— INTRODUCERE — 1.Obiectivele cursului 2.Competente conferite. 3.Structura cursului 4.Cerinte preliminare. Discipline deservite 5.Durata medie de studiu individual 6.Evaluarea r) 1. OBIECTIVELE CURSULUI. Obiectivele cursului constau, in principal, in familiarizarea studentilor cu: > nofiunea de patrimoniu, respectiv definitia, elementele, caracterele juridice si functile patrimoniului; ; dreptul de proprietate, respectiv notiunile de proprietate si de drept de proprietate; formele dreptului de proprietate; ~_dreptul de proprietate privata, respectiv notiunea, titularii, obiectul, continutul juridic, caracterele juridice si limitele exercitarii ale dreptului de proprietate privata; regimul juridi¢ al imobilelor proprietate privat; ~ dreptul de proprietate publica, respectiv notiunea, titularii, obiectul, caracterele juridice, modurile de dobandire, exercitarea si incetarea dreptului de proprietate publica; ~ modalitajile juridice ale dreptului de proprietate privat, respectiv dreptul de proprietate comuna pe cote-parti (coproprietatea), proprietatea comuna in devalmasie, partajul, proprietatea periodica, proprietatea rezolubila, proprietatea anulabila: ~ dezmembramintele dreptului de proprietate, respectiv dreptul de superficie, dreptul de uzufruct, dreptul de uz, dreptul de abitatie gi dreptul de servitute; = _apararea dreptului de proprietate privat, respectiv actiunea in revendicare imobiliara, actiunea in revendicare mobiliara si efectele admiterii actiunii in revendicare; ~ posesia, respectiv notiunea, elementele constitutive, delimitarea de alte situatiijuridice, dobandirea gi pierderea posesiei; vicile si efectele posesiei; ~ modurile de dobéndire a drepturilor reale principale, respectiv accesiunea, uzucapiunea, ocupatiunea si hotararea judecatoreasca; > fiducia, respectiv nojiunea, obiectul i izvoarele fiduciei; pArtile, continutul si incetarea contractului de fiducie; obligatiile, raspunderea si inlocuirea fiduciarului; > administrarea bunurilor altuia, respectiv nojiunea de administrare a bunurilor altuia; administrarea colectiva si delegarea, formele si incetarea administrarii; obligatille administratorului faté de beneficiar si obligafiile administratorului si ale beneficiarului in raporturile cu terti; ~ publicitatea dobandirii drepturilor reale imobiliare, respectiv notiunea gi functille Publicitatii imobiliare; nofiunea, caracteristicile, structura, obiectul gi principiile crf funciare; inscrierile in cartea funciara; actiunile de carte funciara Evident, prezentul suport de curs, datorita limitarilor de intindere, este insuficient unei depline aprofundari a materiei dreptului succesoral, astfel incat, pentru optime rezultate in cadrul activitatii lor profesionale in calitate de studenfi, acestia ar trebui sd recurga si la una sau mai multe din lucrarile recente indicate in bibliografia aflata la sfarsit. 2. COMPETENTE CONFERITE. Dupa parcurgerea materialului si a bibliografiei indicate, fiecare student va fi capabil s4 descrie si s& explice corelatia dintre diversele parti ale regimului juridic actual al proprietatit si al celorlalte drepturi reale, asa cum este reglementat de Constitute si alte acte normative; s explice notiunile de baza din cadrul materiel drepturilor reale, sa coreleze regimul juridic general al proprietatii cu diverse prevederi speciale, s& manifeste o atitudine responsabila faté de pregatirea continua, Cunoasterea operativa si aplicarea corespunzatoare a noilor legi sau a modificarilor legislative si a jurisprudentei; sa explice si s8 interpreteze regimul juridic actual al Grepturilor reale principale, aga cum este reglementat de Noul Cod Civil si de allte acte woman DREPT CIVIL — DREPTURILE REALE 7INTRODUCERE normative, s& explice regimul juridic al fiecdrei institutii de drept civil prezentate in cadrul acestui suport de curs (precum notiunea de patrimoniu gi functille Sale: raportul dintre drepturile reale si drepturile de crean{é; evolutia dreptului de proprietate: 4 explice procesul de evolutie in reglementarea si aplicarea acestui regim juridic, importanta ea in Cadrul societatii contemporane in care proprietatea este un drept fundamental al omului: Sa interpreteze normele juridice si s& analizeze jurisprudenta in materie; sa deceleze raportul dintre diversele institutii care alcdtuiesc materia drepturilor reale; sA aplice in practica elementele teoretice dobandite. De asemenea, studentului ii va creste_nivelul de comprehensiune a importantei dreptulul de proprietate, ca premisa a libertafii umane si a dezvoltarii sociale, economice $i Culturale, i se va dezvolta 0 axiologie a proprietafi, bazata pe premisele de mai sus, precum si o atitudine responsabild fafa de pregatirea teoretica si practicd in domeniu, Cunoasterea evolutiei legislative in materie — conditii indispensabile pentru o abordare corecta, ca practician al dreptului, a nenumaratelor situatii concrete care implica institutia Proprietafii in lumina Noului Cod Civil. RESURSE $I MIJLOACE DE LUCRU: Pentru parcurgerea cu succes a materiei in vederea dobandirii competentelor WY specifice fiecarel unitati de invalare, fiecare student va trebui obligatoriu sa i lefind si sa intrebuinfeze efectiv Codul civil — Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicata in Monitorul Oficial al Roméniei, Partea |, nr. 505 din 15.7.2011, cu ificarile gi completarile ulterioare — precum si Legea nr. 71/2011 pentru punere in aplicare a Legii nr. 267/2009 privind Codului civil, publicata in Monitorul Oficial al Roméniei, ‘artea |, nr. 409 din 10.06.2011, cu modificarile $i completarile ulterioare, 3. STRUCTURA CURSULUI. Temele sunt urmatoarele: (24 Unitatea de invatare 1: Patimoniul. Dreptul de proprietate; Unitatea de invatare 2: Dreptul de proprietate privata; Unitatea de invatare 3: Dreptul de proprietate ‘publica; Unitatea de invatare 4: Modalita{ile juridice ale dreptului de proprietate; Unitatea de invatare 5: Dezmembramintele dreptului de proprietate; Unitatea de invatare 6: Apararea dreptului de proprietate privat’, Unitatea de invatare 7: Posesia; Unitatea de invatare 8: Accesiunea imobiliaré artificiala; Unitatea de invatare 9: Accesiunea imobiliaré naturala gi accesiunea mobiliara; Unitatea de invatare 10: Moduri de dobandire a drepturilor reale principale: uzucapiunea; Unitatea de invajare 11: Moduri de dobandire a drepturilor reale principale: ocupatiunea $i hotirarea judecatoreasca; Unitatea de invatare 12: Fiducia: Unitatea de invatare 13: Administrarea bunurilor altuia; Unitatea de Invatare 14: Publicitatea dobandinii drepturilor reale imobiliare. alll 4, CERINTE PRELIMINARE. DISCIPLINE DESERVITE. Cerinfe preliminare: parcurgerea teoriei generale a dreptului civil. Studiul disciplinei influenteaza major demersurile de tnsusire a cunostintelor in domeniul tuturor ramurilor dreptului privat, $i cu precddere ale dreptului civil (succesiuni, contracte, familie). 5. DURATA MEDIE DE STUDIU INDIVIDUAL. Timpul necesar estimat pentru infelegerea institutillor gi mecanismelor juridice cuprinse in cele 14 unitafi de invajare este de 28 ore, timp consacrat cu atentie concentrata; timpul necesar parcurgerii fiecdrei UI in parte fiind in medie de 2 ore de studiu individual. lll 6. EVALUAREA. Nota finala este formata din 100% examen scris. 8 DREPT CIVIL~ DREPTURILE REALE~ CHESTIONAR EVALUARE PRERECHIZITE — Enumerati conditiile actului juridic civil. . Precizati modul de clasificare a normelor de drept civil, Enumerati cerinfele valabilitatti obiectului actului juridic civil, Precizaji modul de clasificare a bunurilor, Enumerafi modalitafile actului juridic civil. Precizati cerintele valabilitatii consimtamantului. . Enumerati exceptile de la principiul relativitaii efectelor actului juridic civil. . Precizati exceptii de la principiul restitutio in integrum. 9. Enumerati exceptile de la opozabilitatea actulul juridic civil. 10. Precizafi natura juridica a prescriptiei extinctive. PNOARONG 11. Enumerali cauzele de intrerupere a prescriptiei extinctive. 12. Precizafi efectele decaderi DREPT CIVIL - DREPTURILE REALECHESTIONAR EVALUARE PRERECHIZITE. 10 DREPT CIVIL - DREPTURILE REALE—Unitatea de invafare 1— PATRIMONIUL. DREPTUL DE PROPRIETATE 4A.Introducere. eed 1.2.Competente. ra f fart 4 1.3.Notiunea de patrimoniu. is ss "1 1.4.Caracterele juridice ale patrimoniulu... or "4 1.5.Functille patrimonill......0. aa 12 1.6.Notiunea de proprietate si cea de drept de proprietate. 14 1.7.Formele dreptului de proprietate... 14 1.8.Rezumat (legislatie). 14 1.9.Test de evaluare. = ciaaicuaean NA 1.1. INTRODUCERE. Aceasta unitate de invatare urmareste famillarizarea studentilor cu aspectele teoretice si practice ale patrimoniului. Astfel, studentii vor fi introdusi in studiul notiuni, elementelor gi funcfilor patrimoniului (gajul general al creditorlor, subrogatia reala cu titlu universal transmisiunea universala si cu tity Universal). De asemenea cursanti vor fi familiarizafi cu aspectele teoretice si practice ale dreptului de proprietate, respectiv nofjunile de proprietate si de drept de proprielate, precum si formele dreptului de proprietate. “ 4 1.2, COMPETENTE. + dezvoltarea capacitati cursantior de a delimita elementele specifice fiecarei ofiuni prezentate in aceasta unitate de invatare, cat si de a decela raportul a dintre acestea; a = _ si explice gi 4 interpreteze regimul juridic al notiunii de patrimoniu, precum si al dreptului de proprietate, Durata medie de parcurgere a acestei unitati de invatare este de 2 ore (timp consacrat cu atentie concentrata). 