MINISTERUL EDUCATIEI SI INVATAMINTULUI PROF. DR. ING. I CEZAR NICOLAU 1 ING. ADRIAN GAZDARU MECANIZAREA S| TEHNOLOGIA LUCRARILOR DE IMBUNATATIRI FUNCIARE \ EDITURA DIDACTICA $I PEDAGOGICA BUCURESTILucrarea este structuraté pe 20 capitole, care au fost elaborate de autori asifel: — prof. dr. ing. NICOLAU CEZAR —capitolele 1, 2, 3, 4,5,6,7,8, 9, 10, 11, 12, 13 si 15; — dr. ing. GAZDARU ADRIAN — capitolele 14, 16, 17, 18, 19 si 20. Li ansamblul ei, lucrarea se adreseazd in proportie egala atit studentilor din facultajile i sectiile de imbundtapiri funciare, cit si celor de la facultatile de hidrotehnict, precum si cadrelor de specialisti din sectoarele menfionate. Manualul, avind 0 tematicd foarte cuprinzdtoare, vom rémine profund re- cunoscitori celor care doresc sé contribuie, prin sugestii, la perfecfionarea editiet urmétoare. Autorii * aoe Prof. dr. ing. CEZAR NICOLAU a disparut neasteptai in ziua in care termina corecturile la manual, a carui inifiator si animator a fost. Ce alt oma- giuti putem aduce decit cuvintelespuse de cl in xiua respectivd : ,Este poate ulti- ma mea carte pentra studenti. V4 rog sa aveti grija si fle bine tiparits Specialist de renume mondial in domeniul imbundtafirilor furciare, pro- fesorul dr. Cezar Nicolau a organizat si condus numeroase lucrirt de anvergurd previzute in diferite programe, cum au fost ,Tidiguirea Luncit Dund- vii", ,,Programi! nafional pentru extinderea Iucrérilor de irigafii" si altele, acontribuit esential la tnfiinfarea Facultatii de imbundtatiri funciare din Insti- tutul agronomic Bucuresti, a cdrui prim decan a fost, a publicat numeroase Lu- crdri stiintifice. Meritele sale deosebite i-au fost reeunoscute prin alegerea ca membru corespondent al Academici de Stiinfe Agricole si Silvice, acordarea pre- miului Academici Ion Ionescu de la Brad” pe anul 1980, recompensarea cu ordine $i medalii. Fiind ultima lucrare ce se publicd sub semndtura sa este totodatd gt un ul- tim omagiv adus memoriei sale. Va rdmine tn amintirea multor generajii de ingineri, subingineri, studenfi, citrora le-a insuflat dragoste de profesiune si i-a format, a colaboratorilor si tuturor cu care a muncit, cao figura plind de lumi- nd, caldurd si fortd, ca un deschizdtor de drumuri in demeniul imbundtativilor Sunciare tn fara noastra. A. Gazdaru Editura didacticd si pedagogica Cap. 1 Cap, 2 Cap. 3 Cap. 4 CUPRINS Prefaja Introducere (C. Wig daln) Sedmayere Tati, ae fie hh, 1.1, Rolul proceselor tehnologice in executarca Iucr&rilor de constructii pentru imbunitatiri funciare . . . . ieee 1.2. Indici tehnici si economici ai masinilor de constructii si de executare a lucrarilor de imbunttafiri fanciare . . Productivitatea muneii . . . ia aidaictanera Sane Capacititile de productie san productivitatile masinilor dolor = SF a) - aad eee re 12.3. Regimal anual, de lycra al maginilor ..,... . Sas 12.4, Indici tehnici si economici de analiza a Iucririlor de constructii ppeutrantmilanien ih tanGlere eee 1.3. Clasificarea masinilor de constructii . 2... 1.3.1, Masini si utilaje terasiere 1.3.2. Masini si utilaje de constructii ss. ee Conditii generale de executare a terasamentelor (C. Nicolau) .... 2.1. Procesul sipirit pimintulni . . Weare. oe 2.1.1. Proprietifile generale ale paminturilor care influenfeazi procesu! Ge iaMpares:.s12 50) aise vulw atel iia. Bias sk. 2.1.2, Influenta compresibilitafii $i rezistenfet la tAiere @ pimfnturiior asupra tehnologiei de executie a Incririlor . 2... ee 2.1.3. Rezistentele la taiere . Clasificarea metodelor de iactorii care influenfeazé valoarea lor . Necutare a terasamentelor . .. . . . Tehnologia de execufie a terasamentelor cu excavatoare cu o cupa Wile oibann)res/ wemehbies Weataaegerriah, ob jason inl - Clasificarea excarratoarelor cu o cup we ile components ale excavatoarelor cn o cuph.. 2... Excavatoare cu o cup, cu cabluri . 2... ee Excavatoare cu 0 cupa, hidraulice 2... ee . Evolutii si perspective in constructia excavatoarelor . 2... 2. . Principalele tipuri de excavratonre cu o cupi si caracteristicile acestora » . 3.4.1. Excavatoare cu o cup’, cu cabluri 2... 3.4.2, Excavatoare cn o copii, hidraulice =... ee Productivitatea excavatoarelor cn ocupi. . 2. ee Sh, Sens tinatingdin se wecsintsensian an, CODY oss eect 2.1, 2.2, Tehnologia de execufie a (erasamentelor cu excavatoare cu mai multe cupe (GoW Pelowarap Wetes eiuaria e Mey 4.1, Clasificarea excavatoarelor cu mai multe cupe . . 1. a: 4.2. Tendinje de perfectionare a excavatoarclor cu mai multe cupe . . . 4.3. Principalele tipuri de excavatoare cu mai multe cupe . 2... . 4.3.1, Excavatoare cu sipare longitudinali, cu lant... 4.3.2. Excavatoare cu sipare transversal, cu Janf 2. 2... 30 30 33 33 39 40 40 40 45 64 66 74 7 80Cap. 6. Cap. 7 Cap. 8. 4.3.3. Excavatoare cu sipare longitudinala, cu rotor... . 4.3.4. Excavatoare cu rotor ou sipare radial... ee ee eee 4.3.5. Siplitoare de sanfuri cu freze Poe oe ‘44. Preductivltatea exoavatoarelo: ca mai matte cups. o's ss s+ Tehnologia de executie a terasamentelor cu screpere si autoscrepere @ Nicolan) §. =; falter A 5.1. Domenii de folosire si clasificare ..-. 2 eee ee 52. Crjewel de incou ji rekdsienja la tine a pamduiulad . 4 . «- 5.3. Tendinte actuale in realizarea screperelor si autoscreperclor . . . - - 5.4. Principalele tipuri de screpere si autoscrepere . 2... - +--+ 5.5. Caleuln! productivitatii screperelor si autoscreperelor . . . . 1s + + 5.6. Scheme tehnologice de utilizare a screperelor si autoscreperelor . - 5.6.1. Decopertarea si inliturarea pimintului vegetal 5.6.2. Exeoutarea canalelor in deblew . 2... eee 2 ee 5.6.3. Executarea digurilor sia barajelor 2... 2 eae 5.6.4. Executarea canalelor in rambleu . 6.2.0 eee ee ee 56.5, Nivelarea suprafofelor terenurilor pentra irigafit prin brazde sau entra ocezBrl e fo ss tw Lt salate ‘Tehnologia de executare a terasamentelor cu buldozere (C. Nicolau). « 6.1. Utilizarea buldozerelor la Iucrarile de imbunbtitiri funciare . . . . 6.2. Organul de Iucru al buldozerului se ee ee 6.3. Tendinte de perfectionare ale buldozerelor . . - 2-1 ee ee 6.4. Caloulul de tractiune al buldozerului . -.. 1.) 2 ee 6.5. Principalele tipuri de buldozere 6... ee ee et 6.6, Calculul productivitatii buldozerelor . 5... ee 6.6.1, Productivitaten buldozerului in cazul siptrii gi deplasirii p& minted s scien vtisai |< ond Migtotns tea 1 6.6.2, Productivitatea buldozerului in cazul nivelérit sau imprigtierii pamintului . . is fiean ait astital Fay o 6.6.3. Factorii de cave depinde productivitatea buldozerelor si calle de sporire a acesteia . . . - Sloslatiiscda ait os a 6.7. Scheme ‘tehnologice de exceutio a Incriilor eu -buldozere 9 * angle- dozere: suncgne pens «Us + euro ita Ske aged te 6.8. Echipamonte de defrigare atagate Ia buldozere . se ee ee Tehnologia de execufie a terasamentelor cu gredere si autogredere (C.2 Nicola aig 4 HbR aetiyslsle eines HieTT ST 7.1. Organele de Iucrn ale grederelor si autogrederelor . 6... ee 7.2. Tendinte de perfectionare a grederelor si autogrederelor 7.3. Principalele tipuri de gredere si autogredere . - =. + 2 + 7.4, Caleulul productivititii grederului si autogrederului . . . 7.5. Scheme tehnologice de utilizare a grederului si autogrederului Tehnologia de executie a nivelarilor (C. Nicolau) ....- 8.1. Nivelarea terenului in plan inclinat ©... ee ee 8.1.1, Principii generale de proiectare .. . - 0 ee 8.1.2. Metode de calcul pentru nivelarea terenulni in pian inelinat » 8.1.3. Graficul migcirii terasamentelor si distanja medie ponderata de Hransport,. 6, seceharaesen: eooe apakael sts 8.14. Mijloace pentru materializarea cotelor de nivelare ss. 8.1.5, Sistema de masini pentru executarea nivelirilor . .- 1. + 8.1.6. Scheme tehnologice pentru executarca niveliirilor . ©... + si 83 83 86 89 89 92, 98 99) 107 108 108 109 110 113 Ald 115 115 17 119 120 122 131 134 136 1a 12 4 5 143 Cap. 9 Cap. Cap. Cap. Cap. 13. Cap. 14. Constructia refelei de conducte ingropate (A. Gazdar u) 10, Hidromecanizarea (C. Nicolau)... iI. Tehnologia de execu{ie a drenajului inchis (C. Nicolau) Compactarea terasamentelor (C. Nicolau) 9.1, Clasificarea utilajelor de compactare . . ! 9.2. Considerafii teoretice ale procesuiui de compactare 9.2.1, Fortele de compactare .. 2.0... 9.2.2, Interpretarea energetic a procesului . 9.2.3, Cramponul ,Tamping”” 20... 9.3. Compactorul static cu crampoane . |. 9.4. Compactorul cu pneuri . nih, wwly 9.5. Compactorul vibrator 2... ee 10.1. Caracteristicile tehnice ale acestei metode . . 10.2. Executarea sfpiturilor prin hidromonitoare . 10.3. Executarea skpiturilor cu drigi refulante. . 10.4. Transportul hidraulic al pimintulai . . . . 10.5. Metode de rambleere hidraulici . . . . 10.6. Evacuarea si controlul apei. 2. g 11.1, Execufia mecanizaté a transeclor pentru drenurile ingropate 11.1.1. Executia mecanizaté a transeelor bg 11.1.2. Executia mecanizaté a drenurilor ingropate . 11.2. Masini pentru ex cutarea drenurilor ingropate 11.3. Dispozitive ausiliare pentru executarea drenurilor 12. Principalele masini si echipamente pentrn curafirea canalelor de vegetatie si alnvitat (C Nicola uy. Pe Fy Sie 12.1, Consideratii privind dezvoltarea vegetatiei drigafll si desectel 03... eke y d 12.2, Curlifirea mecanictl de vegetafic si aluviuni a canalelor - 1 i colmatarea canalelor de . Curifizea canalelor cu lifimea la fund pind la 1,52 si adincimea ‘pind 2esia eet Ee 12.2.2. Curifirea canalelor cu itimea la fund mai mare de 2m si adinci- mea peste mois. 4-28 1+. Scheme tehnologice complexe pentru executarea teracamentelor. Criterii pentru alegerea sistemei de masini terasiere (C. Nicolau) 13.1. Criterii, generale pentru alegerea maginilor si elaborarea schemelor tehnologice. .. 