CE VET! INVATA ‘Acest capitol este dedicat studiului oaselor si al articulatiilor. Parcurgdnd acest capitol, veti invata s& cunoastefi funcfiile osului; descrieti componentele care intra in structura chimic& si celulara a osului; deosebiti osul compact de cel spongios; identificaji mecanismele osificarii; identificayi factorii ce afecteaz& echilibrul dintre sinteza gi resorbtia osoasd gi - echilibral seric al calciului; facefi diferenta intre tipurile de articulayii prin cunoasterea structurii sia migcarii specifice fiecdreia, ct si prin exemple; : deosebifi diferitele migcari articulare; aplicafi cunostinfele dobdndite fntr-un studiu de caz, CUPRINSUL CAPITOLULUI 115 Scanned with CamScanner116 Anatomie 5 ilogio umand pentru aditre a facut do medics Corpul uman contine 206 oase, ce aleStuiese scheltel (Capit Port organismului, protejeaza organele, depoziteazi calciu gi in care se formeazi celulele sanguine (Tabelul 6.1). Articulafi oasele se intalnesc, sau se articuleazi. TABELUL6.1 EXEMPLE DE FUNCTHI ALE OASELOR tu! 7). O38 fosfati, $1 1eP jie reprezin’s Funetie Deserlere ire " tr cu mus- Migeare ‘Mentin sau schimba pozitia Srganismulul impreund chil scheletic Protectie protejeazd encefall, plmanisialte organe_— Suport Asigurd suport organismulul si ancoresz muschii - 7 Stocare de mi sede minerale; ajutd indirect [are sere all ite Fs mului gia activitSslor finerea echilibrulul hidric al organ metabolice : Este locul in care se produc sanguine Hematopoiezi diferitele tipuri de celule P uman, Este alc&tuit din celule, fibre Osul este cel mai dur fesut conjunctiv din organismul Ie lizatd. In os se regasesc mai multe de colagen si o substanfé fundamental densi, mineral tipuri de celule, iar mineralele contribuie la duritatea sa, CLASIFICAREA OASELOR Casele sunt clasificate dup’ forma si localizarea in organism. Dupa forma, oasele se clasifica in oase plate, oase lungi, oase scurte gi oase neregulate. Oasele plate constau din dow’ plici subfiri de os compact, intre care se aflé b regiune central compusi din os spongios. Oasele plate protejeaza fesuturile delicate ale ence- fatului si ale organelortoracice. De asemenes, ele oferi suprafefeintinse pe care se pot ataga tendoanele. Oasele plate includ oasele craniului, omoplajii (scapulele), coastele, sternul gi oasele pelvisului. Oasele Iungi prezinté un ax denumit diafizt’si dou capeté numite epifize. Aceste ase se intalnese in componeenfa membrelor superioare, inferioare gi a degetelor. Oasele scurte au formé aproximativ cuboidala si suport greutati, Ele includ oasele incheieturii méinii (oase carpiene) gi ale gleznei (oasele tarsului), ‘Oasele neregulate au forme variate, De exemplu, oasele coloanei vertebrale (verte- rectangular’, dar au si prelungiri cu aspect de contraforturi sau aripi “Aceste prelungir servesc drept puncte de ancorare pentru tendoane gi ligamente, intSrind legatura dintre oasele adiacente. Alte exemple de oase neregulate sunt oasele worthiene, ;velul anumitor suturi craniene, si oasele sesamoide, affate la nivelul arti. care se afta la nit culafiilor, dintre care cele mai importante sunt patelele sau rotulele (Figura 6.1). brele) au 0 forma Scanned with CamScanneryo Qasele'larticulaile: Os plat {loc de atasare 2 muschilor; protejees8 organele de sub ele) Os tung {servesc drept pérghle) = Osneregulat {forms complexd; loc de atapare @ rmusehilor, rotin aticulati}) ase seurte (aproximativ cubice; aparin spat inchise, de exemplu oasele carpiene) FIGURA 6.1 Cele patru tipuri de oase gi focalizarea lor. in functie de localizare, oasele pot fi imp&jte in douk grupe: oasele scheletului axial si oasele scheletului membrelor (periferic). Scheletul axial include toate oasele ce for- meazA axul central al organismului, precum oasele capului, coloana vertebrald gi cuca toracic’. Scheletul membrelor include oasele membrelor superioare gi inferioare, precum si oasele ce leagi membrele de scheletul axial. Scheletul membrelor cuprinde $i oasele mpl si picioarelor, precum gi oasele centurilor corespunzitoare (pectorald gi pelvi- ana). * JESUTUL OSOS Pentru a-si putea indeplini funcfile, oasele trebui a i de flexibile pentru a se putea indo’ intro ae enn nes oaselor se dtareazd unos compuyichiniisntalzaj de celui formatoar deen ese osteoblaste, Componenta principala a osului este reprezentata de o Bene 15 fosfat de caleiu, combinatt eu mici canta de hidroxld de ealein si exch nai nat de a7 Scanned with CamScanner118” Anatomie $1 fiziologie umand pentru admitere Ia facultafile de medicin& calctu, Fosfatul de calciu este principalul component al hidroxiapatitel, Osul confine cristale de hidroniapatitt inglobate intr-o matrice alc&tuité din fibre de eolagen. Hidroxs apatita confer duritate osului, iar