Analiza comunicării politice intre diplomat și cancelarie

Pentru început țin să încep cu o introducere despre ce este această telegramă și ce conține ea ,iar
după o analiză amănunțită a comunicării politice între diplomat și cancelarie

Telegrama este adresată Ambasadei României din Helsinki,prin care sunt solicitate date
referitoare la acțiunile de pregătire a conferinței pentru securitate și cooperare în Europa

Telegrama a fost una de tip secret redactată de Ministrul Afacerilor Externe și trimisă în data de
3 martie 1972 ,iar răspunsul a fost trimis în data de 7 martie 1972

În aceasta prima solicitare se regăsește din partea Ministerului Afacerilor Externe cu privire la ce
țări ,la ce nivel ți când au purtat discuții cu M.A.E. finlandez în problema începerii reuninuilor
multilaterale și tematica lor.Se amintește faptul că Ministerul Afacerilor Externe a mai fost informat
pe parcursul anului ( 1972) și participanții discuției oficiale care au fost ambasadorii Italiei,Franței
și Olandei.Se menționează că nu s-a verificat faptul că ambasadorul Belgiei ar fii avut convorbiri
oficiale cu M.A.E. finlandez.Iar acest lucru rezultă din discuțiile avute între M.Bălănescu și
secretarul general al M.A.E. finlandez ; se mai informează și faptu că odată cu schimburile
bilaterale M.A.E. finlandez a avut la Helsinki consulari la nivelul șefilor direcției politice cu
delegația M.A.E. norvegian; M.A.E. danez,M.A.E. polonez și la nivel secretar general cu M.A.E.
elvețian.

O altă solicitare,fiind ce-a de-a doua se desfășoară asupra faptului de a cere informații despre
măsurile realizate sau în curs de realizare de statele interesate de întărirea cu personal specializat a
oficiilor la Helsinki.Astfel M.Bălănescu informează că Ambasada Bulgariei și reprezentanta
comercială R.D.G. au primit câte un colaborator.

M.A.E polonez a unformat M.A.E. finlandez că în luna martie sau aprilie v-a primi la Helsinki
un specialist în problema securității,relațiilor Poloniei cu cele două state germane.Ambasada
cehosolvaciei așteaptă personal calificat în problema securității,la fel și abasada maghiară așteaptă
trei specialiști.

Ultima solicitare cere informații despre toate părerile aduse cu privire la locul unde se v-a
desfășura Conferința ,în cadrul corpului diplomatic.Tot M.Bălănescu informează faptul că faza
pregătitoare la acordul tuturor părților v-a avea loc în luna septembrie 1972 după intrarea în vigare a
acordurilor de la Berlin ți a ratificării de către R.F.G. a tratelor încheiate cu U.R.S.S. și Polonia; și
v-a fi la nivel de șefi de misiune ,care fiecare la rândul său v-a fi insoțit de aproximativ 3 sau 4
experți.
 Cu privire la România ,M. Bălănescu propune ca delegația română să fie reprezentată la nivel de
adjunct al ministrului sau prim-adjunct și să participe la o serie de reuniuni,și în cadrul consultărilor
anuale dintre cele două ministere de externe să vină în luna mai în Finlanda.Pentru toate acestea
propune o pregătire temeinică a grupului de experți cu asigurarea materialului necesar ,colocviu sau
seminar pe tema securității.Tot acesta suține că ar fi necesar un expert specializat în problemele
privind securitatea europeană și cu cunoștințe avansate de limba engleză, care să fie trimis la
Helsinki pentru a urmării problemele legate de conferința ți să-și construiască relații necesare în
cercurile dipolmatice la M.A.E. finlandez .

Iar acum să analizăm puțin demersurile comunicării politice dintre dipolmat și cancelarie . In
mod general și practic există diferite modalități în vederea realizării misiunilor diplomatice precum
funcția de reprezentare,de informare ,de promovare și apărare a intereselor statului ,pe care oficiile
diplomatice le reprezintă.Pentru a putea fi folosite cu eficienţă aceste modalităţi de acţiune
diplomatică este necesar ca diplomatul să posede cunoştinţele lingvistice necesare, trebuie să
cunoască foarte bine conţinutul problemei, să dispună de pregătirea de specialitate necesară, de
noţiuni, de cunoaşterea mijloacelor de acţiune.

Tipul documentului nostru ne este clarificat chiar din titlul de Telegrama care e o forma de
comunicare diplomatică scrisa,în format clasificat și cu caracter secret.Informatia clasificata este
destinata exclusiv institutiilor care proceseaza înformatia și care iau decizii în cunoștința de
cauza.Nu este accesibilă tuturor iar cand aceasta informație ajunge sa fie văzută sau citită de
persoane care nu aveau dreptul sa o citească înseamnă ca informația a fost compromisa,nemafiind
considerată clasificată

Telegrama are funcție informativă.În ea apar solicitații și propuneri despre informații cu privire
la părerile exprimate a altor țări ,decrete.Tot aici regăsim și cerința cea mai folosită :de a cere și a da
informații.