Organizarea sistemului nervos CE VET! INVATA ‘Acest capitol descrie organizares sistemului nervos. Parcurgand acest capitol, veti invata si: + deosebifi substanta cenusie de cea alb&; + identificati straturile, spatiile gi structurile. asociate cu meningele $i lichidul cefa~ Jorahidian; + identificati zonele functionale ale maduvei spinari + identificati structura, caracteristicile si functiile diferitelor componente ale ence- faluluis Jocalizafi zonele functionale ale encefalului; + caracterizati sistemul limbic, descrieti funcfile nervilor cranieni si spinalis aplicati cunostingele dobandite trun studiu de caz, 245, Scanned with CamScanner248 Anatomie $1 filologie uman& pentru admitere ta facultafile de medicin’ Sistem nervos uman are dou mari subdivzivn:sistemul nervos central $ sistemul nervos periferic (Tabelul 11.1). ' inti Sistemul nervos central ae este compus din encefal gi et a ioe organe sunt alcatuite in principal din corpi celulari gi axoni aparfinan sete Organele Craniul gi coloana vertebral& protejeazd encefalul, respectiv méduva spiniri- ee ie de sim} sunt localizate in apropierea encefalului (Capitolu! 12), aceasté proximitit ducand distanta pe care impulsurile nervoase trebuie s& 0 strabat4 pentru afi nies ° Sistemuul nervos periferic (SNP) este alcdtuit in principal din axonii si dendrite =a uronilor senzoriali $i motori. Corpii celular ai acestor neuroni sunt localizafi fn sistem nervos central sau fn vecindtatea lu. Axonii gi dendritele se extind porind de fa sistemul nervos central sub forma de nervi. Majoritatea nervilor sunt denumifi ,micgti” din cauza prezenfei simultane a elementelor senzoriale si a celor motori. Sistemul nervos periferic informeaza sistemul nervos central despre stimulii primifi din mediul inconjurdtor si transite rispunsurile catre efectori (glande gi mugchi). TABELUL 11.1 ORGANIZAREA SISTEMULUI NERVOS UMAN smulnervos _ Sistemul nervos periferic central Encefalul Nervi cranieni ce apartin encefalulul 1. Fibre somatice realizeaz§ conexiuni cu pielea $! muschil scheletic! al, ‘capului si gatului 2. Fibre vegetative ce relationeazs cu viscerele Nervi spinall cu originea in m&duva spinarii 1. Fibre somatice care conecteaz’ plelea $1 muschii scheleticl.cu madu- fo va spina: 2. Fibre vegetative care conecteaza viscerele cu m&duva spinarii 3 ; SISTEMUL NERVOS CENTRAL Sistemul ‘nervos central este principalul centru de interpretare a informatie! din orga~ nism. Este compus din éncefal, care se continu cu m&duva spindii, MADUVA SPINARII SI MENINGELE La adultul normal; miduva spindrll este un cordon de fesut nervos cu o lungime de aproximativ 45 om (Figura 11.1). Se extinde in jos dinspre encefal, print canalul osos format de vertebre. Méduva spinirii este o continuare a encefalului, incepand in locul in care fesutul nervos pariseste cutia craniand la nivelul foramen magnum (g’urii mari) din osul occipital. Maduva spinacii se subfiazl la capat gi se termina in apropierea discului intervertebral ce separa prima gi a doua vertebri lombard. Partea superficiala (externa) a maduvei spindrii este alba (,substanta albi”) dato- rit& aglomeririi de teci de miclind ce invelesc fibrele nervoase, Portiunea interni este de culoare cenusie (,,substanfa cenusie”) deoarece este alcdtuité in principal din corpi neuronali $i interneuroni amiel Scanned with CamScannerOrganizarea sislemulut nerves’ 247 Mexencefat a, re os Temetc sping tent Sacral 7 coxiesna [I ” 8 FIGURA 11.1 Anatomia generali a sistemului nervos central uman. (a) Principalele regiuni ale encefalului gi ale miduvei spindrii,(b) Localizarea sistemului nervos cen- tral in organism, Miduva spin&rii este inconjurata gi protejati de trei membrane care poart’ impreuni numele de meninge: dura mater, arahnoida si pia ma-. Aiea aE ter. Dura mater este stratul exterior gi confine un fesut conjunctiv fi- Fag aCens bros rezistent, cu multe vase de sAnge si nervi, Arahnoida este un strat RULES AUD subfire, cu aspect de refea, cu anumite structuri care reabsorb Vichidul MCSE cefilorahidian: Pia mater este un strat foarte subjire, bogat vascularizat LMM Mee (Figura 11.2). Pod Spatiul dintre arahnoida si pia mater se numeste spafiu subarah- noidian si confine un lichid clar, apos, numit lichid cefalorahidian. Acest lichid se regiiseste gi in canalul central (ependimar) al miduvei spinarii gi in interiorul cavitafilor (ventriculilor) encefalului, Este un lichid aseminétor cu limfa, ce serveste nevoilor nu- Iritionale gi gazoase ale celulelor nervoase din SNC. Pentru a objine 0 proba din acest lichid in vederea efectuarii analizelor cénd se suspecteaz& o boald a sistemului nervos se foloseste o procedura denumit’ ,puncfie rahidiant”. Din parle laterale ale m&duvei spindrii pornesc 31.de perechi de g 7 prelungiri numite ridicini nervoase. R&d&cinile mai apropiate de pai~ pecially pee nce tea dorsal’ a corpului se numesc rAdicini nervoase dorsale, aici gésin- (RATS Rae aa du-se corpii celulari $i axonii neuronilor senzoriali ce se indreapta spre eRe air aE méduva spinarii. Radacinile mai apropiate de partea ventrala a corpului RATE CaeuRUTg se numesc ridacini nervoase ventrale (Figura 11.3). Ele contin axonii BBMuniiaps Te mtent neuronilor motori ce pleacé dinspre maduva spinarii. Lezarea r&dacini- FAME Scanned with CamScanner248 Anatomie i fiziologie umand pentru admitere la facultatile de medicing lor dorsale are ca rezultat pierderea senzafilor provenite de la receptori (anestezie), iar lezarea ridicinilor ventrale duce la incapacitate de a rispunde la stimuli (paralizie). Radicinile