fibrele de colagen sunt rispunzitoare de flexibilitatea acestuia, fin oase are loc gi formarea celulelor sanguine, dem loc in m&duva osoasi rosie din oasele spongioase, m&duva localizata in centrul multor ase precum vertebrele sau stemul, sila capetele humerusului gi ferurului (Capitolul 14). fn m&duva osoast rosie se formeaz& hematiile, leucocitele gi plachetele sanguine. Osul depoziteazd caloiu si fosfati. Ambele substanfe sunt depozitate fn os c&nd se 82 sesc in cantitéi suficiente in organism, iar condifiile permit acest lucru. Ele sunt eliberate din os cfind sunt necesare in alte p&rti ale organismului. STRUCTURA OASELOR LUNGI Exemplele tipice de os lung sunt femurul $i humerusul. Porfiunea dreapt4, lung® & osului se numeste diafiz3, iar capetele se numesc epifize (Figura 6.2). Cand osul este in creste~ re, la nivelul jonctiunii dintre diafiza gi epifizk (numit4 metafizt) apare o zon activa de cartilaj, placa epifizar. Osul creste in lungime pe seama depunerii de cartlaj la nivelul acestei plici, fenomen care produce indepartarea capetelor osului. Ulterior, acest cartilaj este inlocuit cu fesut osos. La extremitatea fiectrei epifize se afld un strat subj articular. Acesta furnizeazi o suprafaji ce faciliteazi deplasarea fairi frecar ‘adiacente, Acolo unde nu prezint& cartilaj articular, osul lung este acoperit cu un fesut conjunctiv numit periost, Acesta acoperd, spre exemplu, diafiza. yumit& hematopoiez4. Aceasta are fire de cartilaj hialin, numit cartilaj 2 a oaselor pits Cari articular Os spongios Periost Los compact Diafics }—— Cavitate medularS Metafizs cons fS FIGURA 6.2 ‘Structura unui os lung tipie al corpului uman, cu partite lui componente, Osu! compact formeaz& porfiunea externa a epifizelor. in interior, epifiza contine og spongios. Acesta este alcdtuit dintr-o rejea de structuri osoase intrettiate numite trabe- Scanned with CamScannerom oseQasele larticulatille cule (travee), Printre travee se gisesc spafii ce contin miduva rogie.Dupi cum fi spune $i numele, osul spongios este mai putin dens decit cel compact. ; Desi diafiza oaselor lungi este goald pe dinduntru, ea este acoperits ‘a exterior de 08 compact, dens gi dur, Interioral diafizei confine o cavitate medulara in care se gaseste maduva galbeni, Cavitatea central a osului se numeste cavitate me membran& subfire numit& endost, in care se afl& celule formatoare celule ce remodeleaza osul (osteoclaste). Functia celor dou celule ce urmeazi. , STRUCTURA HISTOLOGICA A OSULUI La microscopul optic, osul compact prezint& o serie de inele concentrice; intricate, de fe- sut osos. Aceste inele sunt organizate in sisteme denumite osteoane (Figura 6.3). Fiecare osteon are un canal central care confine nervi si capilare sanguine. © : Inelele concentrice ale unui osteon sunt strabatute de un sistem de canale, numite canale perforante, Ele conecteaza intre ele canalele centrale gi celulele osoase. in jurul fiecdrui canal central se gisesc lamele osoase, adic& inelele osteonului. Ele contin spatii, numite lacune, in care se afla osteocite. dulari,’ Ea’ este ciptusits de 0 de os (osteoblaste) $i va fi discutatt in cele Lamels Oscompact Canalicule Canal central ‘vas sanguin din 5 ‘Osteon ccanalul central Periost Canal perforant — 0s spongios FIGURA 6.3. Structura histologicd a osulu. Printr-o sectiune prin osul compact, este pre- zentat structura histologicé a acestuia, si in special a osteonului. Un fragment al osteonului este prezentat in detaliu, pentru a se evidentia structuri ij ‘ aes e fi dimensiuni. turile de mici Scanned with CamScanner 118120 Anatomi ielogic ‘atomie $i fiziologie uman3 pentru admitere la facutt&tile de medicing oe Sunt captive in fesutul osos pe care il intretin. Lacunele in care ele S© : Sunt unite intre ele, precum gi cu canalul central prin extensii de dimensiuni el lectronomicroscopice numite canalicule, Spatiile dintre osteoane confin lamele interstifiale, care sunt, de fapt, osteoane in- complete, Osul este invelit de periost, din care iau nastere osteocitele. in forma lor initial, oste- Ocitele sunt osteoblaste foarte active, care produc colagenul si hidroxiapatita prezente in os, Pe masura ce sunt inglobate in osul format, ele devin osteocite, brénind osul din jur si Indepartand produsii reziduali. FORMAREA OSULUI Aproximatiy in a sasea s’ptiman’ a dezvoltirii embrionare apar tije ase rectilinii de cartilaj hialin ce au forma oaselor lungi. Oasele plate se in BUR or Pee dezvolta sub forma de membrane ce contin fesut conjunctiv fibros. in interiorul acestor membrane se gisesc insule de cartilaj hialin care vor inifia procesul de formare a osului. ae Formarea osului se numeste osificare, si poate fi de dous tipuri, Pri- Dd mul tip de osificare, osificarea