Produse curriculare

1. Realizat de: Toader Raluca

2.                         Nistor Nicoleta
3.                         Său Maria Luisa
4.                         Ghinea Delia
Cuprins 
1.Definirea conceptelor - cheie
2.Clasificarea produselor curriculare
3.Prezentarea produselor curriculare:
                  3.1. Planurile - cadrul de învățământ
                  3.2. Programa școlară
                  3.3. Manualul școlar
                  3.4. Produsele curriculare auxiliare 
                  3.5. Orarul școlar
4. Atitudinea creativă a profesorului față de produsele curriculare
                      
 Produsele curriculare: ansamblul documentelor
şcolare oficiale şi neoficiale, care structurează
conţinuturile învăţământului şi care sprijină
procesul curricular în calitate de instrumente de
organizare a situaţiilor de învăţare şi de
inducere/ generare a experienţelor de învăţare.
Definirea
conceptelor-
cheie  Pot avea caracter oficial (produsele curriculare
principale) sau nu(materialele didactice de suport/
auxiliare, soft-urile educaţionale concepute şi
elaborate de cadrul didactic).
 Produse curriculare principale: 

-Planurile- cadru de învățământ

Clasificarea
-Planurile de învățământ
produselor
curriculare -Programa școlară

-Manualul școlar
 Auxiliare curriculare

Ghiduri metodice pentru cadrele didactice

Materialele didactice de suport/ ajutătoare

Norme metodologice
Produse Îndrumătoare pentru elevi
curriculare
Caiete de activitate independentă pentru elevi
auxiliare
Soft-uri educaţionale

Seturi multimedia

Pachete de învăţare
 planificarea
calendaristică
Produse
curriculare specifice
activităţii de proiectele unităţilor de
proiectare didactică învăţare
(activitate realizată
de către cadrul
didactic): proiectele de lecţie/
activitate didactică
 Prezentarea produselor curriculare
   Planurile - cadru de învățământ
• Planurile - cadru de învățământ pentru clasele I-XII reprezintă documente care stabilesc ariile
curriculare, obiectele de studiu și resursele de timp necesare abordării acestora pentru învățământ
primar, gimnazial și liceal, precum și pentru celelalte forme de învățământ(profesional, tehnic etc.)
• Ele reprezintă componenta esențială a organizării de ansamblu și resursele umane, materiale și de timp
ale procesului de predare - învățare.
• Acest document are caracter oficial și stabilește numărul de ore minim şi maxim pentru fiecare
disciplină sau arie curriculară. Practic putem spune că reprezintă „orarul” unui elev.
• Disciplinele și reperele de timp obligatorii constituie curriculum-ul nucleu.
• În funcție de interesele, aptitudinile elevilor, acesta poate fi completat cu discipline opționale cuprinse
în curriculum-ul la decizia școlii.
Sarcină de reflecție
• Credeți că este importantă introducerea unor discipline opționale în
programul elevilor? 
 • Programa școlară este un document care configurează conținutul
procesului instructiv-educativ la o disciplină de învățământ.
• Programa indică obiectivele, temele și subtemele la fiecare disciplină.
Pentru profesor, programa școlară este principalul ghid în proiectarea și
desfășurarea activităților, având o valoare operațională și instrumentală. În
unele circumstanțe, programa poate suplini lipsa – pentru moment – a unui
manual, dat fiind ca, în principiu, aceasta include următoarele informații:

Programa școlară • -sublinierea importanței disciplinei în cauză și a valorii ei instructiv

educative,
• -obiectivele de realizat la disciplina respectivă,
• -natura și volumul cunoștințelor și abilităților ce trebuie predate și însușite
de către elevi, concretizate în enumerarea temelor și a subtemelor,
subcapitol, lecție, indicațiile metodologice privind predarea și evaluarea,
temele suplimentare sau la dispoziția profesorului, indicațiile bibliografice
etc.
• Programa școlară este instrumentul de la care se pornește în realizarea
proiectării didactice. 
Manualul școlar
• Manualul școlar este unul dintre instrumentele de lucru pentru elevi, poate cel mai important, care detaliază în mod sistematic temele
recomandate de programele școlare la fiecare obiect de studiu și pentru fiecare clasă.
• Din punctul de vedere al activităților învățământului, manualul are trei funcții principale: 
• 1. Funcția de informare: 
• • selecția cunoștințelor se va face astfel încât să asigure progresivitatea și să evite supraîncărcarea; 
• • se va asigura filtrajul și selecția cunoștințelor prin reduceri, simplificări, reorganizări.
• 2. Funcția de structurare a învățării. Organizarea învățării se poate realiza în mai multe feluri: 
• • de la experiența practică la teorie; 
• • de la teorie la aplicații practice
• • de la exerciții practice la elaborarea teoriei;
• • de la expozeu la exemple, ilustrări;
• • de la exemple și ilustrări la observație și analiză.
• 3. Funcția de ghidare a învățării. Există alternativele: 
• • repetiția, memorizarea, imitarea modelelor;
• • activitatea deschisă și creativă a elevului, care poate utiliza propriile sale experiențe și observații. 
Sarcină de reflecție
• Manualul propune activități de căutare la elevi, îmbie la observații,
informări, investigări suplimentare?
Produse curriculare Auxiliarele curriculare sunt produse curriculare utilizate de cadrele
•
didactice și de elevi, în procesul didactic, pentru implementarea adecvată

auxiliare  și eficientă a curriculumului. 