2... a 13.2. Executarea canalelor in deblen sls. < 13.3, Executarea canalelor in semidebleu . 2... 0... ca ci 13.4. Executarea canalelor in semirambleu . . . . on 13.5, Executarea canalelor in rambleu . 2.2... 20.00.0005 13.6. Elaborarea schemelor tehnologice de executie 14.1, Materiale de bazii si auxiliare Wl. Wl. nig araninsne, 14.1.3, Tuburile din beton armat centrifgat de joas& presiune, tip Bucov ... . Tuburile din azbociment . . . . cee . Tuburile din beton precomprimat UA4. Taburile din beton armat produse dupé procedeul Siome - 14.1.5. Tuburi din beton vibrovacuumat-Carpafi 14.1.6. Inelele de cauciue «2... Le14.2, 14.1.7, Tuburile din polimeri —P.V.C. 2... 0. 14.1.8, Tuburile metalice . 2. ee ee Recepfia materialului tubular. 22... ee ee 14.3, Montarea tuburilor, protectia si izolarea conductelor . 14.3.1, Montarea tuburilor din azbociment ... . . « 14.3.2. Montarea tuburilor PREMO ........- 4. 14.5. 14.6. Cap. 15. Incircarea, descircarea si transportul materialelor de constructii (C. N 15.1 15.3, Cap. 16. Lucrari din beton (A. Gazdaru) 16.1, 16.2 16.3. 16.4 16.5. . Masini 143.3, Montarea tuburilor din beton armat Bucov, Siome si Carpati « 14.3.4. Montarea conductelor din metal... . 14.3.5. Protectia si izolarea conductelor .. . . . « Instalafii pe refele de conducte . . . eae 144.1, Necesitatea si clasificarea instalatiilor . .. AD Vent ce. aire eae eae evan Oa 14.4.3. Dispozitive de aerisire - dezacrisire 14.4.4. Dispozitive antigoc 2. ee 14.4.5. Dispozitive de misuré ss 14.4.6. Dispozitive de vizitare ... 1... ee ee 14.4.7. Compensatoarele de montaj .. 2... - Constructii pe refeaua de conducte ... . e e e 14.5.1. Ciminele de vizitare - ++. eee 14.5.2. Masivele de ancoraj .. eee eee Ancercarea la presiune si remedierea defectiunilor ae 14.61. Aspocle etree pelvina tageepaeen ik aieatyap 3 conducts,» 14.6.2, Incercarea la presiune . . - . ee ee ee 14.6.3. Procedee entra remedierea defecfiunilor . . Colla) scent ae er Masini de ridicat (<6 6 eos e.s.e.e 00,2 itheunle 15.1.1. Magint de ridicat simple... 0. + 15.1.2. Ascensoare de santier .. 1. 0. Ups oMacusiet a tects 15.2.1, Automobile... 6 6 - ee eee ee 15.2.2, Autocamioane si autotractoare .... 1+ ee Masini si utilaje pentru incircare-desclreare . . . . 15.3.1. Masini si utilaje cu flux continuu de lucru. 15.3.2. Utilaje cu flux discontinuy de Iucra . . . . 15.3.3, Paletizarea si containerizarea in transporturi Elementele consituente ale betonului . . . an 16.1.1, Importanfa Iucrarilor din beton in executarea construc pentru imbunatatiri funciare. . 6... igo Chnent he Ae Gta Boe : 0 sole 16.1.5. Substanfele de adaos ss... utilaje pentra transport, incdreare si deseircare . Cegescnages 9 tlinnnts neataelin de ganpeoant'a aborted. Prepararea betonului ss ee TPransportul Betonulul . 2.10.20 serene ener ee, WORE Punerea in oper’ a betonului . . . Bh yltrndss 16.5.1. Progitirea. Iucriiril pentru betonare 00.4. 4 16.5.2. Reguli de betonare . 2... ee ee ee & 16.5.3. Compactarea betonului . 2... ee 16.5.4, Rosturi de betonare. ss. 16.5.5, Tratarea betonului dup turnare . . . 16.6. Confectionarea $i asamblarea prefabricatelor din beton si beton armat - 16.6.1. Considerafii privind folosirea prefabricatelor in construcfii hidro- tehnice pentru lucrarile de imbundtitiri funciare 16.6.2. Organizarea realizirii prefabricatelor. Poligoane de santier 2... 16.6.3. Tehnologii de execufie specifice prefabricatelor . . . ateliere 16.6.4, Elemente prefabricate specifice lucrérilor de imbun&tafiri fun- 17.1.2, Functiunile c&ptuselilor . . . gules 17.2. Clasificarea captuselilor si impermeabiliztrilor |... : 17.3. Tehnologii de exeoutie a ciiptuselilor rigide eu suprafaft durd . 17.3.1. C&ptuseli realizate monolit . 2... edhe 17.3.2. Masini gi instalatii pentru cAptusirea canalelor || | 17.3.3, Captuseli din zidarie de clrimid& sau piatré natural . 17.3.4. Captuseli prefabricate din beton simplu si armat 17.4, Tehnologia dz executie a ciptuselillor cn membrane $i folii . 17.4.1, Captuseli din membrane gi folii neprotejate . 17.4.2, Captuseli din membrane si folii protejate . 17.5. Tehnologia d2 executie a c&ptuselilor din pimint . 17.5.1. Captuseli groase din pimtnt compactat ... . 17.3.2, Captuseli subfiri din pimint compactat 17.5.3, Captuseli din pimint afimat 2... 2... 17.5.4. CAptuseli din pimint consolidate cu ciment 17.6, Impermeabilizarea solurilor . 2... 176.1. Procedee de tratare a apci din canal... 1... 17.6.2. Pulverizarea pimintului. 2 2... 1... 17.6.3. Injectarea pimintulni . 2... Cap. 18. Consolidarea malurilor si taluzurilor (A. Gizdaru) . CROs ne etree were eet re eG 16.6.5. Montarea elementelor prefabricate si realizarea imbinarilor . 16.7. Controlul calitifii betoanelor . . . ee 16.7.1, Parametrii de calitate si caracteral CTC |)... 16.7.2: Contralalbetomulnl, esis fea ae Cap. 17. Captusirea canalelor deschise si funcfiunile céptuselilor (A. GAzdar 17.1. Pierderile de api din canale ©... eee 17.1.1, Pierderile de ap& din came... 2.2... ee 18.1. Materiale si elemente de constructii specifice IucrArilor de consolidare 18.1.1. Principalele materiale pentra Incrai 18.1.2, Elemente de constrac| murilor . 7 sees tre = wliuriHes, 18.2, Consolidarea malurilor maturale | 2. 1s. t 18.2.1. Criterii de dimensionare . 2... ais de consolidare 18.2.2. Solicittirile la care sint supuse consolidarile de maluri 18.2.3, Dimensionarea Ja solicittiri a elementelor protectici 18.2.4. Solufii constructive pentru consolidarile de maluri . 18.3. Consolidarea canalelor de desecare .........-.. 18.3.1, Descrieren fenomenelor specifice . 2... 2... 18.3.2. Actinnea hidrodinamicé a curentilor CamBlelor 5 se et ic infiltratie asupra secfiunii i pentru consolidarea malurilor si taku 358 359 360 36118.3.3. Reguli de aledtuire a consolidarilor . . 18.3.4. Solutii constructive pentru consolidarea taluzurilor canalelor Ge: desecare:s sequen: squle ietrner ad 0 Cap. 19. Executaren fundafiilor speciale (A. GAzdaru)... 19.1, Criterii de alegere a procedeelor de fundare . . . 19.1.1, Adincimea de fundare — criterm primordial in si procedeelor de fundare ..... alegerea solufiei 19.1.2. Prezenfa apei subterane—al doilea criteriu, care trebuie coroborat len etme au sehi urs -errasec 19.1.3. Caracteristicile fizico-mecanice ale ioe ae 19.14. Functiunile pe care trebuie sit le indeplineascé fund construc 19.2. Clasificarea procedeclor de fundare .... 1... 19.3. Procedee de excavare si depresionare a apei subterane 19.3.1. Excavarea pamintului 2... 19.3.2, Depresionarea directé .. 0... 2 we 19.3.3. Coborirea generali a apei subterane 19.3.4. Depresionarea prin vacummare . 2... se 19.3.5. Metode combinate de depresionare . . . . 19.4. Procedee de coborire a constructici de la sol... . 19.4.1. Chesoane deschise.. 2... ee 19.4.2. Chesoane cu aer comprimat ... 2.2... 19.5. Procedee de executie de la suprafajasolului .. . . 19.5.1. Pereti din beton turnati in teren 2... 19.5.2. Pilofi secanti. . . . . a pvity 19.5.3. Palplange sexes stoleiss onsets ob borate 19.54. Injectii. 2... se yaatlunatm ty ag AD 19.5.5. Metode combinate 2... 2... .0.0. 19.5.6. Fundatii pe piloti 2... Cap. 20. Tzolarea gi etangarea constructiflor (A. GAzdaru) . . 20.1 Materiale pentru izolatii si ctansiri .. 2. 20.1.1. Condifii generale si clasificarea materialelor . . 20.1.2, Materiale bituminoase.... 62... 20.1.3, Materiale din polimeri 20.2.2, Hidroizolafii aplicate la exteriorul constructillor . 2... . 20.2.3, Hidroizolafii aplicate la interiorul constructiilor 2... 20.3, Etangarea rosturilor . . . . ee cece eal eieee 20.3.1, Etansarea rosturilor Ja ciptuselile canalelor deschise . . . . 20.. 20.4, Etansarea trecerilor prin perefi. ... 2... 0. 20.5. Aspecte specifice Incrdrilor de imbunatafiri funciare . Bibliografie 2... vers cneirercnra aia Etansarea rosturilor in constructiile hidrotehnice . 2... 