SARCINA 1

1. Celebrul scriitor American Mark Twain a glumit, zicand: “Daca nu va place vremea din Noua Anglie, asteptati
cateva minute”.
Cu referire la ce caracteristici ale climei si vremii Noii Anglii a glumit scriitorul ?
Clima este influențată de enorma masă terestră a Americii de Nord care se extinde spre vest și Oceanul
Atlantic scăldându-l spre est. Acești doi factori(zona extinsa spre vest si Oceanul de alaturi) își fac climatul
continental datorită valorilor termice extreme înregistrate și rigorilor lunilor de iarnă și oceanice din cauza
precipitațiilor abundente în toate anotimpurile anului, a ventilației frecvente și a furtunilor marine, adesea
foarte violente, care afectează această zonă din Statele Unite.Clima din Noua Anglie este cunoscută pentru
imprevizibilitatea sa și variază foarte mult în diferite zone. Maine, orasele situate la nord, precum New
Hampshire și Vermont, sunt afectate cel mai mult de curentul rece de aer din Labrador și, prin urmare, au veri
scurte și reci și iernează lung și rece. Insa partea sudica, orasele precum Connecticut, Massachusetts și Rhode, au
veri mai calde și ierni mai puțin înghețate (dar totuși foarte reci) decât zonele mai nordice.

2. Gasiti Regiunea Noua Anglie pe harta SUA. Din care zona climatica face parte aceasta regiune?

Zona temperat-oceanica

SARCINA 2

1. Ce se are in vedere prin conditii climatice favorabile si nefavorabile ?

Conditii climatice favorabile – sunt conditiile prielnice pentru asezarile umane si activitatile acestora, precum si
prielnice pentru natura rezpectiva.
Conditii climatice nefavorabile – conditiile care afecteaza in mod negativ existenta umana, si stopeaza activitatile
acesteia, de asemenea neprielnice pentru natura.

2. Alegeti un anumit tip de clima si in baza lui indicati cate doua conditii climatice favorabile si nefavorabile.
Zonă temperată este zona geografică cuprinsă între 30 și 60 de grade de latitudine. Zona nordică de climă
temperată se extinde între Tropicul Racului, de la aproximativ 23,5 grade latitudine nordică până la Cercul polar
de nord, la circa 66,5 latitudine nordică. Corespunzător, zona sudică de climă temperată se găsește între Tropicul
Capricornului, situat la 23,5 grade latitudine sudică și Cercul polar de sud, la 66,5° latitudine sudică.

Conditiile favorabile ale climei temperate :

1. Este considerat a fi climatul optim pentru dezvoltarea populației, deoarece asigură condiții bune de trai.
Climatul temperat este unul care este caracterizat de vânturi calde și precipitații moderate.
 2. Vanturile vestice predominante sunt favorabile pentru dezvoltarea agriculturii si nu actioneaza negativ asupra
naturii. Vanturile vestice aduc precipitatii moderate pe tot parcursul anului.

Conditiile nefavorabile ale climei temperate :

1. Caracteristici ale climei neuniforme în toată extinderea lor. În funcție de locația lor pe glob, de exemplu, verile
sunt mai reci în vecinătatea poliilor sau o mare parte a teritoriului emisferei de nord este uscat iar a emisferei de
sud 98% este oceanica, aceste conditii afecteaza domeniile economice precum cresterea animalelor si cresterea
plantelor.
2. Cicloane in zona temperata. Schimbari frecvente si bruste ale starii vremii din cauza cicloanelor, in special in
timpul iernii.

SARCINA 3

4. Elaborați o comunicare despre evoluția istorică a suprafeței fondului forestier din țara

noastră. Prelucrați diverse surse de informație.

