Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Securitatea 1977-2-38

    Uploaded by

    alex
    7 views42 pages

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    7 views42 pages

    Securitatea 1977-2-38

    Uploaded by

    alex

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 42
    va * , ‘ sz J Cy2 f SF CF DNA t Alu Pe “inroumartt INTERNE se activ si eficienta la activitatile educative cronies snconseates = tchicdeier es See Rezultate si perspective in munca de popularizare a conn s de pete poets eocranttye, a apt iesieesiresl bu eg praia de frontieré — sarcind cu ‘a intregului aparat eonvorbiri Donnie LJ, Caras-Severin si Directia de ee pana COGA, capitan Vasile MIHAILA . ImbunBtitiri de ordin conceptional si, metodotogic de evidenti. pri aduse joite Instructiani de munca in acest domeniu — ctlone! Horia BRESTOIG a ia dispozitive teroriste — V. LAPADUS! Mijloace si explozive folosite de elemento Cum rezolvati cazul ? . Europa libera* — trecut i vii f TIMARU it, prezent si jie — maior Bibliografie ta teme de speciatitate . te prevenire si combatere a incalcarilor legii Elaborata in lumina prevederilor Programului adoptat de cel de-al XI-lea Congres al partidului, Hotarirea Comitetului Politic Executiv al C.C, al P.C.R, cu privire la cresterea rolului unitatilor socialiste, al or- ganizatiilor obstesti, al maselor populare in respectarea legalitatii, sanc- tionarea si reeducarea prin munca a persoanelor care comit abateri si incdledri de la normele de con reprezinti inca al societatii_noastre socialiste, a adincirii democratismului, a cresterii fortei de influentare obsteasea a societatii, a grijii partidului pentru om. Din inifiativa si pe baza indicatiilor conducerii partidului, personal ale tovarasului Nicolae Ceausescu, au fost intreprinse importante masuri pentru sporirea influentei exercitate de opinia publica in prevenirea si combaterea incAledrilor si abaterilor de la regulile de conduita social, care au dus Ja cresterea rolului colectivitatii in respectarea legalitatii socialiste, aplicindu-se noi forme de reeducare si reintegrare in viata saciala a celor care au avut anumite abateri sau au savirsit incalcdri ale legit. Ca urmare a uriaselor transformari revolutionare infaptuite sub conducerea partidului in toate dome . sociale si spi- rituale, societatea socialist romaneasci dispune in prezent de 0 aseme- nea for{a de influentare obsteasca incit procesul de reeducare a persoa- nelor care savirsese abateri sau incdledri ce nu prezinti un grad ridicat de pericol social si se poata desfasura prin munca in unitati cconomice de productie, sub indrumarea si pe raspunderea colectivelor din aceste unitati, ale organizatiilor de masa. In scopul. prevenirii si combaterii abaterilor si incdledrilor legii, a normelor de conduit cetajencascd, hotdrirea subliniaza necesitatea in- tensificarii activiti{ii educative de catre organizatiile de partid, organi- zaliile sindicale, de tineret, femei si celelalte — organizatii obste scoala si familie, punindu-se pe prim plan educarea ceta{enilor, indeo- sebi a tineretului, prin munca si pentru munca, potrivit orientirilor sta~ bilite de Congresul al XI-lea al partidului, Congresul educatiei politice si al culturii socialiste sia indicatiilor date de secretarul general al par- fidului, tovarasul Nicolae Ceausescu. Pentru organele de justitie si procuratura_ hotdrirea gatia de a desfasura o ampli detiune de popularizare # expllcants Uh finab sha selier taeticen ade aat-aduce 0 contcbuGle spect aii noasterea si respectarea strict a acestora de catre tofi cetatenit aa lu prevenirea oriciror abateri de la normele de convietuire socials ad tavinel spiritul inaltului umanism caracteristic societatii noa ined frre se acorda o atentie deosebits