Definirea auditului intern Rolul auditului intern Fundamente teoretice ale auditului intern
Notiunea de audit defineste in prezent o multitudine de activitati din
domenii diferite fara a putea insa contesta faptul ca aparitia si dezvoltarea acestui concept sunt legate nemijlocite de evolutia contabilitatii. Intr-o maniera foarte generala auditul este modalitatea prin care o persoana interesata este asigurata de o alta persoana considerate drept cunoscatoare , competent si independenta cu privire la conditiile, calitatea si statutul unui anumit aspect pe care acesta din urma l-a examinat. Rolul pe care il primeste auditul in acest context este de a inlatura orice urma de indoiala sau de dubiu pe care o are o persoana inteleasa in legatura cu respectivul aspect care a fost auditat. In acceptiunea moderna , auditul presupune examinarea efectuata de un specialist asupra modului in care se desfasoara a activitatii pe seama raportarii la criteriile de calitate specifice acestei activitati. Procesul de audit este desfasurat de personae fizice si evalueaza in mod profesionist informatii referitoare la o anumita entitate pe seama utilizarii unor metode , tehnici si procedee specifice in scopul obtinerii unor dovezi numite probe de audit. Pe baza probelor de audit auditoria emit un process de audit, o opinie responsabila si independenta prin apelarea la criterii de evaluare care rezulta din reglementari legale/ buna practica, unanim recunoscuta in domeniul in care isi desfasoara activitatea entitatea auditata. Procesul de audit numit si misiune de audit se deruleaza pe baza unor standarde nationale si internationale recunoscute. In functie de raportul contractual dintre entitatea auditata si auditor se pot identifica 2 forme specifice de audit: Audit extern – in acest caz auditorulul are rol contractual cu entitatea auditata, doar in ceea ce priveste desfasurarea activitatii de audit Audit intern – raport contractual intr-o entitate si auditor este in acest caz sub forma contractului de munca pe care o persoana il are cu entitatea
Este unanim recunoscut faptul ca auditul extern de suprapunere in
majoritatea cazurilor peste notiunea de audit financiar este o activitate de examinare in vederea exprimarii de catre auditorii financiari a unei opinii aspura sistemului financiar al entitatii in conformitate cu standardele de audit internationale asimilate si de Camera Auditorilor financiari din Romania. Auditul financiar are urmatoarele obiective:
Reflectarea imaginii fidele a activitatilor , datoriilor si capitalurilor
proprii precum si rezultatele entitatii economice Exprimarea unei opinii fata de modul in care situatiile financiare au fost intocmite cu respecatrea legilor in vigoare si a practicilor curente din tara in care entitatea isi are sediul Urmarirea modului in care sistemul contabil reflecta in sistemul financiar in mod corect sincer si complet, elementele de activ si pasiv, pozitia financiara si performanta entitatii Aprecierea performantelor si eficientei sistemului de informare si organizare Imbunatatirea utilizarii informatiilor contabile
Auditul financiar este si ramane fara indoiala principala forma a auditului
modern. Cu toate acestea in ultimele decenii si mai ales in prezent se manifesta o permanenta tendinta de extindere a auditului la numeroase aspecte ale functionarii intreprinderii, dar si societatii putand vorbii in prezent de un audit social, audit juridic, audit industrial , auditul calitatii. Multe dintre aceste notiuni sunt inca la inceputuri , iar o definitie clara nu s-a reflectat inca. In aceeasi ordine de idei se remarca insa faptul ca o forma a auditului cunoscuta de mai mult timp si totodata pe larg in literatura de specialitate mai ales cea straina este auditul intern. Conform legislatiei romanesti audtul intern repre. Examinarea obiectiva a ansamblului activitatilor unei entitati ec. In scopul de a furniza o evaluare independenta a managementului riscului, controlului intern si proceselor de management a entitatii. In definirea auditului intern trebuie avute in vedere o serie de elemente care se pot constituii drept ancorele acestei functii a entitatii. In structura acestor elemente se pot identifica 3 astfel de argumente sustinute de entitate : Auditul