466 407 471 471 473 473 475 475 479 481 484 492 495 496 501 507 508 Si7 517 519 520 524 528 529 529 529 533 535 536 536 536 538 544 545 546 548 549 551 553 CAPITOLUL 1 INTRODUCERE 1.1. ROLUL PROCESELOR TEHNOLOGICE IN EXECUTAREA LUCRARILOR DE CONSTRUCTII PENTRU IMBUNATATIRI FUNCIARE Modernizarea agriculturii noastre socialiste se bazeazi peo serie de di- rectii principale de dezvoltare a bazei sale tehnice si materiale: — sporirea gradului de mecanizare a lucrérilor agricole ; — cresterea cantitatilor de ingrisiminte organice si minerale; — ameliorarea soiurilor de plante sia raselor de animale; — extinderea lucririlor de imbunititiri funciare si industrializarea realizirii acestora. : Printre programele deosebit de importante aprobate de Congresul al XIl-lea a! Partidului Comunist Roman se inscrie si acela referitor la ,,Gos- podarirea rational& a resurselor de apa si extinderea lucririlor de irigatii, indiguiri, deseciri si combaterea eroziunii solului*. Acest program reflect’ © preocupare permanenti a conducerii partidului nostru pentru valorifi- carea a dou resurse naturale ce au o importanti pondere in cadrul econo- miei noastre: apa si pimintul Trebuie subliniate, in acest sens, citeva directii de dezvoltare a lucréri- lor de imbundt&tiri funciare in cadrul planului cincinal 1981—1985 si in perspectiva urmatoare. Irigafiile se vor extinde pe o suprafati de 600 900 ha, astfel ca pind Ja finele anului 1985 suprafata total amenajata pentru irigatii si ajungi Ia 2900000 ha. Deseciirile vor ameliora o noua suprafata de 940.000 ha si in acest mod la sfirsitul acestui cincinal va fi protejati impotriva excesului de umi- ditate o suprafati totali de aproximatiy 3600000 hectare. Combaterea eroziniii solulii se va dezvolta pe noi suprafete in panti, insumind.950 000 hectare, astfel ca la finele anului 1985 si fie amelio- rat& antierozional o suprafati de cirea 3000000 hectare. Amenajarea suprafetelor menfionate, precum si cele care vor fi inscrise in urmAtoarele planuri cincinale, reprezinta volume de lucriri (terasamente, refele de conducte, betoane, statii de pompare si altele) de o amploare deosebiti, ilRealizarea volumelor de constructii si montaje mentionate trebuic rea- lizat&, conform directivelor de partid si de stat, la parametri tehnici si economici superiori: — termene de execufie cit mai reduse, pentru darea in functiune rapid& a. investitiilor; — consumuri minime de materiale mult solicitate in economia national si energointensive (ciment, metale, lemn, energie etc.); — productivitafi sporite de la o etapi la alta, atft 1a masini si utilaje, cit si la forta de muncd; — cheltuieli de investitii cit mai reduse pe unitatea de produs si in ansamblu pe obiect. La inceputul anului 1981, in cadrul Sedintei de Iucru pe probleme de agriculturd de la Brasov, precum si in cuvintarea rostit’ la Congresul al II-lea al consiliilor de conducere ale unit&tilor agricole socialiste, al intregii tara- nimi, al consiliilor oamenilor muncii din industria alimentara, silviculturA si gospodirirea apelor, tovarigul Nicolae Ceausescu, secretarul general al partidului, a dat indicatii valoroase referitoare la utilizarea mate- rialelor locale in lucririle de imbunititiri funciare si de construcfii agrozoo- tehnice. Aceste directive pot fi concretizate in procesul de realizare a lucririlor de imbun&titiri funciare prin aplicarea unor procedee tehnologice moderne, precum si prin cunoasterea si aprofundarea principalelor directii, care au 0 influent hotiritoare: — cresterea gradului de mecanizare a tuturor lucririlor; — mirirea indicilor de industrializare a proceselor de executie, prin utilizarea pe scar larg’ a tipizirilor in proiectare; — cunoasterea amanun{it’ a fazelor si operafiilor tehnologice, in ve- derea elaboririi de scheme tehnologice optimizate, specifice fiecarei lucriri ; — modernizarea tipurilor actuale de masini si utilaje pentru realizarea unor parametri cit mai economici, urmirindw-se in principal universalizarea unor tipuri si specializarea altora; — modernizarea metodelor de conducere a proceselor de productie, prin utilizarea pe scar& mai largi a sistemelor de programare si decizie: metoda drumului critic, programarea liniari, teoria firelor de’ asteptare, teoria stocurilor etc. Pentru a putea realiza lucririle de imbunatatiri funciare, care in etapa actuala sint proiectate pe solu{ii moderne, cu caracter complex si cu un grad de tehnicitate ridicat, este necesar si se efectueze in prealabil un important volum de studii si informatii cu privire la resursele materiale, mijloacele de productie, sistemele de masini cu care se vor executa obiectivele in termenele previzute fn graficele de productie, rebuie subliniat faptul ci in ultimele dowd decenii industria noastra socialist a inregistrat 0 serie de progrese remarcabile, afirmate si pe plan mondial, realizind aproape toat’ gama de masini si utilaje de constructii necesari pentru executarea lucrarilor de imbunatatiri funciare, Astfel, intreprinderea Progresul—Braila realizeazi tipuri variate de excavatoare, compresoare, echipamente de buldozere. intreprinderea Nicolina—Iasi fabrici numeroase tipuri de screpere, autoscrepere, compactoare, centrale de beton, masini si utilaje pentru mixturi asfaltice, intreprinderea ,,Steaua Rogie" executa variate tipuri de betoniere, iar intreprinderea de autocami- oane ,Steagul Rosu" Brasov realizeazi o gama larg de mijloace de transport: 12 La toate aceste realiziri de mare prestigiu trebuie asociat& experienta acumulata fn ultimele doua decenii de unititile de executie de imbunatatiri funciare, respectiv trusturile de constructii pentru imbundtitiri funciare, care folosesc cele mai moderne procedee tehnologice si realizeazi lucriri de calitate superioara. Rolul acestui manual este de a pune la indemina studentilor, precum si a specialistilor din productie, principalele cunostinte necesare pentru folosirea eficient& a masinilor terasiere si de constructii, astfel incit lucririle de imbu- natifiri funciare si de constructii agrozootehnice si se realizeze pe baza unor tehnologii moderne, in conditii economice. 1.2. INDICI TEHNICI $1 ECONOMIC! Al MASINILOR DE CONSTRUCTII $I DE EXECUTARE A LUCRARILOR DE IMBUNATATIRI FUNCIARE in procesul de executare mecanizata a lucririlor de imbunitatiri funciare se urmireste realizarea unor obiective majore, ca: scurtarea termenelor de executie; exploatarea in conditii optime a masinilor si utilajelor ; sporirea calitatii lucrarilor; micsorarea consumurilor specifice de materiale cu pondere importanta fn economia nationali; reducerea costurilor de investitii a lu- crarilor de imbunatatiri funciare. Alegerea masinilor de constructii se face in baza unor criterii tehnice si economice care se analizeazi in concordanti cu caracteristicile dimen- sionale, geotehnicc, hidrotehnice si orografice ale lucririlor ce urmeazi a fi executate 1.2.1. PRODUCTIVITATEA MUNCII Productivitatea muncii reprezinté eficienfa cu care se consuma munca omeneasca in procesul de producfie. Ea se poate exprima in doua moduri : a) prin cantitatea de produse, de o anumita calitate si complexi- late, obfinute intr-o unitate de timp (de exemplu, buc. pe ord) ; ,P) prin consumul de munca pe unitatea de produs (de exemplu, h/m’), Cresterea productivitafii muncii constituie 0 lege care stabileste raporturile cauzale intre dezvoltarea fortelor de productie si eficienta cu care este consumata munca sociala. Productivitatea muncii poate creste prin aplicarea consecventaé a realiz&rilor stiinjei si tehnicii moderne, prin economisirea muncii vii (respectiv prin sporirea cantitatii de bunuri obfinute cu acelasi consum de timp de munca), prin economisirea muncii materializate (reducerea consumurilor de materi prime, materiale si combustibil, a cotei de amortizare a utilajelor, care revin pe unitatea de produs), mai buna organizare a productiei si muncii Cresterea cantit&tii si calita timpului necesar fabricarii bunurilor produse, ca si reducerea nei unifafi de produs reprezintd o cerinf& esentiali a progresului farii noastre. De aceea, in planurile de stat anuale, cincinale si de perspectiva sint prevazute de fiecare data sarcini precise de sporire a productivitatii muncii pentru toate sectoa- rele productiei materiale. 13Factorii care influenfeazi asupra nivelului productivitatii muncii se pot grupa in doua categori i) factori generali, care actionea: 2) factori specific’, care actioneaz: de productie. Dintre factorii generali se pot enumera: dezvoltarca si perfectionarea mijloacelor de productie, gradul de mecanizare si automatizare a productiei nivelul de calificare si experienfi a forfei de saunci, adincirea diviziunii sociale a muncii, conditiile naturale ete. Ca factori specific’ m economia socialist se includ: influenta stimula torie a relatiilor de procuctie socialiste, dezvoltarea proportional a economiei nationale, stimulente sociale si materiale etc. Ca urmare a cercetirii factorilor enumerati rezulti chile de crestere a productivititii muncii, in etapa actuali, in fara noastra, care se pot siste- matiza astfel: — introducerea progresuiui_tehnic; ridicarca nivelului tehnic si cultural al executantilor, creste lor; - organizarea stiintifici a productiei si a muncii la nivelul fie fi economiice; — cointeresarea_morali si material. in munci; — intarirea ordinii si disciplinei tn intreaga activitate economica; — intrecerea socialista. in toate orinduirile sociale ; numai in conditiile anumiter relatii 1.2.2. CAPACITAJILE DE PRODUCTIE SAU PRODUCTIVITATILE MASINILOR $I UTILAJELOR in aprecierea calitatii masinilor principalul indicator il constituie capa citatea de productie sau productivitatea masini, care reprezint% cantitatea de lucriri executate tn condifiile date, in unitatea de timp. Clasificarea capacititilor de productie sau a productivitatii este urmi- toarea: productivitatea teoretici, tehnicd si de exploatare. Productivitatea teoretic’ reprezinté cantitatea executati tmtz-o ori de functionare continu a masinii, in conditii optime, cu incircatur’ maxima, serviti de un personal bine pregitit. Masinile de constructii se impart in dow mari categorii, in raport de modul lor de lucru: masini cu actiune continua; masini cu actiune ciclica, Productivitatea teoretici pentru masini cu actiune continua se calculeaz’ cu relatia: Py = 3600 +Gu+Va+ Ly (m/h) in care: Gy este grosimea stratului de pimint tiiat, in m; L,— litimea de lucru a utilajului, in m; 7’ — viteza de deplasare a maginii, in m/s. Productivitatea teoreticii la masinile cu actiune ciclicd este dati de relatia 3.600-9+ Ky Ka Te Be (m*/h) unde: q este capacitatea ge_metrici a cupei, m®; K, — coeficientul de umple- re al cupei = 0,8 — 1,2; Ky — coeficient de afinare, raportul intre volumul incorporat in ramblew si volumul in stare natural 1,1—14.; Ty = 4 + 14 + lab fyb... + ty —durata ciclului in secunde (de exemplu, Ia screper- timp de incircare, transport gi desctircare); P,,, valoarea medie in m3/h (se inscrie fn cartea tehnick a masinii), Productivitatea tehnic& reprezint& cantitatea realizat’ fntr-o ori de func- tionare continua, in conditii de lucru medii, cu wzura medie a masini, cu © organizare optima a santierului, servirea masini efectuindu-se de mecanici cu buna calificare. Productivitatea tehnici (P,,) pentru masinile cu actiune continua se calculeaz cu relatia: Py = hyp+ Ky hy Py (m/h) in care: hy este coeficientul de pierdere a pimintului la incircare, 0,88—0,94; kn — coeficient de utilizare a puterii motorului, 0,9 — 0,95; k, — coefici- ent de diminuare a vitezei de deplasere a masinii 0,7 — 0,9, In medie Py, = 0,65 Py Productivitatea tehnicd pentru masinile cu actiune cicli “Py = K+ Py (mh) in care: K,, este un coeficient reprezentind raportul intre durata teoreticx si veal a ciclului in condifii date; K,, = 0,73 — 0,85. Productivitatea de exploatare rezulti din multiplicarea productivit&tii tehnice cu un coeficient de folosire a timpului, care este subunitar. Coefil entul fine seama de intreruperile cu caracter tehnico-constructiv, tetmologic, meteorologic, de conditiile reale de lucru si de categoria medie 4 muncitori- lor. Productivitatea de exploatare este fundamentata pe rezultatele medii pe parcul de masini. Se calculeazit: orar, pe schimb si anual. Productivitatea de exploatare orard se calculeaz’ cu relatia: Pez = Py + Ky (mh) unde: K, este un coeficient de folosire a timpului, cu valoarea medie 0,7 — —0,9. Productivitatea de exploatare pe schimb se calculeazi, prin multiplicare cu numirul mediu de ore de Iucru efective, pe schimb, respectiv 6,57 ore. Productivitatea de exploatare anualit se calculeazi cu relatia: Per = Poss sch. Maan * Kp, (man) in care: mj este numirul de schimburi anual — 200 — 300 sch/an; Kp — coeficientul anual de folosire a timpului, care variazi de la o masini Ia alta si are valori de 0,65—0,75. ez 1.2.3. REGIMUL ANUAL DE LUCRU AL MASINILOR Prin regim de lucru al masinilor se injelege repartizarea timpului calen- daristic pe perioade, in decursul cirora masina executi functiile sale princi- pale sau tnregistreazi intreruperi din diferite cauze. 15Calculul regimului de lucru zilnic si pe schimburi al masinilor. Normele din fara noastra, referitoare la folosirea masinilor de constructii, prevad c durata unui schimb de lucru si fie, in etapa actual, de 8 ore. fn tabelul 1.1 se prezint& un calcul de repartizare a timpului zilnic (24 ore) pentru o masina, in raport de numirul schimburilor utilizate. Tabelul 1.1 Repartizarea timpului zilnic (24 ore) pentru 0 masina in raport de numérul schimburilor utilizate ‘Fimpul wtilizat in ore Modul de utilizaro a aaa timpului : r fe tre Pe un schimb | schimburi schimbuti | Timp efectiy de Iucru 7 ey 21 Timp rezervat pentru intrefinere si alimentare 1 2 3 Timp nelucrativ 16 8 = Total ore zilnic 24 | 24 24 La principalele categorii de masini terasiere s-a determinat, pe baz sta- tistici, timpul efectiv de lucru, pe schimburi, care se prezint& in tabelul 1.2 pentru excavatoare si in tabelul 1.3 pentru screpere si buldozere. Tabelul 1.2 Repartizarea timpului de lucru zilnic al excavatoarelor (pe baza unor calcule statistice) Folosirea timpalui in cazul utilizisii_ | Polosirea timpulut, in cazul depozitiri tmijloacelor de transport ‘pamintolui ia. cavaliere Modul de utitizare | Ore ’ timpulal % |——_—_ 1 schimb |2 schimburi| 3 schimburi| 1 schimb | 2 sekimburi] 3 schimburi Timp efectiv de Tucru Ore] 6,5 12,5 18,1 Taf 13,7 20,4 % | 812 B 15,5 88,8 85,6 85 ‘Timp necesar pen- tru intretineri teh- nice, predarea si primirea schimbu- lui, alimentare, mici revizii Ore} 0,9 2,3 3,6 0,9 2,3 36 % 12 14,5 15 112 14.4 5 intreruperi din cau- ze tehnologice si organizatorice Ore} 0,6 12 2,3 ES = = % 1,6 7 9,5 - = = Total timp zilnic Ore | 8 16 24 8 16 24 16 Tabelul 1.3 Repartizarea timpului de Iucru al screperelor si buldozerelor (pe baza unor calcule statistice) | Folosirea timpului de lueru | Modul de utilizare a. timpului Ore % 1 schimb | 2 sehimburi Timp efectiv de Iueru Ore 68 13,2 % 85 82,5 Timp necesar pentru intretineri tehnice, predarea- primirea schimbului, alimentare, mici revizii Ore 0,7 19 % 8,7 119 intreruperi din cauze tehnologice si organizatorice Ore 05 0,9 in % 63 5.6 Total timp zilnic Ore 8 16 Din datele prezentate in tabelele 1.2 si 1.3 rezult& ci timpul efectiv de lucru Ia principalele masini terasiere variazi intre 75% si 89%, respectiv se realizeazii un coeficient de folosire a timpului zilnic, K,, de 0,75 la 0,89. Elementele regimului anual de lucru al masinilor de construct Elementele regimului anual de lucru al masinii se impart in dou’ grupe: functionarea in sarcini a maginii si tntreruperile in timpul lucrului. Funcfionarea tn sarciné constituie perioada afectat& direct pentru execu- tarea excavatiilor, inclusiv intreruperile de ordin tehnologic, care au loc in timpul schimbului de lucru, respectiv transportul maginii de la un front de lucru la altul, curifirea cupei, schimbarea mijlocului de transport etc. Inireruperile im timpul Iucrului stint reprezentate de opririle datorate stiri tehnice a maginii, denumite si intreruperi tehnice, cele provocate de conditiile meteorologice, denumite {ntreruperi meteorologice, precum si cele survenite ca urmare a conditiilor organizatorice de lucru pe santier, ca: lips& de carburanti sau lubrifianfi, lipsa frontului de lucru sau gabaritaj, lipsi de mecanic gi altele, cunoscute sub denumirea de intreruperi organi- zatorice. Num&rul de zile efective de lucru al unei masini din parcul inventar se stabileste prin diferenta dintre timpul calendaristic anual, 365 zile, si totalul intreruperilor, calculat in zile intregi. Tinind seama de calculele statistice efectuate, rezultatul zilelor lucri- toare, in medie pe an variaza astfel: — pentru excavatoare cu capacitatea cupei de 0,5—2 m! intre 225 si 248 zile, care inmultite cu dow’ schimburi conduc la 450, respectiv 496 schimburi minimum; in cazul cind se lucreaz& in trei schimburi se poate ajunge la 675 pind la 750 schimburi pe an; — pentru screpere si autoscrepere, cu capacitatea cupei de 3 la 8 m5, nu- mérul zilelor lucritoare este in medie de 211 la 218, care multiplicate cu doua schimburi conduc la un total de 422, respectiv 436 schimburi pe an; — pentru buldozere cu puteri de 65—250 CP numarul mediu de zile lucr&toare este de 241 si prin Incrul in dow schimburi se ajunge la 482 schim- buri pe an; — pentru gredere si autogredere mijlocii si grele numarul de zile efectiv lucratoare variaz4 de la 255 la 260 zile si in doua schimburi se ajunge la 510, respectiv la_520 schimburi pe an. ee ongSchema utilizirii timpului anual de functionare a masinilor se prezint& in figura 1.1. Perioada calendaristicé anualé - 365 zile Lt 213 Periodda de exploatare ae noe or ee Perioada de lucru Perioda de 8 | 9 | | werw efectiv Fig. 1.1. Schema utilizérii timpului anual al masinilor de constructii. 1.2.4. INDIC] TEHNIC] $1 ECONOMIC] DE ANALIZA A LUCRARILOR DE CONSTRUCTII PENTRU IMBUNATATIRI FUNCIARE Consumul specific de energie al masini, N Ny » (Iew/m’) Pus in care, N este puterea nominal a motorului sau a motoarelor (in CP sau Kw); P,,— productivitatea de exploatare a masinii (m°/h). Consumul specific de metal al masinii, n=, thei G, unde G este greutatea maginii, in kg. Productivitatea muncii realizaid de personalul mecanic, Pez Ny, Py = » (m/om) Nw fiind numirul de mecanici care servesc magina. Consumul de forfd de muncé, Ft (om/1 000 m3} Pas (om/ ) Cosiul unei unititi de productie, Gi 7 c | (lei/ms Pi it /m?) _in care: Cy, este chiria si cheltuielile de exploatare ale masini pe perioada respectiva (ori, schimb). Costul pentru completul de masini, Cyt + Cotte + P L Cin, Com = > (lei/m*) 18 unde: C,, Cs, C, reprezinti chiria ficcirui tip de masini pe perioada respec- tiv, inclusiv cheltuielile de exploatare, in lei; n,, Ny, 1g — numirul de masini din ficcare tip care formeazi completul. Indicele de apreciere a gradului de prefabricare utili de constructii se poate exprima prin urmitoarele raporturi: at intr-o unitate Costul prefabricatelor : nifabricate + prefabricate ’ Costul total materiale + s 2, Volumut beton sim plu + armat profabricat , i Volumil total de beton : 3, Yolumul forlei de must cliberata prin utilisarca prefabricatului = Volumut total al fortei de c Greutatea pic fabricate Greutatea totald a obiecte: lor de construcfii Cel de-al doilea raport, exprimind volumele, este cel mai concludent. Ca indici de mecanizare privind gradul de folosire a utilajelor se folosesc: Indici care caracterizeard mérimen parcului de masini si structura lui: — parc inventar—totalitatea masinilor din parcul intreprinderii; nu fac