dorsale gi cele ventrale iau nastere din coarnele posterioare si respectiv anterioare ale maduvei spinirii. Peles scalpuli ‘esut subcutanat z asele eranulut rata eae Si url Mening Dura 2 mater ‘ena Sal pee Maiduva spingel a Pla mater Se Spatlusubarahnoidian Oo) ob cerebral C FIGURA 11.2. Structurile ce tnvelese sistemul nervos. (a) Relatiile dintre encefal, m&duva spi- i oasele ce le inconjoars. (6) Detalii ale celor trei straturi ale meningelui. ‘Santul posterior median Canalul central Fura mean anteroats Corl anterior Corl pesterior Ssubtanecenuie Coulter Substaraalb oe Pia mater Rédacina dorsalS a nervulu spinal ‘Arahnoida —)Meningele Dura mater ‘REdBeina Ventralé a nervuli spinal Ganglion al rédacinih posterioare ‘Nerval spinal FIGURA 11.3. Sectiune transversald prin m&duva spintrii, Tesutul nervos este invelit de tei straturi meningeale gi este inconjurat de vertebre. Observafi ridacinile ner- : voase dorsale gi ventrale ce pleact din miduva spin8cii (rid&cinile dorsale sunt dilatate din cauza prezenfeicorpilor celular ai neuronilor senzoriali). RAdici- nile igi au originea in coarnele posterioare, respectiv anterioare. Scanned with CamScannerOrganizarea sistemuloi nervos 248 Miduvisspintsit are dous funeti principale in coordonarea nervoass, servind drept centru eoordonator pentra arcul reflex si drept refea de legiturd inte sistemul nervos periferic gi encefal, Aceast legatura este realizat de axonii neuronilor din maduva spi- niirii care au traiect ascendent, find grupati sub forma unor tracturi nervoase numite tracturi ascendente. Alte tracturi nervoase transport informatia dinspre encefal inspre efectori (muschi si glande), fiind denumite tracturi descendente, Aceste conexiuni ner- vvoase furizeazi un sistem de comunicatie bidirectionala intre encefal, mugchi si glande. ENCEFALUL Encefalul este central de organizare gi procesare al sist de asemenea, centrul constienfei, senzafiilor, memoriei gi al coordonirii. Encefalul re- cepfioneazit impulsuri nervoase de la miduva spindrii gi de la cele 12 perechi de nervi cranieni ce inerveazi organele de simt, mugchii si glandele. in urma acestora, el gene- seazi reactii adecvate gi Ie transmite prin intermediul neuronilor motori. Encefalul este, de asemenea, inifiatorul unor activitsti ca, spre exemplu, memoria. Encefalul contine gi cele dows emisfere cerebrale, dreapté gi stingl. Este acoperit de shidul cefalorahidian, care circula in meninge (ca $i m&duva spina) si inconjurat de lic cavitatile cerebrale (ventriculii cerebral) si in spatiul subarahnoidian. Encefalul dispune si de 0 vast& refea de capilare cu rol in schimbul de nutrimente si de gaze si in indepér- tarea produsilor reziduali. Acest organ consum aproximativ 25% din cantitatea totala de oxigen utilizat4 in organism $i este extrem de sensibil la scdderea nivelului de oxigen sau glucoza. Zonele superficiale si cele affate in centrul encefalului poartt numele de ,substan\a cenusie”, deoarece sunt formate din corpii neuronilor gi interneuroni amielinici. Aceste zone sunt conectate intre ele de c&tre axoni mielinici, denumiti ,substanta alba” datorita culorii mielinei. Encefalul este impartit in patru structuri principale: emisferele cerebra- le, cerebelul, diencefalul si trunchiul cerebral. femului nervos (Figura 11.4). Este, Cutie cranians Meninge Emiserd cerebral eri ater Venti Corp esos Talamus tinotaamns Mezencsol Hipofis Cerebel Punte Vertebrs FIGURA 114. Encefalul uman in cutia craniand, in sectiune sagitali. Observatidiversele structuri prezentale si relafile dintre ele. Scanned with CamScanner280 Anatomie 5ifiziologie umand pentru admiter fa facultaile de meicing EMISFERELE CEREBRALE Emisferele cerebrale reprezinta cea mai mare parte a encefalului si confine centri nervosi Senzoriali $i motori. Ele controleaza functii mentale complexe gi sunt unite intre ele prin~ ‘t-0 punte alcdtuitd din fibre nervoase numita corp calos. Suprafefa emisferelor cerebrale Confine numeroase circumvolutiuni, numite si girusuri, si sumeroase adancituri, O adincituré superficili este denumita gang, iar una adéncd se numeste fisuri. Emisferele cerebrale contin peste 10 miliarde de neuroni, Fiecare emisfera este im- p&rfita in patru lobi: lobul frontal, in partea anterioar&; lobul parietal, in spatele lobitlui frontal, separat de acesta prin gunful central; lobul temporal, situat sub lobul frontal gi desparfit de acesta prin gantul lateral, si lobul occipital, in partea posterioar& a fiecirei emisfere. O alti zona a emisferelor se numeste insula (lobul insular), flind localizat’ Profund si acoperiti de unele portiuni ale obilor frontal, parietal si temporal. Emisferele cerebrale conjin neuroni ce interpreteaza impulsurile provenite de la or- ganele de simt si initiaz’ rispunsuri voluntare la stimuli. Ele sunt centrul ratiunii si al memoriei si determina, in mare mAsurd, inteligenfa $i personalitatea unui individ, Arla motorie principalé este localizaté in lobul frontal (Figura 11.5), Aici se gisese neuroni piramidali de talie mare, Impulsurile provenite de la acesti neuroni se incrucisea- 24 prin intermediul tractului corticospinal si stimuleaz# ariile motorii ale organismului situate in partea opus. Aria lui Broea este o regiune a lobului frontal rispunztoare de activitatea motorie legata de vorbire si de planificarea vorbirii, Ariile senzoriale se g8- sesc in mai multi lobi. Aceste arii sunt rispunziitoare pentru senzatii, sentimente gi emofii, Lobii temporali contin zone pentru auz, iar cei occipitali, zone pentru vaz. Aria responsa- bil& pentru