Transgenerationala

Din punct de vedere transgenerational, fiecare dintre noi suntem produsul istoriei familiei
din care facem parte, a zonei in care ne-am nascut, a culturii si traditiei in care am fost
educati, atat noi, cat si predecesorii nostri.
Cand ne nastem, avem inscrise in ADN o multitudine de informatii, o mare parte dintre
ele fiind transmise de inaintasii nostri, atat pe linie paterna, cat si pe linie materna.
Prin metoda constelatiilor sistemice, care inglobeaza atat terapia transgenerationala, cat
si alte forme de terapie, se urmareste analiza legaturilor famililale, a locului si rolului pe
care il are fiecare in familia sa. Se urmareste identificarea repetitiilor din familie, a
blocajelor simbolizate la nivel corporal, relational, comportamental, a tipurilor de loialitati
si a scenariilor de viata care ne pot spune cine suntem ACUM. Astfel ca evenimentele,
secretele, situatiile traumatizante, conflictele traite si nerezolvate, neiertate si neintegrate
de predecesori se transmit mai departe cu singurul scop de a fi rezolvate. Cand trecutul
interfereaza cu prezentul nostru, ne putem afla in situatia de a trai acelasi tip de viata pe
care a trait-o bunica sau ca avem aceeasi boala ca tata sau ca am fost parasiti ca si sora
bunicului, etc. Si astfel, chiar daca noi am vrea sa facem alte alegeri, inconstientul nostru
este mult mai strans legat de onorarea propriei familii decat de trairea conform alegerilor
proprii.
Atunci cand legile iubirii se incalca, acest lucru nu ramane asa, ci trebuie reparat. Daca
cineva a fost exclus din familie (de exemplu pentru ca s-a casatorit cu cineva cu statut
inferior) sau daca un copil preia rolul de parinte sau daca echilibrul intre a da si a primi
este deteriorat, atunci cineva dintr-o generatie urmatoare va avea mai intai de refacut
aceste ‘’gauri negre’’. Deseori, cand privim la ceea ce ni se intampla noua acum si la
ceea ce s-a intamplat in familia noastra, de-a lungul generatiilor, avem tendinta sa
credem ca suntem supusi unei ‘’pedepse divine’’. Nu este vorba de nici o pedeapsa, este
mai degraba vorba despre niste nedreptati, erori de judecata, neputinte ale unor membri
de familie care sunt perpetuate pana cand cineva va avea suficienta forta de a se uita la
aceste lucruri, a le intelege si a le aduce pacea.
Pentru a repara, mai intai este necesar sa fim constienti de problemele prezente care ne
apasa si nu ne ingaduie sa ne simtim liberi, creativi, impliniti. Cel mai des acest lucru se
observa cand ni se intampla acelasi gen de lucruri, cand dezvoltam acelasi tip de relatii,
cand avem acelasi tip de reactii sau avem visuri si dorinte ale sufletului pe care, oricat
ne-am stradui, nu le putem indeplini. De asemenea, atasamentele permanentizate fata
de persoane pierdute sau de sentimente precum ura, furie, frica, vinovatie pot constitui o
forma de a ramane loiali principiilor si valorilor familiei/culturii de origine chiar daca noua
nu ne mai sunt de folos. Uneori insa, e mai important sa fii loial familiei decat sa iti
traiesti propria viata si aceasta datorita faptului ca A APARTINE , indiferent cum, este,
pentru oameni, mai securizant decat A FI LIBER. Chiar daca a apartine ne aduce multa
suferinta, este de multe ori de preferat pentru ca este cunoscuta. Noutatea adusa de a fi
liber, desi poate mai sanatoasa, ramane totusi, in anumiti termeni, periculoasa. Ramane
la alegerea fiecaruia…
Prin aceasta metoda de lucru, se aduc la suprafata blocajele, se descifreaza scenariul
transgenerational, are loc deblocarea emotionala, intelegerea,separarea, resemnificarea
si integrarea experientei de reconectare vindecatoare cu inaintasii, toate acestea ducand
la transformarea inconstientului familial, apoi al celui individual si la gasirea unui sens
existential nou.