parte cele inchiriate de alte intreprinderi; — pare activ—masinile in stare de utilizare (pe santiere sau in baze ) in afara celor in reparatii curente, mijlocii si capitale, care sint imobilizate > 24 ore; — pare in exploatare—masinile in stare de exploatare 7 la terti; — pare inactiv —masinile in conservare, rezervi, defecte sau care asteapti reparatii. Indicele de activ santiere sau are a parcului inventar se determi relafia: numérul utilajelor din parcul activ Lp, = rae = aumadrul wlilajelor din parcul inventar Indicele de mecanizare a lucrarilor: Qn In = +100 (%) Q unde: Q,, este volumul de lucrari mecanizate; Q, — volumul total de lu- crari. Indicele de wlilizare a mijloacelor fixe: valoarea producfici realizate anual 7 l "~ Galoarea mijloacelor fixe din dolare1.3, CLASIFICAREA MASINILOR DE CONSTRUCTII Masinile si utilajele de constructii pot fi folosite in executarea diferi- telor categorii de lucrari: terasamente, betoane, cAptuseli, fundatii speciale, intretinerea retelelor de canale si conducte ingropate etc. in raport de aceste destinatii, masinile si utilajele de constructii se pot clasifica astfel: — masini si utilaje terasiere, care se folosesc pentru executarea terasa- mentelor, pentru lucririle pregiititoare necesare a se realiza anticipat sau pentru exploatarea si intretinerea sistemelor; — masini si utilaje de constructii, care in principal se folosesc la execu- tarea tuturor celorlalte categorii de’ lucrari. 1.3.1. MASINI SI UTILAJE TERASIERE Masinile si utilajele terasiere se clasific& in: Masini pentru pregétirea terenului: defrigoare, doboritoare de arbori, scotaitoare de rid&cina; scarificatoare; buldozere, gredere. Masini pentru executarea santurilor si canalelor mici: pluguri de canale; freze. Masini pentru excavarea pamintului si punerea lui in terasamente-deblee- ramblee-semiramblee-senideblee: excavatoare cu o cupi, cu mai multe cupe; screpere tractate, autoscrepere ; buldozere. ‘Masini pentru transportul pdmintului: autocamioane si autobasculante ; remorci-basculante; tractoare ; dumpere; benzi transportoare. Masini pentru compactare: cu actiune statici-cilindri, tivilugi; cu acti- une dinamici-plici actionate de draglini, maiuri-broasci; cu actiune vi- bratorie-vibratoare; cu actiune mixta-staticd + vibratorie-cilindri vibra- tori, tivalugi vibratori. Masini pentru hidromecani hidromonitoare. Masini speciale pentru refeaua interioaré: gredere, autogredere; nivela- toare; PDC — utilaje pentru executarea brazdelor, fisiilor si straturilor de udare. Masini pentru tntretinerea canalelor, digurilor si barajelor: pentru curiti- rea de vegetatie-cositori; pentru curiitirea de aluviuni-echipamente pe exca- vatoare pe tractoare gi universale; pentru nivelare-nivelatoare. we: pompe de nimol; drigi plutitoare ; 1.3.2, MASINI $I UTILAJE DE CONSTRUCTII Masini de tnctrcare-descdrcare: masini cu actionare in plan orizontal; masini cu actionare in plan vertical. Masini pentru extragerea si prelucrarea pietrei si a agregatelor: masini gi utilaje pentru extragerea pietrei din carieri; masini pentru concasarea si sortarea pietrei; masini pentru extragerea balastului si a nisipului; ma- sini pentru sortarea balastului si nisipului. Masini de transport: transportul normal cu utilaje; transportul pe chi ferate normale si inguste; transportul cu autovehicule basculante si caro- sate; transportul cu remorci speciale; transportul cu tractoare si remorci. 20 Masini pentru prepararea, transportul, turnarea si vibrarea betonului: tipuri de betoniere; tipuri si scheme pentru statii de betoane; mijloace de transport auto pentru betoane ; transportul betonului cu pompe si pneumatic; utilaje pentru tumarea betonului; masini si utilaje pentru vibrarea betonu- ui. Masini pentru executarea impermeabilizarilor: masini complexe pentru c&ptuseli rigide din beton; masini complexe pentru ciptuseli bituminoase; masini si utilaje pentru tratarea rosturilor si pentru etanseizarea ciptu- selilor. Masini si utilaje pentru baterea si scoaterea pilofilor si palplanselor: tipuri de sonete manuale si semimecanice; tipuri de sonete actionate meca~ nic; vibrosonete. Masini si utilaje pentru executarea peretilor ctansi torul Bena F; masina Solétanche. Masini si atilaje pentru executarca fundaftilor speciale: pompe de epuis- ment; filtre aciculare; campane de aer comprimat; compresoare; grupuri electrogene. masini Else si excava-CAPITOLUL 2 CONDITI| GENERALE DE EXECUTARE A TERASAMENTELOR 2.1. PROCESUL SAPARII PAMINTULUI 2.4.4, PROPRIETATILE GENERALE ALE PAMINTURILOR CARE INFLUENTEAZA PROCESUL DE SAPARE Cele mai importanie proprieti{i ale pimfnturilor care influenfeazd procesul s&pirii sint: compozitia granulometrici, greutatea volumetrica, voeziunea, aderenta, frecirile interioare, umiditatea, plasticitatea si affnarea. Problema compozifiei granulometrice a piminturilor este cunoscuti de Ja cursul de Geotehni GCrewtalea volumelricd y, este greutatea unui m? de pimint in stare natu- ral, Pentru piminturi obignuite y, = 1,1—2,0 t/m®, tar pentru piminturi Stincoase ‘fp = 2,0—3,0 t/m®. Greutatea volumetric are o mare influenta asupra rezistenfei la ‘spare si asupra lucrului mecanie necesar pentru §ncarcarea pamintului s&pat. Cocviuiea molecularé influenteaz’, de asemenea rezistenta la taiere. In legituri cu plasticilatca, paminturile plastice asigura o buna umplere a cupei, insi ingreuiazi descircarea acesteta. “finarea este proprietatea piminturilor de a-si méri_volumul prin si- pare, Afinarea se misoari prin coeficientul de afinare Ka, care reprezinta Taportul intre volumul pimintului sipat si volumul pe care acesta il ocupa fafetare natural, Pentra piminturile din categoria 1—VI, K, are, in medie, urmatoarele valori: 1, 12; 1,20; 1,25; 1,29; 1,33; 1,45. “Frocirile interioare se masoar’ prin cocficientul de frecare ¢, Frecarea interioart asigura stabilitatea pimintului, care a pierdut proprietatea de coeziune datoriti fie afinivii, fie uscrii sau maririt umid: ‘Asigurarea stabilitatii taluzurilor la diguri, baraje si canale se reali- veaz’ daca inclinarea acestora are valori mai mari decft gradul de inclinare hataralé a taluzului diferitelor paminturi, prezentat in tabelul 2.1. Tabelul 2.1 inclinarea naturalé a taluzului diferitelor piminturi Starea Nisip pietris | Arai | argits | Stratus | Tusba raters [ferunt | atitoen | Mare nisipoast, vvogetale ‘Uscat 2,15 | 1,95 1,75 | 120 0,80 1,00 1,20 1,20 Umed 175 | 1,42 160 } 1,20 1,20 1,42 1,42 215 Ua 2,75 | 2.15 195 | 1,42 142 3,75 215 3,75 22 Saparea paminturilor se face cu magini sau cu utilaje terasiere, al caror organ activ poate avea forme diferite si poate fi asezat in diferite pozifii fata de directia traiectoriei de sapare (fig. 2.1). i Saparea se poate efectua in trei moduri: blocat, semiliber si liber (fig. 2.2.). ‘ "LL SPO D wazal. c Fig. 2.2. Diferite posibili- ‘8pi de spare a brazdei semiliber; Fig. 2.1, Diferite forme de organe de sipare. Procesul de spare se fncepe prin pitrunderea organului activ in pimint, producindu-se o deformatie, care conduce la desprinderea brazdei. In raport Ge natura si starea pimintului, brazda spat’ poate avea diferite forme. ‘Astfel, n cazul pim{nturilor tari, de umiditate mijlocie sau uscate, fenome- nul sApirii incepe cu aparitia crapXturilor si continua cu desprinderea unor bucati separate (fig. 2.3, a, ). La paminturile plastice umede, brazda ia forma unei benzi continue (fig. 2.3, ¢), iar la pminturile slab coezive (nisi- poase) are loc 0 deformare si 0 aglomerare a brazdei in fata organului de si- pare (fig. 2.3, d). Fig. 2.3. Caracteristicile deformafiilor diferitelor p&minturi la thiere: ‘a — tHierea plmlaturilor nisipoase cu eufite de forme clementare; b — migcarca generalé de thiores antes 8 ¢~ Gierea nisipurilor uscate;d — tlerea plminturilor coezive; e — tdierea pAminturilor coezive care to gtsece fa staro de plasticitate; 7 — tSiorea paminturilor coezive tn stare useat’, 23Forma organulwi activ de skpare poate fi: cupa, cu muchie tAietoare si eventual cu dinti, la excavatoare si screpere; lamA, dotata la partea infer oar cu unul sau mai multe cufite t&ietoare, la buldozere, gredere si auto- gredere; disc, la grederul-elevator si la unele freze; dinti, la scarificatoare ; plug —la plugul de canale. Forma constructiva, dimensiunile si pozitia organului de sipare influen- feazi, de asemenea, rezistentele care apar in timpul sipirii. Caracteristicile deformérii paminiului a t&iere depind de felurile pimin- turilor, de gradul lor de compactare si de umiditatea lor (fig, 2.4). Rezistenja pamintului la tdiere se poate calcula cu relatia Ini V. P. Goriacichin: We = Ree, % kot TS ea i | | + 200 = ! ' fia Tisip argrias, i tm_| Q0568 88 ] a 5996; 2b; 3b) by Sby Influenfa diferifilor factor asupra rezistenfei la tiere a pimintului: influonta umiditati (7 — nisip; 2 — nisip argilos; 3 — sol argtlo-nisipos; 4 — sot argilos); 2 unghiului de — iniluenta vitezei de tdiere; d —influenta distanfet fntre dinfit cupet ea cu dinti); e+, fh — procece do ttiere ou distanfe diferite intre ralelogranmul rezistenfei la there a pimaintulul; @, — distanga dintre dinfiy 6; — lafimea dintell ji — schema unui dintes 24 unde: © este suprafata sectiunii pamin- sees 2 @ G(kat/om?) tului iat, in cm? sau in m?; R,— — § Ss" rezistenta specific’ la tXiere, optima, 8 ot 1 in kgf/cm? sau in kgf/m?. 5 i Valoarea lui R, se stabileste prin 2 Leu incerciri cu ajutorul dinamometrului. 