RECAPITULARE

Total puncte

100/100

Principiul soluționării pe cale pașnică a diferendelor a fost prevăzut pentru prima oară în Actul Final de la Helsinki (1975).

1/1

Adevărat

Fals

Indicați în cazul cărei metode de soluționare a diferendelor hotărârea dată nu este obligatorie pentru părți:

1/1

justiția internațională.

concilierea internațională.

arbitrajul internațional.

Care sunt modalitățile jurisdicționale de reglementare a diferendelor?

1/1

ancheta și justiția internațională.

arbitrajul și justiția internațională.

ancheta, arbitrajul și justiția internațională.

Indicați mijloacele de rezolvare a diferendelor în ordinea crescândă a complexității acestora:

1/1

medierea, bunele oficii, arbitrajul internațional, concilierea.

bunele oficii, concilierea, medierea, arbitrajul internațional.

bunele oficii, medierea, concilierea, arbitrajul internațional.

Negociatorii sunt:

1/1

funcționari ai ministerelor afacerilor externe și membri ai misiunilor diplomatice.

funcționari ai ministerelor afacerilor interne.

ambele variante.

Tratativele (negocierile), ca mijloc de soluționare pașnică a diferendelor internaționale, reprezintă:

1/1
o metodă de rezolvare a diferendelor internaționale, care nu se desfășoară în întregime între părțile implicate, fiind necesară
participarea altor părți.

principala metodă de soluționare pe cale pașnică, politico-diplomatică, a problemelor litigioase.

o metodă auxiliară prezentă, într-o fază sau alta, în orice proces de soluționare pașnică a diferendului internațional.

Bunele oficii pot fi oferite:

1/1

numai de state.

numai de organizații internaționale.

nu numai de state, ci și de organizații internaționale.

În cadrul misiunii sale de bune oficii, terțul are:

1/1

o contribuție directă, participând direct la rezolvarea propriu-zisă a diferendului.

o contribuție discretă, neparticipând direct la rezolvarea propriu-zisă a diferendului.

o contribuție majoră, în practica internațională participând la soluționarea a numeroase diferende și la evitarea unor conflicte
armate iminente, inclusiv la oprirea unui conflict armat deja angajat.

Ancheta internațională reprezintă un:

1/1

mijloc de verificare a respectării normelor de drept internațional umanitar.

mijloc de soluționare pașnică, prin care o comisie desemnată în acest scop încearcă să clarifice cauzele care au generat
diferendul internațional.

mijloc prin care ONU verifică respectarea drepturilor șl libertăților fundamentale ale omului.

Temeiul comisiilor de anchetă îl constituie un acord internațional încheiat de părțile în litigiu.

1/1

Adevărat

Fals

Raportul comisiei de anchetă:

1/1

nu este obligatoriu.

este adoptat cu majoritatea membrilor comisiei.

ambele variante.

Medierea are un caracter:

1/1

obligatoriu.

direct.

facultativ.

Scopul medierii constă în determinarea părților la diferend să înceapă negocierile sau să le reia, dacă acestea au fost
întrerupte.

1/1

Adevărat

Fals

Părțile la un diferend sunt obligate să accepte soluția propusă de mediator.

1/1

Adevărat

Fals

Fazele ce privesc concilierea internațională sunt:

1/1

formularea de propuneri de conciliere a părților.

cercetarea faptelor.

ambele variante.

Raportul comisiei de conciliere nu are forță juridică obligatorie pentru părți.

1/1

Adevărat

Fals

Părțile pot conveni să supună arbitrajului diferendele dintre ele pe calea:

1/1

unui acord (compromis) sau a unei clauze compromisorii incluse în tratate.

unui tratat general de arbitraj permanent.

ambele variante.

Clauza compromisorie vizează un litigiu existent și actual.

1/1

Adevărat

Fals

Fundamentul juridic al procedurii arbitrale îl reprezintă:

1/1

acordul părților.

legile interne.

