metode decalcul _ al stabilitatil may aARicatlie ~ constructilor hidrotehniceCAPITOLUL 1 SARCINILE CARE ACTIONEAZA ASUPRA CONSTRUCTHLOR HIDROTEHNICE § 1. GENERALITATI In conformitate cu capitolul U-D,2, §3 din_prescripjiile SN ‘gi P si luindu-se in consideratie modificarile stabilite de Gosstroi al U.R.S.S., sar- cinile si solicitarile Iuate in calculul constructiilor hidrotehnice se vor lua in consideratie in urmatoarele combinatii : ‘A. Grupari fundamentale, constind din sarcinile care actioneazii ‘per- manent asupra construcliilor in condifii normale de exploatare si anume a) greulatea proprie a construcliei si a instalatiilor aferente ; b) presiunea hidrostatica si hidrodinamicd la nivelul retentiet normate si Ja evacuarea debitelor maxime de calcul ; ¢) presiunea valurilor ; 4) presiunea apelor de infiltrajie in regim de infiltrajie permanent sau nepermanent, dar frecvent, in ipoteza funejiondrii normale a dispozitivelor de combatere a infilirajiei gi de drenare ; e) presiunea ghetii ; i) impingerea pamintului, tinindu-se seama si de sarcinile care actio- neazi 1a supratala lui g) presiunea aluviunilor, dupa colmatarea biefulul amonte (sau a lacului de acuimulare); h) sarcina data de zapada ; i) eforturile de tractiune transmnise de masinile de ridieare si transport ; j) sarcinile date de nave ; ik) presiunea vintului ‘Atit sarcina data de zapada cit i presiunea ghetii, in funcjie de carac- terul constructiei respective si de condifitle ei de funcfionare, pot fi trecute printre grupirile extraordinare de sarcini si solicitari B. Grupéri extraordinare care provin din solici la aliniaiele a—k, precum si din: 1) actiuni seismice ; m) presiunea apei, la trecerea debitelor maxime de verificare, in conditit exceptionale de exploatare (se ia in considerafie in Tocul punctului »b*)s In) presiunea ghejii, in cazul scurgerit sloiurilor de o intensitate cata- strofala (se ia in consideratie in locul punctului ,e"); 0) presiunea valurilor de forta catastrofalé (se ia in considerafie in Jocul punctuluit c"); ile si sarcinile ardtate8 SARCINILE CARE ACTIONEAZA ASUPRA CONSTRUCTHLOR HIDROTEHNICE p) presiunea vintului de putere catasirofald (se ia in consideratie in loeul punctutul ,k"); +r) presiunea apelor de infilirafie, care apare ca rezultat al perturbiirii functionarii normale a dispozitivelor de combatere a iniiliratiei si al siste- mului de drenaj (se ia in considerafie in locul punctului dl"); s) solicitiri datorite temperaturii si fasarilor in cazul constructiilor de beton gi de belon armat. In anumite condilii speciale, printre gruparile extraordinare de sar i solieitari se poate trece si presiunea apei in ipoteza distrugerii unor con Structii situate in amonte sau in aval, sau respectiv a forjelor, care apar la disirugerea parliali a constructiei in cauzé. Gruparile de calcul ale sarcinilor si solicitarilor, pentru diferite con strucfii hidrotehnice, se vor stabili in functie de posibilitafile fizice ale actiunii lor simultane asupra construetiei respective. Tn caleulele anumitor consirue(ii, presiunea valurilor de iorjA eatastro- fala se poaie lua in consideralie numai la cota retentiei normale, In anumite cazuri si cu o justificare speciala, solicitarile produse de temperatura si tasarea consiructiilor din beton si beton armat, pot fi incluse in gruparile fundamentale de sarcini Gradul de perturbare a functionarii normal se va stal in funcfie de particularitafile constructiilor lucru_ale acestor dispozitive. Consiructiile hidrotehnice fluviale, cu caracter permanent, se impart dupa importanja tor in patrtt clase : clasa 1 — constructii care satisfac cerinje importante ; clasa II — consitucfii care satisfac cerinfe de importan{a mijlocie ; clasa If] ~ constructii care satisfac cerinle de mica importanta ; clasa IV — constructii care satisfac cerinje minimate Coeficienjii de siguranta la stabilitatea consiructiilor de greutaie situate pe ferentiri compresibile se vor adopta conform tabelei |. i dispozitivelor de drenare de conditiile de Tabeta 1 Coeticientii de siguranta Ia stabilitate a consiruetiilor de greutate