Suprafaţa pădurilor din Basarabia(Republica Molodva de astazi) a început să fie estimată numai pe la începutul
secolului XIX, când s-au executat primele lucrări topografice. La începutul anului 1853, în Basarabia sub conducerea
colonelului Fiodorov(trimis din Imperiul Rus) care avuse misiunea topometrică, întocmeşte harta militară topometrică a
Basarabiei. Prin urmare, din datele de arhivă se constată că suprafaţa împădurită a Basarabiei către 1848 era de circa
366 mii ha. Reconstrucţia ecologică a pădurilor, fiind redusă către 1918 până la 230 mii ha.

Coloniştii ruşi manifestau un mare interes faţă de pădurile Basarabiei. După cum afirma Alexei Agachi, armata
rusă utiliza mari cantităţi de lemn şi alte materiale de construcţie, atât pentru rep ararea şi fortificarea cetăţilor cucerite,
construcţia de poduri, chiar şi a unei flote fluviale pe Dunăre, inclusiv pentru fabricarea prafului de puşcă, a cărbunelui
de lemn, încălzirea cazarmelor militare, a spitalelor etc. În perioada dominaţiei ruseşti pădurile Moldovei au fost
exploatate fără cruţare, micşorându-le considerabil suprafaţă, fiind lăsate să regenereze natural din lăstari într-o
structură funcţională dereglată şi necorespunzătoare potenţialului staţiunii lor forestiere. Un eveniment important
pentru destinul pădurilor a constituit perioada anilor 1919-1921, când s-a efectuat exproprierea de către stat a tuturor
pădurilor din proprietatea mănăstirilor şi a particularilor cu o suprafaţă de 180 mii ha. Ca urmare a măsurilor aplicate de
statul român, doar în intervalul scurt dintre anii 1922-1935 suprafaţa împădurită a Basarabiei s-a mărit cu aproximativ
10%. În perioada celui de-al doilea război mondial pădurile au avut mult de suferit. În baza amenajamentelor silvice se
constată că în anul 1945 sunt atestate doar 222 mii ha de păduri. Către anul 1966 suprafaţa fondului forestier al
Republicii Moldova a crescut la 247,6 mii ha.

Evoluţia suprafeţei culturilor forestiere pe parcursul ultimilor 50 de ani(1960-2010), inclusiv: cvercinee – 61611
ha sau 19,4%, salcâmete – 138986 ha sau 43,9%, nucete – 35855 ha sau 11,3%, plopişuri – 11088 ha sau 3,4%, conifere –
22639 ha sau 7,1% şi altor specii (frasin, tei, paltin etc.) – 46520 ha sau 14,9%.

Evolutia
tabelara
 Totodata, la momentul actual Republica Molodva
se confrunta cu serie de probleme, precum :
degradarea continuă a ecosistemelor forestiere,
fragmentarea habitatelor silvice, degradarea şi
diminuarea bonităţii staţiunilor forestiere,
aplicarea unor volume insuficiente de lucrări de
regenerare şi reconstrucţie ecologică prin care să
se urmărească ameliorarea compoziţiei prin
promovarea biotipurilor mai rezistente la
schimbările climatice, substituirea introducenţilor
compromişi în cultura pădurilor si erodarea
continuă a biodiversităţii forestiere.

• Explicați funcţiile principale ale pădurii completînd tabelul:

Funcțiile pădurii Explicaţii

Funcția de curățare a aerului(climatica)
Funcția de protecție a apei din pădure(hidrologica)
Funcțiile de protecție a spatiilor agricole, a agriculturii
Curățarea aerului este o funcție ecologică a pădurii.
Plantațiile verzi absorb mai mult de 90% din carbon din
spațiul din jur și umple rezervele de oxigen. Pădurile de
asemenea, pot elimina din aer alte substanțe dăunătoare
organismului uman, precum clor, dioxid de sulf, plumb.
Grosimea copacilor păstrează un regim hidrologic stabil.
Datorită pădurilor, echilibrul de apă al râurilor și iazurilor
este menținut, cantitatea de evaporare este aproximativ la
același nivel. În această zonă solurile se caracterizează prin
umiditate ridicată. Apa subterană este parțial filtrată de
sistemele radiculare.
Plantațiile verzi protejează zonele agricole de factorii de
mediu nefavorabili. În câmpurile înconjurate de copaci,
există condiții bune
pentru agricultură. Aici se menține o amplitudine stabilă a
temperaturilor, iar viteza de suflare a vânturilor scade.
Astfel, se elimină evaporarea rapidă a umezelii dătătoare
de viață, iar vântul uscat se înmoaie. În zonele înconjurate
de păduri, culturile sunt mai puțin expuse fluctuațiilor
meteorologice.