1.3, NOTIUNEA DE PATRIMONIU. Definitia legalé a patrimoniului: orice persoand fizic& sau persoand juridica este titularé a unui patrimont care include toate dreptuie si datoile ce pot fl evaluate in bani i apart acestoia, atrimoniul: ~ include fotalitatea drepturilor si obligatillor cu valoare economic ce apartin unui subiect de rept. ~ fy include dreptunie nepatrmoniale (ex. dreptul la nume, dreptul la viata privata, dreptul | demnitate, etc.) —» totusi, desi aceste drepturi sunt excluse din patrimoniul unei persoane, prin incdlcarea lor, cauzndu-se un prejudiciu, ia nastere dreptul de creanfa impotriva autorului faptei ilicite, ce consta in repararea prejudiclului produs. Elementele patrimoniului: ~ latura activa (activul pairimonia): toate drepturile patrimoniale exprimablle pecuniar, fie drepturl reale (ex. dreptul de superficie asupra unui teren), fle drepturi de creanta (ex. dreptul’de a incasa chiria pentru bunul dat in locatiune); = activul patrimonial, sub aspect economic, se imparte tn: = capitaluri: expresia valorica a unor bunuri care fac parte din patrimoniul unei persoane; - yenituri: resurse periodice care sunt realizate de o anumité persoana si care fac sa intre in patrimoniul acesteia valori in bani (veniturle pot consta si In bunuri in natura, cum ar fi produsele obfinute prin arendarea unei suprafefe de teren) —+ bunutile pot fi roducatoare de venituri (ex. imobilul inchiriat care produce chir) sau neproductive (ex. © biblioteca de cart). - latura pasiva (pasivul patrimonia): toate datorile evaluabile pecuniar pe care le are o anumita ersoana —» datoria poate consta fie intr-o obligatie de a da (de a transmite sau constitul un drept real), fie intr-o obligatie de a face (de a preda un bun, de a presta un serviciu sau de a executa o lucrare), fie int-o obligatie de @ nu face (de a se abjine de la 0 acjiune la care, in mod normal, era indreptatit), 1.4. CARACTERELE JURIDICE ALE PATRIMONIULUI. A. Patrimoniul este o universalitate juridica (drepturile si obligatile ce 1! alcatuiesc sunt privite in totalitatea lor, fara a interesa identitatea fiecdrui drept sau identitatea fiecarei obligati) —» consecinge: DREPT CIVIL ~ DREPTURILE REALE uPATRIMONIUL. DREPTUL DE PROPRIETATE ~ drepturile si obligatille care alcdtulesc patrimoniul constituie un tot unitar, desi nu se exclude ipoteza in care patrimoniul sa fie format dintr-o grupare de mase de bunurl, flecare ‘masa avand un regim juridic distinct; - drepturile si obligatille care alcatuiesc patrimoniul sunt distincte de universalitate — Schimbarile ce se produc in legatura cu aceste drepturi si obligatii nu pun in discutie insagi universaiitatea in ansamblul ei Ml universalitate de fapt: ansambiul bunurilor care apartin aceleiasi persoane si au o destinatie ‘comuné stabilté prin vointa acesteia sau prin lege > bunurile care alcatuiesc universalitatea de fapt pot, impreund sau separat, sa faca obiectul unor acte sau raportur juridice distincte. B. Orice persoana are un patrimoniu: calitatea unei persoane fizice sau juridice de subiect de rept implica, in mod necesar, existenta unui patrimoniu. MI patrimoniul se poate dobandi chiar inainte de nasterea persoanei fizice intrucat drepturle Copilului sunt recunoscute de la concepfiune, insa numai daca el se naste viu. C. Patrimoniul este unic: 0 persoana fizicd sau juridica are un singur patrimoniu, oricat de multe un astfel de transfer dintr-o masa patrimoniala in alta nu constituie o instrainare. ~ cazul constituinl patrimoniului profesional individual: constituirea masei patrimoniale afectate exercitari in mod individual a unel profesii autorizate se stabileste prin actul incheiat de titular, cu respectarea conditilor de forma si de publicitate prevazute de lege in legatura cu masa patrimoniala din care este transferat dreptul sau obligafia, cat si cu masa patrimoniala in care acesta este transferat — regula se aplic& gi in cazul marirl sau micsorarii patrimoniului profesional individual. 1M! potrivit art, 2324 alin. (3) C.clv. creditor ale céror creanfe s-au nascut in legaturs cu o anumité diviziune a patrimoniului, autorizata de lege, trebuie sa urmareasca mai intai bunurile care fac obiectul acelei mase patrimoniale — numai daca acestea nu sunt suficiente pentru salisfacerea creantelor, pot fi urmarite si celelalte bunuri ale debitorului; > exceptie: bunurile care fac obiectul une diviziuni a patrimoniului afectate exercifiului unei profesti autorizate de lege pot fi urmérite numai de creditorii ale caror creanfe s-au nascut in leg&tura cu profesia respectiva —> acesti creditori nu vor putea urmari celelalte bunuri alo debitorului Aplicafi ale diviziblitati patrimoniului ~ in cazul regimului comunitafi’ legale, in patrimoniul sotilor se gasesc bunuri comune si bunuri propri, ~ In cazul mostenini, mostenitoril legali gi legatarii universali sau cu titly universal raspund pentru datorile gi sarcinile mosteniri numai cu bunurile din patrimoniul succesoral, proportional cu cota fiecdrvia. E. Patrimoniul este intransmisibil: 0 persoané fizicé sau juridic’ nu poate transmit, prin acte Juridice intre vii, Intregul sau patrimoniul — transmisiunea patrimoniului th integralitatea lui poate avea loc numai la decesul unei persoane fizice, respectiv in caz de incetare a unei persoane Juridice 1.5. FUNCTIILE PATRIMONIULUL A Patrimoniul constitule gajul general al ereditorilor chirografari (creditor care nu au 0 garantie reala): .cel care este obligat personal réspunde cu toate bunurile sale mobile si imobile, Prezente si viltoare. Ele servesc drept garantie comuna a creditorilor sai" [art. 2324 alin. (1) C.cw.] — gajul general priveste toate bunurile debitorului din momentul executéri silte, indiferent de modificnle petrecute tn patrimoniul debitorulu de la data nagteni ereanfei gi pana la data executéri silt. n DREPT CIVIL ~~ DREPTURILE REALE,PATRIMONIUL. DREPTUL DE PROPRIETATE = obiectul dreptului de gaj general al creditoriior chirografari il constituie insusi patrimoniul debitorului, iar ny bunuri concrete —> debitorul poate 88 instraineze bunuri din patrimioniu ori sd dobandeasca alte bunuri, actele de dispozitie ale debitorului cu privire la aceste bunuri find ‘opozabile creditorior chirografari, cu exceptia actelor juridice prin care le sunt fraudate interesele. I ered chrografar se pat prevala de enfunea revocatore dacd Govedesc un prejudc putand cere sa fie declarate inopozabile fata de ei actele juridice inchelate de debitor In frauda drepturilor lor (cele prin care debitorul igi creeazé sau mareste starea de insolvabiltate). ~ In cazul in care creanta s-a nscut in legatura cu o anumité masd din patrimoniul unei persoane, devin aplicabile dispozitile art. 2324 alin. (3) sau, dupa caz, art. 2324 alin. (4) Cod civil 8. Patrimoniul explica si permite subrogatia reala cu titlu universal: - subrogatia reala presupune substituirea (inlocuirea) unui bun cu un alt bun —+ subrogatia reala poate fi: fie cu filly universal (se raporteaza la cuprinsul intregului patrimoniu, facandu-se abstractie de individualitatea bunului care iese din patrimoniu si a celui care Il inlocuieste), fie cu titlu particular. = subrogafia reala cu titlu universal ~ Se produce automat, fara a fi nevoie ca o dispozitie legal s o prevada In mod expres; ~ se interfereazé cu functia de gaj general al creditorilor chirografari, realiz2ndu-i continutul, deoarece locul bunului instrainat va fi luat de cel primit, aga Incét creditor chirografari vor putea sa urmareasca, la scadenta, bunurile concrete ce se vor afia in patrimoniul debitorului In momentul dectangéirii executari site; ~ este in stransa legatura cu divizibiitatea patrimoniului — tn cazul unui patrimoniu divizat, Inlocuirea se produce in cadrul aceleiasi mase patrimoniale. ~ subrogafia reala cu titlu particular: opereaza numai atunci cdnd legea o prevede in mod expres si priveste un bun determinat = cazuri de subrogatie realai cu tity particular. = cazul distrugeni integrale sau partiale a bunului ce face obiectul uzufructului, wzufructul va continua asupra despagubirii platite de tert sau, dupa caz, asupra indemnizatiel de asigurare, daca aceasta nu este folosita pentru repararea bunului, ~ cazul strémutéiril garantie’. daca ounul grevat a pierit ori a fost deteriorat, indemnizajia de asigurare sau, dupa caz, suma datorata cu fitlu de despagubire este afectata la plata creanelor privilegiate sau ipotecare, dupa rangul lor — sunt afectate platii acelorasi creanfe sumele datorate in temeiul exproprieri pentru cauza de utlitate publica sau cu tity de despgubire pentru ingraditale dreptuiul de proprietate stable prin lege! + cazul insirdingni bunului jpotecat: cel care achizijoneazA un bun in cursul obignuit al activitatii unei intreprinderi care instraineaz bunurl de acelasi fel dobandeste bunul liber de ipotecile constituite de instrainator, chiar daca ipoteca este perfecta, iar dobanditorul cunoaste existenta acesteia (ipoteca se strémutd asupra prefului sau altor bunuri rezultate din instrainarea bunului ipotecat); - azul exproprieni pentru cauzé ‘de utiitate public’: ipoteca si privlegiul se stramuta de drept asupra despagubirlor stabilte prin hot&rare judecatoreasca si care trebuie plate de catre expropriator expropriatului, C. Patrimoniul explica si permite transmisiunea universala si transmisiunea cu titlu universal (in lipsa conceptului de patrimoniu, ca totaltate de drepturi si obligati patrimoniale, nu s-ar putea explica de ce tn cazul transmisiunii universale sau cu tity universal se transmit nu numai drepturile patrimoniale, ci si obligatile patrimoniale), ~ transmisiunea universala: intregul patrimoniu unei persoane se transmite catre o alta persoana; - transmisiunea cu titlu universal: se transmite o fracfiune din patrimoniul unei persoane catre alta persoana, - cazul persoanei fizice: prin decesul unei persoane fizice, se transmit nu drepturile si obligatile acesteia privte izolat, ci toate drepturile si obligatille ce au apartinut subiectului de drept respectiv, ca o universalitate sau ca o fractiune din universalitate, dupa cum transmisiunea se face catre un singur mostenitor (legal ori, dupa caz, legatar universal) sau cdtre mai multi mostenitori (legali ori legatari universali sau cu titlu universal), = cazul persoaneijuridice: = reorganizarea prin divizare: ~ divizarea partialé const in desprinderea unei parti din patrimoniul unel persoane Juridice, care continua sa existe, gi in transmiterea acestei parti catre una sau mai multe persoane juridice care exista sau care se infiinteaza in acest mod —» in cazul divizarii parfale are loc o transmisiune cu tity universal, ~ divizarea totala: desi persoana juridicd supusa acestui mod de reorganizare isi Inceteaza existenta, patrimoniul care a apartinut acesteia se imparte intre doua sau ‘mai multe persoane juridice care exist deja sau care se infiinteaza prin divizare —> Tn cazul divizairi totale are loc tot o transmisiune cu titlu universal, DREPT CIVIL - DREPURILE REALE 13PATRIMONIUL. DREPTUL DE PROPRIETATE > celelalte forme de reorganizare a persoanei juridice: ~ in cazul fuziunii, indiferent ca ar fi vorba de absorbfie sau contopire, are loc 0 transmisune universal, ea do afl sn czul aneformari, ~ azul absorbtiel: drepturile si obligatile, adic Intregul patrimoniu al persoanei juridice absorbite se transferd tn patrimoniul perscanel juridice care o absoarbe: ~ ¢azul contopirii persoanelor juridice: drepturile si obligafile acestora se transfera in patrimoniul persoanei juridice nou-infintate: ~ cazul transformari: drepturile si obligatile persoanei juridice care sia incetat existen{a se transfera in patrimoniul persoanei juridice nou-infintate, cu exceptia ccazulul in care prin actul prin care s-a dispus transformarea se prevede altfl. 