În conformitate cu documentele curriculare reglatoare specifice
•
sistemului de învățământ, cadrele didactice proiectează situațiile de
învățare, astfel încât dobândirea achizițiilor învățării de către elevi să
aibă rol adaptativ - social și profesional -, iar diferențele individuale și
nevoile/interesele elevilor să constituie repere centrale. Sistemul actual
al documente lor curriculare reprezintă ansamblul componentelor care
formează Curriculumul Naţional și cuprinde o grupă de documente
normative şi o grupă care poate fi reunită sub denumirea de documente
auxiliare (orientative).
• Documentele normative sunt planul de învățământ și programele
școlare (obligatorii). 
• Documentele auxiliare cuprind manualele alternative, ghidurile
metodologice, suporturile de instruire și auxiliarele școlare. Acestea au
un caracter orientativ și neobligatoriu. 
 Documentele auxiliare

b) Documente auxiliare
a) Documente principale
(caiete de activitate
(planul de învățământ,
independentă, pachete de
programa, manualul
învățare, seturi
școlar)
multimedia). 

• 1. Rolul auxiliarului curricular în
procesul instructiv educativ:
• -de a facilita procesul de predare,
învățare, evaluare, autoinstruire
• -de a spori eficiența instruirii prin
adaptarea conținutului și a
mijloacelor sale la calitățile
inteligenței, la aptitudini și interesele
fiecărui elev
• -ajută elevii să evolueze spre
dobândirea de competențe
profesionale  de informație
• 2. Funcțiile auxiliarului curricular 
• a) Funcția de educație generală, la orice nivel de
studiu
• Conținuturile auxiliarului trebuie:
• -să fie atractive, motivante și accesibile pentru toți
elevii
• -să permită stabilirea unor sarcini de lucru adaptate
nivelului elevilor
• b) Funcția de profesionalizare
• Conținuturile unui auxiliar trebuie :
• -să sprijine înțelegerea aprofundată a cunoștințelor și a
utilității lor în viața de zi cu zi
• -să faciliteze structurarea de nivel înalt a cunoștințelor
dobândite prin studiul diverselor discipline
• -să determine activități intelectuale de tipul organizării
 
Un auxiliar
-de calitatea cunoștințelor
curricular are
succes dacă... Ne -de cantitatea cunoștințelor
pasă de: -de utilitatea cunoștințelor

-de modul cum gândesc elevii

-de timpul elevilor

-de viitorul elevilor

 Se respectă următoarele principii

-asigurarea conținutului științific

-organizarea sistematică a conținutului

Elaborarea auxiliarului
curricular -redactarea într-un limbaj clar, precis și
accesibil

-asigurarea caracterului formativ și atractiv a

modului de redare a conținutului.
 Orarul școlar
• Orarul școlar – reprezintă un document oficial prin intermediul căruia se concretizează planul de învățământ la nivelul
activității unei instituții școlare. În alcătuirea orarului școlar este necesar ca orele să fie distribuite omogen și trebuie să
se tină seama de un ansamblu de principii pedagogice și metodologice precum:
• -Respectarea curbei zilnice și săptămânale de efort și de oboseală;
• -Alternarea disciplinelor, în funcție de domeniul în care integrează, de complexitate etc;
• -Alternarea tipurilor de activități astfel încât să se asigure un echilibru între activitățile teoretice și cele practice;
• -Asigurarea timpului necesar refacerii, conform normelor igienico-sanitare etc.
• -Există anumite perioade ale zilei în care capacitatea de concentrare a elevului este mai ridicată decât în altele. În
general, elevii au cel mai bun randament dimineața, între orele 9-11, capacitatea de concentrare scăzând după-amiaza,
mai ales între orele 13-15. 
•  -Pentru a ține cont de aceste principii este recomandat ca materiile care necesită concentrare și atenție sporită, cum ar fi
matematica, lb. romana, fizica etc., sa fie așezate în orar între orele în care capacitatea de efort intelectual a copilului
este maximă. În același timp, materiile mai ușoare, precum desenul, muzica, educația fizica etc., pot fi alternate între
orele de curs mai dificile, ajutând elevul să se relaxeze. Un orar echilibrat este esențial în menținerea concentrării
elevilor pe tot parcursul săptămânii. 
Sarcină de reflecție:

•   Din perspectiva unor viitoare cadre didactice,

puteți propune alte criterii pe baza cărora să se
realizeze orarul școlar?
•    
Atitudinea creativă a profesorului față de produsele
curriculare
• În contextul general al descentralizării, diversificării curriculum-ului, se înregistrează o creștere a
gradului de libertate a cadrelor didactice și o multiplicare a rolurilor acestora privind aplicarea,
proiectarea, evaluarea acestuia. Evident, acest aspect este vizibil și în cazul produselor curriculare,
care sunt niște instrumente flexibile, pe care cadrele didactice trebuie să le adapteze la clasă, la
experiență proprie și la cea a elevilor, la concepția sa psiho-pedagogică. 
• Creativitatea cadrelor didactice poate fi pusă în evidență sau valorificată atât în aplicarea, utilizarea
produselor curriculare, cât și în crearea acestora, acolo unde este cazul. Punctul de focalizare al
curriculum-ului trebuie să fie elevul și nu materialul. De aceea, prin conținutul curriculum-ului trebuie
să înțelegem că nu este vorba de enunțări de materii de învățat, ci de scopuri exprimate în termeni de
competențe, mod de a acționa sau de a ști în general al elevului. (L.D’Hainaut coord.,1991.p.95) 
Sarcină de reflecție
• Ce preocupări credeți că veți avea în vederea
accesibilizării conținuturilor disciplinei proprii? Care sunt dificultățile
care pot apărea?
Mulțumim pentru atenție!