Medicală II C. 1 20.02.

2013

Ficatul

Fecale uleioase la câine – semn imp în pancreatita cronică.

Medicală II C. 2 27.02.2013

Fcţii: - hematopoietică – încă din luna I de gest.

- termoregl – 20% căld corp. Termogen cresc implic în scăd în greut şi atrof
musc în cazul cirozei.
- fcţ antitox – proc chim prin care subst tox sunt transf în subst mai puţin tox
sau lipsite de toxicit. Tox endog şi exog.
Mech antitox - conjugarea – sulf (sulfuronoconj – indol, scatol, steroizi), acetil-CoA
(acetoconj –sulfamide, ac para- şi metaaminobenzoic), aa (aaconj - ac benzoic), ac glucuronic
(glucuronoconj – maj subst).
Modif struct prin red-ox (alcaloizi, steroizi, aldehide, cetone), metilare, demetilare
(morfina), hidroxilare (procaina).
- fcţ regenerare – în ciroză. Are ca bază acinul hepatic
- fcţ de apărare antiinf şi proimunol – nespecif – antitox – şi specif – proc
imune. Cel Kupfer. Responsabil de patogenia unor inf latente.
- metabol intermediar:
-gluc – glicogenogeneză, glicogenoliză, glucogeneză, neoglucogeneză,
etc
-prot – fact coag, prot transp, alfa-, betaglobuline, gamaglob, cataboliz
ureei – singurul cu carbamilfosfatsintetază
-baze purinice – singurul org ce posedă xantinoxidază
-lipide – lipogeneză, trigliceridogen, cetogen, lipoprotgen, sint
carnitina
-apă, electroliţi – dir şi indir - osmorecept
-ech acido-bazic – metab ac nevol şi gener corpi cetonici.
- homeostază circ: - modif intrahep a diam arteriovenoase şi spaţii Disse –
reţine în fic surplus de sânge.
- modularea rap sinteză/degrad a unor fact de regl a circ
- biligeneză – pigm bil – antioxid; săruri biliare – glicocolaţi şi taurocolaţi de
Na şi K; ac biliari
- depozit – glicogen; lipide complexe; Fe – depoz ca feritină; prot rezervă; Cu -
hepatocuprină; vit B12; vit liposolub – în cel Kupfer.

Etiol hepatopatiilor:
-fact biotici: virali (hepatita Rubarth, hepatita puilor, hepatita iep), bact (E.coli,
pasteurele, salmonele), paraz (paraz endoglobulari, larve migrante, trematode)
-fact nutriţionali (carenţe, exces Cu)
-fact hepatotox: vegetali (pl cu alcaloizi), micotox (aflatox, ochratox, lupinoza), tox
chim (tetraclorura de C, organofosf, şăruri metale grele), endointox (uremie anaerobioza)
-autoimunopatii: boala hemolitică neonat, boli autoimune, AI
-fact traum:
-boli cardiovasc: insuf card congestivă
-boli gen sau localiz: gastroenterite, nefrite, indig prestom
-fact gen

Patogeneză:
-asim fcţională şi lez
-imp rezervă fcţ
-conlucrare cu alte org
Algoritm de eval a diagn în bolile fic:
Anamneză şi examin clin coresp – semne clin evid
Anamneză şi semne difuze  plan cu investig complete:
1. Anamn
2. Examin fiz
3. Ex hematol – det cant eritroc, leucocite, formula leucocitară
4. Ex biochim – alaninaminotransferaza (ALT) sau transaminaza glutamic-
piruvică serică (GPT) – crescute în hepatite acute, cron, tum hep, obstr canal biliar – specif
câine;
- aspartataminotransferaza (AST) sau transaminaza glutamino-
oxalacetică (GOT) - pis,
- fosfataza alcalină (PAL, PA),
- Gamma glutamil transferaza (gamaGT),
- bilirub 0,9 mg/ml - normal
- albumina scade în ciroză, encefalopatii postsist, necroze,
- globulina creşte în boli hep inflam sau compromiterea sist RE,
- colest – f scăz în şunturi portosistemice, creşte în icter,
- ac biliari,
- teste de coag
5. Examin urinei
6. Ex serologic
7. Radiol
8. Ultrasonogr
9. Biopsie
10. Scintigrafiere nucleară
11. Histopat