simful mirosului este situatd profund in interiorul emisferelor cerebrale. Alle regiuni ale emisferelor cerebrale, in special arii ale lobului frontal, sunt asociate cu invijarea, rafiunea, anticiparea gi creativitatea. Anumite regiuni ale lobilor parietali Taspund de infelegerea vorbiri si exprimarea ideilor. Senzafiile vizuale sunt interpretate in lobii occipital, Sangul central Picior Peer : . semanas { MSEH tin Etorae meta Goa tinea Elaborare sencoralé Masticatie Lob Lob (Asociatie) frontal parietal ) ‘stivati Deglutitie livatie Eleborarea gindirii lob f Veereblnanls ccc { Vedve Cet Memorievavai sleudivs 0b Judecati perceptuald FIGURA 11.5. {0 vedere din lateral dreapta a encefalului evidentiind lbiig arile importante, : precum si funcfiile controlate de acestea. Scanned with CamScanner“Organizarea sistemulul nervos | 251 {n encefal se gisesc o serie de cavitifiinterconectate numite ventricull! Ventriculii Confin lichid cefalorahidian, ce serveste novoilor nutritionale ale celulelor nervoase gi Se varsa in canajul central al mAduvei spindrii. Exist& doi ventriculi laterali fr interiorul emisferelor, iar un al treilea se g&segte in diencefal. Al patrulea ventricul este localizat {intre trunchiul cerebral gi cerebel (Figura 11.6). Emisfera cerebral Ventrieut lateral. Veriricul mt Apertura mediané Canal central Ventrcut i ‘Apeduct cerebral Ventricul iV Spre canalul central al miduve spingrii FIGURA 11.6 Ventriculii cerebrali: (a) Vedere lateral& stnga; (b) Vedere dorsal’. CEREBELUL Cerebelul este o masa de substanta cenusic si albi, situat’ inapoia trunchiului cerebral, care coordoneaza activitétile motorii, Cerebelul primeste stimuli de la emisferele cere- brale gi de Ia receptorii senzoriali pentru a determina ce muschi trebuie st se contracte. Spre exemplu, in timpal mersului, cerebelul determina care muschi trebuie utilizati, pre~ cum gi secventa $i intensitatea contracfiilor. Cerebelul consti din dow’ emisfere separate parfial de c&tre un sept al durei ma- ter. Cerebelu! comunica cu alte p&tti ale sistemului nervos central prin intermediul a trej tracturi nervoase denumite pedunculi cerebelari. fn calitate de centru reflex pentru coordonarea activit&tii muschilor scheletici, cerebelu! ajuta la mentinerea posturii si la secventialitatea mersului. DIENCEFALUL Diencefalul este regiunea situaté deasupra mezencefalului, intre emisferele cerebrale, Cuprinde in interior ventriculul al treilea si este organizat sub form’ de mase de substan- s4cenusie denumite nuclei, Unul dintre acestia, numit talamus, este un centru integrativ al impulsurilor senzoriale (Tabelul 11.2 prezinta, pe scurt, aceste functii). Scanned with CamScanner252 Anatomie si fiziologie uman& pentru admitere la facultajile de medicin’ TABELUL 11.2 0 PREZENTARE CONCISA A COMPONENTELOR ENCEFALULUI $1 A FUNCTIILOR ACESTORA. Componenti Functii specifice Bulbul rahidian / Primeste sl integreazd semmale de la miduva spinarl; Medulla oblon- Trimite semnale cStre cerebel si talamus; gata Contine centri ce regleaza activitatea cardiac’, ta respiratorie, tusea si alte activitétiinvoluntare Puntea ‘Are functie de releu intre medulla oblongata si parti superioare ale ence- falulu, intre emisferele cerebelare si Intre cerebel si emlsferele cerebrale ‘Mezencefalul Are funcje de releu pentru semnalele senzoriale ntre maduva spins ta- lamus, 3 pentru semnalele motorilntre cortexul cerebral, punte si miduva spit Controleaz3 migcarile reflexe ale capului si ale stimuli vizuali Controleazi miscérile reflexe ale capulul si tru auditivi Talamusul Directioneaza majoritatea semnalele senzoriale (cu except lul, auzului) spre cortexul cerebral; Directioneazs c3tre cortexul cerebral semnale care mentin starea de veghe; Proceseazi senza! Primeste semnale senzoriale de la organele interne prin intermediul tala- musului si utilizeaz’ aceste semnale pentru a controla actiunile sisteruulul nervos vegetativ, si glanda hipofizé (pituitar8), mentinand astfel homeostazia orgenismului; Furnizeaz’ o corelare structural8 si functionals intre sistemul nervos si cel endocrin prin relatia cu glanda hipofiz8; Impreun8 cu sistemul limbic, particip& la reactia fiziologica fat de experien- ele emotionale Cerebelul Primeste semnale senzoriale de la ochi; Coordoneazé echilibrul si receptorii din muschi, tendoane si articulatii, rela- fionati cu activitatea motorie Confine aril care receptioneaz’ si integreaza semnale senzoriale (aria sen- presiunea sanguin’, frecven- globllor oculari ca raspuns la inchiului ca rSspuns fa stimull fla mirosului, vieu- fipotalamusul Emisferele cere- brale zorialS somaticS, aria vigual, aria auditiva) si care initiaza serinale motoril pentru misc&ri voluntare (aria somatic motorie, aria vorbirii); Contine arii de asociatie in care sunt interpretate semnelele senzoriale, sunt stocate amintirle si au loc procese complexe de procesare; Confine tracturi de fibre de asociatie care au rol de releu intre cortexul cere- bral si alte zone ale sistemulul nervos jludlell bazall_Alutd la controlarea tonusulul muscular sia coordonarea miscarilor voluntare Sistemul limbic Contine centri placeri si pedepsel, ‘Aré rol in generarea sentimentelor si emotillor; Hipocampul stabileste care amintiri sunt stocate Formaiunea Confine nuclel implicatiin starea de veghe si somn Scanned with CamScannersistemului nerves 253 Organizar © alta parte componenti a diencefalului este hipotalamusul, Acesta transmite gi imeste semnale spre si dinspre emisferele cerebrale gi tlamus. Neuronti hipotalamusulyi produc hormoni,printe