intramembranoasi, are loc in oasele plate ale cranjului. Ea incepe in momentul in care osteoblastele migrea- zi in membrane si formeazd centre de osificare, unde secret matricea osoas&’ compusd din colagen, fosfat de calciu gi carbonat de calciu. Centrele de osificare sunt astfel rapid inconjurate de os. Pe masuri ce zonele osificate se extind, ele se unesc si formeaza tra- beculele osului spongios. in spajiile dintre trabecule se dezvolté miduva osoasa rosie. fn acelagi timp, osteoblastele depun un strat de os compact la nivelul periostului. Cel de-al doilea tip de osificare este cea a oaselor lungi, osificarea endocondrali, in cursul acesteia, apar vase sanguine in interiorul tijelor cartilaginoase si se dezvolt& osteoblaste in membrana ce inconjoard aceste tije. Osteoblastele depun os compact de jur imprejurul tijei. Osificarea continua la suprafaf’, dar nu gi in profunzime. Astfel, in teriorul va riméne sub forma unei cavitafi ce va confine maduva osoas’, Pe misur ce se formeaza cavitatea medulari, osul compact ce o inconjoara se in- groash gi se alungeste, tija cartilaginoasd continui s& creasca la capete, asigurdnd astfel, cresterea in lungime a osului, Dup& pubertate, zona de cartilaj se ingusteaz’, formand placa epifizari; cind aceasta este complet osificata, cresterea osului in lungime inceteazi. Acest fenomen are loc dupa pubertate, ¢i este controlat hormonal. Osul compact mai este denumit i os lamelar. Este un os dens, ce prezinta osteoane Ja examinarea microscopic. REMODELAREA OSOASA Sffrgitul cresterii osoase nu este insofit de incheierea activititii din interioru! osului. fntr-adevir, remodelarea osoasé este un proces ce are loc de-a lungul intregii vieti, fi- ind controlaté de interactiunea dintre celulele osoase formatoare (osteoblaste) si cele resorbante (osteoclaste). Osteoclastele secret substante ce dizolva osul. Astfel, ele fur. hrizea24 organismului calciu si fosfat, ce pot fi utilizate in contracfia muscularé sau in metabolismu! celular. Scanned with CamScannerOasele si articulafiile Activitatea osteoblastelor sia osteoclastelor este de obicei mentiriut® intr-un echilibre ce poate fi afectat de hormoni, inclusiv de cei sexuali, La persoane in varstl, resorbfia osoast poate fi mai pronunfati decdt formarea, consecinja fiind o afectiune complex’ numit osteoporozi. Odati cu pierdcrile de caleiu, oasele devin mai putin rezistente $i se rup mai usor. ; Pentru prevenirea osteoporozei se recomand8, de obicei, cresterca aportului de calciu prin suplimente alimentare ce contin calciu, i activitate fizica. Aceasta provoacd un sires mecanic ce stimuleaza formarea de os de citre osteoblaste. Articulafiile sunt locurile in care se intdlnesc dou’ sau mai multe oase. Exist puri de articulati in organismoul uman, fiecare cu o structura si functie specificd. Ramura anatomiei care studiaz& articulafiile se numeste artrologie. ote ‘Articulatiile se clasificd fn functie de gradul de migcare po care il permit. ExistA tre! tipuri de articulafi: sinartroze, amfiartroze gi diartroze (Figura 6.4). Sinartrozele sunt articulafiiimobile, amfiartrozele sunt semimobile, iar diartrozele sunt pe deplin mobile. Covitate articu Tard culichid vere eal Cart foros Jesut conjuntiv Ny foro Meet oe Capsule articulard fibroasé Membran’ (2) Sinartrozs {b) Amfiartroxs {e) Diartroxs FIGURA 6.4 Cele trei tipuri de articulatii intalnite in organismul uman. (@) O articulayie mobil, intre oasele craniului; (b) O articulatie ugor mobil, intre vertebrele coloanei vertebrale; (c) O articulatie mobilé, denumit& gi articulatie sinovial’, aga cum se poate gasi in articulatia soldului. Observati componentele structurale ale acestui tip de articulatie. SINARTROZELE Sinartrozele sunt articulatii aproape sau total imobile. Ele sunt compuse din doud capete osoase adiacente, separate de o cantitate redust de fesut fibros: fn unele cazuri, oasele pot fi separate de un strat subfire de cartilaj. Astfel de articulatii pot fi intalnite in structura craniului, unde sinartrozele se numesc suturi, Ele apar intre osul frontal si cele 2 oase Scanned with CamScanner wa122 Anatomie si fiziolopie uman’ pentru admitere la facultafile de medicin’ parietale, intre oasele parietale precum gi intre oasele parietale si osul occipital. Suturile sunt imobile. chs Un alt exemplu de sinartroza este gomfoza, ce apare la locul de implantare © dintelui fn alveola; ea trebuie s& fie imobil&. O alt& sinartrozi este sindesmoza, in care diafizele a dou’ oase lungi adiacente sunt unite printr-o membrand fibroasi interosoas’. O astfel de sindesmoza uneste diafizele radiusului gi ulnei de la nivelul antebrafulu, permigand doar © migcare minim’ intre cele 2 oase. AMFIARTROZELE 14 din 2 capete Amfiartrozele sunt articulajii cu o mobilitate limitat. 