este o functie de asistenta, munca auditorului sa fie definit drept o consultanta pe care o asigura tuturor celor cu care se identifica in contact , astfel auditorul avand la dispozitie metode si instrumente specifice cu ajutorul lor va emite o judecata autorizata in privinta regulilor , procedurilor de organizare functionare a entitatii. Gradul sporit de incredere in judecata emisa de auditor este conferit de utilizarea in munca sa a unor norme specifice de referinta care-i dau autoritate in timp ce metodele si instrumentele utilizate ii garanteaza eficacitatea . un auditor intern in munca sa trebuie sa fie independent si sa fie perceput ca independent astfel incat sa poata avea autonomia in formularea ipotezelor si a recomadarilor ce decurg din munca sa. O alta caracteristica importanta pentru activitatea unui auditor este legata de gradul de libertate care ii este oferit prin planurile de misiune din care se deduce periodicitatea activitatii ce determina eliminarea unor preocupari de rutina/stresante. Auditul intern nu are legatura cu personalulul entitatii decat in masura in care se descopera fraude pentru care trebuie sa dea o socoteala altfel auditul se adreseaza modului in care strucutura entitatii isi indeplinesc sarcinile ce decurg din regulile impunse de entitate. Oricare auditor urmareste obiectivele realizarilor si responsabilitatilor care desigur sunt in sarcina angajatilor numai ca scopul sau nu este de a urmarii angajatul ci in modul in care isi indeplineste acesta sarcinile. De aceea in raportul de audit care cuprinde recomandarile facute de auditor in urma muncii sale nu se mentioneaza persoana , decat in mod exceptional deoarece managementul doreste sa cunoasca ce anume nu functioneaza in sistem si cum s- ar putea solutiona acest lucru. Auditorul intern este independent , adica in munca sa nu suporta nici o influenta sau presiune ce s-ar putea dovedi contrare obiectivelor pe care le are stabilite. De remarcat este caracterul dublu al independentei auditorului adica atat din perspectivacat si din cea asigurata de normele ce reglementeaza munca sa prin practica obiectivitatii. Definitia auditului intern in versiunea americana nu difera aproape deloc de cea din versiunea franceza aprobata in martie 2000 portivit careia: Auditul intern este o activitate independenta si obiectiva care da unei organizatii o asigurare in ceea ce priveste gradul de control asupra operatiunilor , o indruma pentru a-i imbunatatii operatiunile si contribuie la adaugarea unui plus de valoare. Auditul intern ajuta aceasta organizatie sa isi atinga obiectivele printr-o abordare sistemica si metodica a proceselor sale de management al riscurilor de control si guvernare a intreprinderii si printr-o serie de propuneri necesare pentru a le consolida eficacitatea. In legislatia romaneasca auditorul intern este definit mai sintetic si mai pragmatic astfel: auditul intern este activitatea de examinare obiectiva a ansamblului activitatilor entitatii economice, in scopul furnizarii unei evaluari independente a managementului riscului, controlului si proceselor de conducere a a acestuia. In mod sintetic rolul auditului intern poate fi decisiv de urmatoarele actiuni: -asigura, alerteaza, consiliaza , ajuta, stabileste actiuni si obtine rezultate; - auditul intern ofera asigurare cu privire la caracterul adecvat , aplicabilitatea si eficacitatea procedurilor de control, management al riscurilor si conducerii; - auditul intern alerteaza conducerea cu privire la puncte slabe semnificative ale activitatii de control intern care este posibil sa fie condus la erori materiale, pierderi, daune, risipa sau alte rezultate nedorite , ceea ce a condus la neatingerea nivelurilor dorite de performanta; -auditul intern consiliaza conducerea si personalul cu privire la imbunatatirile ce pot adesea activitati de control si dupa caz atingerii nivelului dorit de performanta; -auditul intern ajuta intr-o masura limitata la solutionarea problemelor identificate , imbunatatirea controaleleor si efectuarea schimbarii; -auditul intern stabileste actiuni privind modalitatile prin care activitatile entitatii se pot desfasura in continuare sub incidenta imbunatatirilor ce i-au fost aduse; -auditul intern obtine rezultate doar in masura in care a reusit sa ii convinga pe cei insarcinati cu conducerea entitatii de faptul ca necesarul pe care l-a propus sunt si cele necesare pentru a merge mai departe. Auditul intern poate fi clasificat in functie de obiectivele urmarite in 3 mari categorii:
Audit de regularitate /conformitate
Audit de eficacitate/performantei Audit de sistem /al managementului
Auditul de regularitate in evolutia sa fireasca auditul intern s-a dezvoltat
mai intai ca un audit de regularitate/ conformitate, acesta fiind considerat ca un traditional intrucat la vremea respectiva auditorul verifica daca regulile +procedeele sunt bine aplicate , daca se respecta organigramele de functionare, sist. de informare. Ca atare auditorul intern avea la baza un sist de referinta fata de care raporta rezultatele munci sale si de aceea munca sa era relativ usurata deoarece el actiona prin constatari +comparari privind aplicarea , interpretarea eventualele deficite , dezechilibre produse care reprezinta consecintele pe care le raporta celui care dispusese auditul. Pe scurt auditului de regularitate ii revin urmatoarele sarcini:
a. examinarea/aprecierea modului in care se respecta regulile , se
aplica procedurile , se respecta organigramele; b. actioneaza prin constatari si completari pe seama raportarii la un sistem de referinta , la modul in care exista unele deficiente in sistem pe care le raporteaza managementului. Scopul prioritar este compararea realitatii cu sistemul de referinta adecvat. Ca mijloc de lucru auditorul intern are la dispozitie chestionare cu intrebari pe seama carora urmaresc sa afle daca au fost respectate dispozitiile , regulile si procedurile definite in cadrul acelei entitati precum si reglementarile care au legatura cu securitatea entitatii. Auditul de eficacitate se situeaza pe scara evolutiei in functie de auditul intern pe o treapta superioara, fiind unul mai complex care tine cont de cultura organizationala a fiecarei entitati de referinta este apreciat pe seama unui sistem de calitate acceptat si nu pe experientele anterioare. Reflectand astfel calitatea masurilor adoptate prin rezultatele inregistrate. Standardele internationale definesc auditul preformantei drept audit al economicitatii, eficientei si eficacitatii cu care entitatea auditata utilizeaza resurse inscopul indeplinirii obiectivelor sale. a) auditul economicitatii apreciaza modul in care au fost utilizate resursele umane , materiale , financiare, cele informationale precum si procedurile urmate de entitatea auditata pentru masurarea si urmarirea indicatorilor de performanta si pt remedierea deficientelor identificate. Economicitatea reprezinta masura in care se asiugura minimizarea costului resurselor utilizate intr-o entitate fara a compromite realizarea in bune conditii prin rapoarte de calitate a obiectivelor asumate. b) auditul eficientei porneste de la exprimarea acesteia ca raport intre resursele consumate si rezultatele obtinute sau inversul sau. Eficienta se exprima astfel ca raport dintre iesiri cuantificate sub forma bunurilor , serviciilor / altor rezultate si intrari cuantificate sub forma resurselor utilizate pentru producere lor
c) auditul eficicacitatii = se refera la indeplinirea obiectivelor entitatii
auditate si auditul importului efectiv al activitatii entitatii in comparatie cu impactul planificat al acesteia. Eficacitatea consta in gardul de indeplinire a obiectivelor declarate ale unei activitatii si relatia intre ceea ce s-a programat si ceea ce s-a realizat. Ca mod de calcul, poate fi exprimat ca raport intre rezulatelele obtinute de o anumita activitate si rezultatele care au fost programate inainte de realizarea ei. Auditul de sistem reprezinta o evaluare de profunzime a sistemului de conducere si control intern cu scopul de a stabilii daca acestea functioneaza economic , eficient si eficace astfel incat sa fie identificate eventualele deficente si sa poata fi formulate si recomandarile necesare pentru corectarea acestora. In concluzie oricare functie a unei entitati poate fi supusa celor 3 niveluri de audit enumerate si explicate astfel ca la nivelul 1 sa se poata realiza un audit de regularitate, la nivelul 2 un audit de eficacitate si la nivelul 3 un audit de sistem.