tendinta globalizarii ~ in definitiv, aga cum stii, toate urmele omului duc cate strimosii din Africa. Dar tipul de globalizare generat de revolutia industriala si sustinut de catre aceasta a facut loc Marii Contradictii: coexistenta celor inimaginabil de bogati cu cei incredibil de necajiti. Prin lurmare, inegalitatile inerente revolutiei agricole, despre care am discutat in capitolul anterior, au crescut spectaculos. »Banii fac lumea sa se invarta! Ai auzit adesea expresia asta. Desi reprezinta o viziune insuportabil de cinica si nenorocita asupra umanitatll, din Pacate, s-ar putea si fie in mare masuré adevarata. Insi, chiar ac’ banii au ajuns singurul scop al vieti in zilele noastre, eu incerc sa-ti spun ca lucrurile nu au stat asa dintotdeauna, Banii au fost mereu un instrument important prin care imenii si-au atins scopurile, dar nu au reprezentat nicicand Un scop in sine in masura in care il reprezinta azi. Pe vremea44. Yawts Vanoveaxis sistemului feudal, un proprietar de pamanturi nu s-ar fi gindit nicio clipa si-si vanda castelul, indiferent de suma de bani oferitd. Is-ar fi parut imoral si de prost-gust. In situatia in care circumstantele |-ar fi obligat si recurga la asta, s-ar fi simtit umilit si un ratat fara seaman. Azi aproape ci nu mai exista castel, picturd sau iaht care si nu fie vandut pentru suma potriviti. Triumful valorii de schimb asupra valorit experientiale, pe misura ce societatile cu piefe au evoluat in societati de piafa, a dus si la altceva: banii au incetat si mai functioneze ca mijloace, devenind scoputri. E momentul s8-ti ofer o explicagie mai simpl si mai suc- cint&: umanitatea a inventat motivul profitului, Dar moti. vul profitului nu a facut mereu parte din natura umand? Raspunsul este nu. Lacomia, da. Nevoia irepresibila de a acu. ‘mula putere, aus, lucriri de arta, prieteni la moda, pimant categoric da. Dar profitul e altceva si nu putem spune sub nicio forma ca a reprezentat, pana de curand in istorie, un motor important al evolutiei Tar acum da-mi voie si te provoe cu o idee chiar mai nau citoare: transformarea profitului intr-o motivatie majord a actiunii umane a coincis cu un nou rol al datoriei, 3. Mariajul dintre datorie si profit Jadul e acolo unde sunt eu’, ti spune demonul Mefistofel doctorului Faustus, cind apare brusc dinaintea sain celebra piesi a lui Christopher Marlowe, iar Faustus il intreabi daca @ ajuns cumva far si bage de seama in iad. ,Oriunde merg eu, tot iad e*, ti explica Mefistofel Stiu cd inc nu ai citit povestea intunecata a lui Faustus, cel care si-a vandut sufletul lui Mefistofel. Daca nu ti-am vorbit ani acum despre povestea asta, nu e din cauz ci e o nara- fiune macabra si tulburitoare, In definitiv, basmele Frailo Grimm, pe care le-ai citit, sunt mult mai inspaimantatoare ind vine vorba despre orori si lucruri neplacute. Nu, motivul Pentru care iti vorbesc abia acum despre aceasta poveste e Conceptul in jurul cruia e construita si care e cu adevirat Repotrivit pentru copii: datoria. Tata ce se intampla in povestea lui Marlowe: Melistofel il abordeaza pe Doctorul Faustus cu o propunere foarte ispiti- toare. Douizeci si patru de ani de putere absoluta si placer Relimitate, cu conditia ca Faustus si-i dea apoi sufletul sau Faustus cantareste propunerea si decide ci douizeci si patru deani de omnipotenta si extaz sunt suficienti si ca Mefistofel Poate si faci ce vrea cu sufletul sdu dupa asta. Accepta Mefistofel zambeste si-l pune si semneze un contract, pe ate Faustus il semneazi nu cu cerneali, ci cu propriul sing