2
Medicală II C. 3 06.03.2013

Insuficienţă hepatică:
Imposibilit satisf cerinţelor dif fcţii hepatice, ce poate fi o stare pur fcţională, trădând
lez biochim sau se corel cu modif anato-pat histologice.
Parenchimul hep – 80% hepatocite, 16% cel Kupfe,r 4% alte cel. Toate = un complex
morfofcţ în cadrul căruia hepatocitele posedă o dublă polaritate, îfd axul vasc al cordonului
Remmack – un pol coresp capilarului biliar, altul celui sinusoidal.
Insuf hepatică – defineşte deficitul unuia sau mai multor fcţii hep. Deficitul poate
evolua spre prăbuşirea acută sau cronică a întregului complex morfofcţ hepatic.
Îfd gradul evidenţierii clinice:
-mica insuf hep – semne gen discrete (apetit capricios, slăbire, deshidratare) şi
suspicionarea doar pe baza testelor hep multiple şi repetate.
-marea insuf hep – mereu clinic exprimată prin simptomatologie multiplă:
semne nerv (inhibiţie, excitaţie), dig (disorexie, aspectul fecalelor), semne cutan (icter, prurit,
erupţii, fotodermatoză), deshidr, modif biochim ale urinei, bradicard, tend la hipotermie,
diateză hemorag, stări dismetabolice, disproteinemie, din sânge pot fi dozate enz din
hepatocitele distruse (ASAT, ALAT, fosfatază alcalină), modif histol, semne fizice (durere la
palpaţie).
Patogeneza
Poate fi prezentată analitic, prlecând de la tulb fcţiei ficatului, şi pot fi descrise tulb la
niv fiecărei fcţii. Între fcţii – interconexiune.
Fiziopatol insuf hep trebuie privită în sensul polariz hepatocitului.
Sindroame:
-sindr în care lez este pe axul princ – sindr icteric, sindr de stază portală
-sindr în care lez este a hepatoc – sindr dismetabolic, sindr de citoliză hep,
sindr hepatoencefalic
-sindr inflam – tulb la nivel mezenchimal
Morfol:
Coexist lez cel cu procese de regener hep, hepatoc regener nu mai prezintă polaritate
normală. Acestea explică şi caract clinică a tulb fcţ.
Fază finală: encefalopatie, comă, moarte. Substratul manif clinice este morfol, caract
biol sunt dif de cele ale insuf hep acute în care trauma metabolică nu permite mech
compensatorii.
Princ sindr: icter, sindr hepatoencef, fotodermatoza şi fotosensibilizare, ascită

Icter:
Alterarea metabol pigm biliar – bilirubinemie
Scăderea bilirubinemiei – anemii aplastice şi feriprive şi orice anemie sec
Creşterea bilirubinemieie – depunerea pigm în piele, muc, org, colorare galben.
Etiopatogeneză:
-icter mecanic – culoare verzuie, fecale decolor, frecv fotodermatoză, prurit, colică
biliară, tahicard, tahipnee, uneori sindr febril, teste hepatice neg
-icter hep – icter franc sau „gălbinarea”, lez la niv hepatoc, mucoase cu aspect roşcat
sau rubiniu cu inapetenţă, deshidr, semne urinare, nerv, pozitivarea testelor
-icter hemolitic – culoare galben citrin, subicteric. Hemosporidii, hemoglobinurie a
frigoră, postpartum, sau bact, itx (Cu, arsenic, plante), anim prod de seruri hiperimune, viroze,
bacterioze, hburia paroxistă, eritroblastoza fetală, talasemia (anemia Cooley), arsuri întinse,
transfuzii incompatibile, şerpi veninoşi. Formă particulară – icterul nou-născ, icter izoimun –
ac antieritrocitar
Diagn:
Semne clin, date paraclin + ancheta epizootică. DD
Evol: Acută, subac, cron
 Progn: Dep de cauza prim
Tratam:
Ig, dietetic, medicam – antitox, antiinf, gluc, protectoare hep, horm, corticoizi, extract
de ficat, vit, premixuri vit-min, alcaline, purgative, plasmă, diuretice, neurotonice, calmante
Icterul nou-născ – suspendarea colostrării, admin lapte de la altă scroafă, med de
susţinere gen, după per colostrală, reluarea alăptării de la mamă.