1.6. NOTIUNEA DE PROPRIETATE $I CEA DE DREPT DE PROPRIETATE. Nofiunea de proprietate, pe lange Injelesul de drept rea asupra unui lucru corporal, mai poate avea un infeles, anume acela de object al dreptului de propritate, desemnand lucrul asupra céruia poorta dreptul de proprietate — nofiunea de proprietate este susceptibila si de un sens mai larg, find extinea 'a lucruri incorporale: proprietati incorporale, care poarta asupra unor bunuri a céror existenta depinde de activitatea $i de puterea creatoare a omului ~ fie dintr-o activitate in curs (ex. fondul de comer), ~ fie dintr-o activitate trecuta si materializata in creatii spintuale (ex. drepturile de autor si drepturile conexe acestora). Constituie drepturi reale principale: > dreptul de proprietate (dreptul de proprietate privata gi dreptul de proprietate publica), = dreptul de superfcl dreptul de uzutruct, dreptul de uz; dreptul de abitatie; dreptul de servitute; dreptul de administrare, dreptul de concesiune; areptul de folosinté, alte drepturi c&rora legea le recunoaste acest caracter. Dreptul de proprietate este ace! drept subjectiv care dai expresie aproprieni unui lucry, permitand titularulul sau $2 exercite posesia, sa foloseascd si s8 dispun& de ace! iueru, Tn putere proprie $i in interes propriu in cadnu i cu respecterea dlspozitiorlegae, I! accepfiunea clasicd: dreptul de proprietate poate avea ca obiect numai un lucru corporal, iar, dupa cum acest lucru este mobil sau imobil, se face deosebire Intre proprietatea mobiliara $i proprietatea imobiliaré: > _dreptul de proprietate, care este cel mai intins gi complet drept subiectiv asupra unui lucru, este Incorporat $i materializat in obiectul s8u —» se confund& cu lucrul ce ii formeaza oblectul, 1.7. FORMELE DREPTULUI DE PROPRIETATE, Articolul 552 C.civ. prevede c& ,proprietatea este publica sau private’, in timp ce alin. (2) al art. 136 din Constituile dispune ca ,proprietatea publicé apartine statului sau unitalior administrativ-tentoriale” Formele ale dreptului de proprietate: dreptul de proprietate publica gi dreptul de proprietate privat. 1.8. REZUMAT (LEGISLATIE). Art. 31 Cod civil (Patrimoniul, Mase patrimoniale $i patrimonil de afectatiune): ,(1) Orice Persoand fizicd sau persoana juridica este titulara a unui patrimoniu care include toate drepturile si datorile ce pot fi evaluate In bani si apartin acesteia. (2) Acesta poate face obiectul unei diviziuni sau unei afectatiuni numai tn cazurile si conditile prevaizute de lege. {8) Patrimonille de afectatiune sunt masele patrimoniale fiduciare, consttuite potrivit dispozitidortitllui V al cart alla, cele afectate exercitarii unei profesii autorizate, precum i ate patrimonii determinate potrvitlegi Art. 32 Cod civi Transferul intrapatrimonial): ,(1) in caz de diviziune sau afectatiune, transferul exceptie: bunurile care, prin natura lor, formeaza obiectul exclusiv al proprietati publice. DREPT CIVIL~ DREPTURILE REALE. 15DREPTUL DE PROPRIETATE PRIVATA i 25. Mt enumite bunuri proprietate privaté (ex. armele, munitile $i materialele explozive, produsele gi substanfele stupefiante, medicamentele, produsele si substantele toxice, documentele care fac parte din fondul arhivistic nafional, bunurle din patrimoniul cultural national, etc.) sunt supuse {unui regim juridie special, nerespectarea acestuia atrégénd sancfiuni administrative (ex. amenzi Contraventionale) or, dupa caz, sanctiuni civile (ex. nultatea actului juridic inchelat cu Nerespectarea unei condifi speciale de validtate impuse de lege). CONTINUTUL $1 CARACTERELE JURIDICE ALE DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA. 1. Confinutul juridic al dreptului de proprietate privata: atributele acestui drept, respectiv: posesia (ius possidendi), folosinta (ius utendi si ius fruendi), dispozitia (ius abutendi) A. Fosesia (ius possidend): in temeiul acestui atribut al dreptului de proprietate, titularul dreptului B. Folosinta (ius utendi si ius fruend): facultatea confer de proprietate (proprietarul) are posibilitatea fie de a exercita o stépAnire efectiva a lucrulul In In interes propriu, fie de @ consimti ca ccatre 0 alla persoana. titularului dreptului de proprietate de a uza de lucrul sau $i facultatea de a pune lucrul in valoare prin exploatarea acestuia in propriul ‘sdu interes, dobandiind in proprietate fructele pe care le poate obfine din acesta. ~ dobandirea fructelor poate fi rezultatul: ~ fie al exploatari directe gi nemilocite a lucrului de catre titularul dreptului de proprietate {acte materiale), ~ fe.al cedar folosinfei lueruluicétre o até persoans, in schimbul unei sume de bani (acte juridice), ~_utiizarea bunurilor consumptibile: de regula, uzul lor se confunda cu dreptul de a dispune de ele, deoarece consumarea inseamna disparitia lor. NI dreptul proprietarului de a uza de bunul séu implica si fatura negativ a acestei prerogative, fecata C. Dispoziti anume tea de anu uza de bun, de a nu se servi de el —> exceptie: situatile in care Insasi legea Tl obliga 88 o faca. (lus abutendi sau abusus): prerogativa titularului dreptului de proprietate de a dispune de lucru (dispozitie materiala sau dispozite juridica) —> atnibut specific dreptului de propnetate (desi in cazurile admise de lege $i alte drepturi reale pot fi instrainate, in cazul dreptului de Proprietate, instrainarea acestuia echivaleaza cu insaigi instrainarea lucrului), ~ dispozifia materiala: prerogativa ttularului dreptului de proprietate de a dispune de substanta lucrului, prin consumare, transformare sau chiar distrugere (cu respectarea prevederlior legate), ~ dispozitia juridica: prerogativa de a instréina lucrul sau de @ constitui asupra lui drepturi reale In favoarea altor persoane. 2. Caracterole juridice ale dreptului de proprietate privat: caracterul absolut, caracterul exclusiv, garacterul perpetuu A. Dreptul de proprietate privata este un drept absolut: caracterul absolut este explicat prin raportarea dreptului de proprietate la celelalte drepturi reale, aratandu-se od numai dreptul de proprietate reuneste cele trei atribute (posesia, folosinta si dispozitia), celelalte dreptun reale Comportand numai unul sau doua atnbute — proprietatea este absolutd in comparatio cu celelaite dreptur realo, ins& nu este absoluté in ea insdsi. B. Dreptul de proprietate este un drept exclusiv: titularu! acestuia singurul indreptatit sa exercite toate atributele dreptului de proprietate, cu excluderea tuturor celorlalte persoane, acestea avand obligatia de a nu face nimic de natura a aduce atingere dreptului titularului, MI acest caracter cunoaste unele limitér cazul c&nd exista un dezmembrimént al dreptului de proprietate privata, C. Dreptul de proprietate este un drept perpetuu: pe de o parte, dreptul de proprietate nu are o 26. duraté limitata in timp, iar. pe de alta parte, dreptul de proprietate nu se pierte prin neintrebuintare din partea titularului ~Insirainarea lucrului nu este de natura sa sting dreptul de proprietate: dreptul se va regasi in patrimoniul dobanditoruiui, cdc! instrainarea transmite dreptul de proprietate fra sa Il stinga ;_, dreptul de proprietate nu se pierde prin moartea titularuli Ml acest caracter cunoaste unele limita: + In cazul exproprierii este posibil sa se schimbe natura gi continutul dreptului. ~_Unele actiun! in revendicare sunt totus! prescriptible extinctiv sau supuse unui termen de decadere. II excepsie: dreptul de proprietate se stinge in momentul in care bunul mobil este abandonat de proprictarul séu —» pana la momentul In care 0 persoana devine proprietarul lucrului abandonat prin ocupatiune dreptul de proprietate nu a mai existat din momentul abandonaii Si pana in momentul dobandiri dreptului de proprietate prin ocupatiune. LIMITELE DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA, 16 DREPT CIVIL— DREPTURILE REALEDREPTUL DE PROPRIETATE PRIVATA Dreptul de proprietate, in cea ce priveste confinutul sau si intinderea atributelor sale, nu este peingradit, Intrucat legea stabileste c& exercitarea lui este susceplibild de anumite limit, expresie a Imbinari interesului individual al titularului dreptului de proprietate cu interesele generale. At. 44 alin. (1) din Constitutie prevede ca dreptul de proprietate este garantat, continutul si imitele acestuia fiind stabilte prin lege, iar ain. (7) al aceluiagi articol dispune ca , dreptul de proprietate obliga |i respeciarea sarcinior privind protectia mediulul si asigurarea buriel vecinatéti, precum si Ja respectarea celorialte sarcini care, potrivt legii sau obiceiulul, revin propnetarulur. Art. 555 Cod civil precizeazé cé atributele dreptului de proprietate sunt recunoscute in limitele stabilte de lege. Articolul 856 Cod civil, prevede ca: ,dreptul de proprietate poate fi exercitat in limitele materiale ale obiectulul sau’, acestea find ,limitele corporale ale bunului care formeazé obiectul dreptulu de Proprietate, cu ingradirile stabiite prin lege", cA prin