Carta ONU.

Consimțământul de a accepta arbitrajul poate fi dat:

1/1

doar a priori, înainte de nașterea litigiului.

doar a posteriori, după declanșarea litigiului.

atât a priori, cât și a posteriori.

O sentință arbitrală poate fi lovită de nulitate pentru vicii, cum sunt:

1/1

depășirea competențelor de către arbitri.

pronunțarea sentinței sub influența constrângerii.

ambele variante.

Sentința arbitrală:

1/1

produce efecte erga omnes, nu doar inter partes.

se bucură de autoritate de lucru judecat.

are caracter definitiv și este executorie.

Pot fi supuse soluționării ONU doar diferendele în care părțile sunt membre ONU.

1/1

Adevărat

Fals

Curtea Internațională de Justiție:

1/1

poate fi sesizată prin clauză compromisorie, acord compromisoriu, declarație facultativă de acceptare a jurisdicției obligatorii
în raport cu orice alt stat care acceptă aceeași obligație, forum prorogatum.

este organul secundar judiciar al ONU.

are ca limbi oficiale engleza, franceza, chineza și rusa.

Competența CIJ are un dublu aspect: jurisdicțional și consultativ.

1/1

Adevărat

Fals

Curtea Internațională de Justiție

1/1

este compusă din 13 judecători independenți.

nu este autorizată să-și elaboreze și să-și adopte propriile reguli de procedură.

nu poate avea mai mulți judecători de aceeași cetățenie.

Competența ratione personae a CIJ include:

1/1

statele.

organizațiile internaționale.

persoanele fizice.

CIJ poate fi sesizată:

1/1

prin notificarea compromisului.

prin cerere adresată grefierului.

ambele variante sunt corecte.

Deciziile CIJ:

1/1

sunt nemotivate.

sunt definitive și nu pot fi atacate, sunt motivate și pot fi supuse revizuirii.

nu pot fi supuse revizuirii.

Avizele consultative ale CIJ:

1/1

nu au valoare juridică obligatorie, dar au o autoritate morală deosebită.

au autoritate jurisdicțională deosebită.

pot fi cerute de state.

ONU poate interveni în soluționarea diferendelor pe două căi: prin mijloace pașnice sau prin constrângere.

1/1

Adevărat

Fals

ONU este competentă să soluționeze, ea însăși, diferendele dintre statele ei membre.

1/1

Adevărat

Fals

Răspunderea principală pentru menținerea păcii și securității internaționale revine:

1/1

Adunării Generale ONU

Consiliului de Securitate ONU

ambelor

Consiliul de Securitate are dreptul de a lua măsuri preventive, dar nu coercitive, în baza principiului egalității suveranității
statelor.

1/1

Adevărat

Fals

Statele membre ale ONU nu pot:

1/1

supune Adunării Generale, spre discuție, probleme privitoare la menţinerea păcii şi securităţii internaţionale

solicita CIJ un aviz consultativ

sesiza Consiliul de Securitate cu privire la reglementarea unui diferend

Nu poate atrage atenţia Consiliului de Securitate asupra situaţiilor care ar putea pune în primejdie pacea şi securitatea
internațională:
1/1

Adunarea Generală

Secretarul General

o altă organizație internațională

Adunarea Generală:

1/1

nu are atribuții în domeniul reglementării pe cale pașnică a diferendelor

poate face recomandări cu privire la principiile care guvernează dezarmarea şi reglementarea înarmărilor

nu poate recomanda, ea însăși, măsuri pentru aplanarea paşnică a oricărei situaţii

Secretarul General:

1/1

nu poate avea rolul de mediator între state, în cazul unui diferend

nu se poate implica în soluționarea pe cale pașnică a diferendelor

se poate implica în soluționarea pe cale pașnică a diferendelor pe baza unui mandat acordat fie de Adunarea Generală, fie de
către Consiliul de Securitate

Poate dispune adoptarea de măsuri care implică forța armată:

1/1

Adunarea Generală

Consiliul de Securitate

Secretarul General

Intervenția Consiliului de Securitate pentru reglementarea unui diferend are loc în urma unei sesizări făcute de:

1/1

statele părți în litigiu

un stat care nu este membru ONU

numai de un singur stat parte la litigiu

un organ al ONU

un alt stat membru ONU

Răspunderea internațională a statelor reprezintă o limitare legală a suveranității acestora.

