Clasificarea articulatorie a consoanelor românești

Se face ținând cont de 3 criterii:

1. MODUL DE ARTICULARE – se referă la modul în care aerul învinge obstacolul
pe care îl întâlnește în canalul fonator.

1.1 CONSOANE OCLUSIVE (explozive)

În momentul producerii sunetelor oclusive, se produce o explozie, o închidere
și o deschidere bruscă a canalului fonator.
- aerul este expirat cu ușurință, fără efort suplimentar
p – b m,n t – d, k - g = deși prezintă o ocluzie bucală, aerul continuă să se
scurgă în timpul articulării prin fosele nazale
În cazul consoanelor m,n aerul este expirat o parte prin cavitatea bucală și
cealaltă parte prin fosele nazale -> se numesc oclusive nazale.
- celelalte oclusive (p-b,t-d,k-g,c-g) = oclusive orale

1.2 CONSTRICTIVELE (fricative)

- in momentul producerii sunetelor constrictive, se produce o constricție
(stramtare) a canalului articulatoriu.
- pentru a expira aerul este nevoie de un efort suplimentar din partea
mușchilor abdominali
- aerul se scurge prin fiecare de peretii canalului fonator -> se numesc și
fricative.
f – v,s – z, ș – j , h , l , r
- consoanele l si r se numesc și lichide, pentru că pot fi pronunțate mai lung,
fiind încadrate în categoria consoanelor LICHIDE
l = lichida laterală
r = lichida vibrantă
1.3 AFRICATELE (semiexplozive,semioclusive)
- sunt o sinteza între oclusive și constrictive
- în momentul producerii africatelor se produce:
o ocluzie scurtă
urmatăurmata de o constricție (strâmtare)

2. LOCUL DE ARTICULAȚIE
- ocluzia sau constricția se produce într-un anumit loc al canalului fonator.
- în funcție de:
locul spre care se îndreaptă vârful limbii în cavitatea bucală
organele care participa la producerea sunetelor consonatice

Consoanele românești se clasifică în:

a) după poziția apexului în momentul producerii:
dentale : t-d,n,s-z,ț,l,r