Sindr hepatoencefalic:
Tulb nerv în insuf hep pot varia de la inhibiţie la excitaţie.
Etiopat:
Exces de amoniac din circ.
Şunturi porto-cave ce det creşterea conc sang a subst rezultate din activit dig a int –
incapacit metaboliz complet amoniacul.
Clin:
Uree red, amoniacul acumul – neurotox
Cal – icter, somnolenţă, masticat în gol, tremurături musc, modif locomotorii ....
Evol: subac, cron la cal, ciclică la carniv
Tratam:
Red niv prot din hrană, tratam ig, repaus, dietă.
*Obiective – blocare amoniacului.
Red amoniac prin flora intest – ab pe cale orală.
Admin de purgative
Ac aspartic (Aspatofort – ab protector hep)
Antitox gen, protect hep, calmante, neurotrope

Fotodermatoza şi fotosensibilit:
Cutan, zone nepigm sub acţ razelor solare şi prez subst fotosensibilizante
3 tipuri:
-primavara – plante (trifoi) şi medicam (fenotiazinice)
-congenit – pigm endog modif
-fotosensibiliz hep prin consum de fitoeritrină (clorofilă) care în insuf hep
ajunge în circ sistemică de aici în piele
Clinic:
Lez de dermatită de la edem la necr pielii, pe zonele nepigm fără păr sau lână.
DD – dermatita solară (fotosensibiliz – sensibilit apare după câteva min de expunere la
soare).

Ascita:
Lich neinflam. Rezult stazei şi hipertensiunii portale, hipoprot sau
hiperaldoseteronismului sec. Caract în faza finală a cirozei.
Etiopat:
Complexă. Ag etiol – tox, virotici
3 condiţii:
-teoria umplerii deficitare – trecerea unui vol de lichid în cav peritoneală şi
sechestrarea sa şi det red debit card. Hipovol stimul macula densă renale activ sist SRAA
-teoria prea plinului – resorbţie de Na şi apă dator fact renali
-teoria vasodil periferice – hipovol sec vasodil arteriolare dins ect splahnic.
Hipertens portală – reflex vasodil – hipotens art sistemice, debitul scăz
mech locale
mech hepatice.....
mech: mai multe – creşterea permeabilit vasc – boala de borhot
Lez:
Colecţie în cav peritoneală

2
 Clinic:
Faza anascitică – semne necaract,
Faza ascitică - ectazia venelor preombilicale (rozetă sau cap de meduză) şi edeme
declive
Diagn – DD – obezit, hidrometru, piom, tors uter, gest avans, tum, chişti ovarieni,
retenţie urin, hidropizia învelit fetale, hidronefroză
Tratam:
Dietetic şi medicam – derivative - venisecţie, diuretice, purgative; tratam insuf hep,
card sau renale. Drenajul colecţiei prin pcţie abdom – la carniv. Este nec după evac introd pe
ac sau cateter a unei sol ab care să prevină inf peritoneală.

Congestia hep activă:

Aflux cresc de sânge arterial
Etiopat:
Cauze gen – supraalim, eforturi mari, alim alterate, traum, supuraţii, inf gen sau
localiz, itx
Patogenetic – creşte debit circ – excitant sau iritativ asupra hepatocitului
.......................