masurilor de indreptare colonel ay sivirsit sbateri sau incileari ale normelor de convietuire social, 4 ane oe = lor, astfel incit acestia sa reintegreze cit mai re by Zoviald si si partcipe la constructia socialismului, ae ftineere valorior fundameniale ale orinduk wnciee wc eae Mingere valoitor mentale ale orinduirii noastre sociale si de epee eh patrie, spionajul, omorul, tilharia, Se degradirile care produc pagube importante avutului obstese, ca alte inf u un grad ridicat de pericol social, se vor aplica in voc. inuare prevederile legit penal. rise See apllen nea _._Organele Ministerului de Interne au oblizatia si mitate impotriva (uturor acelora care incearth sh loveasee te fleece Poporulut, in cuceririle sale revolutionare, sa voghy potitenit 1a Gai Proprietitii socialiste, si asigure ordinea si Linistes wont finea si linistea publi T care sa a di sa cum rezulta din documentele Congresului educatiei politice 1 gt eresului al XI-lea al itiei_ politice P.C.R., ale Comitetului Politic Executiv al ea anes ee ae pe ae CR. mai a.c., din eu vintarea tovarasului Ni Enea icolae Ceausescu, sec eae C Secretarul idului acess Sout as aad s a cadrelor de Suen eMiniste : Interne le revi i aati pein strut de Fen evin sa i sebit Boar Ss 61 pe : v prin toate mij Gionatizati iene ‘jloacele educative si i r fundamentale ale orinduiri Baeeke soci Hotarirea din 24 mai organele Ministerului de | Se sprijine tot mai mult in activitatea de combaters aC, i a ca ini i err a». in intreaga lor activitate ¢ mascle de uence ee ae pe mas Cr uneii, sii 4 oriciror abateri de la ordines sociulge pe aa Aplicarea programului trebuie facuta in spiritul prevederilor Hota ririi Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. din 24 mai 1977, pre- cum si al altor documente de partid si acte normative ce vor apare. n raport ¢ normative in vigoare, organele de securitate, sub conducerea organe- lor de partid si in colaborare cu organcle de militie, precuratura. jus titie, celelalte organe de stat, organizatii de masa si obstesti, part actiuni educative privind: apararea secretului de stat ; demascarea ac- fiunilor ostile ale serviciilor de spionaj, postului de radio Europa libe- ra", organizatiilor si gruparilor fasciste, nationalist-iredentiste, obscuran- tiste si ale altor cercuri reactionare din strainatate ai avutiel m: fionale ; prevenirea influentelor nocive si a infractiunilor in rindul tine- rilor. atributiile ce le revin din documentele de partid si actele In centrul activitatilor de propaganda organele de securitate vor s tua cunoasterea si respectarea de cAtre cetajeni a continutului, actelor normative referitoare la: apararea secretului de stat; infractiunile con- tra securitatii statului si alte infractiuni date in competenta lor de cer- cotare ; relatiile cetatenilor romani cu straini pe teritoriul {ari noastre + regimul strainilor in Romania ; comportarea cetates natate; relatiile cu posturile de radio si televiziur agentiile de stiri si alte organizatii straine ; primirea denta si utilizarea obiectelor (cadourilor) de la straini ete. Injelegind participarea organelor de securitate Ia educarea cetdte- nilor in spiritul legalitatii socialiste, al vigilentei si combativitayit fata manifestarile antisociale ca o latura principala a anele de presa, gestionarea, evi- activitatii preventive, actiuni de propaganda in mbaterii faptelor antiso- jorile umane, ma- ( unitatile centrale si teritoriale vor desfasura aport cu cerintele specifice ale prevenirii si com ciale in domeniile lor de activitate. Tinind seama de v: teriale si spirituale, la apararea cdrora au datori contributie, de starea infractionala, cauzele si tendin{ele aceste fiecare localitate, obiectiv si mediu vor fi stabilite si puse in apli sprijinul organizatiilor