care gi pe cei ce contoleazH glanda hipofiza (pituitara) Uni din acesti hormoni sunt stocafi in glanda hipofiz8, care {i gi elibereazA. Acesti hormon! regleaz& activitatea mai multor viscere. Senzajia de foame, reglarea greutit, temperaturi corporate gi echilibruluihidric sunt, de asemenea,asociate cu hipotalamusul. Sistemul limbic cuprinde o serie de structuri situate Tn. jurul corpului calos. El este implicat in emotiile legate de supraviefuire, find astfel asociat cu sentimente precum teama, furia, placerea gi suptrarea, Prin urmare, poate avea o influenfé substantial asu- pra comportamentului unei persoane. TRUNCHIUL CEREBRAL TTesutul nerves care conecteaz’ emisferele cerebrale cu miduva’spinérii confine un rumir de structuri cunoscute sub numele colectiv de trunchi cerebral. Acestea sunt ‘mezencefalul, puntea gi bulbul rahidian (medulla oblongata), Mezencefalul este situat intre punte gi diencefal (Figura 11.7). Fibrele nervoase ale mezencefalufui se unesc cu celelalte segmente ale trunchiului cerebral gi ale'maduvel spinacii in traseu! lor spre encefal, iar neuronii localiza aii au funcfia de centri reflecsi- Pe partea inferioaré a mezencefalului se gasesc tracturi corticospinale care unesc ence- falul eu maduva spinirii, Tahamus Hipotalamus (Mezenceta Apeduet cerebeal Dienetal { tpofca Puntea Format ctiulr ‘Medulla oblongata Mada sind . FIGURA 11.7 Componentele trunchiului cerebral si ale diencefalulu, fn sens descendent, principalete structuri sunt diencefalul, mezencefalul, puntea gi bulbul rabidian (medulla oblongata). : ‘Tranchiul cerebral prezinté o proeminenja denumits punte, care separ mezencefalul de bulbul rebidian (medulla oblongata). Puntea confine in principal fibre nervoase care transmit mesaje dinspre medulla oblongata inspre emisferele cerebrale si inapoi. Bulbul rahidian (medulla oblongata) este partea superioara, dilatatd, a miduvei spindri, care o conecteszA cu restulstructurilor alate in cutia craniand. Acesta reprezint& tun pasaj pentru fibrele nervoase care vin de la emisferele cerebrale gi tree prin bulb spre mé&duva spinarii. Toate fibrele nervoase descendente trec prin medulla oblongata; unele Scanned with CamScanner254 Anatomie si ficologle uman& pentru admitere la facultsfile de medicind piramidali. Datorit& acestei de- dintre aceste fibre se intersecteazA formand decusatia jung pe partea push usaf, impulsurile nervoase provenite de lao emisfert cerebralé acorpului, {n interiorul bulbului rahidian (medulla oblongata) centri de control ai unor activitati precum frecventa ¢: respirafici, strinurul, tusea, voma gi deglutiia. . Medula oblongata confine mei de sue numite formafiunea reticulard, care se extind in punte si mezencefal. Aceste structuri sunt spunzitoare pentru aetivared St, texului cerebral Ia primirea impulsurilor senzoriale. Prin urmare, ele pregitesc cortex pentru interpretarea acestor impulsuri gi stimuleaz procesele cognitive, aM USS gaa Encefalul si miiduva spins sunt conectate cu celelalte pirfi ale corpului si cu mediul ‘inconjuritor prin intermediul unui complex de nervi si celule nervoase numit sistem nervos periferic. Acesta confine totalitatea fesutului nervos aflat fn afura encefalului sia mAduvei spindri, fiind compus in principal din nervi periferici, ganglionii asociati cu acestia si receptorii senzoriali. Fibrele nervoase pot fi aferente sau eferente. Fibre- Je nervoase aferente conduc impulsurile nervoase inspre sistemul nervos central, iar fibrele nervoase eferente le conduc in sens invers. Aproape tofi nervii periferici sunt nervi micsti, continind ambele tipuri de fibre. Fibrele aferente (senzoriale) iau nastere fn structurile senzoriale. Fibrele eferente (motorii) iau nagtere din sistemul nervos central i cuprind fibre somatice gi fibre autonome (vegetative). Fibrele nervoase somatice in- erveazi muschii scheletici, pe cind fibrele nervoase autonome (vegetative) inerveaz’ muschii netezi, mugchiul cardiac gi glandele. NERVII CRANIENI $1 SPINALI Sistemul nervos periferic transmite impulsuri nervoase senzoriale c&tre sistemul ner- vos central, unde acestea sunt interpretate. Acest sistem transmite gi impulsuri proveni- te de la sistemnul nervos central c&tre efectori (mugchi si glande), in cazul in care este necesara o reactie. Prin intermediul acestui sistem, suntem in permanent relationafi cu mediul inconjuritor gi putem reactiona la modificarile acestuia. Sistemul nervos periferic este alcituit din 12 perechi de nervi cranieni gi 31 de pe- rechi de nervi spinali. Cele 12 perechi de nervi cranient aparfin diferitelor zone ale encefalului si tree pe dedesubtul emisferelor cerebrale (Figura 11.8), Unii nervi cranieni congin atat axoni motori, cat gi axoni senzoriali, alii contin doar axoni senzoriali, ea de exemplu nervii olfactivi gi optici. Alfi nervi cranieni, ce contro- leazi in principal efectorii, contin axoni motori.. Nervii cranieni sunt denumij utilizind numere si nume separate pentru fiecare (Tabe- Jul 11.3 indic& numele, numerele gi functiile nervilor cranieni). Corpii neuronilor senzo- riali se afid grupafi sub forma unor mase nervoase localizate tn afara encefalului, numite ganglioni. Corpii neuronilor motori sunt situai de obicei in substanja cenusie. Nervul optic este, de apt, o extensic a encefalului, invelit de meninge gi mielinizat de edtre ol- godendrocite, astfel incat lui nu i se aplici aceastt descriere. se gisesc nuclei ce servesc drept ardiac8, vasoconstricfia, reglarea Scanned with CamScannerBub offectiv Tract otfactv Tractoptic vag (x) ‘Accesor (1) Organizarea sistemufui nervos © 255 offactv) Optic) culomotor (t) ‘ohlear () Trigemen (V) ‘Abducens (V1) Facial (Vt) \Vestibulaeohlear (Vil) Glosofaringlan (1X) Hipoglos (xt) FIGURA 11.8 Descrierea celor 12 perechi de nervi cranieni ¢i originea aparentd a acestora. TABELUL 11.3 NERVII CRANIEN! Origine aparenta (locul unde Numaér Nume Functie (sesenzorial,m=motor) __nervul devine vizibil) t Olfactiv {s}Miros Emisfere cerebrale c " Optic (s) Vaz Diencefal mm Oculomotor (m) Miscérl oculare Mezencefal z wv Trohlear (m) Misc&ri oculare Mezencefal v Trigemen (m) Masticatie Punte {s) Sensibilitatea fetei, a dintilor sia limbit f vl Abducens (m) Miscari oculare intre bulb rahidian si punte vil Facial (m) Mimica, {s) gust, sali-____ intre bulb rahidian si punte vatie ‘ . vin Vestibulo-cohlear —_(s) Auz Intre bulb rahidian si punte (5) Echilibru x Glosofaringian {s,m) Limbé, faringe, glan- Bulb rahidian de salivare x Vag ___(5,m) Inima, vase de snge,.. Bulb rahidian « e viscere xt Accesor (m) Muschi gétului Bulb rahidian: (m) Muschi timbit Bulb rahidian xi Hipoglos ee a Scanned with CamScanner758 Anatomie si fiiolopie umand pentru adnitee la facultfile de medicind Sistermul nervos periferic include gi31 de perechi denervispinali care asigura comunt- carea dintre mduva spintri gi diverse parti ale corpului. Nervii spinali sunt grupafi in nervi cervicali (8 perechi), nervi toraciei (12 perechi), nervi lombari (5 perechi), nervi sacrali (5 perechi) si nérvi coccigieni (1 pereche) (Figura 11.9). . A Emergenta nervilor spinali din miduva spina are loc prin intermediul ridicinilor dorsale §i ventrale, ‘provenite din coarnele posterioare si anterioare. Rédacina dor- sali confine un ganglion in care se afi corpii celulari ai neuronilor senzoriali, RAdacina ventral nu prezint& ganglioni, deoarece corpii neuronali se afla in substanta cenusie a maduvei spindrii (Tabelul 11.4 prezint& o comparatie intre nervii cranieni si cei spinali). teva ein cele 32 perechi de nevi cranieni Cervical vane Plexue, s S tei < rent Sacral & S| Nerd S spinal Umar | tombari Median ~ | Radial fo Sacral Uni nerd riferigh_ § Cutanat perfec) femur lateral 1 coccigieni Femural FIGURA 11.9. Sistemul nervos périferic, compus din 12 peréchi de nervi cranieni gi 31 de “> petechi de nérvi spinali. Observayi plexul cervical gi cel brahial: Scanned with CamScanner“Organizarea slsteniului nerves 257 TABELUL 11.4 COMPARATIE INTRE NERVII CRANIEN! $1 CEI SPINALI Saracteristics Nerv eranian Nerv spinal Origine aparentl Bara encefalulul Maduva spins Distributie Predominant cap si gat Pielea, muschiischeletici, articula- 4il, vase sanguine, glande sudoripa- re, mucoase (cu exceptia capulul st gatulul) Structura Nervi senzoriall au doer fibre Nervi spinali sunt mest, continnd senzoriale, cei motori doar fibre _atat fibre senzoriale, c&t $i motoril; lar cei milesti contin fibre _acestia pot fi somatici sau vegeta- senzoriale si motorii;o parte dine tivi tre acestia contin fibre apartinand sistemulul nervos vegetativ Functie ‘Vaz, auz, miros, gust, mis oculare Simm, misciri, transpiratie Nervii spinali se combin’ temporar inainte de a ajunge la destinafie, formand rejele complexe numite plexuri. in interiorul acestora, fibre provenite de la mai multi nervi sunt interconectate, Cele patru plexuri majore sunt: plexul cervical, plexul brabial, ple- xul lombar $i plexul sacral (Figura 11.9). SISTEMUL NERVOS AUTONOM (VEGETATIV) Sistemul nervos autonom opereaza involuntar, ffir’ control constient. Aceasta compo- nenti a sistemului nervos coordoneaz funcjiile homeostatice ale unor viscere precum inima, muschiul neted si glandele viscerale, Sistemul nervos vegetativ cuprinde dou’ tipuri de neuroni motori gi ganglionii co- respunzitori. Primul tip de neuroni motori se gaseste in sistemul nervos central si axonii lor se intind pina in ganglion. Acestia se numesc neuroni preganglionari, iar axonii lor fibre preganglionare. Cel de-al doilea tip se affé in ganglion, axonii lor se extind pink Ja organe si sunt numiji neuroni postganglionari, iar axonii lor fibre postganglionare. Sistemul nervos vegetativ are o componenta simpatica si una parasimpaticd (Figura 11.10), Nervii componentei simpatice au efecte identice cu ale adre- nalinei (Capitolul 13), pregatind organismul pentra situafii de urgent. Impulsurile simpatice trimise muschilor cresc ritmul cardiac, provoact -vasoconstricfie §i dilatarea pupilelor gi au gi alte efecte adeevate situati ilor de criza. Impulsurile componentei parasimpatice determins rev nirea organismului la normal. Aceste impulsuri incetinese ritmul car 2c, dilatf arterele, provoact constrictia pupilelor, stimuleaza digestia $i ajusteaz’ functiile altor organe. in acest sens, ele restabilesc homeosta- zia organismului (Tabélul 11.5 compara cele doug componente). ase Pee eer ora Seen Ce ae peed eee a Scanned with CamScanner256 Anatomie filogie umand pentru aditre ta taulfile de medi Contracts pups ‘simuteat pater saiaia seve spite Porasimpatic timuleazd erecta ‘organeorsenuale Contracts ven utr fos FIGURA 11.10 Cele douk componente ale sistemului nervos vegetativ. Nervii sistemului simpatic (tinge) pregitesc organismul pentru situaii de urgenya. Observati & acest sistem consti din nervi pre- si postganglionari. Nervii componentei parasimpatice (dreapts) determin8 revenirea organismului la normal. Efectele diferite ale componentelor simpatice gi paresimpatice se datoreaz& parti- al neurotransmititorilor secretati, Fibrele preganglionare ale ambelor componente gi fibrele postganglionare parasimpatice