Comsinailt ate fortetor Geupiri fundamentale Geupari fundamentale si extra - bie § 2. PRESIUNEA HIDROSTATICA, PRESIUNEA HIDRODINAMICA SI PRESIUNEA APEC DE INFILTRATIE Presiunea hidrostatica a apei nui necesita explicafii speciale. | Presiuvea hidrodinainiea a apei pe planul constructiei san pe un element al acesicia este egala Wain =Ey gee (1 cos a), (IA) 2PRESIUNFA HIDROSTATICA, HIDRODINAMICA 54.4 APET DE INFILTRATUE in care :Q este debitul de apa; 2» pei: a — unghiul dintre direciia cureniuiui si planul asupra caruia acesta acfioneazd + & — coaficientul de forma (hidrodinami g — acceleralia gravitatici a=90° formula (I.1) devine: Wan br 0810 ae (la) fn care: w este supraiafa seojfunit curentului ; 4 — greutaiea speciiicd a ape. Pentru praguri disipaioare de energie situate ta o distania (0 eapdtul iiertor al deversorulit barajelor deversante,coeticientl de forma [5] este £0608. Dupa Kumin D. 1, foria orizontald Wea frontului bazinutut disipator pe uniiatea ie lungime, in prezenta rinor dingi are expresia |. qd) niado: My esie a doua adincime conjugata (ari dinfi disipatori de energic) % ie Wan= F—+ Fl a1 — cocficientul de reducers a adincimii conjugate datorita din{ilor disipatori de energie gi care se ia in cazul unor dinfi eficace 08; gq — Aebiiul specific tm mis 5 g — acceleralia gravitatioi, egala cu 9.8) mis? Prosiunea hidrodinamica de infilirajte Wige asupra unitayii de volum a pamintutit se esprima prin formu : Wag =v (13) jn care: ¢ este greutatea volumetried a apet, fn tifm? s 7 — gradieniul de infltratio in timitelo volumului de paint con- siderat. Aceast presiune este dirijata, in fiecare punict di masivul de pimiar, dupa tangenta Ja linia de cureni in punctul respectiv. Presiunea de infiliratie si subpresiunea apei asupra conturulu al constructiei, Se deosebese daa forme de presiune a apelor ‘supra talpii construetiei (fig. 1-1) 1) subpresiunea hidrostatied (Wp) exatdi in orice punet al tapi 2h consiruetiile verticale se cal- culeazi 1a aciiunea valurilor nedeferlaie. Pentru a determina presiunea valului asupra unei consiructii verticale se considera inaljimea unui val interierat, egala cu 2h (v. fig. 1-1) In cazul unor adincimi mai miei construciiile se vor calcula 1a acjiunea unor valuri deierlate. Intr-o prima faz de proiectare, calculul constracfiilor Ja actiunea vain rilor stalionare se va electita dup3 metoda aproximativa expusa in continuare. Presiunea laterald suplimentard totala R (v. fig. I-1) se va determina cu formula : > [is Ph nensty pean NY (is) In care: p= gigs fomah coih Bs out, K, esie uni coeiicient de corectie, care se ia din tabela 2.ee Vatorite coestetentulat Ki pentru 4 | Oa oe 1 —- tor for | tas asa | 8300 , 82 asr | O85 an on a | oat) Olas In momeniul scaderit maxime a depresiunii vaiului, fing’ zid diagrama iunii suplimentare, care acfioneazii in partea opus propagarli valulu are forma aratata in fig. 1-2. In acest caz presiunea laterald suplimentar: oial se determina cu formula we [ =| (ite (1.10) in care: p, fy si Ky se determin’ asa cum s-a ardtat in legaturd cu for- muta (1). Intr-o a doua (a treia) fazi de proieciare, pentru precizarea sarcinilor transmise de valuti asupra constructiilor, se va folosi metoda lui A. I. Ku nejov, expusd in normele SN 92.60 asupra sarcinilor daie de valurt 1a proiectarea construciiilor hidroiehnice ale hidrocentralei .V. I. Lenin’ de pe Volga si a celei de ia Volgograd, pentru determinarea parametrilor valurilor provooaie de vint, s-att adopiat urmitoarele date de baz $F] _Mieteleneglt of veDryor a) o viteza a vintilui de ae 2s sau To<0,5 s, 1 prezinta pericol de rezonants hence aeestea, so gisese barajele masive, zidurile de sprijin ete a se lua in consideratie $7. SOLICITARILE PRODUSE DE VARIATIILE DE TEMPERATURA $I DE CONTRACTIE Da projectarea constructiitor dia beion si din beton arn at ale obiectelor hidrotehnice, solicitarile produse de variafiile de temperatura si de contractie trebuie [uate in consider: tle in cazurile in care aceste solicitari pot duce la pierderea capacitatii portante a eonstructici respective, Insa, in adete coset [febuie adoptate solujt consiructive care sa preiniimpine aparitie ror gon uri importante produse de variatii de temperaturd sau de contractii. Catculul efortutitor tormice, tara a se {ine seama de curgeen lenté 4 bofonultti, cuprinde doud elape : 1) caleutul termie si ategerex temperaturilor de calcul 2) calculut static si determinarea forfelor si eforturilor interioare ale constructiei Tn cazul cind se ia i cousideratie si curgerea lenté [3}, se adauga si © 4 treia etapa, care tine seama de caracieril curgerii lente a betonului. In avest coz, clapa a dowia de caleut ar corespunde unei stiri Ue tenes elastica instantanee. Calculul termic are ca seop siabilirea regimutui termic in elementele construcliei. necesar pentru alegerea valorilor de caleul. Calculul termic redimia revolvarea problemelor de termoconductibilitate pentru elemental dat, in cauumite condiit iuitiale si la limita ale regimulul temperatneien 4 cacruf calculului static si termic se disting calcule la urmatocrere vforturi termice 1) cforturi care apar an procesul de prizd si tn pectiv din cauza exotermiei betonului ; 2) eforturi care apar in urma variatiet temperaturii mediului incon- invator. ire a betonului, res-SOLICITARILE PRODUSE DE: VARIATOLE DE TEMPERATURA $1 DE CONTRACTIE, SI ete eunosetit faptul cA, in prima perioada a intariii, betonul emand 9 mara cantitate de caldird, ceca ce face ca temperatura masivulul de beton sf ereascd sensibil. Procesal de ridicare a temperaturil jn masivele de befon, asa cum aratt ej obenvatille tn naturd, este rapid st in constructit mari dureaza de objet § oPite, far caniitatca de caldura emanat depinde de compozitia betonului i de natura cimentului. Disiparea caldurit acumulate se produce ins foarte lent f durea ani Bee geet ca, aparifia fisurilor tn masivele de beton, din eauiza achiunit aperatntil este posibilé, chiar si dup o lunga perioada de timp. Alt ricirea eff si incdizirea masivelor de beton, se produe neuntfory -e seelitmle respective gi in legaturd cu aceasta, aparitia tisusilor este posi pa gcclivnlimal Ia cazul sislemelor statice nedelerminate (cadre, aree etc), ci si in masive izolate, care aut libertate de deplasare. Astiel de masive sint si blocwile de beionare ale marilor constructit idrdtchives, De exemplt, marimea eiorturilor unitare termice normale 6, saerer iwi bloc de betonare (avind raportul inditimti bloculut fata de 5 1,25) se poate determina eu formula Ini C. N. Maslov satime, A 0,727 ExTo. (1.35) iueare : E uste modu de elasticitate a betonului s @ — coeficientul de dilatalie liniaré a betonulut ; To — valoarea ridicdrii temperaturii, in grade, De obleei, blocutile se calculeazd ca o problema plana, admitindy-se spoteza secliunilor plane. Cerceiarile efectuaie de N. H. Arutiunian $i eee camian [2] arata cd, pentru blocuri care au raportul inaltimil fet sHialiine 0,83, diterenta dintre rezultatele obtinute in ipoteza secfiun lor Plane si fara aceasta ipotezi, este de circa 5%. Dupa sedderea temperaturii corpului barajului sau a altel constructii, ariiie for interioare ajung la temperatura medie anual a regiunii respective, rari toe eituale ling felele exterioare (pind la 5—6m de la supraiata) Sint supuse urtor oselafii sezoniere de temperatura, in funciie de variatia cemperaturii aerutui si a apel ineonjuratoare, in fimpul pertoadel de exploa- aa vea, se recemanda sf Se verilice rezistenta elementelor din masivul sare pelieh la ac{iunea lemperaturil anediului inconjurator in perfoada ex loatiirit normale. Wit avosie eaicule, ca stare de eforturi initiale a sistemelor statioe ie. deterntnete se va lua stortul corespunzator unui regim termic al eonstructiei “elerminat de temperatura medie anuald a aerului, si a apei- Tin general, eforturile termice care apar in perioada de execulie, trebuie cont Serere grat gi apol insumate ou eforturile termice care, apar tn fonda de exploatare ; insi, in practica de proiectare si executie 2 con: Mvetiilor hidrotchnice mari astiel de calcule nu se efectueazi, deoarete Xe or od ja o exceulie coreeta, eforturile termice din perioada de realizare inu