socialiste, masuri concrete de natura sA asigure cunoasterea si respectarea legilor de catre cetateni si antrenarea estora Ia activitatea de prevenire si combatere a faptelor de natura sa aduct gere securita{ii statului si celorlaltor valori fundamentale ale socie- 18tii_noastre, In vederea intensificarii, diversi nilor de educare a cetatenilor in spiritul prevederilor programului de miisuri, organel volta colaborarea cu organele centrale si locale de stat, de masa si obstesti. Yn baza reglementarilor in vigoare, unitatile si subunitatile de secu- ‘ritate vor aduce Ia cunostinga conducerii ‘organizatiilor socialist as- “ ‘Ja starea de legalitate din cadrul acestora in probleme muncii de seeuritate, vor propune miasuri adecvate pen~ ja si-si aducd intreaga pentru Arii si sporirii eficacitatii actiu- legalitatii socialiste, potrivit Je de securitate isi vor de7- cu organizatiile tru inlaturarea neajunsurilor constatate si vor sprijini aplicarea lor in practicé, urmarind cu perseverenti lichidarea stirilor generatoare de in- fractiuni si alte evenimente cu urmari daundtoare. atentie deosebita se va acorda organizirii de intilniri cu colectivele fe oameni ai muncii, in cadrul cirora vor fi dezbatute principalele as- pecte referitoare la modul cum sint cunoscute si respectate prevederi- le actelor normative. Comandantii (sefii) vor asigura pregatirea temeinic: a fiecdrei intilniri, astfel incit sa aiba maximum de eficacitate, Procesele cu publicitate lirgita si punerea in dezbaterea colecti lor de oameni ai muncii a faptelor antisociale au o puternica influenta educativa atunci cind sint bine pregitite, In aceasta privin(a programul de misuri prevede ca, in raport cu importanta cazurilor puse in dezba- tere, pentru educarea unui cere cit mai larg de persoane, prin Servi editorial, presa si propaganda in rindul populatiei, si fie invitati zia- risti de la organele centrale de presi, de la radio sau televiziune, in. ve- derea realizarii de materiale sau a unor creatori din alte domenii. Intensificarea si diversificarea spri; le si locale de presa si radio, televiziu cinematografiei si uniunilor de creatic, ului acordat organelor centra- i editurilor, institutiilor teatrale, pentru realizarea de actiuni cu bn bogat continut educativ pe linia i st-respectril legi venirii si combaterii Toole Gi aeale aes Reiterates a {@ @ muneii de propaganda in rindul populatiei previzutd in program, dinpadh canes: cu cerintele informarii si educarii cetitenilor prin mij- sae informare de masa Si institutiile cultural-educative, sub is rumarea comandantilor, in fiecare unitate centrala pileente tarea opiniei publice in spiritul es ee lor ta devo. splrarii mijloacelor si metodelor secrete de wean a OOSIB TER Nu vor fi selectionate in vederea informarii publ in program se azurile vor putea fi folosite pentru infor- sau cu acordul sefilor unitatilor centrale ministerului, indiferent de faptul in toata {a care urme Pentru a nu se ajunge la astfel de urmari negatiy prevede atele, faptele si marea publicului la propuner de profil si cu aprobarea conducerii daca urmeaza sa fie difuzate pe plan local sa Datele, faptele si cazurile de infr tul informarii prin institutiile centrale de presa si propaganda lectionate si valorificate la momentele potrivite sub indrumarea unit centrale de profil si eu aprobarea conducerii_ ministerului. A fac& obiec- vor fi se Pe linia inform: si propaganda cu date, fapte si cazuri de infractiuni din problem: muncii de securitate sint in prezent unele neajunsuri, determinate de insuficienta preocupare pentru a selectiona din timp ceea ce este folositor in vederea informarii si edu- cari _cetajenilor. Ca urmare, nu se asigura documentarea corespunzatoa- re si sistematica a organelor de presa si propa: ceasta linie desfagurindu-se in saltu punde operativ si indestulator la solicitarile institutiilor respective. U ori se furnizeaza date si fapte nesemnificative, care nu ofera posibil tea realizarii unor actiuni educative eficiente. organelor de pre ic Intensificarea si cresterea eficientei activitifii educative in rindul cetafenilor presupune sporirea preocuparilor unitafilor centrale de profil sia Serviciului editorial, presa si propaganda in rindul populatici pen- tru: orientarea cit mai concreté a acesteia in raport cu obiectivele con- crete ale muncii preventive specifice fiecarui profil, ale situatiei oper: tive din locurile, obiectivele si mediile in care actioneazi organele de securitate ; coordonarea selectionarii cu grija si valorificdrii oportune a datelor si faptelor ce prezinti importanté pentru educarea ceta{enilor ; pregatirea minutioasi a fiecarei actiuni atit pe plan central, cit si local astfel incit sA se realizeze pe deplin obiectivele propuse ; asigurarea ma- terialelor necesare si organizarea folosirii lor corespunzatoare. In vederea indeplinirii sarcinilor deosebite ce revin organelor de securitate din documentele de partid si legile in vigoare pentru preve~ nirea si combaterea faptelor antisociale este necesar sa fie iuate toate miasurile de intensificare a participarii unitatilor si a cadrelor noastre la ampla activitate organizata si condusa de partid pentru educarea ce- ta{enilor in spiritul legalitaii, al normelor eticii si echitatii socialiste. Comandantii, organele si organizatiile de partid au datoria sa asigure insusirea temeinicd de catre intregul personal a Hotaririi Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. din’24 mai a.c., precum si a masurilor ce se intreprind in continuare pentru infaptuirea ei si sa mobilizeze ca- drele la actiuni eficiente de traducere a lor in viata. . el y Rezultate si perspective fn munca de popularizare a legilor si de pregatire contrainformativa a populatiei Intarirea legaturilor cu masel acestora in activitatea de preveni Putea scurge. Tinind seama de experi i Junsuri, s-a procedat la atabilven, (a i ticlparii cadrelor la adunarile cu oe hone cu care prile; rea secretuluy Principalele ohieetive post ae Satis ml eae i. ful facut de noi cu spriji Purtate cu condi mee Gin printa, “Y Conducitorli organtzatiilor pa Cunoscind c& unii cercetatori erau predispusi s& stabileasca relatii neoficiale cu cetd{eni straini, paralel cu activitatea contrainformati' s-au aplicat masuri de atentionare si influentare, determinindu-i sa a- dopte © pozitie corecta. Astfel, despre un cercettor din cadrul Centru- lui de cercetari chimice Savinesti se obtinusera date ca, sub influenta unui element descompus ce urmarea sA profite de pe urma sa, intentio- na sa plece ilegal in strainatate ,,pentru a-si valorifica mai bine inven- tile“. Discutindu-se cu respectivul in prezenta conducerii profesionale si a secretarului de partid, i s-a aratat gravitatea greselii sale si iluzoria realizare ce-1 asteapta in Occident, reusindu-se astfel prevenirea. Exem- plul acestui cercetator a fost convingator si pentru alti specialisti, care au inteles necesitatea respectarii cu rigurozitate a prevederilor legii Au existat gi situatii cind masura atentionarii nu a fost inteleasa corect. In’ asemenea cazuri, la propunerea organelor noastre cei vinovati au fost mutati in alte locuri de munca. Cu asemenea cazuri ne-am con- fruntat pe platforma chimicd Savinesti, unde anumite elemente [4 perspective notabile in activitatea profesionald au intrat in relatii neo- ficiale cu straini care urmareau sa intre in posesia unor informatii si date secrete de stat din domeniul cercetarii tehnico-stiintifice. Vorbind despre actiunile de propaganda contrainformativa pe li- nia apararii secretului