0 amfiartroza cons' osoase adiacente, separate de o cantitate mare de cartilaj. in corpul uman, amfiartrozele se gasesc in 2 locuri importante: intre vertebre, unde cartilajul are forma ‘unui disc, $1 intre cele 2 oase pubiene ale pelvisului. a Discurile intervertebrale, aflate intre vertebre, sunt compuse dintr-un fibrocartilaj ce inconjoard un miez gelatinos. Aceste discuri absorb gocurile si egalizeazi presiunea dintre oasele adiacente in timpul migcatilor. Datorita flexibilitaii lor discrete, discurile intervertebrale permit o migcare limitat&, precum cea de aplecare inspre inainte sau in lateral, Amfiartroza dintre oasele pubiene se numeste simfiza publand gi are © mobilitate foarte limitatl, O alth amfiartroza poate fi articulafia sacroiliac, dintre osul sacra gi osul iliac. DIARTROZELE Diartrozele sunt articulafii ce permit misciri libere. Ele sunt alc&tuite din dou’ capete te denumiti cavitate sinoviala, motiv pentru:care aceste articulafii se mai numesc si articulafii sinoviale. Suprafefele articulare ale oaselor nu sunt conectate una de cealaltd iar, in anumite cazuri, migc&rile permise de aceste articu- Iafii sunt foarte ample. Astfl de articulaji apar la nivelul proceselor articulare ale ver- tebrelor, umérului, cotului, incheieturii mAinii, goldului, genunchiului, gleznet gi labei ‘osoase cuprinsé fntr-o cavita piciorului. intr-o articulatie sinoviald, fiecare os este acoperit de un cartilaj articular. Cele doud capete osoase sunt Invelite de 0 eapsuld fibroasa, in interiorul c&reia se afl& cavitatea intern a capsulei este tapetati de o.membran& sinoviald, care sinoviala. Suprafaa it nu acopers, insd, suprafetele articulare ale oaselor, Aceast’ membrana secret& un lichid yascos, cu rol lubrifiant, numit lichid sinovial. {in anumite cazuri, cavitatea articulara este divizata partial sau complet de niste dis- ‘curi cartilaginoase. De exemplu, fiecare genunchi dispune de dous astfel de discuri cartilaginoase. Acestea au forma semilunard si se nu- mese meniscuri. In anumite articulayii, capsula fibroas articulars se organizeazs sub form’ de fascicule groase, ce formenzi ligamentele, Asticulatiile sunt stabilizate gi de muschii atagafi oaselor, De exemplu, ui, capdtul proximal al humerusului este menfinut in DE RESINUT la nivelul umaruli articulatie de cdtre muschii inserati pe el. ible el Scanned with CamScanner Sinartrozele sunt aproape| TURRET ae DCH CCE diartrozele:sunt cele maiUnele diartroze pot include niste saci inchi bursa). Bursele sunt ciptugite de membrane sinoviale, filor sinoviale din vecinatate. Bursele sunt asezate de obicei intr ‘osoase subiacente. De exemplu, astfel de burse se gisesc la nivel liteaz alunecarea tendoanelor pe suprafata oaselor. TIPURI DE DIARTROZE Diartrozele pot fi imparjite in mai multe tipuri, tipul de migcare pe care il permit (Tabelul 6.2 gi articulatia trohlearii (in forma de scripete). {ntr-o astfel de at intr-un singur plan. Exemple de astfel de articulatii sunt cotu genunchiul (intre femur si tibie) si articulaiile interfalangiene. TABELULG.2. TIPURI DE DIARTROZE Migcare in functie de componentele | Figura 6.5),,Un tip de diartroza este rticulatie, migcarea are loc 1 (intre humerus gi uln’), ‘= Dasale si articulafiile i, plini cu lichid, numiti burse (singular care le continua pe cel 1 piele gi proeminentele Jul patelei. Bursele faci- Je ale cavits- jor si de Exemple fn jurul unei singure axe, cao balama Cotul, genunchiul, articulatiile interfalan- giene Rotatie ‘Articulatia dintre axis siatles Cele mai variate misc&ri dintre toate articulatiile ‘Articulatia umarulul sl asoldulut Diartroza Descriere Trohleara (0 suprafata in forms de scripete articulat8 cu 0 suprafat3 concavi Pivotala O suprafata arcuitd se roteste In jurul unui pivot Sferoidala _O suprafat convexd se articuleaz cu o suprafata concavi Condiloida Un condil de forma ovala articulat cu o cavitate (elipsoidala) eliptics Tn dou’ planurl perpendiculare unul pe celalalt incheietura mainii {intre radius si oasele carpiene) ‘Aceleasi miscari ca sl articulatia condiloida, dar mai libere; asemana- toare unui cdléreg in 5a Articulatia degetului mare de ld mn, cea dintre primul meta- carpian si osul trapez (carpian) Selaré Un os in forma de ga este articulat cu o suprafaya de forma opus’ Plan’ Dous suprafete plane articulate ‘Alunecare, migcare non-axiala Thtre unele oase carpiene 123 Un alt tip de diartroza este articulatia in pivot, ce permite migc&ri de rotafie. in acest tip de articulatie, suprafata cilindricd a unui os se roteste in interiorul unui inel format de sul opus. O astfel de articulafe apare Ia nivelul gatului, la unirea dintre primele dou vertebre (atlas si axis). : O articulatie sferoidala este tot