irebuie sf ducd la cresterea greutdtii elemenielor de con- Strucfie si nici a volumului de armatura© _SARCINIGE CARP ACTIONEAZA ASUPRA CONSTAUCTULOR MEDROTENNICH EE EESTAVOTUFOR MIDROTEHNICD In calculul consiructilor hidrotehice masive din cadre la eforluti ter tice, ca lungime de calcul a elemenielor, so poate lua lumina destndon Sieste de dorit s& se find seama de deformaliile care apar datritg forjelor iransversale si longitudinale. Dupa cum se slie, 1a intirirea sa in aer, betonul isi miesoreaza volumul. jleeasti micsorare de volum, care se numesfe contractie, nuvare ion Sires fi masivele de beton, ci se extinde de la exterior spre interior. Datorts wean Yapt, chiar daca are un anumit grad de libertate, masivul de base ete Primat in interior si intins in apropiere de suprafafa. Valoarea acestor elort nt Inirece, deseori, rezistenfa tempotara a betonulul la intindere si din ea cauzi, in masivul de beton apar fisuri Metovlele de solutionare a problemetor puse de contractia beioriulut si de Solicitérite termice sint anatoge [3]. Pols deformaliile perituloase ale befonului, ait datoritt contractiel cit 51 din cauza temperaturii, scad simjitor lala do cele calculate: aero Gurgerit lente [3], actiunii izotaioare a cofrajelor si reglarii umidiatin care Apérd betonul de scare. De exemptu, eforturtile terntice in builile de hares finiadu-se seama si de curgerea lenta, se dovedese de trei sau patra ori mai mici deceit eforturile corespunzaioare in acest bolti, stabilite dupa teoria Glasticilati, Daca se ia in considerare si modificarea in timp modeluley oe deformatie a betonului, eforturite termice vor fi si mai migi Pentru calealut eforturilor termice se pot folosi lucrarile tui N.H. Ay fiupfan [3]. N.H. Arutiunian si BLL. Abramian [2], G.N Moco (7, S.V. Alexandrovski [1] ete, Sarcinile date de nave sint aritate in $36 din cap. VI. BIBLIOGRAFIE 1 Asescandposexud C. B., Temeparypisie anpawen » naccnouuix 690Kax oF aKGo- Ces, Meusive,, Haywto-ncenenosarenscxii inenityr” no stpomenersy, Copa oyuon, 983 2 Anuviowan H: X., AOpanste B. ll, O renmeparypanx nanpaxemins ® upssoyeoneties 1 Gerounuis Groxax, Hsbectas AH Apuancaolt CCP: cepin Geen ee Faangyl’s COFCeTBeUHNUK w TexxseeKNKX nays, 7. 8 Nb 4, 1955 (na apnicene pasa Apyrionsn #4. X, Hexotopue noupocts reopin ross ‘eckoti’muveparyps, 1953, Spacaceccud A. If, Bacier nerpoeux son, Tpyaie. Te Koro suetirryra, azan. 35 (69), 1959, Grisin M. M- Construct hidretehnice (traducere din limba rest), Vol. 1, Editara tebe nied, Bucuresti, 1958 & oGsovcsut Hi. A. Pacuer oaeuenron go ua wemcxotoase, »Tipo6aewt peryanponatun etorae, Ne 6, Won. AH CCCP, 1956, Macaoe I. H.. Sneweurapuite cratineckne pacers. coopymeniil ua exneparypawe wamenetnn, Hanecrus Beecowauoro naywhovceiexoareaenoto. ieee gunporexinisy, x. XVI, 1940. & Conapun YK. © cramseecsontpacaere aaeueuron xexep wunosox ¢ yxerox saray6neita (Musvereperao snexnpocranuni CCCP, Beecomstet npoekro-nouter need Tonga meesenoparensc:h wncrutyt Tuxponpoesr ical, GH pe ee cootuene Ne 5) 9 Crpanonne 2° TeapoTextse, Toe. usa. meparypal no erpomTeesy W apmrexrype, yyseeti, Toc. jaa. rexiixo-reopers: yaapeTBeuioro ruapoaorMsec-CAPITOLUL I CALCULUL TASARILOR CONSTRUCTIILOR HIDROTEHNICE FUNDATE PE PAMINTURI COMPRESIBILE § 8. GENERALITATI Prin tasari se infeleg deplasirile verticale ale talpii constructi apar ¢a rezultat al deformajiei pamintului din fundatie si nu sint legate de fermarea zonelor de deformalii plastice si nici de deformatiile datorite unei nerturbari radicale a structurii pamintulul, Valorile tasdrilor se determina cu urmatoarele scopurl : 1) aprecierea (prognoza) mirimii sia caracterului deptasairii verticale a constructiei : 9) determinarea neuniformitafii probabile a tasdirii partilor componente sau’ aie secjiuniior constructiel, precum si punerea In eviden{a a tasarilor tunor puncte izolate din fiecare sectiune peniru determinarea unor inclinati si denivelari probabile + 3) stabilirea, pe baza dalelor oblinute, a rezorvei nevesare pe inalfime s 4) aprecierea condiiilor de lucru ale clemeniclor consiructiel proiectate gi