205 Influenta pe care o prezinti procentul Be de umiditate al pimintului asupra mi- 8 — : rimii rezistentei la tdiere se vede in © 0 qo" 20" 30? OW Ys Umiditatea graficul din figura 2.5; influenta este cu atit mai mare cu cit pimintul este mai Fig. 2.5. Corelatia intre rezistenta Ia coeziv, forfecare pentru dou’ categorii de Unghiul de idiere al pamintului, minturi dupi cum rezulti din grafic, are o in- fluent redusi. Experientele au ardtat c& pentru piminturi necoezive, un- ghiul optim de intre 30 si 46°. Un rol important in micsorarea rezistentei la t&iere revine dintilor, dar numai pentru paminturile coezive, unde acestia joac& un rol de scarificator. Pentru paminturile necoezive, nu mai sint necesari dinti. O influen{& important o are distanta intre dinfi. Pe masura ce distanta intre dinfi este mai mic&, organul tAietor joaci rolul de lam’ contin Dupa date experitnentale, rezistenta la tiiére a pimintului poate scidea cu 40%, printr-o rational& distributie a dintilor. Viteza optima de tnaintare la t&iere a piminturilor variazi intre 0,5 si 1,5 m/s. Spre exemplu, dac& viteza crete de la 0,4 m/s la 2 m/s, rezistenfa Ja taiere creste cu 3—6%. In cazul frezei, unde viteza de t&iere este de 8— —10 m/s, rezistenta de tAiere creste de 2—3 ori. Rezistentele specifice la t&iere (R,) a piminturilor, pentru viteza de iere de 1,0—1,5 m/s, sint urmitoarele : ere variazA intre 18 si 23°, iar pentru paminturi coezive, — nisipo-argilos, slab argilos .... 2... . . 0,3—0,5; — argilo-nisipos, argile usoare, umede si scarificate——o3y eye e010 — argilo-nisipos, argile mijlocii sau grele Scorticstes roe. - 2,0—3,0. aturi prin vibratii contribuie la micso- — argile grele Organele active care executi siip rarea rezistentei la tiiere. 2.1.2. INFLUENTA COMPRESIBILITATIL $f REZISTENTEI LA TAIERE A PAMINTURILOR ASUPRA TEHNOLOGIE! DE EXECUTIE A LUCRARILOR Compresibilitatea reprezint% proprietatea piminturilor de a se deforma sub solicitarile de compresiune. Prin aceste deformatii are loc 0 micsorare a volumului si o crestere a compactititii, respectiv a indestrii. Apa nu produce deformatii, ea fiind practic incompresibild. In schimb pentru ca particulele minerale si se deplaseze unele in raport cu altele, o par te din apa legat se transforma fn apt liber’ si apoi este eliminata din pa- mint. 25Compresibilitatea paminturilor se determina in laborator cu un aparat, edometru, care misoara deformatia, respectiv tasarea specifici a probei de pamint. Tasarea specifici sub presiunea de p = 2 kgf/cm? se noteazi cu a, si se exprim& in % sau in cm/m. Valoarea p = 2 kgf/cm? s-a ales pentru ca, de regula, presiunea pe teren data de fundatiile constructiilor hidrotehnice este in jurul acestei valori. In raport de valorile lui cp, paminturile se consider’: slab compresibile, p< 2 cm/m; compresibile s, = 2— 6 cm/m; puternic compresibile e, > 6 cm/m, e, reprezentind adincimea de tasare a pimintului. Loessul si paminturile loessoide ocupi circa 18% din teritoriul farii si aproape toate teritoriile irigate din sudul si estul tril. Din punct de vedere granulomeitric, loessul este un pimint pr&fos, ciruia i se atribuie de cele mai multe ori o origine eolian’. fn stare natural loessul are o porozitate deosebit de ridicata, reflectind o structuri afinati. De regula, loessul are umiditati reduse. Datoriti prezentei unor agenti de cimentare, desi este afinat, are 0 rezistent& ridicat&. Acestea ii confer’ proprietatea de a se mentine in talu- guri verticale, pe inaltimi mari. Proprietatea caracteristicA loessului este sensibilitatea la umezire. In contact cu apa sau numai prin cresterea umidit&tii, apare ca o form’ specifica a compresibilitatii — tasarea prin umezire. in tehnologia de executie a terasamentelor, tasarea piminturilor se ia in consideratie la calculul dimensiunilor rambleelor si la calculul balantei de miscare a terasamentelor. Dimensiunile calculate geometric ale rambleelor vor fi suplimentate cu mirimile tasirilor rezultate din calculul coeficienti- lor de tasare, care sint prezentati in tabelul 2.2. Coeficientii de tasare au fost calculati in raport de proprietitile fizico- mecanice ale pim/inturilor. Tabelul 2.2 Valoarea coeficienfilor de tasare ai piminturilor | Coeficienti de tasare Categoria de em aracteristicile pimlaturiloe tegori Talia Ri Ccaracteristictle pimtaturil an] b |a@n| Son 108 | 1,17 | 1,01 | 1,03 | 1Nisip, nisip lutos I 1,20 | 1,30 | 1,03 | 1,04 | Paminturi vegetale nisipo-lutoase tn 1,14] 1,28 | 102 |{1,05 | Argilo-nisipos usor si loessoid, loess umed afinat, pimint vegetal compact cu ridicini de iarba, pamint de umplutur’ compactat ou amestec de piatré spart& sau prundig, Iuto- nisipos sau amestec de piatr spart& si resturi vegetale Ww 1,24 | 1,30 | 1,04| 1,07 | Agila gras& si moale, argild nisipoasi: grea, loess uscat, argild nisipoasti cu piatré spart& Iv 1,26 | 1,32 | 1,06 |°1,09 | Argil& grea contractili, argilé nisipoas& cu amestec de piatri sparté si bolovani, argilé sistoas&, prundig de ria 26 Tasarea initial se manifesta in primul an dup’ executarea terasamente- Jor, in timp ce tasarea remanent incepe din al doilea an, dupa stabilizarea terasamentului si are, practic, 0 durati nelimitat’. in legitura ‘cu terenurile loessoide tehnologiile de executie au un carac- ter special, utilizindu-se in multe cazuri inundirile prealabile, ca mijloc de producere a deformatiilor, inainte de darea in exploatare a Iucririlor. 2.1.3. REZISTENTELE LA TAIERE $I FACTORII CARE INFLUENTEAZA VALOAREA LOR in timpul s&parii, pimintul opune o rezistenti R, (fi : Aparii, existent R, (fig.2.6) fi descompust dup dout directii: SRA a ape eee — dup directia traiectoriei de sipare, Ry; — dup directia perpendicular’ pe traiectoria de sipare, Ry. Fig. 2.6, Rezistenta la sipare la dintii cupei. % Componenta R,, poartd denumirea de revisten{a de sépare iar componenta ; on Teprenint reactiunea normal a terenului. Pentru cazul general, rezis- enta de sdpare este determinaté de mai multe componente si anume: — rezistenta de thiere a pimintului, Ry: — rezistenta datorita frecarii organului de sipare de teren, Ry; _ , > teaistenja datoriti deplasirii prismei de pamint din fata cutitului side deplasare a pimintului sipat in lungui sau in susul lamei sau in interio- tul cupei, A Deci Br Ry, Ry + Rp + Ry. Pentru cupele excavatoarelor relatia se poate scrie astfel : Ry = Roo + aN + e' (1 + Gr) q+ Ku, unde: R, este rezistenta specifica la taiere a pimintului, exprimata in kgt/ [em*; valorile acestor rezistente pentru excavatoare gi screpere sint prezen- tate in tabelul 2.3; 0 si c— litimea, respectiv grosimea brazdei sipate, in cm; N — forta de apisare exercitati de cup asupra terenului, in kgf; wu, — — coeficientul de frecare dintre cupa si teren; g — capacitatea cupei exca- vatorului, m®; g,,— volumul prismei de tirire, in procente din g; Ky, — — coeficientul de umplere al cupei; e’ — coeficientul care fine seama de fre- cirile determinate de tirirea prismei de pimint din fata cupei si de pitrunde- rea brazdei de pimint in cupa, in kef/m’, Rexistenta specifict la tdiere (R,), notiune introdusi de N. G. Dom - brovsc hi, reprezinta raportul: % Ry z EG 27Tabelut 2.3 Rezistenfa specific la siparea piminturilor (dupa N. G. Dombrovschi) (in kgfjem*) Excavatoare Felal piminturilor Serepere cu tngurt [agin Nisip nscat 0,16~0,25 | 0,28-0,45 | 0,25—0,40 Nisip, nisip-argilos, argilo-nisipos (umed) 0,30—0,70 | 0,60—1,20 | 0,53—1,05 Argilo-nisipos, cu pietris marunt, argil usoara, Tamed = a 0,60—1,30 1,0 —1,90 | 0,95—1,80 Argili mijlocie sau grea scarificati, argilo-nisi- (los! Gumpace 1,15—1,95 | 1,60-2,60 | 1,50—2,50 “Argilé: grea 2,0 —3,0 | 2,6 -4,0 | 2,5 -3,9 Argill. grea uscat& 2,8 —3,25 | 3,10—4,20 - Piatri, natural 2,25—4,70 | 2,80—6,0 - Valorile acestei rezistente depind de: categoria pimintului, dimensiu- nile brazdei sipate, grosimea parti din organul de Iucru care exercit& stpa- rea, consiructia si pozitia organului de sapare, existenfa dintilor, viteza de sipare etc. Din punct de vedere al rezistenfelor la spare, paminturile se impart in urmitoarele categorii: — categoria I: nisipuri, nisipuri argiloase, paminturi vegetale ; — categoria a Il-a: argile nisipoase, loess umed, piminturi vegetale cu ridicini cu dimensiuni g — 30 mm, nisipuri argiloase cu pietris; : — categoria a III-a: argile mijlocii, pietrig (@ 15—40 mm) loess uscat ; — categoria a IV-a: argile grele, prundig cu fractiuni @ = 80 mm; — categoria a V-a: piminturi stincoase moi, conglomerate slabe ; — categoria a VI-a: piminturi stincoase tari, explodate. In practic’, pentru calcularea rezistentei Ry, care apare la partea thie- toare a cupelor de excavatoare, se poate utiliza relatia simplificat’ : Rp = Rebee. Rezistenfa la sipare este influenfati si de unghiul de spare 7, care are valori de la 50° la 20°. Forma cupei influenteazi, de asemenea, asupra rezistentelor la sipare, cele mai mici rezistente realizindu-se cu cupe convexe de draglin’. Rezistentele la taiere si implicit cele la spare sint influentate mult de gradul de tocire a pirtii tiietoare. 