lege poate fi limitata oxercitarea atribulelor dreptului de proprietate” si c& ,exercitarea dreptului de proprietate poate fi limitata si prin. voin roprietarulul, cu exceptile prevazute de lege” —> distincfie inte limitele materiale si limitele jurdice ale exercitari dreptului de proprietate. ~ limitele materiale ale exercitari dreptului de proprietate sunt determinate de corporalitatea lucrului, obiect al dreptului de proprietate —»> desi proprietatea asupra terenului se intinde. $1 supra subsolului si a spatiului de deasupra terenului, cu respectarea limitelor legale,propritarl Poate exercita asupra spafiulul suprapus terenului,' cat si in subsolul terenului anumite acte materiale pe care le gaseste de cuviinta, ins este finut sA respecte, de exemplu, drepturile {ertlor asupra resurselor materiale ale subsolulul, izvoarelor gi apelor subterane. ~ limitele juridice: vizeaza exercitarea atributelor dreptului de proprietate, putand izvort din lege, uzanfe {mai exact, din obicel), conventie, hotérdre judecdloreasca (ex. posbbiltatea instantei de a Stabill anumite limite in exercitarea dreptului de proprietate in ipoteza depasini inconvenientelor normale ale vecinatati). ~ prin dispoziti legale (de natura civilé sau administrativa) se poate limita exercitarea dreptului de Proprietate fie in interes public, fie in interes privat: ~ limite legale de interes public - exemple: ~ Ingradirie stabilte in considerarea naiurii sau destinatiei specifice a anumitor bunuri (ingrair ce constituie cauze de inalienabiltate temporara a unor bunur): ~ Ingradirie in interes ediltar si de estetica urbana (ex. autorizatia administrativa prealabila de construire); Ingradirile In interes de salubritate si sénatate publicd; Ingradirile in interes cultural, istoric si arhitectural; Ingradirile I interes economic general sau fiscal; \gradirle fn interes de aparare a {ari Ingradirile proprietati situate In zona de frontierg; \gradiri care rezulta din regimul juridic al padurlor, al apelor, inclusiv al celor navigabile, al onstruiri drumurilr, al cailor ferate, al siguranfei zborurilor aeriene, ete. ~ limite legale de interes privat: decurg din raportunie de vecinatate: IN! limitele legale de interes privat pot fi modificate ori estintate temporar prin acordul parilor (pentru cpezabiltatea fafa de teri este necesara Tndepinirea formaltatior de publictate Prevazute de lege). !M partile pot conveni constituirea unui drept de servitute, ca drept real (dezmembramant al reptului de proprietate), care sé alba un continut diferit, chiar contrar limite’ legale stabilto de lege — asttel, proprietarii a doud imobile vecine pot conveni constituirea unei servituti de {recere, chiar daca fondul dominant nu are caracterul de loc infundat, a unel servitut! contrare limitei legale privind distanta minima pentru fereastra de vedere, etc. II! imitete exercitérii dreptului de proprietate determinate de raporturile de vecinatate au o sferai mai larga decat categoria obligatilor de vecinatate regiementate in materia limitelor legale, intrucat Iimitele exerciténi dreptului de proprietate determinate de raporturile de vecinatate ‘pot fi si requltatul stabil de cétre proprietari vecini a unor dreptuns\ oblgti (iite conventionae), of, In lipsa oricarei conventi, chiar rezuttatul unor simple ingéduinte (tolerante — beneficiarli acestor Ingaduinfe neputand solicita protectia judiciara) precum si consecinfa unei hotarar judecatorest. 1. Limite legale de interes privat stabilite de Codul civil A. Limite referitoare la folosirea apelor: > curgerea fireasca a apelor: proprietarul fondulu’ superior este obligat 88 nu efectueze nicio lucrare de natura $8 agraveze situafia fondului inferior iar proprietarul fondului inferior nu poate [mpiedica in niciun fel curgerea fireasca a apelor provenite de pe fondul superior —+ in ipoteza in gare aceasta curgere cauzeaza prejudicil fondului inferior, proprietarul acestuia poate cere instanfel sa fi permita sa faca pe fondul sau lucrarile necesare schimbarii directiel apelor, suportand toate cheltuelile ocazionate; > Surgerea provocata a apelor: dispune ¢ proprietarul fondului inferior nu poate impiedica nici curgerea provocata de proprietanul fondului superior sau de alte persoane (exceptio: cazurle care pe fondul inferior se afla 0 constructie, impreuna cu gradina gi curtea aferenta, sau un cimiti), aga cum este cazul apelor care fagnesc pe acest din urma fond datorita unor lucret DREPT CIVIL ~ DREPURILE REALE 7DREPTUL DE PROPRIETATE PRIVATA Subterane intreprinse de proprietarul acestuia, al apelor provenite din secarea terenurilor mlastinoase, al apelor folosite intr-un scop casnic, agricol sau industrial, ins numal daca aceasta curgere preceda varsarea Intr-un curs de apa sau intr-un sant —» proprietarul fondulul superior este obligat sa aleaga calea si miloacele de scurgere de natura s8 aduca prejdicil minime fondului inferior, ramanand dator la plata unei despagubiri juste i prealablle cstre Proprietarul acestui din urma fond, ~ proprietarul care vrea s& foloseasca pentru irigarea terenulul su apele naturale $i artficiale de care poate dispune in mod efectiv poate, pe cheltuiala sa exclusiva, sA facé pe terenul ‘iveranului opus lucrarile necesare pentru captarea apei. ~ proprietarul céruia Ti prisoseste apa pentru necesitafile curente este obligat ca, in schimbul unei Juste si prealabile compensafi, s& ofere acest surplus pentru proprietarul care nu sar putea procura apa necesard pentru fondul sau decat cu o cheltuiala excesiva — propristaru!nu poate fi Scutit de aceasta obligatie pretinzand ca ar putea acorda surplusului de apa o alta destinatie decat satisfacerea necesitatilor curente, Insa poate cere despdgubini suplimentare proprieterulul afat in nevoie, cu conditia de a dovedi existenta reala a destinatiel pretinse. + propriotarl pate acorda arco Intrebuinfare izvorului ce ar exista pe fondul sau, sub rezerva de anu aduce atingere drepturiior dobandite de proprietarul fondului inferior —» proprietarul nu poate 8a Tl schimbe cursul daca prin aceasta schimbare ar lipsi locuitorii unei localitati de apa necesara Pentru satisfacerea nevoilor curente. ~ proprietarul fondului pe care se af izvorul (inolusiv in cazul In care izvorul se intinde pe dous fonduri invecinate) poate cere repararea prejudiailor cauzate de persoana care, prin lucrarile efectuate, a secat, a micgorat ora alterat apele sale —+ proprietarul fondului, daca starea de fapt © permite, ‘poate pretinde restabilrea situatiei anterioare atunci cand apa era indispensabil& pentru explostarea fondului sdu. icatura stresinil: proprietarul este obligat s& tsi facd streagina casei sale astfel incat apele provenind de la ploi sa nu se scurga pe fondul proprietaruiui vecin, C. Distanta si lucrarile intermediare cerute pentru anumite constructii, lucrati si plantati , lucrarile sau plantafile se pot face de catre proprietarul fondulul numai cu respectarea Lunei distanje minime de 60 de centimetri fafa de linia de hotar, daca nu se prevede altel prin lege sau prin regulamentul de urbanism, astfel incat s nu se aducd alingere drepturilor proprietarului vecin > orice derogare de la distanfa minima se poate face prin acordul partilor exprimat printr-un inscris autentic. Foams In ipsa unor dispoziti cuprinse in lege, regulamentul de urbanism sau a obiceiului locului, {rebuie saditi a 0 distanfa de cel putin 2 metri de linia de hotar —> exceptie: cei mai mici de 2 metri, & plantatilor si a gardurilor vi ~ In caz de nerespectare a distantei, proprietarul vecin este indreptatit s ceara scoaterea or dupa caz, taierea, la inailimea cuvenita, a arborilor, plantatilor ori a gardurilor vi, pe cheltuiala proprietarului fondului pe care acestea sunt ridicate. ~ Proprictarul fondului peste care se intind radacinile sau ramurile arborilor apartinand roprietarului vecin are dreptul de a le tala, precum si dreptul de a pastra fructele cdzute in mod natural pe fondul sau, D. Limite privind vederea asupra proprietatii vecinulul: nu este permis sd se fac fereasiré sau deschidere in zidul comun decat cu acordul propretarior. ~ Proprietarul poate sa isi deschida, fara limita de distan{d, ferestre de lumina daca sunt astfel construite, ineét s& impiedice vederea spre fondul invecinat. ~ distanta minimé pentru fereastra de vedere: ~ cel putin 2 metri intre fondul, ingrédit sau neingradit, aparfindnd proprietarului vecin gi fereastra pentru vedere, balconul ori alte asemenea lucrari ce ar fi orientate catre acest fond (distanta se calculeaza de la punctul cel mal apropiat de linia de hotar, existent pe fafa zidului In care s-a deschis vederea sau, dupa caz, pe linia exterioara a balconului, pana fa linia de B. ~ fereastra pentru vedere, balconul ori alte asemenea /ucré neparalele cu linia de hotar spre fondul invecinat sunt interzise la o distant mai micé de un metru (distanta se masoara tot Perpendicular, de la punctul cel mai apropiat al lucrari de linia de hotar si pana la aceasta nie). E. Limite referitoare la dreptul de trecere: proprietarul fondului care este lipsit de acces la calea publica (Imposibiltatea absoluta de iesire la drumul public a celui care reclama constituirea unui drept de trecere pe terenul proprietatea altel persoane — intrucét instituirea unui drept de trecere constituie'o Ingradire a dreptului de proprietate pentru proprietarul fondului aservit, cu consecinta micgorari valorii economice, daca locul infundat are iesire la calea publica pe un drum care poate deveni practicabil cu ¢fectuarea unor cheituiel, dreptul de trecere nu igi mai gseste aplicare) are dreptul sai se permita ‘recerea pe fondul vecinului sau pentru exploatarea fondului propriu (detentorul fondulul care’nu are acces la calea publica — ex. arendasul, locatarul etc. - nu are calitatea procesuali de a solicita recunoasterea unui drept de trecere, ci el va trebui sé Ii solicite proprietarului acestui fond) —~ trecerea 18 DREPT CIVIL~DREPTURILE REALE,DREPTUL DE PROPRIETATE PRIVATA trebuie 58 se faca in condi de natura sa aduca o minima sténjenire exercitai dreptului de