caraclerizarea desfasurarii fasdrii in timp, pontru evaluarea duratel pro gesului de consolidare a piminiului din funda(ie, precum si a motificarilor Saracteristicilor de rezisienta ale acestui pamint, caracteristici folosite la caleulul stabilita{ii consiructiilor si a rezistenjef terenului lor de fundalie. ‘Dup eriteriul desiigurarii lor In timp, tasarile pot fi impartite tn tasari totale, care corespund unui proces de deformafie Incheiat al terenului de fundatie, peniru sarcina data si tasari intermediare, care corespund unui moment intermediar din procesui de-delormatie. In linit generale, calculul tasdrii unei constructii este o problem spa- ial. Ins4, jn multe cazuri practice, este posibil calcultil aproximativ’ al fasirilor cao problemé plani ‘Aceasté schema se aplicd parjilor centrale sau sectiunilor acelor con structif, a edror lungime este de cel putin trei ori mai mare decit 1éfimea lor. Construs ‘or tasare poate [i influenfaté substantia} de huerdrite vecine, trebuie calculate dupa o schema spatiala. Pentru constructiile de beton, calculate in problema plana, structura geo- Jogied a pAmintului din fundatie, in directia transversala, se ia dupa profile are trece prin centrul secliunii si aceasta structura este consideraté con stantd, in limite'e lungimii seclitmii respective, O neomogenitate locala a paminturilor din fundajie, sub forma runor incluziuni sat a unor lentite fate, care nui se extind pe toata suprafaja pamintului din fundatia sectiu respective si cate prezimia caracteristici de compresibilitate substantial B= Metnde de cateula CALCULUL TASARILOR CONSTRUCTILOR HIDROTEBNICE diferite, se include in componcnia grosimii de calcul, si se ia in consideratie fu caleulul tasarifor, numai daci este aproximativ simetriea in raport cu axa ransversala a consiructiel. Jucluziuni situate asimetric nu se iau in consi- slerajic, Tolusi, daca incluziumile asimetrice sint numeroase, iar scopul cal- calulut este determinarea inclindrii seofiunit respective, este necesar si se jind seama de iniluenja tuluror incluziunilor locale. Numarul verticalelor, in care se determina eforturile gi tasarea iiecdrui element al construcjiei, depinde de marimea constructiei si de gradul de ucomogenitate a structurit geologice din iundajie, fiind dé minimum rei. In mod obisnuit, iasirile se caleuleaz’ dupd metoda insumérli defor- vajiilor fiecdrui steal de fundajie luat separat. Aceasti schema de caleu! permite s4 se {ind seama in mod cit mai complet de neomogenitate, de in- Hluenta infiliratiilor, de modificdrile modulului de deforma(ic pe adincime, de variatiile densitatii ete. Peniru calcule aproximative, precum si in stadii preliminare de proiec- tare, 0 solujie rapida poate fi objinuta, folosind metoda punctelor unghiu- lare [4] sau datcle din tabela 16 din anexe Grosimea compresibild a pamintului din iundatic se imparte la tiecare vertical in straturi de calcul, cu o indltime sub 0,1—0,15 din semilajimea jundatiei. Pentru centrul fiecdrui sirat se determina eiorturile provenite din greutaica proprie a pimintului si a constructiei, precum si modulele: de deformati § 9, EFORTURILE DATE DE GREUTATEA PROPRIE A PAMINTULUI GROSIMEA STRATULU! COMPRESIBIL $A CELUI DE AFINARE DIN TERENUL DE FUNDATIE Eforturile vertical dxz $i orizontal de, date de greuiatea proprie a pamin- tului (fig. IL-1) sint urmatoarete : 1) la cota fundului gropii de fundatie opal + ets Li) Sie he Oke a2) Tyo Configuratia suprafefei tercnului de fa care se masoara grosimea stra- iului de pamint se va lua fird a line seama de ripele si viroagele locale, de dati recentd (respectiv dupa linia a—b din fig. U1), considerindu-le ca sapituri executate anterior 5 2) sub cota fundulut gropii de iundajie, in seciiunea /—J, de ta stratul situat inire fundul gropii si planul considerat (inainte de executarea con- Structie’ si in absenta apelor sub presiune in paminiul de tundatie): (13) (layEFORTURILE DATS bE GREUTATEA PROPRIE A PAMINTULUY 5 3) in sectiunea /—/, dupa executarea consirucfie’ si tinind seama si ike infiltratie (115) (Ls) in care: ty $i fy sunt respectiv grosimile