Dionisie Areopagitul DESPRE NUMELE DIVINE TEOLOGIA MISTICA Editie bilingva fad e din liml eaci ‘oducy or desionnentiel ihre de-Manicn a vlad POLIROM 2018Cuprins Introducere . ee Pena ae 7 Despre numele divine... 6.6.6.0... eee eee eee 49 Teologia misticd .. 6.6... eee eee 245 NOL eee 263 Glosar de termeni grecesti. . . - 325 335DESPRE NUMELE DIVINE, LV, 16-18 125 16. Am ordonat iubirile cele multe, dar care sunt dintr-una singura, spundnd pe rand care sunt cunoasterile si puterile iubirilor din lume si a celor supra-lumesti, pe care — con- form scopului dat discursului nostru — le depasesc ordinile si dispunerile iubirilor intelective si inteligibile, deasupra carora stau iubirile inteligibile in sine si iubirile dumneze- iesti ale celor cu adevarat frumoase de acolo, pe care si noi le-am ldudat in mod corespunzator. Acum insa, relu- Andu-le pe toate, sa le concentram impreuna in iubirea cea una si repliata, care este Tatal acestora toate si, pornind de la cele multe, sa le reunim mai int4i in doua puteri iubitoare, pe care le domina si le conduce in mod total cauza nere- lativa’® a iubirii totale de dincolo de toate, spre care tinde intreaga iubire a tuturor fiintarilor, potrivit naturii fiecdreia dintre fiintari. 17. Tar acum, dupa ce le-am strans pe acestea din nou impreund in unu, sd spunem cad exista o putere unica si simpla, care se misca pe sine intr-o combinare unitard: de la bine si panda la ultima dintre fiintari, si iardsi, de la aceea, trecdind succesiv prin toate, pind la binele insusi, ea se migca pe sine in mod circular, de la ea insdgi, prin ea ins si pana la ea ins se des inspre ea insasi mereu in mod identic. 18. Totusi, cineva ar putea spune: daca cel frumos $i bine este iubit, dorit si indragit de toate, caci, asa cum s-a spus, chiar si nefiinta tinde spre el > sd fie cumwva in el, iar el este cel care da forma chiar si celor lipsite de forma, si daca despre el se afirma chiar si nefiinta si el este nefiinta in mod supra-fiintial, atunci cum se face ca multi- mea demonilor nu doreste frumosul si binele, ci, fiind ineli- nata spre materie — dupa ce a cazut din ingereasca identitate a doririi binelui -, este cauza tuturor relelor, atat pentru sine, cat si pentru celelalte lucruri despre care spunem ca se dovedesce a fi rele? Sau, in general, cum se face ca speta demonilor, desi este produsa din bine, nu are forma163 164 126 DIONISIE AREOPAGITUL dnonentoKvia KaKOv anéivtov aitia Kai éavti Kai toig GAdAorsg, doa KaKbveoBar Aéyetar; ds 5é GAws &k taya80d Tapax0sv TO Samdviov PdAOV ODK EoTI GyaD0EdEs 7] NHS ayabov &k téya00d yeyovds NAAOIMON; Kai ti tO Kakdvav adto | Kai SAws Ti TO KaKOV EoTI, Kai EK Tivos UPYfis DIEOTH, kai év tivt tov dvtwv Eotw; Kai mo 6 bya8d¢ odtd Tapayayeiv NPovanon, mo 5é PovanGeig HSvvOn; Kai ei && GAAS aitiag tO KUKOV, Tis EtEpA TOIs ODOT TAA THYAOOV aitia; dc 5é kai tpovoias ovong ot1 10 KaKOV fh ywwOpEvoV