de stat, mentionam ca, periodic, organizam con- vocari cu angajatii care lucreazd in compartimentele speciale si de pro- tocol. Cu aceste prilejuri sint prelucrate principalele prevederi care re- glementeaza apararea secretului de stat, scotindu-se in evidenta anumite aspecte constatate cu prilejul diferitelor controale efectuate de organele noastre. Au fost, de asemenea, organizate si alte intilniri cu angajatii din diferite sectoare, in cadrul cdrora au fost prelucrate acte normative (in mod deosebit pe linia apararii secretului de stat si a relatiilor cu stra- ini), vizind dezvoltarea spiritului de vigilenta i intarirea ordinii si dis- ciplinei in unitatile din care fac parte. Totodata, sub indrumarea direc- 43 a Comitetului judetean de partid Neamt au fost organizate lectorate si simpozioane, la care au participat activul de partid, secretarii comi- tetelor executive ale consiliilor populare, cadre de conducere din insti- tu{ii, intreprinderi, organizatii de masa si obstesti. Deosebit de eficiente s-au dovedit actiunile organizate cu elevii din scolile profesionale, licee si tabere de pregiitire a tineretului pentru apdrarea patriei, la care aut fost antrenati si factori educationali. Apreciem ef in urma acestor activitati majoritatea angajatilor ma nifesté mai multi atentie, vigilenté gi raspundere pentru pastrarea si apararea secretulul de stat. Tot ca urmare a acestor actiuni, diversi an- gajati ne-au semnalat, din proprie initiativa, conduita necorespunzatoare a unor persoane care periclitau secretul de stat, despre incalcari ale le- gislatiei ori chiar despre intentia unora de a comite fapte antisociale, De 9 pilda, un inginer ne-a sesizat ca la o statie pilot — unde se experimen. ta un nou produs realizat de industria chimicé romaneascé — nu se ros_ pecté regulile referitoare la acces, filnd posibi soane strdine interesate, cit si despre faptul ca o angajaté din colectiy: ul ie eereetare are un anturaj dubios. Verificarile au confirmat sesizarea si, in cadrul masurilor de prevenire, s-a trecut la atentionarea celor in cauza, in prezenta gefilor lor. Totodata, se remared o crestere sensibilz eros de note Prezentate de angajatii ce intra in contact cu st: us pee Pasa De exemplu, angajatii de la Combinatul de ees a crits = participat la Tirgul International r mganul de protocol notele de discutii cu re- actreee oi organizatiilor economice din aekiiniete, bis ra au ren ; me rezultat si aspecte ce interesau organele de securi- Folosirea testelor a i permis s& cunoastem Peasant (ae Hi ace eng tae eae tii de Pregatire contrainfo necunoscuti in obiectivele se detineau secrete, au intrat i: 7 in legatura cu a fee nil suspecti, testindu-le poritia et ee nie aoe din exterior gi gradul de vigilen(a, ee a le testari au confirmat efectul an gatire contrainformativa. Au fost insa si a ee ee aveau obligatia. Editaréa periodicé a unei fol difuzarea prin statiile de radi Siete A Honeie ntelor seekers ie a unor fajati, Subliniem ¢& in Sete , au avut, de ile in discutie, organele de Patrunderea unor per- _ Sa discutam despre... Prevenirea evenimentelor de frontiera — sarcina cu semnificatii majore a intregului aparat =metodologici | ioe | In ultimii ani, trecerea frauduloasa a frontierei de st fenomen in recrudescenta, ceea ce a impus noi solutionari de lucru. In scopul reliefarii unor aspecte semnnificative ale muncii orga) noastre in acest domenit, a cauzelor care au dus la neprevenires ii unor metode 51 mijloace calitatii si eficientei acti ire de raspundere din citeva | producerii de, evenimente de frontiera, a ent specifice, care sa contribuie la continua ridicare vitatilor pe aceasta linie, ne-am adresat unor ¢ unitati ale Ministerului de Interne LJ. Timis General-maior Viorel Taurescu: Activitatea