Congestia hep pasivă:

Duce la insuf card
Ficat muscat sau ficat cardiac – evidenţ lobulaţiei hep
Semne necaract

Hepatoze:
Steatoză hep:
Cauze – supraalim, , inaniţie, raţii dezech, cetoza, stres, carenţe, boala m albi, infest
paraz, autoimune
Agrav prin lipsa fact lipotropi de protecţie

Amiloidoza hep:
Complex mucopolizaharidic – amiloid
Test cu roşu de congo

3
Medicală II C. 4 13.03.2013

Hepatita parenchimatoasă acută

Fenom degener şi inflam
Dep de cauze de nat tox
 insuf hep
Hep supurativă, purul, aposteomatoasă – frecv rumeg. Caract – febră dinţi fierăstrău.
Hep cronice (ciroze) – parenchim în noduli anorm; hep acută focală  hep cron activă 
inflam  fibroză  regener şi prolif  modif vasc  ciroză; forme: uscată (icterogenă), umedă
(ascitogenă).
Ciroza = ţes hep degradat supus cont „injuriei” permanente ce compromite fcţiile =
sindr Hepatopriv şi circ hep  stânjenire  deregl colat  acumul lich ascitic  hipoproteinamie,
hipoalbuminemie, hipoglobulinemie.
Semne clin = epuiz rezerve fcţionale
Inap, anorex, distensie abd, vomă, muc icterice, slăbire, suferinţă cerebr, semne nerv
cu oscilaţii, consec a unei acumul de prot
Ex clin fic – lipsa sensibilit la palp, consistent, arie hep micş (înloc cu ţes cicatriceal)
Dezv proc fibros + dezech între distrugere şi regenerare

Insuf hepato-biliară

Colestaza
Extrahep, intrahep

Colelitiaza
Canaliculară, vezicală

Angiocolita, colecistita
Ascendent sau descendent

Pancreasul

Enz proteolitice: tripsină, chimiotripsină, carboxipeptidaza A şi B, colagenază, ribonucleaze.

Pancreas lezat  canalicule blocate  acumul suc pancreatic  autodig
Enz lipolitice: lipaza, colesterolesteraza
Glucide: amilaza

Pancreatita acută:
Patogen necunosc, prov autodig pancr  ischemie  necroză  peritonită
Reflux biliar în canal pancr, reflux duoden, reflux limfă, autoimunopatie.

Pancreatita cronică
Carniv, cont formei ac  insuf pancr exocr
Prim, sec – insuf de hor mint şi a pH acid în int subţ

Peritonitele
Cel mai frecv cauze microb
Păs – poz pinguin în retenţie de ouă

Necroza grăsimii abd

Fond raţii dezech cu exces şrot soia
Zone negricioase în grăs abd
Medicală II C. 5 20.03.2013
19 aprilie VP.1 – grilă şi 2 sub

Ap Respirator

3 faze – pulm, sang, tisulară

Cav naz, sinusuri, faringe, pungi guturale (cal – jetaj unilat hemoragic = Aspergillus),
laringe, trahee, pulm, pleură.
Ex fcţional – examin princ fcţii: zgom din apropiere/distanţă (gemete, tuse, strănut).
-Tuse – uscată (dureroasă) sau umedă (expectorantă), există şi tuse cardiacă
(insuf card)
-cornaj – strident, din mai multe locuri ale ap resp.
Cornaj laringian:
-inspirator – paralizii laringiene
-expirator – paralizie de văl palatin
-mixt – procese inflam, congestive, edem, spasm laringian
(traheotomie urgenţă).
-jetaj – sero-mucos normal, la bov neobservabil. Unilat – căi resp până la
faringe - şi bilat; jetaj mucos, purul, gangrenos, sânge pic/jet (epistaxis/rinoragie), hemotizie –
sănge de la niv pulm.
Fcţii
Fcţ rezervor sang
Fcţ de control a conca num subst farmacol active
Fcţ antitox
Fcţ epur subst volat
Abs
Fcţ metabol endocr
Alte fcţii - sint prostaglandine

Amoniacul – f vătămătoare pt ap resp.