proprietate asupra fondului ce are acces la calea publica. ~ mai multe fonduri vecine au acces la calea publica, trecerea se va face pe fondul caruia i s-ar aduce cele mai putine prejudicl. - dreptul de trecere: - este impresori = are caracter de accesoriy al fondului, de care nu poate fi despartit spre a forma un drept de sine statétor — dreptul de trecere dureaza cat timp se mentine situatja din care s-a nascut (schimbarea titularului dreptului de proprietate asupra terenului ce reprezinta fondul aservit este lipsita de relevanta juridicd). = _se stinge Tn momentul in care fondul dominant dobéndeste un alt acces la calea public’. -proprietarul fondului aservit este indreptatit sa pretinda o despagubire de la proprietarul fondului lipsit de acces la calea public (proprietarul fondului dominant), care, in caz de neinfelegere a patior, va fi stabil de instant, insé numai la cererea proprietarului fonduluiaservit (proprietarul fondului dominant nu poate fi obligat s& dea tn compensare proprietarului fondulul aservit 0 suprafata de teren egal cu cea care serveste ca acces la calea publica) —» fermenul de prescriptie (acfiunea in despagubire) incepe sa curga din momentul stabil dreptului de trecere. = daca dreptul de trecere Inceteazé, proprietarul fondului aservit este dator sa restitvie despagubree Incasata, cu deducerea pagubelsufete in rapot cu durataefecvé a dreptu fe trecere. IN in ipoteza in care lipsa accesului provine din vanzare, schimb, partaj sau dintr-un alt act juriic, trecerea nu va putea fi ceruté decét celor care au dobéndit partea de teren pe care sé facea anterior trecerea. IN! lipsa accesului este imputabilé proprietarului care pretinde trecerea, aceasta poate fi stabilta numai cu: - consimtémantul proprietarului fondului care are acces la calea publicé:; + plata dublului despagubiti. Intinderea $i modul de exercitare a dreptului de trecere sunt determinate prin: = Infelegerea partilor, ~ prin hotarare judecatoreasca -_ folosinté continua pe timp de 10 ani = daca existé 0 disproporfie vadité intre utlitatea care o procura fondului dominant si inconvenientele sau deprecierea provocata fondului aservit, servitutea (dreptul) de trecere poate fi rascumparata de proprietarul fondului aservit — instanfa, in caz de neintelegere Intre pai, poate suplini consimtaméntul proprietarului fondului dominant, iar intr-o asemenea situatie, la stabilirea prefului de rascumparare, instanta va fine cont de ‘vechimea servituti (dreptului' de trecere) si de schimbarea valoril celor doua fondu. F. Alte limite legale. ~" proprietarul, daca trecerea prin alta parte ar fi imposibilé, periculoasé sau foarte costisitoare, este obligat 88 permita trecerea prin fondul sau a refelelor edilitare ce deservesc fonduri invecinate ‘sau din aceeasi zona (ex. conducte de apa, gaz sau altele asemenea, canale si cabluri electrice, subterane ori aeriene, dupa caz, precum si oricare alte instalafii sau materiale cu acelasi scop) —: proprietarul are dreptul la plata unei despagubini juste (In cazul utiitatior noi, despagubirea trebuie sé fie si prealabiia). NY in cazul utititatilor noi sunt exceptate de la acest drept de trecere, cladirile, curfle gi grédinile acestora sunt, daca are ca oblect conducte si canale subterane. ~ daca trecerea prin alta parte ar fi imposibilé, periculoasé sau foarte costisitoare, proprietarul, in schimbul unei despagubiri, daca este cazul, trebuie sa permita folosirea fondului sau pentru efectuarea unor lucrari necesare fondului Invecinat (ex. accesul vecinului pe terenul sau pentru taierea crengilor si culegerea fructelor). - daca a fost instiintat in prealabil, proprietarul unui fond nu poate impiedica accesul altuia pentru radobandi posesia unul bun al su, slurs inkampater pe fondul respec» proprataul fondu are dreptul la 0 justé despagubire pentru prejudiaile ocazionate de reintrarea in posesie, precum ipentru cele pe care bunul le-a cauzat fondului 2. Limite conventionale (voluntare): cu conditia de a nu se incdica ordinea publicé si bunele moravuri, se permite instituirea de limite voluntare tn exercitarea dreptului de proprietate prin acte Juridice (inclusiv unilaterale). Clauza de inalienabilitate (ex. In actul juridic translativ de proprietate se insereazé 0 clauza prin care se interzice dobanditorului instrainarea bunului cumparat, donat, primit cu tit de legal) — invocarea clauzei de inalienabiltate impotriva dobanditorilor bunuului sau a creditorilor proprietarului care s-a obligat sa nu instraineze bunul este conditionata de indeplinirea: @. condijiior de valabilitate (daca nu sunt indeplinite toate condifile de valabilitate, clauza de inalienabiltate este lovita de nulitate): = un interes serios si legitim: dacd a disparut interesul care a justificat clauza de inalienabilitate ‘sau cnd un interes superior o impune, dobanditorul poate solicta instantei sa fie autorizat s& DREPT CIVIL - DREPURILE REALE. 19DREPTUL DE PROPRIETATE PRIVATA dispuna de bun chiar tnainte de implnirea termenului pentru care a fost stipulata inalienabiltatea > instituire pentru 0 perioada de ce! mult 49 de ani, termenul incepand s& curga de la data dobanditi bunulu . conditie’ de opozabilitate: supusai formaltailor de publicitate prevaizute de lege, daca este cazul. ~ clauza de inalienabiltate inserata int-un contract cu tu gratuit este opozabid $i creditorior anterior’ ai dobanditorulul, > daca clauza de inalienabiltate este valabila, dar nu au fost indeplinite conditilo de opozabiltate, iar bunul a fost instrainat, beneficiaru! clauzei de inalienabiliate nu se mai poste Prevala fata de tertul dobanditor de clauza de inalienabiitate, insa are dreptul de a pretinde daune-nterese proprietarulul care nu s-a conformat obligatiei de inalienabiltate. ~ az de inalienabilitate conventionala implicita: clauza de inalienabiltate este subinfeleasa tn conventile din care se naste obligatia de a transmite in vitor proprietatea catre o persoana determinata sau determinabila ~ daca clauza a fost determinant la Incheierea actulul juridic in care a fost inseraté, nulitatea clauzel va atrage nulitatea intregulul act juridic —> in contractele cu titly oneros, caracterul determinant al clauzei de inalienabiltate se prezum&, p&nd la proba contrara ~ efectul clauzei de inalienabilitate: ~ pnd la expirarea termenului prevazut in cuprinsul el, bunul nu mai poate fi instrainat prin acte Juridice, inter vivos — clauza de inalienabiltate nu poate opri transmiterea bunului pe calea succesiunii; ~ bunul pentru care s-a stipulat inalienabiltatea nu este susceptibil de a forma obiectul unei rman siite cat timp clauza produce efecte, daca prin lege nu se prevede altel ~ Nerespectarea clauzei de inalienabilitate atrage rezolutiunea contractulu sinalagmatic in care a fost inseraté — beneficiarul clauzei de inalienabiltate, adica instrainatorul din contractul in care a fost inserata sau terlul in favoarea caruia s-a stipulat inalienabiltatea, poate cere anularea actulul ‘subsecvent inchelat cu inealcarea clauzei. 2.7. REGIMUL JURIDIC AL IMOBILELOR PROPRIETATE PRIVATA. 1. Realizarea si desfiintarea constructillor. Articolul 859 alin. (2) Cod civil prevede ca .proprietarul poate face, deasupra $1 in subsolul terenulti, foate constructive, plana slucénle pe care le gasoste de cuvinga, in afara de excepto stabil de lege, $i poate trage din ele toate foloasele pe care acestea le-ar produce’ —» in continutul juridi¢ al Greptulul de proprietate care are ca obiect un teren existé in mod firesc posbiltatea tiularului de a editica orice constructie precum si de a permite unei alte persoane s@ construiascd pe terenul séu (ex in temeiul unei convent de constituire a unui drept de superficie), !M! regula potrivit careia proprietarul poate realiza pe terenul sau orice constructio nu este absolut’, Cl trebuie privité in cadrul juridic general al amonajérii teritoriului $i cel al executari, al transformaril si al demoléril construcfilor §i, de asemenea, trebuie s& se {ind cont de dispozifille Jegale privind amplasarea constructilor $i calitatea = Fogea mr. 860/200 | privind emensjarea erforaer s/ urbanismut, ~_ Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executari lucririlor de constructi, republicata. ~ Inscrierea in cartea funciara a dreptului de proprietate asupra constructiel se va face in baza autorizatioi de construire $i a procesulu-verbal de receptie la terminarea lucrarior semnat de Feprezentantul autoritafi locale sau a unui certificat eliborat de autoritatea locala pe raza careia este edificata construcfia, precum sia unei documenta cadastrale. ~ In cazul constructilor edifcate la o data la care legea nu pretindea autorizatia de construire, dacd fu se objine certificatul la care se referd art. 55 alin. (11) din Legea nr. 7/1996, proprietarul ‘erenului, in m&sura in care acesta a realizat constructia, are deschisd calea unel acfiuni In constatarea dobandiril dreptului de proprietate asupra constructiei, deci a unei actiunl prin care Sa valorifice dispozitile inscrise tn art, 577 alin. (1) C.civ., actune care ar urma sa se solujioneze Pottivit reguilor aplicabile procedurii necontencioass, deoarece prin intermediul ei nu se ummareste stabilrea unui drept potrivnic fafa de o alti persoand. ~ In cazul proprietarului care a realizat construct fara autorizatia impus& de lege, calea actiunit in constatarea dobandirii dreptulul de proprietate este de asemenea deschis’, deoarece, daca s-ar considera actiunea inadmisibilé, ar insemna sa se limiteze dreptul de propristate, in sensul c& respectiva construcfie nu ar mai putea fi inscrisa in cartea funciara gi, prin urmare, proprietarul nu ar mai putea exercita dispozitia Juridica asupra acesteia, ceea ce ar echivala cu instituirea une Sanefiuni suplimentare fara un text expres de lege in acest sens. 2. Circulatia juridica a imobilelor proprietate privata. A. Imobilele proprietate privata sunt in circuitul civil ~ onstructile si terenunie aflate in proprietate privaté, indiferent de titular (persoane fizice, ersoane juridice, statul sau unitate administrativ-teritoriale), sunt Mn