1/1

Adevărat
Fals

Statele nu pot fi trase la răspundere pentru consecinţele prejudiciabile decurgând din activităţi licite per se.

1/1

Adevărat

Fals

Actul ilicit al unui stat reprezintă o acţiune sau omisiune care constituie o încălcare a unei obligaţii internaţionale.

1/1

Adevărat

Fals

Existenţa unui fapt ilicit presupune o condiție de ordin subiectiv, constând în:

1/1

o acţiune sau omisiune care, conform dreptului internaţional, este imputabilă statului.

încălcarea unei obligaţii internaţionale prin comportamentul său imputabil.

Omisiunea nu poate atrage răspunderea unui stat, încălcarea unei norme de drept internațional trebuind să constea într-o
acțiune.

1/1

Adevărat

Fals

În stabilirea răspunderii internaționale a statelor, nu are relevanță dacă obligația internațională are origine cutumiară sau
convențională.

1/1

Adevărat

Fals

Pot fi considerate acte și fapte ale statului:

1/1

actele particularilor, prin excepție

omisiunile legislativului

hotărârile judecătorești
toate variantele

În cazul unei insurecții victorioase, guvernul nou instaurat răspunde pentru toate actele comise în timpul evenimentelor,
inclusiv cele ale autorităților înlăturate de la putere.

1/1

Adevărat

Fals

Caracterul ilicit al faptului poate fi înlăturat prin exprimarea, ulterioară comiterii acestuia, a consimțământului părții
prejudiciate.

1/1

Adevărat

Fals

În cazul stării de necesitate, un stat poate să încalce chiar și o obligație expres exclusă, printr-un tratat bilateral, de la
posibilitatea încălcării într-o astfel de situație.

1/1

Adevărat

Fals

Prejudiciul direct este acel prejudiciu cuantificabil, putând face obiectul unei reparații în natură sau prin echivalent pecuniar.

1/1

Adevărat

Fals

Raportul de cauzalitate între prejudiciu și conduita ilicită trebuie dovedit de către:

1/1

Curtea Internațională de Justiție

Procurorul CPI

Statul lezat

Orice stat membru al comunității internaționale poate invoca răspunderea internațională:

1/1

în cazul unui prejudiciu individualizat

în cazul crimelor internaționale

în cazul în care victima directă nu o poate face chiar ea

Atunci când victima unei fapte ilicite a unui stat este o persoană fizică, statul de cetățenie este cel care valorifică dreptul
persoanei fizice vătămate.

1/1

Adevărat

Fals

Acordarea protecției diplomatice rămâne un drept discreționar al statului, neavând caracterul de obligație internă sau
internațională.

1/1

Adevărat

Fals

Statul poate interveni în interesul cetățenilor săi atunci când acțiunile sau omisiunile celuilalt stat, care au prejudiciat
interesele persoanelor fizice respective, reprezintă o încălcare a unei norme de drept intern.

1/1

Adevărat

Fals

Conceptul de restitutio in integrum poate fi definit ca:

1/1

restabilirea situaţiei anterioare care ar fi existat dacă faptul ilicit nu s-ar fi produs

stabilirea sau restabilirea situaţiei care ar fi putut exista, dacă faptul ilicit nu s-ar fi produs

ambele

Conţinutul restituirii în natură este determinat de:

1/1

instanța internațională, în funcție de ce apreciază că ar fi echitabil

conținutul obligației încălcate

solicitările statului victimă

Repararea prejudiciului include pierderea efectiv suferită (damnum emergens), dar nu poate include câştigul nerealizat
(lucrum cessans), întrucât acesta este ipotetic.