un tip de diatrozi, ce se formeaz prin articularea unui capat osos rotund cu o suprafaf’ concava. Acest tip de articulatie permite cele mai libere migcBri. Se gaseste la nivelul umérului, unde capul humerusului se aicaleesh Scanned with CamScanner“ivlogie umana pentru admitere la facultatile de medicin’ 124 Anatomie si murul mith id’), $i ie capul fe- cu cavitatea glenoidalé a scapulei (aumitl i fosa glenoida), sila sold, unde caP Jui se articuleaz& cu acetabulul, ‘Acticulate sferoldald ‘Articulate trohleara Articulate pivot ‘riculatie cndlia “arcu selars “articulate sland FIGURA 6.5. Reprezentarea celor gase tipuri de diartroze. Toate sunt articulafii ee permit migeati libere. Alte dout tipuri de diartroze sunt articulatia condiloidé si cea selara (ambele fiind denumite articulatié biaxiale), Intr-o articulatie condiloida, suprafejele articulare au forma oval. Rotatia nu este posibild intr-o astfel de articulafie, dar restul miscérilor, in majoritate, sunt permise. Un exemplu este reprezentat de articulatia dintre radius si oasele carpiene, la nivelul incheieturii mAinii. Rotafia este restrictionata si in arti- culatia selard. in acest tip de articulatie, suprafejele osoase sunt concave, respectiv convexe, Suprafata concava a unui os se articuleazi cu suprafafa convexé a celuilalt os. Articulatia dintre osul trapez (os carpian) si metacarpianul degetului mare este articulatie selara. Ultimul tip de diartroze este reprezentat de articulatiile plane, O astfel de articulatie permite miscairi de alunecare in mai multe directi, intre suprafete articulare relativ plate, Articulatile dintre procesele vertebrale sunt exemple de articulatii plane. Astfel de arti- culatii apar gi intre anumite oase carpiene sau tarsiene. La nivelul lor au loc migcari de alunecare gi de rasucire. MISGARILE ARTICULARE Migessile de la nivelul diartozelor au loc sub actiunea muschilorscheletci. in majorite tea cazurilor, un capit al muschiului este atasat de o parte imobilA, fix a nei sition ni, iar celilalt este atagat pe partea opusa, de partea ei mobila. Contractia muschiului lati, citdo tractiune asupra pArtii mobile, apfrénd astfel migcarea articular. oo Scanned with CamScannerDasele $1 articulatiile definité ca find migca- extensia este migcarea e refera la indoirea tat intinderea in articulatii pot avea loc diverse tipuri de migc&ri. Flexia este rea ce reduce unghiul dintre dou oase in articulatie. in opozitie, in urma c&reia unghiul dintre dous oase creste. Simplu spus, flexia s unei articulafii, ca de exemplu fiexia genunchiului, iar extensia are ca rezul respective’ articulatii (Figura 6.6). Supinatie, Pronatie’ Adductie Abductie Flexie Extensie Cireumductie > Rotatie FIGURA 6.6 Migcarile posibile in articulafiilé umane, Alte dou migcdri articulare sunt abducfia gi adductia. Abductia reprezinta indepit- tarea unui membru fafa de linia median& a corpului, iar adduetia apropierea membrului respectiv de linia median. Ridicarea brafului pana la orizontali este un exemplu de abductie, iar intoarcerea lui la pozitia anatomica este o miscare de adductie. Miscarrile rotative sunt un alt tip de migcari articulare. Rotatia reprezinta migcarea unei parti a corpului in jurul unei axe, intoarcerea capului dintr-o parte in alta (ca atunci cénd se exprima o negafie) este un exemplu de rotatie, Rotatia poate fi medial, daca are loc spre linia median& a corpului, sau lateral, daca are loc in directia puss, ° forma specialé de rotatie o reprezintd pronatia. Aceasta reprezinta rotatia antebrafului astfel incat palma s& priveasca spre posterior. Supinafia reprezintA migcarea opusé, rotatia antebrafului pana cand palma ajunge in pozitie anatomica, privind spre ' ‘or (rabelul 63). pre anterior Ridicarea sau coborérea unei parti a corpului poarta numele de elevatie sau d i Elevatia reprezinta ridicarea, spre exemplu a umerilor, iar depresia miscat eae Retractia reprezinil migcarea spre inapoi a unei pBrti a corpului, spre exemple bonne jar protractia este migcarea opusa. : mplu barbia, Scanned with CamScanner 125126 Anatomie si fiziologie umané pentru admitere la facultafile de medicin’ Eversia reprezinti intoarcerea labei piciorului cu talpa spre, exterior, este migcarea opusi, Flexia dorsali este ridicarea labei piciorului catre tib' iar inversia ie, iar flexia plantard reprezint& indoirea labei piciorului spre inapoi. TABELUL6.3 MISCARILE ARTICULARE $1 MISCARILE ANTAGONISTE Actiune Actiune antagonist Flexie: micsorarea unghiului dintre dou oase _ Extensie: marirea unghi jintre doud oase Abductle: indepartarea unei parfia corpului Adductie: apropierea unei part! 2 corpului de de linia median’ linia median’ Rotatie medial&: rotatia unui os de-a lungul propriei axe, c3tre linia median8 a