pentru prevenirea tre- erilot ilegale peste frontiera a fost organizata pe baza unui studiy pro- « fund al situatiei operative, raportat la particularitatile judetului nostra. Pentru stabilirea si realizarea unor masuri eficiente de prevenire a tre~ cerii frauduloase a frontierei am executat reinstruirea intregului poten tial informativ al inspectoratului. Un accent deosebit am pus pe creste- rea cantitativa si calitativa a retelei, amplasarea si dispunerea in locuri, sectoarele vulnerabile ale fron medii, obiective i pe caile de acces spre - lor obfinute, am prevenit mai multe cazuri tierei, Ca urmare a informatiil u retinerea unui numar insemnat de persoane pe directii de afluire prin in zona de frontierd. 5 le nit Asuy Jor semnalate cu preocupari de plecare ilet in ron ip petfamille, factori de eon- persoanel {ara am aplicat masura luentarii nea cia io. tn Taformatflor rp s-a luat masura sau W’ persoane S-a a ducere si educationali, de a verificate. asupra mai _multor ai demascarii. Rezultate bune in activitatea de prevenire Nace ee e n e wale besorales © = 117 ., se: jtatele obtinute, activitatea de prevenire a trecerii rauduloase a frontierei nu se ridicd incd la nivelul cerintelor. Am mai avut cazuri de persoane au trecut ilegal frontiera, Cauze principale: rejeaua inform: n in raport cu necesitatile situatiei ‘operative ; toate cazurile este folosita la nivelul capacitatii de care dispune ; nu in toate situatiile s-a actionat cu opera- tivitate pentru clarificared dosarelor de urmarire informativa; nu am reusit sé descoperim toate caile si mijloacele folosite in trecerea ilegala a frontierei ; anumite metode folosite de unele persoane nu au stat in atentia organelor noastre, ceea ce a favorizat punerea in aplicare de ca- tre infractori a planurilor Jor de fuga, Recent am luat unele masuri vizind venirea trecerii ilegal oe ae a ft Intenaifieaten sain Gy rejeaua ateredatiye: unoasterii oricror inten{ii de constituire de grupari Li Cea ey ett Bee @ elementelor care au comis infractiuni de frontier si care ma- nee inca intentii de trecere ilegala ; popularizarea legilor, prelucrari le cazuri $i actiuni de dezinformare; clarificarea tuturor semnalarilor paved snore de evaziune din tara a unor elemente din localitatile anaes hore $i Scoaterea legendata din aceste localitati a per- ca megelenel, Aurelian Mortoiu: Din cazuistica pe care o avem reiese Goat adele si Procedecle folosite de persoane cu intentii de evaziune sit ‘Variate: 5 za in grupuri de cite 2— | va Slt poate OPEL St bd pwn ie Pentru neutralizarea grinicerilor ; se angajeaza in unitati economice din Zona, pentru @ studia posibiltatile de trecere a frontietel folosese as : al amenajate in mijloace de transport etc. Evasiuewn « regatite uneori cu ajutorul unor complici gaede, Blaze. eee ne nt ‘ontierd, cit si din interior. A In activitatea de prevenire d pe care o desfasura sim i Potentialul informativ. care este dirijat, sistematie. in locare tes oblectivele ce ne stau in atentie, in vederea stabilirii celo eee festa intentii de plecare frauduloasa din \ard. De ee ns cu diverse organe, printr-un schimb util de i a ee aplicarea celor mai corespunzatoare fon a ca in urma masurilor intrepri i Temaren of i asurilor intreprinse multe elemente aport insemnat asemenea, cooperdim materiali- enire, De are au participat 1a activitatile de gran in, contribuind cu date concrete si sugestii Ja ret . “ : ate es i eet oe sa remare sprijinul pe care Iam primit din er Ge ee Ge Partid judetene si comunale, care au organizat si antrenat Ie aetlel Hvitali garzile patriotice, oameni ai muncii, paznicii de tate ut 12 a eee tegoriile, Odata cu inceperea lucrarilor in campania agricola de prima- vara, ofiferii de la compartiment si cadrele de militie de la posturi