7. Explicați cauzele deșertificării ce țin de activitățile umane. Completați rubricile tabelului:

Cauzele deşertificării Explicaţii Efecte Măsuri de ameliorare

Despădurirea Padurile reprezinta o sursa 1) Modificarea 1.Luarea masurilor legislative si

economica majora, de aceea regimului de elaborarea legilor cu privire la
sunt exploatate abuziv. precipitații gestionarea durabilă a fondului
Importanţa industriala a (secetă) silvic si punerea in functiune a
lemnului, extinderea terenurile 2) Degradarea și sanctiunilor enorme pentru
 agricole si păşunilor, de asemnea
extinderea aşezărilor umane şi a
căilor de comunicaţii, sunt
cauzele despaduririi.
eroziunea incalcarea acestora.
solurilor.
3) Pierderea 2.Initierea proiectelor de
biodiversității. impadurire sau reimpadurire
pentru a combate efectele
despaduririlor sau pentru a
creste cantitatea de lemn
disponibil.

3.Itroducerea lectiilor educative

Suprapasunatul Deteriorarea pășunilor se
produce dacă omul crește prea
multe animale pe o suprafață
dată. Numărul prea mare de
animale consumă vegetația într-
un ritm mai rapid, decât ritmul
de regenerare naturală a
acesteia, lasând în urmă
pamântul gol.
de educatie ecologica in
programa scolara
1.Eroziunea solului 1.Înlocuirea surselor de
alimentare pentru animale :
2.Pierderi de furnizarea de suplimente
biodiversitate alimentare, fie cu furaje
concentrate, fie cu însilozare.
3.Reducerea carbonului
în sol(Cantitatea de 2.Selecției speciilor vegetale
materie organică din sol corespunzatoare, care vor fi
și carbon (C) sunt o cultivate atunci când se creează
funcție a echilibrului sisteme de producție
dintre producția animală( Selecția ar trebui
primară și făcută pe baza atât a condițiilor
descompunere) solului, a climatului și a
disponibilității apei, cât și a
tipului de animale care urmează
să fie produse.)

3.Fertilizarea solului.
Îngrășămintele organice sau
formulele artificiale, în special
cele bogate în azot, pot fi
aplicate și combinate cu rotația
padocului.

Poluarea Concentratia de poluanti de la 1.Recolte mai slabe. 1) reducerea emisiilor de

suprafata devine atat de mare
incat afecteaza biodiversitatea
uscatului. Activitatile umane,
precum cresterea animalelor si
agricultura intensiva, folosesc
substante chimice, pesticide si
fertilizatori astfel poluand
pamantul.
Agentii de poluare a
solului pun in pericol
siguranta alimentatiei
mondiale, reducand
cantitatea si calitatea
recoltelor.
2.Prejudiciile aduse
sanatatii. Substantele
care polueaza solul
ajung in organismul
nostru prin lantul trofic,
determinand aparitia
bolilor.
3. Schimbarile
carbon,metan și de alte
gaze cu efect de seră,
spre exemplu prin
utilizarea automobilelor
electrice.
2) Trecerea de la sistemul
energetic pe bază de
cărbune la surse
energetice noi,
regenerabile și
ecologice (energia
solară, eoliană etc.).
3) Reducerea deseurilor.
Respectarea gestionarii
corecte a deseurilor, a
colectarii si sortarii
climatice. In primul acestora, apoi reciclarii.
deceniu al secolului XXI,
degradarea solului a
eliberat in atmosfera
intre 3.6 si 4.4 miliarde
de tone de CO2.