secret acetilcolini, iar fibrele postganglionare simpatice secret noradrenalind. De aceea, fibrele postganglionare simpatice sunt de- umite fibre adrenergice, iar fibrele postganglionare parasimpatice se numesc gi fibre colinergice. Cele dou componente ele sistemului nervos autonom sunt antagoniste, dar nu in totalitate, pentru cd fiecare components poate activa anumii efectori in timp ce fi inhiba pe alfi, Majoritatea activity sistemului nervos autonom este involuntara, dar encefalul plstreazii un oarecare control asupra acestuia, Scanned with CamScannervu FABELUL 11.5 COMPARATIE INTRE COMPONE! DOrganizarea sistemulul nervos 259 NTA SIMPATICA $1. CEA PARASIMPATICA Saracteristica emul simpatic Sistemul parasimpatic Determin’ revenirea organismulul Efectul general Extinderea efectulut Neurotransmigator Originea tn SNC Localizarea ganglionilor Numérul fibrelor postganglionare Pregéteste organismul pentru situafi stresante; Mediaz’ aspectul anormal al functillor organismului jn tot organismul Noradrenalin’ (de obicei) Nivelul cervico-toraco-lombar al maduvei spinari Lanfuri ganglionare si ganglion! colaterali Multe la normal dupa incetarea situatiel stresante; Mentine in mod activ aspectul nor- mal al functillor organismului Localizat in fesuturi Acetilcoling Nivelul cranio-sacral (din trunchiul cerebral si miduva spinarii) Traseul nervilor cranient Ill, Vil, IX Xs Ganglioni terminal Putine Scanned with CamScanner260 Anatomie si fiiologie uman& pentru admitere la faculaile de medicind ~~” TNTREBARI RECAPITULATIVE SECTIUNEA A ~ Identificati corect literele corespunzdtoare parfilor compo- nente ale encefalului. oe FIGURA 11.11 _ 1. cerebel _ 9. gland’ hipofizt = 2. emisfere cerebrale 10. punte — 3. corp calos —_I1. cutie cranian& — 4, hipotalamus 12. miduva spindrii — 5. ventriculi laterali —13. talamus — 6. medulla oblongata _14. ventricul IIT _ 7. meninge __15. vertebra 8. mezencefal Scanned with CamScanner* Organizarea sistomolil nervos™ 251 rare nervitor cranieni $i originit lor aparente. Identificatt corect literele corespunzat Kast 77 AVA FIGURA 11.12 9. tractul olfactiv __ 1, nervul abducens (V1) _ = 2 nervul accesor (X!) 10. nervul optic (1) = 3, nervul facial (VID Tl. tractul optic = 4, nervul glosofaringian (IX) 1p. nervul trigemen (V) = 5. nervul hipoglos (X11) 13, nervul troblear (IV) = 6. nervul oculomotor (11) 714, nervul vag (X) = 1. bulbul olfactiv 715. nervul vestibulo-cohlear (VIT1) = 8. nervul ofactiv (D) SECTIUNEA B- Completare: Adéugaji cuvéntul sau cuvintele corecte care comple- teazd fiecare dintre urmétoarele afirmafit. .cefalul si m&duva spindrii sunt componente ale : 1. En 2, Substanga cenusiea encefalulu gia méduvei spindii este aloatuita din a ee principal din dendrite ale neuronilor ser- 53, Sistemul nervos periferic este alestuit in zoriali si axoni ai______— Scanned with CamScanner262 Anatomie 1 fiiologie umend pentru admitere la facultatile de medicin’ 4. Axonii si dendritele se extind dinspre miduva spin&iritinspre efectori (muschi si glande), formind i 5. Miduva spintsi este situatt inten canal osos format de 6. M&duva spinarii se continua in sus cu____———" 7. Parten interna mduvei spindi este alcStuth din substants cenusie, ficiala (externa) din 4 tejeaz miduva spindrii poartd impreun iar cea super- 8. Cele trei membrane care invelesc gi prot numele de 9. Cea mai superficiala membrant ce inveleste miduva spindle ste 10. Membrana intern ce inveleste miduva spindri si este bogat vascularizatlse mux meste : 11, Lichidul clar, aos aflat in canalul central al miduvei spindrli se mumeste 12, Riddcinile nervoase ventrale ale m&duvei spindrii contin axonii 13, Lezarea ridacinilor nervoase ventrale ale m&duvei spinarii provoack 14, Tracturile nervoase ce transport informatii dinspre encefal prin miduva spin&rii se numese : 15. Miduva spiniii este centrul de coordonare al side la 12 perechi de 16. Encefalul primeste impulsuri de la miduva spina 17. Emisferele cerebrale sunt unite printr-o punte, numiti, 18. La nivelul encefalului lichidul cefalorahidian circula prin cavitati si prin 19, Encefalul consum aproximatiy un sfert din cantitatea total de utilzati in organism. 20, Partea superficial (extern) a encefalului este alc&tuits in principal din 21. Circumvolujiunile cerebrale se mai numese gi 22. Portiunea anterioard a fiecirei emisfere cerebrale este ocupati de lobul 23. in partea posterioard a emisferelor cerebrale se affd lobul Scanned with CamScannerOrganizarea sistemulul nervos » 263 24, Regiunea lobului frontal implicaté in activitatile motori ale vorbirii este profund, tn interiorul 25. Simpul mirosului este localizat intr-o portiune situatd 26. Interpretarea informafiilor vizuale are loc in fobul______ 27. Cavitatile localizate in encefal sunt denumite, ral, ce coordoneazi activitatea motorie, 28. Organul situat in spatele trunchiului cereb este i Cerebelul este alcdtuit din dou, laterale. Fiind un centru reflex pentru coordonarea activitijit musculare, ‘menfinerea ; 29. 30. cerebelul ajutt la 31. Diencefalul este aleatuit din mase de substanf’ cenusie numite 32. Structura diencefalicd ce trimite impulsurile senzoriale mai deparie in encefal se numeste : 33. Structura diencefalicd ce sintetizeazi hormoni care vor fi depozitati si eliberati de c&tre glanda hipofiza este " 34, Experienfele emotionale precum teama, furia, plicerca si supiirarea sunt controlate de cBtre un inel de fesut nervos denumit ane 35, Protuberanfa rotunjiti ce separd mezencefalul de bulbul rahidian este 36, Porfiunes dilatati ce leaga encefalul de maduva spinarii este 37. fn encefal, impulsurile nervoase se incruciseaz& la nivelul 38. Refeaua de fibre nervoase din bulbul rahidian ce activeaza cortexul cerebral se numeste 39, Sistemul nervos periferic este alesitut din nervi spinali si 40. Corpul uman are nervi spinali. 