circuitul civl general, asttel 20 DREPT CIVIL - DREPTURILE REALE,DREPTUL DE PROPRIETATE PRIVATA. Incat ele pot fi instrainate (dobandite) prin oricare dintre modurile de dobéndire a dreptului de Proprietate reglementate de lege, afara de exceptile expres gi limitatv stablite prin lege > dreptul de proprietate privata asupra constructilor sau terenurilor este compatibil cu > gonstiturea unor drepturi reale principale - dezmembraminto ale dreptulul de proprietate (uzufruct, uz, abitafje, servitute, superficie); ~ _constituirea unor garantii reale imobiliare {ipoteca imobiliara si privlegii imobiliare). ~ rin dispoziti legale exprese pot fi institute unele inferdicfii temporare cu privire fa exercitarea atrioutului dispoziteijurdice prin instréinarea constructilor sau terenunlor. ~ Ih anumite cazurl expres i limitativ prevazute de lege, instrdinarea este supusa unel autorizari prealabile, cea ce ins& nu pune in discutie principiul iberei ‘cireulati’ a terenurlor a constructilor proprietate privat B. Dobandirea dreptului de proprietate asupra imobilelor situate in Romania de catre ersoanele fizice sau juridice straine si apatrizi: persoanele fizice sau juridice straine $1 apatrizi pot dobandi dreptul de proprietate asupra constructilor fara nici o restrictie. ~ fterenurile situate In Romania: cetafenii straini, apatriali si persoanele juridice straine pot dobandi dreptul de proprietate asupra acestora in condifile prevazute de: ~ art. 44 alin. (2) din Constituie: ,cetéfenil straini si apatrizil pot dobéndi dreptul de proprietate, rivind terenunle numai in condiile rezultate din aderarea Romaniei la Uniunea Europeana gi din alte tratate intemationale la care Roménia este parte, pe baza de reciprocitate, in condiile prevazute de legea organica, precum si prin mostenire legal ~ Legea nr. 312/2005 privind dobandirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor de Catre cetétenii straini si apatrizi, precum si de catre persoanele juridice stréine — se distinge ‘dupa cum este vorba de dobaindirea dreptului de proprietate asupra terenurilor de catre: = cetatenii statelor membre si persoanele juridice avand nationalitatea acestor state, > Apatrizii cu domiciliulintr-un stat membru sau in Romania ~ cetatenii straini, apatrizii si persoanele juridice aparfinand altor state decat cele care sunt membre ale Uniunii Europene. = $e acorda posibiltatea dobandiri! dreptului de proprietate asupra terenurilor conditionat de aderarea Roméniei la Uniunea Europeana si chiar decalat fafa de momentul aderari sau, dupa caz, in conditile tratatelor internationale la care Romania este parte. ~ Anexa nr. 7 la Tratatul de aderare a Roméniei la Uniunea Europeand: fara a aduce atingere obligatilor prevazute de Tratatul de instituire a unei Constituti pentru Europa, Romania poate mentine in vigoare, timp de cinci ani de la data aderéni, restictile stabilte de legiclata oa, existente fa momentul semnéii tratatului de aderare, cu privire la dobandirea proprietati asupra terenurilor pentru resedinte secundare de catre resortisanti statelor membre sau ai statelor care ‘sunt parte la Acordul privind Spatiul Economic European (ASEE), nerezidenti in Romania, precum $i de catre societaile constituite in conformitate cu legislatia atui stat membru sau a Unui stat membru al ASE si care nu sunt stabilite si nici nu au o sucursala sau reprezentanta pe teritoriul Romaniei. Resortisantilor statelor membre si resortisanfilor statelor care sunt parte la Acordul privind Spatiul Economic European cu drept legal de rezidenta in Romania hu li se aplica dispozitile peragrafului precedent sau orice alte norme sau proceduri, altele decat cele care se aplica resortisantilor romani, de asemenea, .féra a aduce atingere obligafilor prevazute de Tratatul de instituire a unei Constituti pentru Europa, Romania poate mentine in vigoare, timp de sapte ani de la data aderari, restrictile stablite de legislatia sa, existente la momentul semnariitratatului de aderare, privind dobandirea proprietatii asupra terenurilor agricole, padurilor §i terenurilor forestiere de catre resortisanfi statelor membre sau al statelor care sunt parte [a Acordul privind Spatiul Economic European, precum si de catre societati constiuite in conformitate cu legislafia altui stat membru sau a unui stat parte al ASEE si care nu sunt nic! stabilte, nicl Inregistrate in Romania; in niciun caz, un resortisant al unui stat membru nu poate fi {ratat_ mai putin favorabil in ceea ce priveste dobandirea de teren agricol, paduri sau teren forestier decat la data semnarii Tratatului de aderare sau nu poate fi tratat in mod mai restrictiv decat un resortisant al unei tari terfe. Fermierilor care desfasoara activitati independente care Sunt resortisanti ai unui alt stat membru si care doresc sa se stablleasca si sa alba resedinta in Romania nu Ii se apiica dispozitile paragrafului precedent sau orice alte procedui, in afara celor care se aplica resortisantilor romani, C. Forma ad validitatem a actelor juridice de instrainare a imobilelor: forma autenticd ad validitatem pentru orice conventie care strémuté sau constituie drepturi reale ce urmeaza a fi inscrise I cartea funciara —> orice conventie prin care se instréineaza un imobil (indiferent ca ar fi vorba de o constructio sau de_un teren) ori prin care se constitule un drept real imobiliar trebuie, sub sanctiunea nnulité{i absolute, sa fie incheiata prin inseris autentic. ~ Tnscrierea in cartea funciara in cazul instrainarii $i constituirl de drepturi reale imobiliare are caracter constitutiv (se va aplica numai dupa finalizarea lucrarilor de cadastru pentru fiecare unitate administrativ-teritoriala, pana la acea data inscrierea facdndu-se numai in scop de opozabiltate fata de terf) DREPT CIVIL ~ DREPURILE REALE 2DREPTUL DE PROPRIETATE PRIVATA D. Dreptul de preemptiune (drept prioritar la cumparare): atributul dispozitei juridice tn caea ce priveste Instrainarea prin vanzare a anumitor imobile poate cunoaste unele limitari datoria existenfei_unui drept de preemptiune —> dreptul de preempliune poate s fie de natura conventional sau legal ~ exemple de drepturi de preemptiune legalé la vanzarea anumitor imobile: ~ dreptul de preemptiune al fostului proprietar (expropriatul) in situatia In care lucrarile pentru care s-a facut exproprierea nu s-au realizat, iar expropriatorul doreste 84 instrdineze imobilul dobandit prin expropriere; ~ dreptul de preemptiune ‘al (lejinatorior cu tity valabl in cazul vanzai imoblllor cu alta Gestinalie decat cea de locuinta, respect chiriagior in cazul vanzarri imobilelor cu destinatia ee, lecunts In ambele ipoteze fiind vorba de imobile care nu s-au restituit persoanelor indreptatite; > dreptul de preempfiune al statului roman, prin Ministerul Culturii si Cultelor, pentru Monumentele istorice clasate in grupa A, Sau prin servicile publice deconcenirate ale Ministerului Culturii si Cuttelor, pentru monumentele istorice clasate in grupa 8, respectiv al Unitaflor administrativ-teritoriale, in cazul vanzarii monumentelor Istorice aflate in proprietatea ersoanelor fizice sau juridice de drept privat; ~ dreptul de preempiiune al statului sau, dupa caz, al unitaflor administrativtertoriale, prin Oficiul Najional pentru Cultul Eroilor, la vanzarea imobilelor pe care sunt amplasate mormintele gi operele comemorative de razboi, aflate in proprietatea persoanelor fice saul Juridice de drept privat, cu exceptia celor care au destinatia de locuinfa si pe care sunt amplasate placi comemorative; ~ dieptul de preemptiune in favoarea coproprietarilor si vecinilor proprietari de fond forestier (in aceasta ordine), persoane fzice sau perscane juridice de drept public ori de drept privat, In cazul vanzari de terenuri din fondul forestier proprietate privata 2.8. REZUMAT (LEGISLATIE), Art, 563 Cod civil (Proprietatea privata): .(1) Sunt obiect al proprietatii private toate bunurile de uz sau de interes privat apartinand persoanelor fizice, persoanelor Jurdice de rept privat sau de drept public, inclusiv bunurile care alcatuiesc domeniul privat al statulus gi al untailer administratv-tetoriale, (2) Mosteninle vacante se constaté prin certifcat de vacant Succesorala ¢! intra In domeniul privat al comiunei, oragului sau municipiului, dupa caz, fara inscriere in cartea funciara. Imobilele cu privire la care s-a renuntat la dreptul de proprietate conform art. S62 alin (2) se dobandesc, fara inscriere In cartea funciara, de comuna, orag sau municipiu, dupa caz, sl intra {in domeniul privat al acestora prin hotardrea consiliului local. (3) Mostenrle vacante gi imoblele menfonate la alin. (2), aflate in strainatate, se cuvin statului roman. (4) Bunurile obiect al proprietti Private, indiferent de titular, sunt si rama tn circuitul civil, daca prin lege nu se dispune altfel Ele pot f instainate, pot face obiectul unel urmari site gi pot fi dobénite prin orice mod prevazut de lege”. Art, $58 (Continutul dreptului de proprietate privat): (1) Proprietatea privata este dreptul ftularului de a poseda, folosi si dispune de un bun in mod exclusiv, absolut gi perpetuu, in limitele stabilte de lege. (2) In conditile legi, dreptul de proprietate privaté este suscepiibl de modalital si dezmembraminte, dupa caz.” Att, 586 (Limitele exerciténi dreptului de proprietate privat): .(1) Dreptul de proprietate poate fi exercitat in limitele materiale ale obiectului sau. Acestea sunt limitele corporale ale bunulil care formeazé obiectul dreptului de proprietate, cu ingradirle stabiite prin lege. (2) Prin lege poate fi limitata exercitarea atributelor dreptului de proprietate. (3) Exercitarea dreptului de proprietate poate fi lnnitata Si prin voinfa proprietarului, cu exceptile prevazute de lego." Art. 887 (Dobandirea dreptului de proprietate): ,(1) Dreptul de proprietate se poate dobandi, in Sole [ea prin Convent, mostenirelegald sau testamentara, accesiune, uzucapiune, ca efect al osesiel de bund-credinta th cazul bunurilor mobile gi al fructelor, prin ocupafiune, traditiune, precum Fa prin hotarare judecatoreasca, atunci cand ea este translativa de proprietate prin ea insdg, (2) Th cazurile prevazute de lege, proprietatea se poate dobandi prin efectul unui act administraiv’ (3) Prin lege se pot reglementa si alte moduri de dobanire a dreptului de propritate. (4) Cu exceptia cazurior anume prevazute de lege, in cazul bunurior imobile dreptul de proprietate se dobandeste prin inscriere in cartea funciara, cu respectarea dispozitilor prevazute la art. 888." {yp 2.9. TEST DE EVALUARE 1. care sunt caracterele juridice ale dreptului de proprietate privata? 