straiurilor de pamint situate mai sus saul mai jos de niveli apelor irvatice ; wesie greutatea volumetricd « panintului cu umiditate na tural fy «-- grosimes stratului de pamint siiuat mai jos de dundul gropii By ~~ coeficientul dilalajiel laierate a péinintului (coeficientul lui Poisson): WH -- greutaiea volumetried a piiminiului sub apa (in stare submersata); - greutatea volumetrica a apei ig - valoarea medie a gradicniului de iniilicafie vertical in siratui considerat : cea pozitiva avind directia curen- tului indreptat in sus, iar cea negativa avind directia curentului fndreptat in jos. fies = ath. g% oa Fig. HI, Schena pentru deterininarea efortutilor provenite din greutatea proprie a pmintului. Greutatea volumetried a pamintului se determind cu urmatoarele for- smule : 1) greutaiea volumetriea « pamintului uscat Je =1,(1—2); (iL7) 2) greutaiea volumetiea a paminiului umed in ata{ t+ (8)6 CALCULUL TASARILOR CONSTRUCTILOR HIDROTEKNICE 8) greutatea volumetricd a pamintulut saturat cu apa, adic’ a pamin fului ai c3rui pori sint nmplati cu apa (iL) 4) greutatea volumetricd a pamintulut saturat cu apa si aflat sub apa (ia sare sibiersata) Te teat T= Ce pm (any incare: ys este greutatea specifica a particuleior de pamint ; e Coeficientul de porazitate : n — porozilaica (volumul porilor raportat 1a unitate de vo- lum); Ye — greutatea volumetrica a apei w — wmiditatea pamintului, egala cu greutatea apei inchise in porit pamintulai (in % din grottatea scheletului de pa mint. Procedeele actuale de delerminare a stratislui compresibil de findatie sint inir-o mare masura conventionale. Asifel, dup% cum aral% observaliile in natura asupra iasarii pe siraturt a fundafiilor unor constructif hidrolehice, 80—90% din tasare are loc inte-o grosime relativ mica din pimintul de Tundatie si se poate cons cto pre- gmat t, cizie practle eae fee cae Aprreaponummm presibil He (fig. 1-3) este situata ta o veluh anelor subterome _ fadincime sub {aipa fundatici, pentry care ste satisticr cond 62045 op au) La determinarea timitei inferioare a grosimii compresibile, pentru fiecare Verlicala se admite o schem3 de calcul va aceea din fig. I-2. Pentru fiecare ver ticala de calcul se constriieste o dia- gram a presiunii verticale in regim na- fural a pamintulul sub cota fundului gropii og, precum si diagrama efortului vertical dat de constructie oz determi- aindu-se apoi limita 1a care condifia (IL-1) este satisfaeuia, Dupa excavarea pimintului din Fig, 1-2, Schema de determinate a gro. GFoapa si reducerea presiunii in regim Simi compresitile (H,) st smiliri tiatural cu valoarea one (v. fig. 11-2) se (,) va produce o umflare a pamintulut pe adincimea Hp si 0 ridicare a fundulut gropii. Umilarea pamimului se poate produce din cauza descarcarii schel tului pamintulul, la indepartarea sarcinii, precum si din cauza unei modifi cari a regimului apeloe subjerane: Verticala oe colcutEFORTURILE. DATE DE CONSTRUCT IN PAR: Proportiile umtlarii se pot stabili olosind ramurile curbelor de cox dupa descdtcare, curbe obtinuie din probe recoltate de la jale plintulni de iundatie. Zona de umflare se dete cazul desedircarit de la (og: +642) © umilare a probei, Bn mod aproximativ, zona de afinare a pamintului de se poate lua la avea adineime POL DE FuNDAyIE a7 apse diferite adin- mina ct adincimea Pind la Guz. nti se mai produce Bi sub fundul gropit care Oge=Wne (v, fig. 11-2). $16 EFORTURILE DATE DE CONSTRUCTH 1N PAMINTUL DE PUNDATIE fn cazul unci constructii nerigide, slagrama sarcinilor aplicate la supra- terenului de fundafie se determin: 4 direct din proiectal construciiei res- Caleulul tasariiur, repartivia eiorturflor pe wlya constructiilor Se adinite uniforma, in cazul cind sarcina transmisi la pimini este 2 fed de centrul de greutate al talpii coustructiei si trapezoidala in ane sareini asimeirice, cind se “jolosesie formula compresiunit La determinarea eforturilor in masa unui pamint de fundaiie, constituit eri zompresibile pind la 9 adineime care depisesiv grosimea compre. intul se va considera omogen si izotrop si va fi privit ca un '1 care relajia