1/1

Adevărat

Fals
În cazul reparării prin echivalent nu pot fi acoperite prejudiciile morale, ci doar cele materiale.

1/1

Adevărat

Fals

Prejudiciile evaluate financiar cuprind daunele suferite de stat, precum şi daunele suferite de naţionalii săi, indiferent că sunt
persoane fizice sau juridice, ce pot solicita reparaţii prin intermediul statului în cadrul protecţiei diplomatice.

1/1

Adevărat

Fals

Satisfacţia constituie un remediu în situaţia în care se identifică existenţa unui prejudiciu material cauzat printr-un fapt ilicit.

1/1

Adevărat

Fals

Un atac împotriva şefului statului sau a guvernului, ori a reprezentanţilor diplomatici şi consulari produce statului un
prejudiciu moral.

1/1

Adevărat

Fals

Satisfacția, ca măsură reparatorie, poate consta în:

1/1

formularea scuzelor pentru situația creată

acordarea de asigurări sau garanţii de nerepetare a faptului internaţional ilicit

ambele

Răspunderea internațională a statelor pentru activități licite per se are un caracter obiectiv, fiind suficientă constatarea
producerii unui prejudiciu, chiar în absenţa încălcării unei norme de drept internaţional.

1/1

Adevărat

Fals

Sancțiunile internaționale:

1/1

reprezintă o modalitate de soluționare pașnică a diferendelor

constau în utilizarea forței armate, în vederea restabilirii ordinii juridice internaționale

se aplică pentru comiterea de către un stat de acte sau fapte ilicite împotriva altui stat

Sancțiunile internaționale nu pot include utilizarea forței armate.

1/1

Adevărat

Fals

Consiliul de Securitate poate dispune:

1/1

sancțiuni de natură economică

sancțiuni de natură diplomatică

sancțiuni care presupun forța armată

Represaliile reprezintă măsuri luate de către un stat, în vederea constrângerii altui stat să pună capăt actelor sale
neprietenești, contrare uzanțelor internaționale.

1/1

Adevărat

Fals - retorsiunea

Prin retorsiune se sancționează încălcări ale dreptului internațional public.

1/1

Adevărat

Fals

Expulzarea resortisanților celuilalt stat reprezintă o formă de:

1/1

retorsiune

represaliile

Represaliile reprezintă acte de constrângere care pot avea caracter politic, juridic și economic, dar nu pot avea caracter
militar în nicio situație.

1/1

Adevărat

Fals

Prin represalii se sancționează încălcări ale dreptului internațional public.

1/1

Adevărat

Fals

Reprezintă forme speciale de represalii:

1/1

ruperea relațiilor diplomatice

embargoul

boicotul

Embargoul nu poate include:

1/1

ajutoarele umanitare

reținerea bunurilor statului care încalcă grav dreptul internațional

medicamentele

Întreruperea comunicațiilor poștale, ca sancțiune internațională, este o formă de:

1/1

boicot

embargo

rupere a relațiilor diplomatice

Ruperea relațiilor diplomatice:

1/1

poate fi dispusă numai de către Consiliul de Securitate

poate fi dispusă numai ca un act unilateral, de către un stat afectat de actele ilicite

poate fi dispusă fie de către Consiliul de Securitate, fie de către un stat acționând pe cont propriu

Reprezintă sancțiuni internaționale care implică folosirea forței armate:

1/1

interzicerea intrării sau ieșirii navelor comerciale din porturile statului afectat de actele ilicite

măsurile de blocadă

demonstrațiile de forță

Împiedicarea navelor statului care încalcă dreptul internațional de a părăsi porturile acestuia reprezintă o formă de:
1/1

blocadă

demonstrații de forță

boicot

Numai Consiliul de Securitate poate recurge la:

1/1

boicot

blocadă

embargo

Reprezintă un element constitutiv al organizațiilor internaționale interguvernamentale:

1/1

funcționarea în temeiul unui tratat internațional constitutiv

existența unui sistem instituțional propriu

existența suveranității

existența personalității juridice internaționale proprii

participarea statelor, organizațiilor internaționale nonguvernamentale și a societăților transnaționale

funcționarea în conformitate cu normele dreptului internațional

ONU este o organizație:

1/1

cu caracter universal, economico-militar, de cooperare

cu caracter regional, politic, de integrare

cu caracter universal, politic, de cooperare

cu caracter regional, tehnico-economic, de cooperare

Actul constitutiv al unei organizații internaționale este:

1/1

un act unilateral al statelor

un act unilateral al organizației

un act multilateral al statelor

un act multilateral al organizației

Tratatul constitutiv este deosebit de tratatul obișnuit deoarece:

1/1

permite formularea de rezerve

negocierile sunt urmate de semnare

se creează un nou subiect de drept internațional

intră în vigoare după ratificare

Modificarea actului constitutiv se realizează prin:

1/1

amendare

ratificare

revizuire

negociere

Interpretarea obiectivă a tratatului este cea:

1/1

bazată pe scopurile și obiectul actului constitutiv

bazată pe textul actului constitutiv

cea care are în vedere sensul obișnuit al termenilor actului constitutiv

Conținutul capacității juridice internaționale a organizațiilor:

1/1

este nelimitat

este limitat prin acordul de voință al statelor membre

trebuie precizat în actele juridice constitutive ale acestora

include capacitatea organizațiilor de a încheia tratate

Organizațiile internaționale:

1/1

au personalitate juridică de drept intern

au personalitate juridică de drept internațional

Calitatea de membru se poate obține:

1/1

prin aderare

prin acceptare

prin ratificare

prin aprobare

Pot participa la activitățile organizațiilor internaționale:

1/1

alte organizații internaționale

membrii asociați

persoanele fizice și juridice de drept privat

observatorii

OMP-urile pot fi utilizate:

1/1

numai cu scop preventiv.

pentru a restabili pacea.

numai pentru menținerea păcii.

OMP-urile sunt rezultatul inițiativei:

1/1

unui grup de state membre.

Consiliului de Securitate sau a Adunării Generale a ONU.

oricărui organ ONU.

OMP-urile includ:

1/1

contingente de militari.
forțe de ordine.

misiuni de observatori civili.

Aceste misiuni:

1/1

sunt plasate sub autoritatea Secretarului General al ONU.

sunt plasate sub autoritatea Adunării Generale a ONU.

sunt plasate sub autoritatea statelor pe teritoriul cărora sunt plasate.

Operațiunile de menținere a păcii funcționează conform principiului:

1/1

consimțământului părților.

imparțialității.

neutilizării forței decât în scop de autoapărare și apărare.

Personalul militar și de poliție necesar pentru fiecare operațiune de menținere a păcii este asigurat și remunerat de către:

1/1

Consiliul de Securitate.

NATO.

de statele membre.

Reprezintă categorii de activități și operațiuni:

1/1

diplomația preventivă.

restabilirea păcii (peace-making).

menținerea păcii (peace-keeping).

consolidarea păcii (peace-building).

Deciziile privind înființarea, menținerea sau extinderea operațiunilor de menținere a păcii sunt luate de Consiliul de
Securitate.

1/1

Adevărat

Fals

Menținerea păcii presupune inițiative din domeniul reglementării pașnice și acțiuni coercitive, constând în măsuri fără
recurgerea la forță ori măsuri militare.
1/1

Adevărat

Fals

Consolidarea păcii constă în acțiuni anterioare declanșării ostilităților și urmărește cu precădere edificarea unor structuri
interne în măsură să prevină conflictul.

1/1

Adevărat

Fals