2. care sunt limitele legale ale exerciténi dreptului de proprietate private? 3. care este forma ad validitatem a actelor juridice de Instrainare a imobilelor proprietate private? 2 DREPY CIVIL ~ DREPTURILE REALE= Unitatea de invafare 3 — DREPTUL DE PROPRIETATE PUBLICA 3.4.Introducere...... o 7 23 3.2.Competente. 23 3.3.Notiuni generale. Definitie ca sha 23 3.4-Subiectele gi obiectul dreptului de proprietate publica... . 23 3.5.Caracterele juridice ale dreptului de proprietate publica... 24 3.6. Modurile de dobandire si exercitarea dreptului de proprietate publica... 24 3.7 Incetarea dreptului de proprietate publica -stetigens eee OG, 3.8.Rezumat (legislate)... een Ere 3.9.Test de evaluare. i Sate 28 ,, 3.4. INTRODUCERE, & Aceasta unitate de invatare urmareste famniliarizarea studentilor cu aspectele teoretice si Practice ale dreptului de proprietate publica. Astfel, studentii vor fi introdusi in stucial ‘ofiuni titularilor (subiectelor), obiectului, caracterelor juridice si a modurilor de dobandire a roprietati publice. De asemenea cursantii vor fi familiarizai cu aspectele teoretice si Practice ale exercitari si Incetairi dreptului de proprietate publica. “ 4 3.2. COMPETENTE. * dezvoltarea capacitatii cursantilor de a delimita elementele ‘specifice fiecarei ne ii prezentate in aceasta unitate de invajare, cat si de a decela raportul A dintre acestea; * sa explice gi sd interpreteze regimul juridic al dreptului de proprietate publica. Durata medie de parcurgere a acestel unitati de invatare este de 2 ore (timp consacrat cu atentie concentrata). 3.3. NOTIUNI GENERALE. DEFINITIE, Droptul de proprietate public este ace! drept de proprietate ce apartine statului sau unitajior administrativ-tentonale si care are ca obiect bunuri care, prin natura lor sau printr-o dispo: He speciale a logi, sunt de uz sau de interes public —+ in lipsa de prevedere legal contrara, dispozitile aplicabile dreptului de proprietate privata se aplica si dreptului de proprietate publica, in’ masura in care sunt compatiblle cu aceasta [art 654 alin. (2) C.civ], astfel tn privinta limitelor exercitérii dreptulul de proprietate publica, art. 862 C.civ. dispune c dreptul de proprietate publicé este susceptibil de once limite reglementate de lege pentru dreptul de proprietate privata, in masura In care acestea Sunt ‘compatioile cu uzul sau interesul public c&ruia ii sunt destinate bunurile afectate. Dreptul de proprietate publica are ca abject bunuri apartinand domeniului public > domeniul public este format din bunurile proprietatea publica (ounuri care, prin natura lor sau prin destinatta legit, sunt de uz sau de interes public) a statulul sau a unitatlor administrativ-teritoriale (udetul, municipiul-oragul, comuna). 3.4. SUBIECTELE $1 OBIECTUL DREPTULUI DE PROPRIETATE PUBLICA. 1. Titularil (subiectele) dreptului de proprietate publica. > pot fl titular’ ai dreptului de proprietate public& numal statul si unitate administrativ-teritoriale (niciun alt subiect de drept - persoand fizied sau persoana juridicd, indiferent daca aceasta din Uma. St fl de drept privat sau de drept public - nu poate fi titular al dreptului de. proprietale publica) ~ bunurile proprietate publica fac parte din (delimitarea dintre domeniul public national, judefean si local se face in conaitile legi): = domeniul public national (dreptul de proprietate publica apartine statu, = domeniul public judetean (dreptul de proprietate publica apartine judetului, =_domeniul public local (dreptul de proprietate publica apartine municipiului, oragulul, comunei). MN Imprejurarea a persoane juridice de drept public primese tn adminisare bunuri din domeniul public ori ca altor persoane juridice sau fizice le sunt concesionate ori inchiriate sau le sunt date In folosingé gratuita asemenea bunuri nu reprezinté aliceva decat modalititi specifice de exercitare a dreptului de proprietate publicé, fara ins a transforma un astfel de subiect de rept in titular al dreptului de proprietate publica, ci numai in titular al unui drept de administrare, concesionare sau de folosinfa. DREPT CIVIL — DREPTURILE REALE 23DREPTUL DE PROPRIETATE PUBLICA 2. Obiectul dreptului de proprietate publica. ~ pottivit art. 136 alin. (3) din Constitufe, cat si art. 859 C.civ, constituie bunuri ce apartin exclusiv Proprietéti publice: bogatile de interes public ale subsolulul, c&ile de comunicate,spafu aeian, apele cu potential energetic valoriicabil si acelea ce pot ffolosite in interes public, plajele, marea {ertoriala, resursele naturale ale zonei economice $i ale platoului continental —> prin lege. pot fi stablite gi alte bunuri care sa formeze obiectul exclusiv al proprietatii publice. ~ Punurile care formeaza obiectul exclusiv al proprietatii publice a statului sau a unitaflor administrativ-tertoriale potrivit unei legi organice nu pot fi trecute din domeniul public al statulul In domeniul public al unitafi admnnistratvtertoriale sau invers decat ca urmaro a modifica! leg organice —» in celelalte cazun, trecerea unui bun din domeniul public al statului in domentul Public al unitatii administrativ-teritoriale si invers se face in condifile legi, ~ partenenta unui bun, proprietatea statului sau a unitatior administrativ-tertoriale, la domeniul Public se deduce prin utlizarea a doua eriter: ~ Indicarea expresa a legiuitorului (unele lucruri, determinate in. mod expres de lege, sunt object numai, al dreptului de proprietate public’, neputand fi gi obiect al dreptulul de proprietate privat); ~ falura bunulul, in sensul cd acesta este de uz public (bunul este afectat folosintei publice directe) sau de interes public (bunul este afectat unui serviciu public) MW unele acte normative stabilesc un regim juridic special privitor la pastrarea, conservarea, gospodarirea si administrarea anumitor bunuri, indiferent de titularul dreptulul de proprietate asupra bunurilor respective, insa aceasta nu inseamna c& acele bunuri ar apartine in mod obligatoriu domeniului public: 3.5, CARACTERELE JURIDICE ALE DREPTULUI DE PROPRIETATE PUBLICA. Dreptului de proprietate publica fi sunt specifice urmatoarele caractere juridice: ~~ inalienabilitatea (ounurile care alcatuiesc domeniul public nu pot fi instrdinate, sub sancfiunea ult absolute a eventualulul act de instrainare — I! terenunile din domeniul privat al statului, respectiv al comunelor, oraselor, municipillor gi judetelor sunt sypuse dispozitilor de drept comun, daca prin lege nu se prevede altfel) > asupra Iucrurlor ce formeaza obiect al dreptului de proprietate publica nu se pot constitui dezmembréminte ale dreptulul do Proprietate (uzufruct, uz, abitatie, servitute sau superficie); ~ Inalignabiltatea bunului opereazé numai at&t timp cat bunul apartine domer dupa teceres in domenial privat. el va putea t iseainas in conditile legit ~ Imprescriptibilitatea (proprietatea asupra acestor bunuri nu se stinge prin neuz si nu poate fi obandité de terfi prin uzucapiune sau, dupa caz, prin posesia de bund-credinta asupra bunurilor mobile); ~ insesizabilitatea (bunurile din domeniul public nu pot fi urmarite de cétre creditoriititularilor dreptului de proprietate asupra acestor bunuri, adica de catre creditori statului sau ai unitaflor administrativ-teritorial). 3.6. MODURILE DE DOBANDIRE $I EXERCITAREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PUBLICA 1. Modurile de dobandire a proprietatii publice. ~ Greptul de proprietate publica se dobandeste: > prin achizitie publicd, efectuata in conditile legit = prin expropriere pentru cauza de utiltate publica, in conditile legit ~ prin danatie sau legat, acceptat in conditile legi, daca bunul, prin natura lui sau prin vointa ispunaitorului, devine de uz ori de interes public, ~ fin conventie cu titty oneros, daca bunul, prin natura lui sau prin voinfa dobanditorului, devine de uz ori de interes public > prin transferul unui bun din domeniul privat al statului in domeniul public al acestuia sau di domeniul privat al unel unitati administrativ-teritoriale in domeniul public al acesteia, in conditile legit ~ prin alte modiuni stabiite de lege. 2, Exercitarea dreptului de proprietate publica ~ potrvit art. 136 alin. (4) din Constitutie, bununile proprietate publica pot f: > date in administrare regilor autonome ori insttupiior pubic Srconcesionate ori inchiriate, precum $i date in folosint& gratuita institutilor de utiltate publica. + drepturile reale corespunzatoare proprietatii publice sunt > dreptul de administrare (efectul unui act de autoritate), + dreptul de concesiune (efectele unor acte juridlce civil), -_dreptul de folosinta cu tilu gratuit (efectele unor acte juridice civil). ~ droptul de proprietate publica se exercita fie de catre titulani dreptului de proprietate publicé, de Fegula, prin intermediul unor subiecte de drept administrativ, fie prin inlermedil unor subjects de drept civil — distinetie intre: public > 24 DREPT CIVIL ~ DREPTURILE REALEDREPTUL DE PROPRIETATE PUBLICA ~ exercitarea directa a atributelor dreptului de propriotate publica (de catre titularul dreptulul de proprietate publica, prin intermediul autoritatior publice prevazute de lege) — titulari dreptului de proprietate publica pot exercita acest drept in temeiul capacitai lor de drept administrativ, ca purtitori ai unor prerogative de putere: ~ Statul poate exercita direct atributele dreptului de proprietate public prin intermediul Ministerului Finantelor Publice, ~ unitatile administrativ-teritoriale poate exercita direct atributele dreptului de proprietate publica prin intermediul consilifor locale, al