corpului Supinafie: aducerea palmel in pozitie anato- micd Elevatie: ridicarea unei parti a corpulul Protractie: impingerea spre inainte a unei Rotafie lateral: rotatia unui os de-2 fungul axei sale, dinspre linia mediané a corpului Pronatie: aducerea palmei in pozitia opusd celei anatomice (inspre posterior) Depresie: coborarea unei parti a corpului Retractie: retragerea spre fnapol a unei parti parti a corpului a corpului Flexie dorsal: indoirea labei piciorului catre _Flexie plantar&: indoirea labei piciorului in tibie directia opus’ Inversie: rotirea tilpil spre interior Eversie: rotirea talpil spre exterior Scanned with CamScannerte ale osului. . Cartilaj articular . Os compact Diafiza . Epifiza SECTIUNEAA = Identificati corect literele cores oe gagéte $f articlafille | 127 ee INTREBARI RECAPITULATIVE sspunzdtoare parfilor componen- FIGURA 6.7 5. a6, ey: 28, Cavitate medulara Metafizi: Periost Os spongios Scanned with CamScanner128 Anatomie si fzilogie umand pentru admitere la facultaile de medicind Identificati corect componentele histologice ale osulut. FIGURA 6.8 __ 1. Canalicule __ 7. Osteocit — 2. Canal central — 8, Osteon __ 3. Os compact _ 9. Canal perforant 4, Lacuna “10. Periost _ 5, Lamela “Al. Os spongios _ 6. Matrice __12, Vas de sange in canalul central SECTIUNEA B Completare: Adéwgoti cuvintul sau cuvintele corecte care comple- teazé fiecare dintre urmétoarele afirmatil Datorit& formei lor, oasele craniului gi cele pelviene, sunt clasificate drept a 2. au o diafizi marginita la capete de epifize, Prelungirile oaselor neregulate, precum vertebrele, ofer’ locuri de insertie pentru 3. tendoane gi 4, Oasele neregulate aflate la nivelul suturilor craniene sunt a 5, Oasele craniului, ale coloanei vertebrae sale cust tomcice sunt denumnite,im- PRP eee nn Scanned with CamScanner10, i. Bs 1. 14, 15. 16. 17, 18. 19, 20. 22. 23. 24, 25. Dasele 5 articulafiile’ 128 Doud exemple de oase scurte sunt oasele incheieturii mainii, denumite carpiene, $) celeale gleznei, numite Komponen namin "a ei istale ce contin in principal fosfat de calciu. Cea mai importanta proteind din fibrele matricii osoase este Casele aui rol de suport, protectie a organelor, depozitare de calciu gi loc de formar rea Maduva rosie este activa tn special in oase precum vertebrele si Capetele unui os lung senumesc__—— Stratul subjire de cartilaj de pe suprafafa externd a capetelor oasclor lungi este denumit - Porfiunile neacoperite de cartilaj ale oaselor lungi sunt invelite de o membran’ numita , Partea interna a epifizei unui os hing confine___——— Cavitatea medulard a oaselor lungi confine oo sul spongios confine lamele osoase, intretdiate, denumite Unitatea histologica gi functional de baz a osului compact este Spatiile microscopice ce contin osteocite se numesc Canalele centiale ale osteoanelor sunt unite intre ele de Celulele ce produc proteinele gi hidroxiapatita necesare cresterii osoase sunt Formarea osului are loc in urma unui proces denumit. Formarea de os in interiorul membranelor se numeste corect Formarea de os la capetele oaselor lungi este rezultatu] unui proces numit fnaintea pubertifii, oascle lungi cresc in lungime la nivelul unei zone de cartilaj numité, Osul este remodelat si dizolvat de substante secretate de celule numite —_——_—__———" Scanned with CamScanner180 Anatomie i fiziologie umand pentru admitere la facultafile de medicin& 26. 27. 28. 29. 30, 31. 32. 33, 34, 35. 36. 37. 38. * 40. Al. 42. 43. ear Distrugerea si remodelarea osului furnizeaz& organismului foni prec! fosfat gi de a in afectiune: Resorbfia excesiva a osului, care depligeste rata de producere, apare 1m : numiti Articulajiile semimobile se numese itate ae _ cant O articulaie imobild care const din dou margini osoase separate de 0 redus& de fesut fibros se numeste_——— Un exemplu de sinartrozi, ce apare la nivelul craniului, este Locul de implantare a dintelui in alveold este o articulatie imobil’, numité O amfiartroz’ apare intre oasele pubiene gi intre corpurile O diartroz& este o articulatie cu migeari libere, care consti din dou capete osoase separate de o cavitate numita : Articulafiie cotului, umarulu, soldului, genunchiului gi gleznei sunt exemple de Fluidul vascos, aflat in cavitatea sinovial& a unei diartroze, se numeste Disoul cartilaginos aflat in interiorul articulatiei genunchiului se numeste Articulatile pot fi stabilizate de cdtre mugchi atasati de oase in apropierea articu- Jatiei sau de citre fascicule denumite Sacii inchisi, plini cu lichid, aflafi in apropierea diartrozelor se numesc O diartroza ce permite rotafia se numeste Articulatia dintre capul humerusului gi cavitatea glenoidala a scapulei este o diar- trozi numité Diartroza afiati la unirea dintre radius gi