OAs 7 LN avaipovmEvov, Kai mH¢ éietai tL TAV Svt@V abtod mapa téya0dv; <19> Tatra nev odv tows gpei toidode anopadv Adyos, Hsic 62 A€ioopev abtov sig THV TOV TPAyLATOV GAnBEtav anoPAénew Kai mPOtOv ye tovTO simsiv TapPpHoiacdpeOa.” To KaKkov obd« gotw éx Taya00d, Kai si &k TaYADOD goTtV, od Kakdv, obdé yap mLPds 10 WHxEL obtE ya8od Td Un) aya0e zapayew. Kai ei ta Svta mévta éx taya8od, PLOIS yap tH ayadG to napayew Kai omlew, tH 5& Kad to QOsipew Kai anoAAVEL, OLdEV OTL TAY OVTOV EK TOD KAKOD. Kai ob8€ abtd gota 10 KaKOov, simep Kai EAVTH KaKOV Ein. Kai ei pi) tobdt0, ob mdvtn KaKodv TO KaKOv, GAM’ Eyer TWO taya0od, Kad’ fv dAws Eott, uoipav. Kai ei t& Svta tod Kahod Kai dyabod gpietat Kai navta, doa morei, Sid 1d Soxotv ayabov moti Kai mac 6 TOV Svt@V oKONdG apyTV éyet Kai TEAOG TayABOV, Oddév yup sic THV TOD KaKOd PboW anoBrénov xorgi, 6 norei, mg Eota1 10 KaKOV gv TOIS ODOW } OAws Sv tig ToIMVTHS KeyAOFic 6psEeMc TapNPNUEvov; Kai ei ta 6vta mévte éx thya80d Kai Tayabov éxéKewa TOV Sv, ott ev Ev TAYABG Kai TO ut} Gv Sv, 10 8 KaKOV obte Sv gotty, ei 5é pt] od mavT KaKdv, odtE WI] Sv, ODSEV yap gota1 tO KaBdAov pT] Ov, si WW Ev TaYAOD Kata TO dmepovboiov Aéyorto. TO Lev obv dyabdv gota Kai | todDESPRE NUMELE DIVINE, IV, 19 127 binelui, sau cum s-a schimbat ea daca a fost facuta bund si de la bine”? Si ce este insusi faptul de a face rau gi, in general, ce este raul, din care principiu a fost infiintat si in care dintre fiintari se afla el? $i cum a vrut binele insusi sa il producd, iar daca a vrut, cum a putut sa il produca? Si daca raul este din alta cauza, ce alta cauza a fiintarilor mai exist4 in afarad de bine? Dar, daca exista providenta, atunci cum exista raul, sau, in general, cum a apérut el, sau de ce nu este distrus, si cum tinde vreuna dintre fiintari inspre rau in loc sa tinda spre bine? 19. lata ce ar putea spune cineva, punandu-ne in difi- cultate cu un astfel de discurs; insa noi fi cerem sa priveasca spre adevarul lucrurilor si ne vom incumeta in primul rand sa spunem acest lucru: raul nu este de la bine, iar daca este de la bine, atunci nu este rau’, caci nu este treaba focului s veasca si nici a binelui sd produca cele ce nu sunt bune. Dar, daca toate fiintarile vin de la bine, deoarece natura binelui este aceea de a produce si de a salva, iar a rdului este de a distruge si de a nimici, atunci nici una dintre fiintari nu este de la rau. Si nici macar raul insusi nu va fi, daca ar fi rau gi pentru el insusi. lar daca nu este aga, atunci nici raul nu este complet rau, ci are o parte buna, prin care el exista efectiv. Dar, daca fiintarile dorese fru- mosul si binele gi fac tot ce fac deoarece li se pare bun, iar orice intentie a celor ce sunt igi are inceputul si sfarsitul in bine - caci nu fac nimic din ce fac privind spre natura raului —, atunci cum va fi raul in cele ce sunt, sau cum va fi in genere, daca este lipsit de