Bronhopneum:
Lobară/fibrinoasă – 1 lob, un stadiu
Lobulară – mai mulţi lobi, dif stadii
Lobară – congestie – se găseşte pe anim viu,
hepatiz roşie, hepatiz cenuş – greu clinic = fază de bloc
rezoluţie – liza blocului
Medicală C. 7 03.04.2013

Tusea:

Cel mai frecv simpt în boli resp. Act reflex de apărare prin care se realiz elimin
corpilor străini, part iritante, exsudate. Tusea începe cu un inspir profund.
Tuse:
-seacă – uscată – durer, chinuitoare
-umedă – productivă – expectorantă
Calmarea tusei seci – codeină
Calmarea tusei productive sau o prod – siropuri antitusive sau expectorante
Intensitate:
-afonă – paralizia sau neoplasmul corzi vocale
-surdă – laringita acută
-lătrătoare – lătrătoare, sonoră – laringita stridioasă
-chitinoasă – paroxistică – în tuse convulsivă, poate fi urm de vomă
-bitonală – paralizia n recurent
-iritativă – seacă, reptitivă
-cavernoasă – metalică, caverne, neoplasme , abcese
-emetizantă – tuse urm de vomă
Mom apariţiei:
-matinală
-vesperală – seara, odată cu creşterea febrei, remisiune matinală în Bp
-nocturnă – de staza pulm – cardiaci cu boală mitrală
-de efort – bp constructivă, emfizem pulm, cardiaci decompensaţi, staza pulm
-continuă – laringită, tum compresive mediastinale, bp
Principale  Normale – murmur vezicular  patologice = sufluri – nedefinit
(amestec murmur vezicular şi suflu tubar – faza de congestie a unei bp), tubar (lichid,
densificări pulm, bp faza de bloc pulmonar), pleuretic, cavernos, cavernulos, amforic
Supraadăug  raluri  bronşiale – umede (buloase), uscate (ronflante şi sibilante);
sau alveolare – umede şi uscate
Murmur vezicular întărit sau înăsprit. Cel mai bine se aude la oaie

Hidrotorax şi hemotorax
Pneumotorax
Sindr mediastinal
Pleurite
Dischinezie diafragmatică
Medicală II C. 8 10.04.2013

Mioclonia frenică
Hernia diafragmatică

Pneumopatii

Investig clin - insp (tip resp, sim), palp superf şi prof (pleurodinia), perc, ascult, ex
radiol, toracocent, CT
Dispneea:
Tulb de ritm, frecv şi intensit a resp, uneori inconştientă, alteori resimţită – disconfort.
Fibre de orig pulm cupr în n vag excit de modif patol din parenchimul pulm, fibrele
sincarotidiene se transm spre centrii bullb. ...
Clasif:
Dpdv mod apariţie:
-acută – inhal corp străin, laringită. Pneumotorax
-cron – bpneumopat cron, emfizem, fibroze
-paroxistică – caract astm
După fact declanş:
-de efort
-ortopnee
-alergeni
După intens:
-moder
-imp
-severă
Dpdv al mech fiziopat:
Dispn de tip inspirator:
-tip obstructiv – sec obst incompl a căilor resp mici sau mari. Obst căilor resp
mici apare în bronşite, BPCO, astm bronşic şi este de tip expirator, prelung, şuierătoare, cu
bradipnee. Obst pe căile mari poate fi extrinsecă det de mărirea timusului, prez unui anevrism
aortic, compres prin tum mediastinale. De asemenea poate fi instrinsecă det de corpi străini,
edem glotic, tum, aspir de secreţii. Poate fi şi fcţională det de spasmul glotic şi paralizia corzii
vocale. Tip inspirator însoţ de cornaj (stridor), iar la niv sp intercost apare o depres insp = tiraj
-tip restrictiv apare prin red capacit pulm totale şi creşterea efortul de ventil.
Cauze:
-parietale – alt fcţ mech ale complexului sterno-costal – deform tor,
spondilite - mobilit anorm a diafragm, pleurite, fact, nevralg intercost
-pulm – scăd vol pulm şi elasticit pulm
-pleurale – pleurezii, pneumotorax
-dispnee mixtă ....
Dispn de tip expirator:
-dispn Cheyne-Stockes – creşte pCO2 în sânge det o hiperexcit a centrului resp
– creşte frecv şi amplit ventil. Hipervent – elim CO2 – scade ritm şi amplit până la apnee –
acumul CO2 – itx cerebr, meningite, ateroscler
-dispn Küssmaul – resp prof, zgom, remanenţa în platou a inspirului, expir
zgom, pauze lungi între cicluri resp – come uremice, diabetice
-dispn Biot – resp norm, ciclu resp la interv f lungi – tum cerebr