41, Nervul cranian asociat cu mirosul este 42. Nervul cranian ce controleazd masticafia, senzatiile gi migcBrile fetei, ale dingilor gi ale limbii este ; 43, Nervul cranian mixt ce controleaza inima, vasele sanguine gi viscerele este Scanned with CamScanner284 Anatomie gi fztologie uman’ pentru admitere la facultafile de medicin’ 44, Corp celular a neurnior din afr encefalului fel spndi se BrP in i i i st 45, Nervii spinali comunic& impulsuri nervoase intre diverse P&rft ale corpului § 46, Locul in care nervii spinali se combin& intre ei se numeste 47. Sistemul nervos autonom acfioneaz&_______—" 48, Fibrele nervoase autonome dint ganglion si organe se numese fibre ii simpatici au aceleagi efecte ca ati stresante, organismul este readus la stareainiialé de SECTIUNEA C- fntrebari en raspuns la alegere: Incercuifi litera din dreptul varian- tei corecte din urmatoarele afirmafii: 1. Interneuronii aleBtuiese cea mai mare parte din A. sistemul nervos periferie B, sistemul nervos senzorial C: sisterul nervos central D, sistemul nervos autonom (vegetativ) 2. Majoritatea corpilor neur ‘A. in organele corpului BB. la suprafata corpului C. in vertebrele sacrale D. tn interiorul sau in apropierea sistemului nervos central, 1 din sistemul nervos periferie sunt localizafi 3, Majoritatea nervilor contin ‘A. numai corpi celulari B. numai dendr C. axoni motori si dendrite senzoriale D. numai neuroni de asociatic 4, Urmitoarele sunt funcfi ale sistemului nervos periferi, cu excepfia ‘A. interpretarea senzafiilor sia stimulilor B. conectarea organismului la mediul inconjurstor C. transmiterea rispunsurilor cdtre mugchi si glande D, transmiterea stimulilor etre sistemul nervos central 5. Urmatoarele afirmatii despre m&duva spinitii sunt adevarate, cu excepyla ‘A, se continu in sus cu encefalul B. se termind in apropierea discului intervertebral dintre prima gia d Sea cane prima si a doua verte- C. portiunea externa este cenusie D. este inconjuratt de meninge Scanned with CamScanner9 organiza sistema rvs’ 265 ! 6. Urmitoarele componente apartin meningelui, cu exceptia A. pia mater B, corpus mater C. arahnoida D. dura mater 7. Substanfa alba a sistemului nervos are aceast8 culoare datorité A, citoplasmei albe B. dendritelor albe C. continutului de pigment alb din pia mater D, culorii albe a tecii de mielin& 8. Lichidul cefalorahidian poate fi intalnit A. in interiorul durei mater B. numai in teaca de mielina C. in canalul central al miduvei spinarii D. in citoplasma celulelor din encefal 9. Radacinile nervoase dorsale ad&postesc A. substanta cenusie cerebrala B. corpi celulari si axoni ai nervilor senzoriali C. oligodendrocite D. Jocuri de atasare a meningelor 10. Distrugerea r&dacinilor nervoase ventrale duce la A. incapacitatea de a efectua migcari B. incapacitatea de a forma lichid cefalorahidian - C. capacitatea de a vorbi mai tare decdt in mod normal D. capacitatea de a conduce impulsuri nervoase mai eficient 11. Tracturile descendente din maduva spin&rii ‘A. sunt compuse numai din dendrite B. contin corpi celulari C. transmit impulsuri cdtre muschi si glande D. sunt extensii ale organelor senzoriale de la suprafata corpului 12, Partea superficialé a emisferelor cerebrale A. este acoperit& cu corpi celulari B. nu prezinté meninge C. se situeazA fntr-un media lipsit de oxigen D. este alcatuitl din substanja cenugie 13, Urmatoarele afirmatii despre emisferele cerebrale sunt adevitrate, cu excepfia ‘A. au pe suprafaya circumvolufiuni B, contin peste 10 miliarde de corpi celulari CC. au numeroase circumvolutiuni D. sunt o parte mict a cerebelului Scanned with CamScanner‘ 266 Anatomie $i tzilogio umand pentru admitere (a facultile de medicind 14. Urmatorii lobi apar in emisferele cerebrale, cu excepfia A. lobului parietal By lobului occipital C, lobului toracie D, lobului temporal 15, Aria auditiva este localizata fn A. lobul occipital B. lobul lombar C, lobul cervical D. lobul temporal 16. Ventriculii emisferelor cerebrale congin A. axoni ai neuronilor motor B. dendritele si corpii celulari ai interneuronilor C, tecile de mielin’ ale tuturor neuronilor D. lichid cefalorahidian 17, Urmatoarele afirmatii despre cerebel sunt adevarate, cu excepfia ‘A. ajutd la mentinerea posturit B. coordoneazi activitatea senzorial® C. are dou’ emisfere laterale D. este adiacent trunchiului cerebral 18. Una din functiile cerebelului este A. coordonarea activitstii muschilor scheletici B. producerea hormonilor hipofizari C. de centru auditiv D. de centru de vorbire 19. Talamusul si hipotalamusul sunt localizate A. in emisferele cerebrale B. in diencefal C. langé bulbul rahidian D. in exteriorul encefalului 20. Urinttoarele sunt functi ale hipotalamusului, cu excepfia A. echilibrului hidric B. regliii temperaturii corporale C. calculelor matematice D. reglirii greutitii comporale 21. Neuronii aflati in mezencefal au functia de A. centri refiecsi B. producere de hormoni C. centri gustativi D. senzori pentru durere $i cilduri Scanned with CamScannerOrganizarea Sfstemulai nerves legate de 22. Nervul glosofaringian are functii senzoriale si mot A. ochi si urechi B. muguri gustativi gi ochi C. limba gi faringe D. inima gi vase sanguine 23. Urmitoarele activitii sunt coordonate de nervul vag, cu excepfia A. activarea cortexului cerebral B. reglarea respirafiei . controtul ritmului cardiac D. contractia muschilor netezi din anumite vase 24, Cele 12 perechi de nervi cranieni si cele 31 de perechi de nervi spinal aleatuiese A. sistemul nervos central . B. maduva spinarii C, sistemul nervos periferic D. sistemul nervos autonom 25. Unmatoarele afirmatii despre sisternal nervos autonom sunt adevarate, cu excepiia A. actioneaza involuntar B. are o componenta simpatica gi una parasimpatic& C. include tofi nervii cranieni D. este compus din neuroni pre- si postganglionart yarat/Fals: La urmdtoarele enunturi marcafi cilitera ,,A” afir~ SECTIUNEA D - Adev este falsa, modificagi cuvdntul subliniat pentru a ‘matia care este adevératd, Daca transforma intr-una adevéirata. 