oasele carpiene este 0 Diartroza in care oasele au 0 suprafati concava si una convex, articulate intre ele, este denumité Miscarea aiticulard prin care se reduce unghiul dintre doud oase se numeste {ndepartarea unei parti a corpului de linia mediana se numeste ee Scanned with CamScannerOasele si articulatille 131 45. Apropierea unei parti a corpului de linia mediand se numeste Cae a 46, Rasucirea capului este o migcare de 47. {ntoarcerea antebrarului cu palma spre anterior se numeste 48. Daci flexia inseamn& indoirea unei incheieturi, atunci intinderea ¢i se numeste 49, Retragerea unei parti a corpului se numegte____—_—" 50. impingerea unei paryi a corpului se numeste_____—" SECTIUNEA C= intrebari cu raspuns ta alegere: Incercuiti litera din dreptul varian- tei corecte din urmatoarele afirmayit: 1, Oasele plate protejeaza fesuturile delicate ale ‘A. abdomenului si membrelor B. toracelui si encefalului C. maduvei spinirii si membrelor D. abdomenului si maduvei spin&rii 2. Unmitoarele sunt functii ale scheletului, ew excepyia - ‘A. depozitarea de calciu si fosfat B, loc de formare a celulelor sanguine C. furnizarea de suport organismului D. coordonarea activitajilor organismului 3. Oasele neregulate includ ‘A. rotulele si oasele wormiene B. oasele carpiene si tarsiene C. seapulele si coastele D, humerusu! si femur! 4, Urmatoarele sunt oase ale scheletului axial, cu excepfia A. oaselor custii toracice B, vertebrelor C. oaselor craniului D. oaselor membrelor 5, Hidroxiapatita este compusi in principal din A. fosfat de calciu B, colagen gi carbonat de calciu C. ligamente gi tendoane D. fibrinogen $i fosfat de sodiu Scanned with CamScanner182 Anatomie si fziologio umand pentru adnitere la facut de mains 6. Formarea celulelor sanguine are loc in A. miduva rosie B. maduva galben& C. osteoane D. trabecule 7. Diafiza si epifiza sunt componente ale A. coastelor B, oaselor plate C. oaselor pelviene D. oaselor lungi 8. Periostul este o membrand de esut conjunctiv care A. se giseste in miduva osoast B, alcatuieste ligamentele C. acopera unele porfiuni ale oaselor D. sintetizeaza colagenul din oase 9. Canalele perforante conecteaza intre ele canalele centrale in A. placa epifizars B. periost C. osul compact D. maduva galben’ 10. Principalele cefule formatoare de os din organism sunt A. osteoclastele B. osteocitele C. osteoblastele D. pericitele 11, Osificarea intramembranoasé are loc in A. femur si humerus B. radius gi ulni C. falange D, oasele craniene 12. Osificarea endocondrala are loc in ‘A, miduva galbend B. placa epifizard CC. membrana periostala D. cavitatea sinoviala 13. Cresterea in lungime a osului se opreste ‘A. cfind maduva rosie se transforma in mduvi gelbendi B. cfind placa epifizard se transforma in miduvé galbena C. cand se sfargeste pubertatea D. cdnd se formeaz’ patela Scanned with CamScannervo se iggagele gf artioulafiile’ > 133 14, Celulele care resorb osul, furnizand calciu organismului, sunt” A. calcicite B. histiocite C. osteoclaste D. periclaste 15, Sinartroza este un tip de articulatie care se gaseste A. lanivelul membrelor B, la nivelul craniului C. la jonctiunea dintre radius ¢i humerus D. intre vertebre 16. Gomfoza si sindesmoza sunt A. articulafii cu grad limitat de migcare cu migcare liber& : C. articulatii imobile D. dezarticulatii 17, Articulatia dintre oasele pubiene este o A. amfiartrozi B. diartroza C. gomfoza D, sinartrozi 18, Diartrozele apar in urmatoarele locuri, cu excepfia A. genunchiului B. cotului C. incheieturii méinii D. cutiei craniene 19. Functia lichidului sinovial este ‘A. reglarea confinutului de calciu din articulafie B. lubrifierea unei diartroze C. sinteza proteinelor din ligamente D. producerea de celule sanguine 20. O articulatie trohleara se giseste la nivelul A, coloanei vertebrale = B. joncfiunii dintre atlas si axis C. genunchiului D. cavit&tii glenoide 21. Articulatia in care un capat osos concay se articuleaz cu unul convex este o A. articulatie plan’ B. articulatie sferoidal& C. articulafie trohleara D. articulatie selard Scanned with CamScanner134 Anatomie 51 fologie uman8 pentru adnitere 1 facullsfile de medicnd 22, Miscarea articulara prin care se micgoreazA unghiul dintre doud A, protractie ase se numeste C. pronatie D. supinatie i 23. Indepartarea unei pari a corpului de linia median’, urmati de aducerea et inapoi, Feprezinti douk migcari denumite A. pronatie si supinatie B, elevare si depresie C. abductie si:adductie D. flexie si extensie 24. Pronafia este o migcare articulard in care A. antebraful se roteste aducdnd palma spre posterior B, antebratul se roteste aducdnd palma spre anterior C. umerii sunt ridicati D. umerii sunt coborati 25. Rotirea labei piciorului ci talpa spre exterior se numegte