aceasta dorinta buna? Jar daca toate fiintarile sunt din bine, iar binele este dincolo de fiintari, atunci chiar si nefiinta este, fiind in binele insusi*”; in schimb, raul nu este nici fiinta, cAci atunci nu ar fi cu totul rau, dar nu este nici nefiinta, i nefiinta totala nu va fi nimic, decat daca spunem ca este in binele insusi, in mod supra-fiintial. Pe de o parte, binele va fi asezat cu mult inaintea fiintei simple si a nefiintei. Pe de16 S 128 DIONISIE AREOPAGITUL amido dvtog Kai tod uh dSvtog AOAAM apdtepov baeptSpupévov. Td 58 kakov otite év toig obow ove Ev TOI Ww] odow, GAAG Kai adtOd Tod pT Svtog WEAAOV GAAOTPLOV anéxov taya80d Kai GvovalwtEpov. Tl6Gev obv gott td KaKdv; Einor tic. Ei yap mt gor 16 KaKov, &peti) Kai kaxia tadtov Kai} aéoo. tH SAN Kai év Leper ti ava AOyov 7] OddE TO TH GpEti} payopevov gota KOKOV. Kaitot évavtia caopoobvn Kai &KoAacia Kai Sukatosbvn Kai &6ucia. Kai ob Sjzov Katd, tov Sikatov Kai TOV dbuKdv ONLI Kai TOV G@EPPOVG Kai TOV GKdAUSTOV, GAA Kai TPd tig EEM atvopévyg tod éEvapétov mpd TOV &vtiKEiLEVoV Swotdcews év abti MOAAH mpotepov ti wuxf| KaIdA0v Swot Kaol THV ApEetOv ai Kakial Kal MPO TOV Adyov TH TA0n otac1aCer Kai &K TOUTOV dvayKN Sodvai TI TH KAD kaxov évavtiov. OD yap éavt@ téeya0ov évavtiov, GAN as and pidi¢ apyfic Kai évog Exyovov aitiov Kotw@Vvia Kai évotnt Kai PrrAia yaiper. Kai ob06é 10 édattov ayadov TH peiGovi évavtiov, obts yap to ittov | Oeppov 7) yoxpov tH zAstovt évavtiov. "Eotw ovv év tog obot Kai Sv dott Kal dvrité0erTaI Kai HavtiotaL Taya9G TO KaKOv. Kai ei POopa ~ott tHV Svtwv, OvK éxPadAE1 todto tod elvat 0 KaK6v, GAM Estat Kai abto dv Kai dvt@v yevectoupyov. "H obyi moAAaKIc 1H tobde PBoPa todd yiyvetat yévectg; Kai gota 10 KaKov sig tH Tod TUVTOG OVLAANPMOW SVLVTEAODV KAI TH GA TO LT] ATEASS givat Sv éavtd mapexopevov. <20> ’Epei 5é mpdg tata 6 &nOij¢ Adyos, Sti TO KaKOV, 7 kaxdv, | obdepiav odciav i] yéveow notei, pdvov dé Kakbvet Kai pOsipet tO é—’ abtH tiv tHv dvtwv dadcTAOW. Ei 88 yeveotoupyov 11g avdrd sivar Agyou Kai Ti TOTO POOpa 1 étép@ SiSdvar yéveow, anoKprtéov GAnOd> Ody 7DESPRE NUMELE DIVINE, IV, 20 129 alta parte, raul nu este nici in fiintari, nici in cele ce nu sunt, ci el este mai instrainat de bine si mai lipsit de fiinta decat insasi nefiinta”®. Dar atunci, ar putea spune cineva, de unde este raul’? Caci, daca nu exista raul, atunci virtutea si rautatea sunt identice — atat virtutea toata cu rautatea intreaga, cat si virtutea particulard cu rautatea corespunzatoare —, iar ceea ce lupta impotriva virtutii nu va fi raul. Totusi, moderatia si nestapanirea sau dreptatea si nedrep- tatea sunt contrarii. $i nu ma refer numai la cel drept si la cel nedrept sau la cel moderat si la cel nestapanit, ci — cu mult inainte de a se arata deosebirea exterioara dintre cel virtuos si cel opus -, in sufletul insusi, cele rele se deose- besc in genere de virtuti, iar pasiunile se