dinére eforturi si deformatii este tinta Problema pland. In ears problemei planv, slarea de eforturi a pamin- de fandajie se caracterizea7a prin dowi componenie sorniale ale elon. jonenta vertical vs (paralel’i en axa 2) si vomponesta orizon. Gz (paraleld cu axa x). curile se determing pentru centrul straului de verticald de calcul, waleut respectiv, pe 41 in cure constructia este compusa din elemenie izolate (deversor, bazin disipater ete.), cforturile si tasarile se determina tinind iprocii a tuiuror elemeniclor inveeinate. = problemei plane, eforiurile 0. yi ve, din grosimea pamintului de cH determinate dupa graticele din fig. II-3--IL8 pentru o dia. -reare dreplunghiulara sau triiughiulara, la care se poa le reduce i slagrama de forma mai compticatd, ele de caleul, deduse de B.M, Lomi a eioriurilor sint indicate in figuril Statice eforturile sint date, pentru o sarcinii unitara, pe liniile ‘zontale, situate iat de axele o2 si ox la distante exprimate in nea sat semildtimea (6) » fundatiet constructiel (ig. 11-9) pentruCALCULUL TASARILOR CONSTHUCTHLOR HIDROTEENICE Problema spatiala. Cind caiculul starii de eforturi a pamintutui din funda(ic se considera cu o problem’ spatial, eforturile irebuie determinate, plecind de la cele irei eforiuri unitare normale oz, 62, 6y care actioneaza int centrul de greutate al clementului, Ins@, determinarea acestor trei eforturi unitare in prezenta unui numar insemnat de sarcini punztuale izolate, repre Zinta © problema complicata si laborioasa, care nut intotdeauna este justi ficata de exactitalea rezultatelor Hg, 1 Rlorlarite nomoale velicale steric og, 8y=f() pentru po ge ov sarcng drephrinlrd s yeu () de Opi a 228 TBiorturlle se determin pentst putiea @veaplt 4 pamintulai de tndasic a et 2) De aceea, sv recomanda ca la rezolvarea problemei spatiale s& se ia ini considerajie numai compresiunea verlicala ;, folosind procedeul simplifica: de determinare a efurturilor, claboral de V.G. L.galoy si M. M. Sokoiski [3]J [Getta ote ws testcbeeg 0) 4 EE ayoyy — SEF meee te 1 [eee os pon] 2 ae ase * agoae — $= ayan ree z nepuny 9p THINNORE © Geom Noted nium Ge] wud @' ej op 2 wo wot giv fgby 20% ee i 7a 2 i (L)sare +70 aeons x 9 guraDyeP 98 aIEMIONE wo 900 Nieef WEY. og ERE [OE pore 2 a (ere Tag +p 1pEEE [OE apooe — E momniedo} % ate tutonto Gp Saw — pment ae @wansep eepune ap Tisiunuyd © yBuHs vow Aaued yurENB.EP 98 9|AMIOKT , a a 0 Fe 7 1 81 guid gato 81 op (2) umystap—d nayued (2) fomte «72 > My guRIES 0 nuad afeyeoz}o #8 apeopseA spewIDU eNLOTA “G e4 aan 2 spon gota) SE gate ay — 25h 7 yp ofitsCALCULUL TASARLLOR CONSTRUCTILOR =IDROTEUNIC! Procedeul de caleul al Spajiale, este urmétorul : pani! fundatitior constructilor, ale cdot tasirt trebuie determina: Brecuun $1 a celor care influenjeazd aceste tasdri cc iimparte in sectoare « Spiensitate egala a eforiurilor (fig. I-10) Acest sectoare se impart rindul lor in fisii elementare, a ciror marhpe ce alege asifel, ca sarcini forturilor normale verticule in cazul probtes ee “ALT: an {T i es Me sf o penis oshabite HLS, Schemele pentru determinarea elorturilo teronulut de fundatie, Fig, ir transmise de constructiy Wransinise de constructic terenului prin aceste lisii, s& fie de aceeast marin: be introgul plan al fundatiiior (ig. TI-11). Sarcing corespunzdiloare fiecdrei din aceste fisii se inlocuieste prin forte’ concenieae elemeniare de ace: marime P, aplicate in centre de greutate al fisiei respectiv. Gig. 11-12), La imparjirea iundatiilor ist elementare este indicat ¢. acesica SA fie alese patrate si numa in cazuri izolate dreptunghiuri, ¢ raportul laturilor sub 1,5, In mod exceptional se pot admite un numar limitat de fisii dreptunghiuiare avind taportul laturilor peste 1,5, precum si triunghiuri. “Numarui lisiilor elementare luate in cal re cul depinde de precizia de caleut P2-0hatiom? scontali, [a —F Ft Pe planul de situafie ai funda a ifilor constructiei, se traseazi o seri de profile transversale de cate! are trec prin constructia ale care’ ‘asin se determing. Pe nroiileis 40. Planal fundatitor unet sec 4irit hidroventraled si al 