1. Sistemul nervos periferie este aledtuit din axonii neuronito neuronilor senzoriali. r motori si dendritele >, La adultul normal, riiduva spt apare ca 0 formatiune serie de 45 em. ‘Anatomic, m&duva spingrii incepe de 1a gaura obturati a osului occipital. 3 «este invelitt gi protejatd de trei membrane numite sarcoleme. 4, Maduva spinal 5, Membrana din mijloc, Fluidul apos ce se aff tn maduva spinal gic te de o parte si de alta a miduvei spirit sem subjire, cu aspect de rejea, este dura mater, 6. avitafile encefalului este nurnit plasms. mesc réd&cini net 7. Prelungirile aflat vvonse. 8, Distrugerea ridin ventrale a maduvei spinari anestezie. 9, Tracturile descendente oferé un sistem de duva spinatii. provoaci o tulburare nunité comunicare intre muschi, glaride si mA: Scanned with CamScanner200 Anatom falolgie umand pentru admiter a facultile de medicink 10, i, 12. 13, 14, Is. 16. 7 18, 19, 20. 21, 22. 23, 24, 25. Memoria este asociaté cu miduva spiniii- Cele trei componente majore ale encefalului su puntea, O addnciturt superficial aflats tn fesutul cerebral se numeste BINS: Lobul parietal este separat de cel frontal prin santul lateral. A initi: ii voluntare la Inteligenta, personalitatea gi abilitatea unei persoane de a initia reactii volunt stimuli sunt localizate in emisferele cerebrale. Centrii vederii se ait in lobii temporal. Al patrulea nerv cranian, nervul abducens, este partial responsabil pentru oculare, int trunchiul cerebral, cerebelul gi migcarile Existi cine cavitati pine cu lichid tn interiorul encefalului. Cerebelul comunicd cu celelalte componente ale sistemului nervos prin trei perechi de tracturi nervoase numite pedunculi cerebelari. ‘Talamusul gi hipotalamusul sunt localizate in trunchiul cerebral. Senzafia de foame, reglarea temperaturii gi a greutiii corporale gi a echilibrului hidric sunt asociate cu hipotalamusul. Fibrele nervoase ce urc& de la bulbul rahidian inspre encefal trec printr-o formafiu- ne dilatat& numit’ corpus corpora. Ritmul cardiac si vasoconstrictia sunt reglate de citre bulbul rahidian. ‘Neuronii senzoriali si cei motori sunt principalele componente ale sistemului ner- ‘vos periferic. Nervii cranienj sunt imp&rfiti in nervi cervicali, toracici, lombari, sacrali si sacro- coccigieni. Sistemul nervos autonom acfioneaz voluntar, SECTIUNEA E - Studi de caz Juan este un biiat in virst& de 5 ani care se prezinti la serviciul de urgenfa cu febra, dureti de cap, dureri musculare, stare de sl&biciune si pierderea reflexelor somatice, Este diagnosticat cu poliomielitd, provocaté de un virus care atac’ neuronii din coarnele an- terioare, Core va firezultatul acesei infect chiar dacd evolutia boli va fi stopata prin tratament? Explicati Scanned with CamScannerOfganizarea sistemului nervos - 268 RASPUNSURI SECTIUNEAA Figura 11.11 Lg 1b 13.€ 23 8.f 14.4 3.5 91 15. h 4k 10, m S.¢ Ma 6.0 12.0 Figura 11.12 Lk 6. h Ie ae la 12. j 3.1 8.f 13. 4n 9b 14,4 5.0 10. g 15. m SECTIUNEA B - Completare 1, sistermului nervos central 20. substanti cenugie 2. corpii neuronilor 21. girusuri 3. neuronilor motori 22. frontal 4, nervi 23. occipital 5. vertebre 24, aria lui Broca 6. bulbul rahidian 25. emisferelor cerebrale 7. substantia alba 26. occipital 8. meninge 27. ventriculi 9. dura mater 28. cerebelul 10, pia mater 29. emisfere 11. lichid cefalorahidian 30. posturii 12. neuronilor mofori 31. nuclei 13, paralizie 32. talamus 14, tracturi descendente 33. hipotalamusul 15, arcului reflex 34, sistemul limbic 16. nervi cranieni 35. puntea 17. emisfere 36, bulbul rahidian 18, spatiul subarahnoidian 37. ‘decusatiei piramidale 38. formatiune reticular’a 19. oxigen Scanned with CamScanner270 Anatomie si fiolagie wmand pentru admitere ta faculaile de medicind 39, 40. 41, 42, 43, 44, nervi cranieni 45. 31 de perechi de 46. nervul olfactiv (I) 41. nervul trigemen (V) 48. nervul vag (X) 49. ganglioni 50. miduva spiniril plex involuntar postganglionare adrenalina / epinefrina componenta parasimpatic’ SECTIUNEA C - intrebiiri cu rispuns la alegere Le 6B uc 16. D 2A 2D 7.D 12, D 17. B 22. C 3.€ aC 13. D 18. A 23. A 4A 9B 14. C 19. B 24. C 5c 10. A 15. D 20. C 25. C SECTIUNEA D ~ Adevirat/Fals LA 4A 2. alungiti 15, occipitali 3. foramen magnum (gaura mare) 16. troblear 4, meninge 17, patra 5. arahnoida 18. A 6, lichid cefelorahidian 19, diencefal LA ; 20. A 8, ridacinii dorsale 21. punte 9. encefal 22.8 10. encefalul 23. A 11. emisferele cerebrale 24, spinali 12. sant 25. involuntar 13. sanful central SECTIUNEA E - Studiu de caz Juan igi va pierde abilitatea de a stimula anumifi muschi scheletici, deoarece acestia sunt stimulafi de ctre neuronii din coarnele anterioare, Ca urmare, muschii inervafi de neu- ronii afectati se vor atrofia in urma inactivitafii cauzate de boala. Scanned with CamScanner