A. extensie B. protractie C. eversie Dz abductie SECTIUNEA D — Adevérat/Fals: La urmatoarele enunuri marcoti cu litera ,,A” afir- mafia care este adevératd. Dacé este falsd, modificati cuvantul subliniat pentru a 0 transforma intr-una adevaraté, 1. Oasele plate ofera protectie encefalului gi organelor din abdomen. Porfiunile terminale ale oaselor lungi se numese diafize, Oasele neregulate includ oasele wormiene aflate la nivelul craniului, Scheletul membrelor include oasele ce formeaz& craniu, coloana vertebralé si cusea toracicii. . Matricea de fibre proteice a osului este aleatuits din albumins, 6. Locul in care sunt produse celulele sanguine se numeste osteon, a a osul A ae de cartilaj, el este invelit de o membran& de fesut 8. Unitetea anatomicd de baz a osului compact este osteonul, Formarea osului este realizati de osteoblaste, care devin ulteri : en teri ; le de intze}inerea si reparafia osului, numite osteoclaste, or eelule responsabj- > YN Scanned with CamScannerOasele $f articulafiile 135 10. Spafiile din interiorul inelelor osoase ale osteonului ce contin osteocite se numese lamele. Osificarea intramembranoast are loc fn oasele membrelor inferiaar®- . Osificarea endocondrali are loc la nivelul plicii diafizare. 1 cind placa epifizari se transforms in 13, Cresterea in lungime a osului se inchei sfat $i cal 14. Osteoclastele dizolva osul si furnizeaz’ corganismului fos esiva a osului. 15. 16. 17. Articulatia dintre osul fr Osteoporoza este 0 afectiune caracterizati de formarea exc Atticulatiile ce permit migc&ri libere se numesc sinartroze. ontal gi oasele parietale se numeste sutura. " 18, Diafizele a dou’ oase Iungi adiacente sunt unite printr-o membrani fibroas’, in articulatia denumita gomfoz3. 19. Simfiza pubian’ este un exemplu de diartrozB. ‘4 oase plate. Lichidul sinovial lubrifiazé articulatiile in care se intalnesc dou! se intalnesc 20. 21, Lannivelul patelei si intr piele gi protuberanjele osoase de sub piele, saci inchisi, cu confinut fluid, numifi burse. 20, Artioulatia dintre femur si acetabul este un exemplu de articulatie sferoidal’. 23. O aiticulatie condiloida este un tip de diartroz& in care migcarea este posibild intr-un singur plan, 24, Flexia este migcarea articular’ prin care unghiul dintre dow oase se mieste, 25, Abduotia este misearea prin care o parte a corpului este indep&rtatd de linia media- ni, pe cénd supinatia reprezint& migcarea prin care o parte a corpului este apropia- 18 de linia mediand, SECTIUNEA E- Studin de caz Joey are 12 ani gi vrea s8 igi dezvolte masa musculard. Ca atare, se antreneazi ridicdnd greutifi, crescind zilnic masa totala a acestora, fntr-o zi a simtit o durere ascufit& in apropierea cotulu,fiind incapabil s& mai ridice greutiyi. Doctoral care l-a examinat i-a spus cA ‘humerusul sdu a inceput s& se rupa la un capat, Ce s-a intémplat? Care este ex- plicafie anatomica? O femeie de 25 de ani ar intimpina aceleasi probleme dac& ar incepe s& ridice greutafi? Scanned with CamScanner. RASPUNSURI SECTIUNEAA Figura 6.7 le 5.8 2.f 6h 3b Le 4a ad Figura 6.8 Lb le 2. 8. k 3. ij 9h 4d 10.1 Sa Mi 6c 12.8 SECTIUNEA B - Completare 17. osteonul 18. lacune 19, canale perforante 20. osteoblastele 21, osificare 22. osificare intramembranoas& 23. osificare endocondrala 24. placd epifizara 25. osteoclaste 1. oase plate 2. oasele lungi 3. ligamente 4, oase wormiene 5. scheletul axial 6. tarsiene 7. hidroxiapatita 8. colagenul 9. celulelor sanguine 10. sternul 26. calciu 11. epifize 27. osteoporozi 12, cartilaj articular 28. amfiartroze 13, periost 29. sinartrozi 14, os spongios 30. sutura 15, m&duva galbend 31. gomfoza 16. trabecule 32. vertebrale Scanned with CamScanner33. cavitate sinoviala 34, diartroze 35. lichid sinovial 36. menise 37. ligamente 38. burse 39, articulatie pivotal 40. articulate sferoidalt 41. articulafie condiloida Oasele $1 articutafille 137 42. articulatie selard 43. flexie 44, abductie 45, adductie 46: rotatie 47. supinatie 48. extensie 49. retractic 50, protractie SECTIUNEA C - intrebiri cu rispuns la alegere 1B 6A 2D aD 2 & %.c 4.D 2c SA 10. C SECTIUNEA D - Adeyvarat/Fals 1, torace 2. epifize 3.A 4. axial 5. colagen 6. maduva rosie 7. periost 8A 9, osteocite 10. lacune 11. craniului 12. placii epifizare 13. os SECTIUNEA E - Studiu de caz Il. 12. 13. 14, 15. D 16. C 21. B B 17. A 22. B c 18. D 23. C c 19. B 24. A B 20. C 25. C 4A 15. resorbfia 16, diartroze WA 18, sindesmoza 19, amfiartrozi 20. tungi 21.A 22. A 23, articulatie trohlear& 24. se micgoreazd 25, adductia Humerusul lui Joey s-a rupt la nivelul metafizei distale, pentru cd aceasta nu era complet osifi osificate. catt. O femeie de 25 de ani nu ar avea aceasta problema, in cazul ei metafizele fiind Scanned with CamScanner