20 : La cupele excavatoarelor, in cazul tocirii dintilor la limita, rezistentele specifice la taiere cresc cu 60—70% si pot ajunge la 100%. La cutite si mu- chii taietoare continue, cresterea rezistentelor atinge 90—200%. Componenta normalé Ry se determin’ in practici, in functie de rezis- tenta Ry, cu relati Rn = 0+ Rae unde: 9 este un coeficient care depinde de gradul de tocire al cufitului cu valori: ¢ — 0,11 —0,15 — cutite ascufite, piminturi omogene; — 0,25 45 — cutite tocite, piminturi neomogene. In cazul in care organul de sipare are forma unei lame suspendate—cazul puldozerelor, grederelor si autogrederelor — in timpul siparii, in piminturi 28 coezive, brazda de pimint thiat& se ri dick fn susul lamei, iar apoi se rosto- goleste in fata acesteia, formind o prisma de material, care este deplasaté odata cu fnaintarea masinii (fig.2.7). Calculul rezistentei la sipare cu lama de buldozer sau de autogreder Ry se poate solutiona cu relatia: Fig. 2.7. Prisma de pimint din fata Ry = Rp + Wy + We + Wy, lamei spre sfirsitul s&parii. in care: Rp este reaistenta la tiiere a pimintului, in kgffem®; 1, — rezis- tenta Ja deplasare a prismei de pimint dupii directia de lucru: 1, — rezis- tenta la deplasare a prismei de pimint in lungul lamei; I, — rezistenta la deplasare a prismei de pamint in susul lamei. 2.2. CLASIFICAREA METODELOR DE EXECUTARE A TERASAMENTELOR Executarea terasamentelor se poate face prin trei categorii de metode: a) fn uscat; b) hidraulice ; c) explozive. Metodele de realizare cu mijloace mecanice in uscat permit si se execu- te: s’patura, transportul si umplutura. Cele trei operatii se pot efectua si prin mijloace hidromecanice, cu dife- renta cd pimintul se transform fatr-un fluid-namol sau noroi, care se supu~ ne legilor hidraulice. La locul de sedimentare se iau misuri speciale, pentru ca si se realizeze umplutura de calitate. Metodele cu explozivi constan in executarea unui voluma de orificii, in care se introduc cantitati limitate de exploziv, in raport de grosimea $i duri- tatea rocilor care trebuie dislocate. Alegerea uneia din metodele de executie depinde de o serie de facto insusirile fizice ale piminturilor; dimensiunile gi forma rambleului sau de- Dleului; puterea mijloacelor mecanice; existenta sau neexistenta apei, ca mijloc de executie sau prezenta apei in apropiere de suprafata solului; volu- mul de executat; costul si forta de munca necesare pentru 1 m®; energia nece- sari si existenta sau lipsa sursei de energi >; termenele de executie. tn alegerea uneia din cele trei metode principale de executie calculele tehnico-economice trebuie sé fie cele care stabilesc metoda. Metoda hidromecanici se aplici in conditiile existentei apei in canti t&ti suficiente si transportului ei cu cheltuieli limitate, precum si in cazurile cind piminturile sint slab coezive. Accast& metoda da rezultate economice atunci cind exist’ volume de terasamente concentrate pe frontul de lucru. In ultimii ani, hidromecanizarea s-a aplicat pentru siparea unor canale ma- gistrale la Dunare si pentru cariere de balast, unde s-au realizat productivi- t&ti corespunzitoare, Metoda explozivilor se aplici la lucrarile de imbunatitiri funciare mai rar, in principal pe terenuri cu roci ce trebuie dislocate (pe unele trasee la sistemele de irigatie Carasu, Rasova-Vederoasa) sau in cazul unor baraje in zone cu roci. Se utilizeazi pentru deblee, intrucit rambleele nu se pot execu- ta cu aceasti metod’. Cea mai mare utilizare o au explozivii in exploatarea carierelor de piatra, asigurind 0 inalt& productivitate. 29CAPITOLUL 3 TEHNOLOGIA DE EXECUTIE A TERASAMENTELOR CU EXCAVATOARE CU O CUPA 3.1. CLASIFICAREA EXCAVATOARELOR CU O CUPA In raport de caracteristicile tehnice, excavatoarele cu o cupi se cla: astfel: a) Dupé modul lor de acfionare: — excavatoare actionate cu motoare cu ardere interna (Diesel) ; cavatoare actionate cu motoare electrice alimentate prin cabluri de la o retea electric’ de curent alternatiy; ele sint dotate cu un singur motor electric sau cu mai multe motoare electrice, fiecare din ele actionind un me- canism ; — excavatoare actionate combinat — Diesel-electrice, la care un motor Diesel antreneaza un generator electric, de la care sint alimentate motoarele electrice de actionare a mecanismelor. b) Dupd sistemul lor asare: cavatoare pe senile (f : cavatoare pe roji cu pne eth Fig, 3.1, Excavator pe senile: 17 = satiol cabinei; 2 — motor; 3 — cabin&; d — genila} § — sigeat’; 6 — balansier; 7 — cup. 30 3852. 2 947. Za Fig. 3.2. Excavator pe rofi cu pneuri P-0,4. Pentru lucririle speciale de constructii pentru imbunatatiri funciare se folosesc $i excavatoare care circul pe c4i de rulare (cale ferata), excavatoare (dragline) pisitoare, precum si excavatoare montate pe vase plutitoare. c) Dupa sistemele de comenzi ale mecanismelor de lucru: — excavatoare cu comenzi mecanice prin cabluri: — excavatoare cu comenzi hidraulice ; — excavatoare cu comenzi combinate mecanice, hidraulice si pneuma- tice sau electrice. , d) Dupa echipamente de lucru folosite: — excavatoare cu cupa dreapti, denumite bagire sau excavatoare cu cup direct’ (fig.3.3.); CAV yr cu echipament de cup& directé: mecanism de rotafioy 5 — senile; 6 ts 7 10 — scripeti pentew ridiesrea_cupe ‘eablul pentru cidiearea sigetii; 13 — eablal pentru tragerea miuerulufy 74 — cablul pentru tidieares minerului; 75 — lan} de inchidere a fendului cupei; 76 — pepitew de comand’; 17 ~ eabind; 18 2ivorul cupel. ghidajul minerului eupel 31— excavatoare cu cupa trasd sau draglin’ (fig.3.5) ; — excavatoare cu cupi cu gheare sau graifir (fig.3.6). Primele dow’ tipuri de excavatoare au organele de Ineru (cupele) mon- tate prin brate articulate, iar la ultimele doua, organele de lucru sint sus- pendate si actionate prin cabluri. La excavatoarele denumite universale pot fi adaptate succesiv echipa- mentele de mai sus pentru s&pat si incircat pimint, precum si alte echipa- mente folosite la lucrarile de constructii: macara cu cirlig (fig.3.7), soneta (fig.3.8) sau vibrosoneti, mai pentru compactat ete. xcavator cu echipament de cupé inversi seat; 2 — braful; 3 — cepas J — stilp mar} 9'— seripe(ii palanului 6 — tijele rig SNEiul de ridicare; 9 — cablul seripete de ghida}; 17 coupe de sipare; Ry —razi de descaccare; ime de deseiscare; L— lungimea s 3.6. Excavator cu echipament graifér: wa de sigare; Hy — indltimes de descin fnetmea maxim de sipare; Z— lungimen sit ‘@— unghiul de inclinare @ sigeti 3.7. Excavator cu echipament de macara: R — raza de inolreare; H — eircare; L— lungimea sige! fnclinare 2 sigef jimea de des- ‘—unghiul de 32 . Fig. 3.8. Excavator cu echipament de sonet&: pa distanfierd a sonetel; 2 — stigeata; 3 — cablul de ridi- eablul de,manevrare;5 — cirlig de ridieare a pilotului — berbee; 7 ghidaj (Iumindrile sonetei); # — pilot. e) In raport de capacitatea geometricé a cupei: — excavatoare cu capacitate mic&, g = 0,1—1,75 m3; — excavatoare cu capacitate medie, g = 2,0—3,0 m?; — excavatoare cu capacitate mare, g = 3,25—8,0 m?. 3,2, PARTILE COMPONENTE ALE EXCAVATOARELOR CU O CUPA 3.2.1, EXCAVATOARE CU O CUPA CU CABLURI Partile componente ale acestui tip de excavator sint (fig.3.9): cadrul inferior cu mecanismul de deplasare, A; platforma rotitoare cu sistemul de actionare, B; echipamentul de lucru, C. Cadrul inferior (A). Se reazem pe lanful cu senile sau pe pneuri. In par- tea superioara, cadrul se termini printr-o coroané dintata de reazem de dia- metru mare, fixath solidar cu cadrul inferior prin suruburi. In centrul cadru- Ini se afl& o bucs& pentru pivotul central, care serveste ca ax de rotatie a platformei rotitoare. Platforma rotitoare (B). Pe platform’ sint montate urmatoarele meca- nisme: de ridicare a cupei, de rotire a platformei, de impingere pentru braful cupei si de deplasare a excavatorului de la un punct la altul. Tot pe platfor- mf’ mai este montati si cabina excavatorului cu tabloul de comanda. Platforma se poate roti la 360°, cu ajutorul pinionului de rotatie gi a co- roanei dintate. ‘Montarea sigetii pe platforma rotitoare se face la un suport de care este prins& cu dow’ bolturi. Echipamentul de Iucru (C). Acest echipament consti din: cup’ direct’ ; cupa inversi; echipamentul draglina, graifar, macara soneti i nivelator. 33Fig. 3.9. Excavator cu echipament de cup direct, 4 ~ cadet ileror cs mecanisml de deplasare; B — plalcrma rotitoare eu stem Ae aefionre; — echipament de lucru, ‘ Echipamentul de cupé direct#. In timpul lucrului, bratul execut umm! toarele misciri: de infigere, cind dintii cupei patrund in sol, gi de ridicare, cind cupa se umple cu pimint. Fundul cupei este menfinut in pozitia tnchis printr-un zivor, care intra intr-un locas din peretele din fati. Deschiderea fundului cupei se realizeaz4 cu ajutorul unei tobe de pe platforma rotitoare, printr-un cablu. Braful este fixat la cup& prin patru articulatii: dowd la cup si douk la tirantii rigizi, cu ajutorul c&rora poate schimba unghiul de tdiere a solului. Bratulcupe i (figi3.10) este de douk feluri: de tip exterior si de tip interior. Cremalierele sint asamblate prin suduri pe partea inferioara. Bratul de tip exterior este format din doua grinzi paralele, unite cu o tra~ versi, braful de tip interior este o grind’ tubular& cu sectiune dreptunghiu- Tara? SAgeata, la echipamentul de cup’ direct’, este de dou% feluri: fer- ma continua (fig.3.11, a) si dowd grinzi asamblate intre ele (fig.3.11, 6). in ambele cazuri, braful se prinde de arborele de impingere cu ajutorul dispozitivului de ghidaj, care are rolul de a mentine cremalierele angrenate permanent cu rotile dinfate ale arborelui de impingere, permifind totodat’ variatia cursei brafului fnainte si inapoi. Echipamentul de cupd inversi, Montarea echipamentului de cup’. invers& in locul echipamentului de cupa direct& necesit’ urmitoarele inlocuiri: se inlocuieste sigeata, bratul si cupa si se monteazi un stilp suplimentar Ia ca- pitul anterior al platiormei rotitoare. Bra{ul cupei se fixeaz4 la capiitul superior al sigetii printr-o articulatie. Pe brat se monteaz’ cupa si scripetii palanului pentru cablul de ridicare. Stil- pul suplimenter de reazem se prinde prin tijele rigide de un suport de pe plat- forma rotitoare. La excavatoarele universale este utilizati aceeasi cup’ ca gi la echipa- mentul de cup’ direct&. 