consillorjudefene sau, dupa caz, al Consililul General al Municjpiului Bucuresti ~ exercitarea indirecté @ atributelor dreptulul de proprietate publica: exercitiul dreptului de broprietate publica se realizeaza Insa si prin intermediul unor subiecte de drept civil — prin acte de putere sau prin contracte, bunurile proprietate publica, in vederea punerii lor valoare, Sunt incredinfate unor persoane juridice Infinfate in acest scop sau allor persoane Juridice ori unor persoane fizice. III exercitiul efectiv al dreptului de proprietate publica poate fi incredinfat aufontétlor publice centrale sau locale, care, desi nu devin titulari ai dreptului de proprietate publica. au in Patrimoniul lor un crept de administrare asupra bunurilor din domeniul public —» exercitul reptului de proprietate publica este supus unui regim de drept administrativ, ~ forme juridice de exercitare a dreptului de proprietate publica: > administrarea bunutilor din domeniul public de catre regiile autonome ori institutile publice, ~ goneesionarea, inchirierea sau darea in folosinfé gratuita a acestor bunuri unor persoane juridice sau fizice, ~ in patrimoniul acestor subiecte de drept civil va exista: ~ un drept de administrare (in cazul regilor autonome si al insttuilor publice) cu privre la bunurile proprietate publica, ~ Un drept de concesiune ori un drept de folosinta (in cazul altor persoane juridice gi al ersoanelor fizice) cu privire la bunutile proprietate publica. ~ obligatia apararii in justitie a proprietitii publice revine ttitularului, insa titular’ drepturiior corespunzaitoare proprietati publice sunt obligati: ~ 4 il informeze pe proprietar cu privire la orice tulburare adusé dreptulul de proprietate publica; ~ $8 11 introduca in proces pe titularul dreptului de proprietate publica, in conditile prevazute de Codul de procedura civilé —> arétarea ftularului dreptului real (art. 78-77 C. proc. cv.) A. Dreptul de administrare. ~ dreptul de administrate apartine regilor autonome sau, dupa caz, autoritatior administrate publice centrale sau locale Si altor institutli publice de interes national, judefean Sau local, - darea in administrare se realizeaza: = prin hotardre a Guvernutui (bunurile din domeniul public al statului) ~ prin hotérére a consiliului judefean ori a consiliului local (bunurile din domeniul public al Judejelor sau, dupa caz, al municipillor, oragelor ori comunelor) ~ doua categorii de raporturi juridice: ~ faportun juridice se stabllesc intre, pe de o parte, titular! dreptulul de proprietate publica (Statul si unitate administrativ-teritoriale), iar, pe de alté parte, tiularii dreptulu de administrare a bunurilor proprietate publica (regile autonome si autortaiie administratiei publice centrale sau locale si alte insttuti publice de interes national, judetean sau local); ~ titular! dreptului de proprietate publicé infinteazé, prin acte de autoritate (emise de organele competente potrivit legi), subiectele dreptului de administrare a bununlor proprietate publica, determinand ‘si’ sfera de activitate a acestora, in funclie de care hotarsc ce bunuri proprietate publica le vor fi incredintate in administrare —> persoanele Juridice astfe! infinfate sunt in raporturi de subordonare fafa de titularii dreptulul de ica — I fi de proprietate publica si , dreptul de administrare este supus unui regim juridie administrativ, ~ raportur jurdice se stabilesc intre, pe de o parte, titularii dreptului de administrare a bunurilor Proprietate publica, iar, pe de alta parte, celelalte subjecte de drept. ~ regille autonome si autoritatile administratie! publice centrale sau locale si alte institufi Publice de interes national, judefean sau local (institufile publice), in vederea realizati ‘Scopului pentru care au fost infnjate (satisfacerea unor interese publice sau indeplinirea unor servicii publice —> asigurarea finalitati exercitului dreptului de proprietate public), articipa in nume propriu la circuitul civil, intrand in raportun juridice cu celelalte Subiects de drept, raporturi quvemate de normele juridice civil. ~ natura juridiea a dreptulul de administrare a bunurilor proprietate publica este un drept real (ce [Ad poate fi dozmembrat) hnalenabi, improserpll | iheseeaot ou o neues Juridica mixté, ata administrativa, cat si civilé, iar din aceasta calificare rezulta importante consecinfe practice. ~ fevocarea dreptulul de administrare: daca interesul public o impune, dreptul de administrare Poate fi revocat de organul care Ia constitu DREPT CIVIL ~ DREPURILE REALE, 25,DREPTUL DE PROPRIETATE PUBLICA. ~ efectele naturiicivile a dreptului real de administrare a bunurilor proprietate publica: ~ opozabilitatea dreptului respectiv faté de celelalte subiecte de drept. impotriva acestora titularul Greptului de administrare poate recurge la miloacele de aparare specitice dreptulul civil —> ‘itularul dreptulul de administrare, in cazul in care este impiedicat in exercitarea reptului sau, poate exercita actiunea confesorie impotriva oricarei persoane, inclusiv impottiva titularulul ‘reptului de proprietate publica. ~ @xercitarea anumitor atribute (prerogative) de drept civil asupra bunurilor proprietate publica de catre regille autonome si autontatile publice, direct si nemijiocit — titularul dreptulul de administrare poate folosi si dispune de bunul dat in administrare in condifjile stabilte de lege Si, daca este cazul, de actul de constituire: ~ folosinfa permite regilor autonome. si institutilor publice sa exercite posesia si s8 trebuinteze bunurile proprietate publica, in vederea realizarii scopului pentru care au fost Infinfate, in puterea proprietarului si potrivit destinafiel bunurilor (uzul sau interesul public) = in virlutea acestei prerogative, titularii dreptului real de administrare pot dobandi, th Proprietate, fructele produse de bunurile proprietate public pe care le administreaza (ex. cand titularul dreptului de administrare directa a incheiat un contract de inchiriere a bunului proprietate publica, el are dreptul si incaseze din chirie o anumité coté-parte, restul facandu-se venit la bugetul de stat sau la bugetele locale); ~ posesia regillor autonome si a institutilor publice, ca atribut al dreptului real de administrare a bunurilor proprietate publica, este aseméindtoare sub aspectul elementulul material cu. posesia exercitaté de titularul dreptului de proprietate publicé, Insa difera elementul intentional, care este corespunzator doar confinutului dreptulul real de administrare, iar nu dreptului de proprietate publica ~ fegille autonome si insttutile publice se bucurd si de o dispozitie materialé, ins numai In anumite limite, determinate de exploatarea bunurilor conform destinatiel lor (ex. ar putea Sa efectueze unele lucrari ce ar afecta substanta lucruli, fara insa a-i schimba destinatia, ar putea obtine productele). B. Concesionarea bunurilor proprietate publica. ~ gonces/unea (forma de oxerotare a dreptulul de proprietate publc8) presupune incheterea unui contract de concesiune (contract in forma scrisd prin care autoritatea publica, denumita concedent, transmite, pe o perioada determinata, unei persoane, numité concesionar, care acjioneaza pe riscul si pe réspunderea sa, dreptul si obligatia ‘de exploatare a unui bun proprietate publicd, in schimbul unei redevenfs) insa raporturile juridice dintre pari nu tin doar de domeniul dreptului civ, ci trebuie avute in vedere si elementele de drept public, care sunt prezente in cadrul ior. ~ oncesiunea de bunuri: contract prin care o autoritate publica permite unei persoane fizice sau Juridice private sa exercite posesia si sa foloseasc8, in condiile legii $i ale contractului de concesiune, un bun ce apartine domeniului public al statulul ori al unitatior administrativ. tenitoriale (scopul stapaniri si folosirii bunului, in cazul concesiunii de bunur, nu trebuie sa fle executarea unei lucréri sau a unui serviciu public) —> forma scrisé a incheierli contractului este Necesara ad validitatem (cauza de nulitate absoluta si virtuald a actului juridic). I contractul de concesiune de lurari publice are ca obiect execuia une uorar avénd drept Contraprestalie dreptul concesionarului de a exploata pe o perioada determinata rezultatul Jueranior, global sau Insofit de plata unei sume de bani prestabilte, I! contractul de concesiune de servicii are ca obiect prestarea unui serviciu, avand contra- brgstate dreptul concesionarulul de a exploata pe o pervade detorminatérezuittulseviior, global sau insotit de plata unei sume de bani prestabilite. ~ procedura de concesionare precede Incheierea _contractului de concesiune, legea Teglementénd: - procedura concesionatii prin licitatfe publica, ~ _rocedura concesionéii prin negociere directi (situatia in care, dupa repetarea proceduri de lictafje, nu au fost depuse cel putin 3 oferte vaiabile) |! concesionarea se poate face prin atribuire directa in favoarea companillor $i societatior najionale. ~ au calitatea de concedent, in numele statului sau al unitatii administrativ-tertoriale: ~ autorititile publice de la nivel central (ministere sau alte organe de specialitate ale administratiei publice centrale) pentru bunurile proprietate publica a statului (ori pentru actvitaile Sau Servicille publice de interes national), = consilile judefene, consilille locale sau institufille publice de interes focal, pentru bunurile ce le apartin in proprietate publica (sau pentru activitatile ori servicile publice de interes local) ~ calitatea de concesionar o poate avea orice persoand fizica sau juridica, romana sau strain ~ concesionarul exercité asupra bunului sau bunurilor proprietate publica ce formeaza obiectul contractului de concesiune posesia si folosinta, putand sé culeaga fructele produse de acesta si, in limitele prevazute de lege si in actu de consttuire, productele ~» din contractul de concesiune izvoraste un drept real (cu existent limitata in timp la durata concesiunil) opozabil erga omnes §|, in anumie limite, opozabil chiar si eoncedentull pe durata existentel concesiuni: 26 DREPT CIVIL~DREPTURILE REALE