impotrivesc rati- unii, si de aceea este necesar s4 admitem un rau opus binelui. Caci binele nu este opus lui insusi, ci el se bucura de comuniune, de unime si de prietenie, deoarece vine de la un singur principiu gi este cut dintr-o singura cauza. $i nici macar binele mai mic nu este contrar binelui mai mare, caci nici caildura mai micd sau raceala mai mica nu este opusa celei mai mari. Asadar, raul este in fiintari si este exis! si se impotriveste si se opune binelui®*. Chiar dac: raul este distrugerea celor ce sunt’, totusi, acest lucru nu scoate raul in afara fiintei, ci el insugi va fi ceva existent $i generator al fiintirilor. Caci distrugerea unui lucru nu este de multe ori generare a altui lucru? Astfel, raul va contribui la completitudinea totului si, datorité lui, intregul nu este incomplet. 20. La acestea, discursul adevarat va raspunde ca raul, in masura in care este rau, nu produce nici o fiinya si nici 0 generare, ci el doar face rau in jurul lui si distruge reali- tatea fiintarilor. Daca s-ar spune ca este generator si cd, prin distrugerea unui lucru, genereaza alt lucru, atunci trebuie sd raspundem in mod adevarat: el nu genereaza in masura in care distruge, ci, ca distrugere si rau, el doar distruge si166 130 DIONISIE AREOPAGITUL oGeipar, SiS@or yéveow, GAN 7 wav POoPA Kai KaKOv, Osiper Kai KaKbver pdvov, yéveotg 6é Kai oboia Sa Td ayabov yiyvetat, Kai ota TO KaKOV POOPA LEV dV EavTO, yeveotoupyov 88 Sid 1d deyaGdv Kat, 7 sv KaKOv, obtE Sv obte Svr@v momtiKov, dia 5é TO GyaOOv Kai dv Kai Gya0Oov dv Kai &yabdv xomtikdv. MaAAov Sé odds yap gota Td abtd Kath 10 atd Kai dyabdv Kai KaKdv, Oddé Tod adTOdD QOopa Kai yéveoig 1) at KATH TO adTO SYVALIG OUTE abtodbvapc 7 abtopopé. Td pav odv abtoxaxdv odte bv obte Gyabdv obtE yevestovpyov obte Svtwv Kai GyabOv momtiKdv, TO 5é ayadev, év oig uév Gv tedéos éyvévytat, téhe1a mori Kai Guityf] Koi SAOKANPA GyabG, tH 58 Hrtov abtod petéyovta Kal OteAt] gotw Gya0G Kai pEeprypéve, bw tiv EAASuyw tod ayabod. Kai odk EoT1 Ka9OA0v TO KaKOv OVTE GyabOV OTE dyabonordv, GAAG TO UEAAOV 7] TrTOV TH deyaOG zANordCov dvohoyms Eota cyaOov, éxcinep H 51 aAdvI@V PoITHOM TAVTEM|S GyabdtNS Ob LéxpL LOVOV YOPEI THV mEpi adTIIV Tavaya0ov ovoidv, éKktstvetar 52 Axpl TOV soxatov, TAC [ev OArKadS Tapodou, Taig SE DOsIWEvenG, GAAaIG bé EoxATOS, as Exactov atic petéyew Sbvatar TOV Svtov. Kai ta pév révm tod dyabod psréyet, te 58 WOAAOV Kai Hrtov gotépytat, ti Sé dpvdporépav Eyer tod dyadod petovotav Kai dAAoIg | Kata Eoyatov aaynwa mépEsott téyabov. Ei yap wn) avaroyws éxaotm taya8Ov napijv, Tv Gv ta OsWtata Kai mpeoPUTatA tHV TOV EoxaT@V ExovTa raw. dg 88 Kai jv Svvatov povosSac mavta petéyew tod dya8od wh mavta Svto tabtH> sig TV SAKHV adbtod wébetw érrrydeia; Nov 52 todto gott tig tod aya8od SvvanEews «td brepBardrov péye8og», OT1 Kai TA EOTEPNLEVO. Kai THY EaVTOD otépnow Svvaplot Kata TO GAws adtod petéxerv. Kai ei yp}