Cong pulm
Edem pulm
Hemorag pulm (hemoptizia)
Bronşite
 Astm bronşic – bronhospasm şi bronhoree
Atelectazia pulm

Bronhopneumoniile
Clasif clin:
-Bp se caract prin:
-invad întregului arbore resp de microorg patogene – vir, bact,
micoplasme
-transf în final în complexul bolilor resp ale rumeg (bp inf enzootice)
-caract clin prin febră, depres cortic, inapetenţă, pe lângă semnele resp
propriu-zise
-zgom anorm la ascult, îndeosebi partea ant şi ventr a cav tor
-Pneum metastatice se caract prin:
-embolizare septică a pulm, din alte focare, îndeosebi abcese hep,
tromboza venei cave post, dar şi din alte focare: mamite, furunculoza interdig, etc
-clin – febră, abatere, epistaxis, hemoptizie, zg anorm la ascultaţie pe
zone mai întinse
-Pneum interstiţiale au urm caract comune:
-grup de afecţ f div şi obişnuit neinf
-reacţia pulm interstiţială este rezult ing sau inhal de toxine sau alergeni
-clinic – pneum atipice, în sensul ca anim afect nu sunt sau sunt puţin
deprimate şi nu prez semne reale de inf
-zg anorm la ascult sunt distrib difuz
Clasif Bp se face după nat exsud, după întinderea lez, după evol şi semne clin. O delim
netă nu se poate face, pt că în cele mai multe cazuri se constată o evol simult a mai multor
tipuri de inflam

2
Medicală II C. 9 17.04.2013

Bp lobară
Bp catarală (lobulară)
Bp purul
Bp gangrenoasă
Bp micotică
Emfizemul pulm – acut/cron
Sindr resp cron (tignafes)
Complexul bolilor resp la tin taur
Medicală C. 10 24.04.2013

Complexul bolilor resp la tineretul taurin

Diagn clinic diferenţial in bp la anim (tabel 6/6)
Bp lobară Bp lobulară Bp purul Bp gangrenoasa Bp micotica
Specia
Semne gen
Semne fcţ
Semne fiz
Alte date

Sistemul circulator

Sângele:
Ţes lich care irigă toate org şi ţes.
Alc din plasmă şi elem fig.
Elem fig sunt elabor de org hematopoietice, hematopoieză referindu-se la proc biol
care duc la form cel sang mature.
Teoriiile proc de form, îfd nr de proc precursoare: monofiletică, dualistă, prulalistă.
Astăzi se ştie că cel sang derivă din mezenchim. Pe aria vasc a sacului vitelin apar precoce
insule de cel, dintre care cele perif form vasele sang, iar cele centr, cel stem hematopoietice.
Iniţial aceste cel migrează de pe supraf sacului vitelin, în fic, splină, măduvă şi timus unde
form rezervoare sec.
Din luna 2 începe faza hepatosplenică a hematopoi, iar din luna 5 faza medul. Cel au 2
propr de bază: diferenţierea spre un tip cel sau altul şi autoeducarea, care face ca rezerv de cel
stem să se menţ intac, deşi diferenţierea este continuă. Se pot deosebi cel stem pluripotente
(capab de diferenţiere) pt toate sist cel, pluripotente pt anum sist cel şi cel stem unipotente, pt
un anum sist cel, la ultimul niv acţ stimulii specif (eritropoietina, granulopoietina,
trombopoietina), pt diferenţiere în cel adulte.
Un rol imp în hematopoi îl are măduva spin, la adult – rezerv activ de cel stem pt toate
tipurile de cel sang, atât pt cele care se dif intramed cât şi pt limf şi plasmocite.
Maturare prin migrarea cel stem.
Fiecare cel are fcţii specif: ...
Fagocit şi imunit – luptă vs non self
Leucoc = cel sang cu fcţ apărare. ....
Ex fiz al sângelui:
Param:
Volemia – cant totală sânge circul – normo-, hipo-, hipervolemie, var îfd dif fact
(carte)
Hemostaza – coag sânge şi oprirea hemorag. Comp vasc, plachetară, plasmatică.
HT, VSH, rezist globul ...
Patol eritronului:
Porn de la cel stem în viaţa postnatală. Cel imature, mari, nucleate = eritroblaşti 
prolif şi matur Bp micotica cel mici, mature cu Hb.
Proc cont
Eritroc = cel finală, complet matur a seriei roşii, 3-8 microni, cărămizii, mai intens pe
margini. Form Hb din stadiul precoce al dezv cel.
Hb = cromoproteidă form din Hem şi Globină. Hem conţ Fe – fiziol activă, comb cu
O2. Globina – bazic, conferă specificitate Hb.
Hb fix revers O2 – rol imp de pigm resp. Fix de O2 prin Fe care rămâne bival...
Medicală II C. 11 15.05.2013