2idur Darajal de pimint a Foot ha GHGS Dab kato 3 2 a wansversale de calcul se fixeaze oe eaitnn AEM Pties$ SICH! prin puncte: vedicctoe de calcul, ‘he ane Gade gation gun Sees Sse care trebuie determinate eforturi or Ont Kalen ST intuns Se aaa Cal 9 a sie ie bara he AIR! we ign Te19). —Fig. I-12. Plant fundafillor avind indicate forfele elementare, verticalele de caleul si profilele transversale.16 Efortul produs de o forya coneentratii pe vertical (fig. J1-13) int punet A in adincime se delermina ex formula aps Be Tape (ue in care: z esie adincimea punctului A faja de talpa iundatiei ; r — distanja de Ja punctul A pina la axa verticala. Pentru simplificarea caleuliti, formula (11.12) se poate transforma ic unmétoarea expresie (113) iu care @ este unitatea de scard, care se ia in ealoul 0,15: 2din Himes cele! mai mari fundajii (de la 5 1a 20m) Valorile coeficientului nz in funetiv de Z yi 2 sint date in tabeia 10, Deoarece coeficientu! nz este avelasi petitru toate fisiile care se afla le distant de verticala considerata, pentru usurinta stabilirii numa rului unor astiel de fisii si a eforturitor res. pective, se procedeazé in modul urmator 1. La aceeasi scar la care este repre zental planui fundafiflor pe o hirtie transpa renta sv traseaza o serie de cereuri coneen- trice cu raze r egale cu: O,lay 03a; 9,75a, adied, eu raze care impart in jum). iaie intervalele dinire valorile prezentaie in tabela 10, Hirtia transparent se suprapaue planial findatiilor facind sé coineida centrat cercurilor concenirice eu vertieala de ealeut Fig. 1119. Scheme delerusiniit clue . . eon Wal iniun ‘plied A peodiis. 40 3, Se stabileste mumirul de forfe con. Torta Gonesalrala centrice (respectiv de iisif} dinére ficcare pe- reche ile cerewri 1. Admijind ca toate fortele care se afla intre dou cercuri aldturaie sint aplicate i centrul inchilui, adicd la acecasi distant de verticala studiat’, se determina efurtul in punctul respectiv pe verticala, produs de sarcina afe renta unui inel, dupa iormuta ap Ac,— 1 (Lad) in care 4 este muuarul de forje aierente inelului studiai. Adunind eforturiJe produse de tae grupurile de forte se obtine cfortui total in fiecare pumet de pe vertical348 CALCUDUL TASARILOR CONSTRUCTRLOR NIDROTEHNICE Astiel, dupa cum arata si calculele comparative, in puncte situate 12 9 adincime mai mare decit 8, inlocuirea sarcinii repartizate cu forta con. centratd, da 0 eroare, care nu depaseste 5%. La o aditicime mai micd de 3.a peniru corectarea parjii superioare a diagramei, eforturile se determina th locuind forjele concentrate cu o sarcind uniformd, distribuita intr-un cer de raza a, In acest caz, formula de calcul pentru determinarea etorturilor va fi 6: =4(i —cos3), (11.15) in care :6, reprezinta eforturile in: punctele de po o verticala, produse de ac fiunea unei sarcini verticale ; 7 — _ sarcina de caleut distribuita in limitele primulut core % .— — unghiul dintre verticald si finia dreapta care unestc purictul respectiv eu orice puiiei de pe suprafata limi tata de primut cere, Valotile marimilor (1—-cos*é) sint ardtale tn iabola 11 Tateta 1 Vlrie(1— cos) in fart de aioimea = : 0 90°09" 1 og | rere | 9,993 505 63°25" Ooi i 1 ase0y 0,645, | 33°42" 434 i 2 | 26°34" | | 0,386 } “s ses | | ras } 4 4 14202" 0,087 BO iiezor | | 0057 8 | 7209" | 0,033 | 015, 5°43" | Dupa caleutul eforturilor de-a lungul fiecdirei verticale se construiese diagramele de varialie a eforturilor pe adincime si liniile de ogat efori, pentri fiecare profil transversal de calcul. In caz c& in fundatia constructioi stratui compresibil este situat direct be roci necompresibile (stincoase), in acest strat va apare o concentrare a eforturilor, in partea central a constructiei. In acest caz, eforturile se determina dupa mefoda Ini M1. Gorbunov- Posadov [1]. § M1, CARACTERISTICILE DE COMPRESIBILITATE A PAMINTULUL Pentru fiecare strat omogen, din punct de vedere litologic, se determina indesarea medie (indicele porilor e) a slratului respectiv in condifit-nafu- rale, precum si curbele de variatie a modulului deformatiei genorale tn func. tie de incareati,