34 Fig. 3.10. Bratul oupei: 4 — tipol exterior; #— tipul interior; 7 — grinzi paralele; 2 — traversi; 3 — erema~ fiere; 4— orificitle penteu fixarea cupel; 5 — consola; 6 — pana de fixare 7 — bolful pentru seglarea poaifielcupel; 8 —cormiete pentru rigiizara brajull; 8 ~ Bloeal de Echipamentul de draglind. Cu acest echipament, excavatorul poate lucra sub nivelul siu de stationare, avind o razi mai mare de actiume decit echipa- mentul de cup’ inversi. S&geataeste sub forma unei grinzi cu zXbrele,’cu ojlungimejde 2+ -+2,5 ori mai mare decit sgeata excavatorului cu cupa direct sau cu cup’ inversi. Aceasta din cauzi ci la echipamentele anterioare solicitarea sigefii era de circa 10 000 kgf pe un m® capacitate de incircare, in timp ce la dra- glin&, la scripetele din virful sigetii se transmite numai greutatea cupei si a inclrc&turii, respectiv 2 700 kgf pe metrul cub de capacitate de incarcare. Cu pa draglinei‘este;de forma unui jgheab"deschis fn fata gi in partea Fundul cupei are’o parte tietoare din ofel, cu dinfii demonta idizarea cupei este asigurati de o viziert, care este sudat& de peret laterali. Pe partea lateral si pe vizieri sint sudate gheare si urechi pentru fixarea tijei si a lanturilor dispozitivului de prindere a cupei la cablul de ridicare si la cel de tragere. 35Fig. 3.11, Sigeata excavatorului 4 — form continva ingere; 3 — dispozitiv de ghidaj; 4 ran{ pentru eabla; prelung — grinzi asamblate; 7 — talpa de reazem pe platform; 2—arborele de_im- ‘recht do prindere a stgetii Ta platform’; jor sigeat; 8 — cablul prelungitor ax; 0 — sigue Echipamentul graifir (fig.3.12). Acest echipament se deosebeste de dra- glin& numai prin forma cupei. Cupa este format din dowa falci prinse in arti- culatia central, care sint actionate prin intermediul a dou’ pirghii ce se imbina cu articulatia superioa! 36 . Cablul de inchidere se infasoari pe una din tobele mecanismului de ridi- care; cablul de ridicare are un capit fixat la articulatia su- perioara si se infaisoara pe a doua tobi a mecanismului de ridicare, Cablul suplimentar este fixat cu un capt la cup si cu celalalt la dispozitivul automat de intindere. Echipamentul de macara (fig.3.13). Are sigeata la fel ca la draglin, lungimea si- getil find variabil’, iar in virt este mufla palanului cu cirli- gul de macara. Pentru fiecare excavator-macara existé o di- agrami de ridi in care 10m Curba pentru L=18m AC Curba pentru L 80 3 ‘S a — exeavatorul; b — diagrama de ridicare; 1 — motor; 2 — stgeat —contragreutat ridicare a sareinii; §— mufa_palanuh pe abscisi sint trecute deschiderile de lucru ale sigetii R, in m, pe ordonata sint fnscrise fniltimile de ridicare H, in m, iar pe partea sting& sint indicate sarcinile maxime care pot fi ridicate, in tf. Echipamentul de soneté (fig. 3.14). Acest echipament se foloseste la lucrari de fundatii pentru baterea pilotilor. Lu- minirile, adici grinzile de glisare a ber- becului, sint suspendate la virful siget: excavatorului si solidarizate printr-o tija telescopic la platforma rotitoare, pentru asigurarca stabilititii. La baterea pilotilor si palplanselor se pot utiliza berbeci cu’ cdere liber’, berbeci Diesel sau berbeci vibratori. Actionarea berbecului cu cidere li- ber se face prin cabluri cu care fl ridic& la in<imea luminrilor si prin_ inter- mediul unei piese speciale de declansare a legiturii, numiti pisick, berbecul se desprinde de cirlig si cade pe capul pilo- tului sau palplansei. Mecanismele excavatoarelor cu o cupa, cu cabluri; Excavatoarele cu o cupa au urmatoarele mecanisme: de rotire; de deplasare, inferior si superior; de inver- sare; de ridicare a cupei; de impingere a bratului; de ridicare si de tractiune a cupei la dragline; de tractiune a cupei la cupa invers’. Be ‘3 [Sdigeata de 18m Indltimea ridicore sul | cing (atom e J o x sf Stigeata de 10m 90° ina ttimea de ridicare sub cilia £ Ug Curba sarcinilor seas Sr A GM A AST Ws a Fig, 3.13. Excavator cu echipament de macara: —cablul de ridicare a sigelii; 4 — cabhul de 7 — prelungitor ; 8 — cablul de susjinere. Fig. 3.14. Echipament de soneta: 1 — luminarea; 2 — eclisele; 3 — tija, telescopied; ablul berbecului; 5 — cablul cirligului pentru Gecuplarea berbeeulul} 6 — efrligul; 7— berbecul. 37Mecanismele sint actionate de motor prin transmisii si cuplaje, care pot fi nedecuplabile si cuplabile (ambreiaje). Dispozitivele de frinare au rolul de a opri functionarea mecanismului. Frinele sint de mai multe feluri. Astfel, dupa constructie exist’ frine cu sa- boti exteriori sau interiori, frine cu banda, conice si centrifuge, dup modul de actionare; frine mecanice, electrice, pneumatice, hidraulice sau mixte. Troliul principal este un troliu cu douwk tobe, care poate fi montat pe unul sau pe doi arbori. Troliul pentru ridicarea séigefii poate fi: reversibil sau nereversibil. Mecanisinut de rotire serveste pentru rotirea platformei cu echipamentele de lucru. Mecanisimut inferior de deplasare (cadrul inferior) este amplasat in cadrul inferior al excavatorului care sustine platforma rotitoare si transmite mis- carea sau la senile sau la puntile din fata si din spate ale excavatorului, in cazul deplasarii pe pneuri. Echipamentul de deplasare al excavatoarelor pe pueuri se compune din (fig. 8.15): sasiul (1), pe care se afli puntea din fafa (2) si puntea din spate (3), prevAzute cu roti cu pneuri de dimensiuni mari. La partea superioara a sasiu- ire montat cercul de sprijin (), cu coroani dinfaté cu dantur& interioa- ri (5). "Nenbete punti sint motoare. Pentru deplasarea pe drumuri bune se decu- pleaza puntea motoare din fata prin intermediul ambreiajului cu gheare (6). Cuplarea puntii din fata se face numai pe perioade scurte, pe drumuri grele. 22.9 5 8B 6 1 21 23 @ @ é 20 Bw 19 18 7. 1 y Fig. 3.15. Echipamentul de deplasare al excavatorului pe pneuri Diferentialul se compune din rotile conice dinfate planetare (7) si (8), coroana dinfata (9), satelitii (70) si rotile dintate conicé (7/7) (pinioanele de atac), montate fix pe arborii puntii (72). Axele satelitilor sint unite cu roata dintata. Miscarea se transmite de la mecanismul inferior de deplasare la arborele vertical (73), care transmite miscarea rotilor dintate conice (74) si (15) si acestea la arborii (76,77,78) si (12) solidarizati cu cuplajele (19, 20 si 21). Puntea din spate are dou perechi de roti pe pneuri (22), iar puntea din fat& o singurA pereche (23). Echipameniul de deplasare pe senile (fig.3.16). La excavatoarele cu senile carul inferior se reazem& pe senile prin intermediul unui cadru special (7), pe care se monteazii roata motoare stelati (2), pe arborele (3) — care primeste 38 Fig. 3.16. Echipamentul de deplasare al excavatorului pe senile. rea de la mecanismul inferior de deplasare prin lanful (4) si roata de lant (5), iar la capatul opus roata (6) montat’ pe arbore (7). Senila se sprijina in partea superioara pe rolele (8), iar in partea infe- pe rolele (9), care sint montate liber prin lag&rele (70 si 17) pe axele 73), fixate la cadrul senilei. entru intinderea senilei sint montate dispozitive de intindere (74) cu je filetate si piulife sau hidraulice. Senila se compune din zale (73), asamblate articulat pe lantul de senile cu bolturi (76). Zalele de senil& si bolfurile sint din otel. 3.2.2, EXCAVATOARE CU 0 CUPA HIDRAULICE Excavatoarele cu actionare hidraulicd prezint& o serie de avantaje fata ele cu actionare prin cabluri, si anume: un raport avantajos intre puterea utatea excavatorului; micsorarea socurilor din mecanisme; asigurarea { manevrari usoare si cu precizie sporita. oloarele hidraulice cervesc pentru actionarea mecanismului excavatoru- au aceeasi constructie ca $i pompele hidraulice si pot fi: cu roti din- cu palete; cu pistoane, care sint fie rotative fie liniare. Sistemul de actionare hidraulic (fig. 3.17) se compune din: pompa cu roti dinfate (1), care soarbe lichidul din rezervorul (2) si il refuleazi b presiune prin intermediul distribuitorului (3) motorul hidraulic (4), deplasind pistonul (5) motorului hidraulic si mecanismul respectiv de actionare a sigetii si a cupei, care este un cilindru de forfi (verin&). Protectia impotriva suprapresiunilor este asigurati de supapa de siguranta (6). Cilindrul de forfa (Ei care rectilinie alternat 3.18) imprim& o mis- El se compune din: ns m i : Fig. 3.17. Sistemul de acti- cilindrul (7), in care se deplaseazt pistonul (2) 7" 7ovie ‘nidrauticn, 39