Eritroc, Anemii din carte

Linia mielocitară = granulocite – neutrof, bazof, eozinofile

Modif nontum – cal/cant
Modif tumorale (Hemopatii maligne) – citemice/acitemice (în sânge sau în lnn,
măduvă)
Limf stimul ag – a avut până acum contact cu ag; limf virgin nu a avut contact cu ag
Neutrof – bact; eozinof – paraz sau alergic; bazof – alergii
Mastoc – inf ag
NK – primul care apare în hemopatii maligne

Linia roşie:
-cant:
-deficit  anemii:
-insuf de prod
-hipersidtrugere - splenomegalie
-pierderi masive extravasc
-hiperprod – poliglobulie
-cal  anemia:
-normoregenerativă
-hiperregenerativă
-hipodegenerativă aplastică.
Anemiile:
-prin insuf de prod:
-deficit prot
-hipo- sau avitaminoză (ac folic, ac pantotenic, vit B6, B12, E)
-insuf horm (horm androgenici şi eritropoietina – disfcţii renale)
-insuf formaţiunii HEM prin red aportului de Fe sau avit C
-prin hiperdistrugere – în splină (hipersplenism) sau în patul vasc prin reacţie
imună
-prin pierderi masive extravasc (hemorag)
Hiperprod = poliglobulii:
-aparente – hemoconc
-esenţiale – lez de graniţă
Căine şi pis – zona centrală mai palidă – Hb pe margine
Forme imature = eritroblaşti = cel roşii nucleate, mari. Ajung în sânge fără a-şi pierde
nucl  eliber anorm din măduva os – anemii, stres, itx cu Pb, tum hep, lez măduvei os.
Reticulocite = eritroc imat eliber în circ. Ind capacit de a prod noi hemat. Câine sunt
agregate. La pis agregate şi punctate. câine normal 1%, pis 0,4%

Hematocrit (Hct)
= rap nr hemat rap la cant totală de sânge din tub.
La câine – 40-50%, pis 29-50%
Scăz în anemie. Cresc în policitemie

Hb - Conc Hb = ind capacit de a transp O2

Vol mediu corpuscular
Conc medie de Hb
Conc medie de Hb corpusculară
Nr reticuloc, eritroc
 Anemia rar o b primară ci o consec a unui proces morbid. Cauza trebuie identif şi
corect (nefropatii, hepatopatii, b inf, boli neoplazice).
Anemia regenerativă – pierderi masive de sânge. Nu evidentă în per iniţială a pierderii
de sânge. Confund cu anemie de tip depresor. Pierdere cronică de sânge  anemie. Clinic –
dispnee, tahicard, semne nerv, palidit muc. Slăbire probresivă, astenie, mers vaccilant,
poliurie, tahicard.
Anemii hemolitice – distrug hemat depăş capacit de regener a măduvei. Cauze tox (itx
cu Cu, Pb, comp fenolici, benzen, fenotiazină, ceapă, varză), inf sau paraz (anaplasmoză,
babes, leptospira), nutriţională (anemia de apă rece, deficit de P la vaci postpartum)
Anemii nonregenerative (aregenerative)