au realizat prelucrarea contrainformativa a lucratorilor din unitatile socia- iste din agricultura, pe echipe, brigazi, sectii, ca si pe santierele de hi- droamelioratii, a personalului de la exploatarile petroliere si de la CF.R., a soferilor de la ['T.A. ete. Prin reteaua informativa, persoane de incre- dere si diversi factori de raspundere am trecut la aplicarea masurilor de dezinformare gi desistare de la intentia de evaziune a unor elemente, prin raspindirea unor versiuni, ca organele de stat iugoslave ii inapoiaza pe acei care au reusit sa treacd sau cd organele de graniceri au ordin sa foloseasca armele de foc asupra celor care comit tentative de trecere frauduloasa a frontierei. |. J. Caras-Severin Va rugim, tovarase general-maior Ioan Linu, sa va referi{i la unele elemente pe care le evidentiaza cazuistica in zona dv. de respon~ sabilitate. Inainte de a vorbi de laturile specifice ale cazuisticii din ultima vreme, cred ca ar fi util sa abordim una din problemele care influen- feaz aceasta cazuistica. Este vorba de particularitatile pe care le im- braca zona de frontieré din judetul nostru. Daca privim harta ne dam seama cd pe aproape intreaga lungime a frontierei se intind numeroase paduri, care adesea inainteaza pina la linia de demarcatie. De asemenea, in sectoarele unde padurile sint mai rare, terenul este intens cultivat, find, in special in perioada sezonului cald, acoperit cu lanuri de griu 31 porumb, cu livezi de pomi fructiferi. Este de la sine inteles ca solul fra- mintat $i acoperit favorizeazd, in mare masura, apropierea mascata de granita, creeaz conditii pentru ascundere si pentru observarea indelun- gata a posturilor si patrulelor graniceresti In afara de aceasta, obiectivele economice in plina dezvoltare ce se gasese in imediata vecinatate a frontierei, cum sint intreprinderile mini re Moldova-Noua, Oravita, Sasca si Cozla, nec brate de munca, ceea ce determina afluirea spre acestea a unui numar insemnat de. per- soane nu numai din judetul nostru. Intreprinderilor miniere li se adauga intreprinderile agricole de stat, unde, de asemenea, se semnale: unele perioade ale anului o mare afluire de muncitori sezonieri. Si, in sfirsit, o ultima chestiune : din interiorul judetului spre frontiera con- verg numeroase cai de acces, cu trafic important si permanent. Se des- prinde deci concluzia ca fiecare dintre factorii enuntati si toti laolalta creeazA conditii favorabile pentru apropierea de frontierd sau chiar in- stalarea in zona de frontiera, sub pretexte perfect plauzibile, a unor persoane. Am amintit, pe scw activitatea de prevenire, i une este complexa, ca ea implica din az in ri, aceste aspecte pentru a sublinia faptul cd descoperire si lichidare a intentiilor de evazi- partea noastra masuri si actiuni i cu ceilalti factori care au atributii si colaborare cu populatia din localitatile de hoc’ . iveste categoriile de persoane care se manifesta cu le evaziune, am putea face o clasificare a lor. Este vorba, in ‘mul rind, de incepatori, care individual sau in grup incearea sa se apt pie de frontiera si sd o treaca. In cadrul acestei categorii onder: detin tinerii, de obicei fara ocupatie, scapati de sub supravegherea nat ‘intilor si care incearca s4 treacd frontiera minati de anumite tendinte: de aventura si bravada In general, aceste elemente procura informatii despre frontiera din discutii intimplatoare, purtate cu unul si cu altul hull grupului din Braila, format din Bacs Vasile, 1 = Nast Braila, . Lazar Victor, Nas Gheowwhe, Molan Mihai, Molan Ecaterina, Rochidie Aieris si Rahel Veo rene Nath, tua de 18 iulie 1976, sau apropiat de frontiera in zona munei Naidas $i au incercat sa studi ze iyiiod 1 ajuta in infaptuirea e, atit pentru noi, cit Tice, din Resita, al imisoara, si Ciachi [osif. a apropiere a granite, de domiciliu si, odata ajunti acne Formanek Konrad s-a folesi prin punctul Naidas. Verificate cu atentie, aveste ‘au confirmat, luindu-se masuri de avertizare si destramare a grupului respectiv, in sfirsit, o a treia categorie de infractori de frontiera este formata din recidivisti, Dupa ce sint condamnati, acestia intra. in legaturd cu complici in penitenciarele in care isi executa pedepsele. fac schimb de gpinii asupra metodelor folosite pentru trecerea frontierei, reconstituie diferite jtinerarii si elaboreazé variante de evaziune pe care 4 le aplice dupa eliberarea din detentie. Asa, de exemplu, tinerii Albu Nicolae si Ghiocel Stefan, ambii din judetul Talomita, condamnati pentru tentativa de trecere frauduloasa a frontierei, au luat legatura in penitenciarul din Caransebes cu medicul Popa Nicolae, punind Ja cale un nou plan de evaziune. in care a fost atras si soferul Dalea Gheorghe. din comuna Ticvaniul Mare. Pe baza acestui plan, Ghiocel Stefan si Albu Nicolae av arcina ca dupa iesirea din inchisoare sa studieze posibilitatea it din yara cu ajutorul unor nave straine ce ancoreaza in portul nta. La rindul soferul Dalea Gheorghe trebuia sa cerceteze itinerariul Ticvaniul Mare — Varadia si sa culeaga informatii privind sistemul de paza si de amplasare a posturilor si patrulelor grniceresti De fapt, aceste studii au si fost efectuate si, in urma constat rilor facute. cel. trei au hotarit si astepte iesirea din penitenciar a medicului Popa Nicolae, socotind ca varianta acestuia de trecere, pe care o folosise in septembrie 1976, raminea totusi cea mai bund. Semnificativ este si cazul numitului Lepadatescu Gheorghe. cu trei treceri fauduloase de frontiera la activ, care a devenit in penitenciar un fel de lider“ al infractorilor condamnati pentru infractiuni de frontiera, dind sfaturi si indicatii in schimbul unor foloase materiale, Ce elemente mai deosebite, tovarase maior Grubacichi Vasa, scoate in evidenta statistica infractiunilor de frontiera ? In buna masura, unele elemente au fost deja amintite de catre to- varasul general-maior Ioan Lintu atunci cind s-a referit la cele trei ca- tegorii ale infractorilor de frontiera. As mai putea si adaug ca din tota- lu! infractorilor de frontiera din perioada 1976, majoritatea au fost ele- mente nestatornice. care au muncit temporar in unita{i economice si care nu aveau 0 calificare definité. Citiva au provenit din rindul tinerilor sca pati de sub supravegherea familiilor, a scolilor unde invatau si a unita- tilor economice unde incercau sa obtina o calificare, Numarul oamenilor cu inalta calificare, care au incercat sa treaca sau au trecut frontiera re- prezinta un procent foarte redus. De aici se poate trage concluzia ca in- fractorii de frontier provin in mod deosebit din rindul oamenilor insta- bili. care nu sint legati de un anumit loc de munca, de o anumita locali- tate, precum si din rindul persoanelor carora nu le place sé munceasca $i nu concep sa-si cistige in mod cinstit existenta. In privinta tinerilor care au incercat sa treacd frontier: trebuie sa precizam ca, in marea majoritate a cazurilor, acestia s-au lasat influ- en{ati si de propaganda unor posturi de radio straine, cum ar fi Europa libera, care prin promisiuni mincinoase si indemnuri mestesugite au reusit sa-i induca in eroare pe cei asupra carora familia, scoala, colec- tivele de munca nu au exercitat o influenja educativa eficienta. i i @ relevati as- em, tovarise general-maior Toan Lin{u, ati_as pevtels nal somaicative ih prevenirea unor infractiuni de frontier’ si inele metode folosite pe aceasta linie. simele 10 luni am prevenit aproape 150 de cazuri de evaziune. mea hae au falosit sint, in genere, cunoscute. In esenta, se poate spune ca avertizarile, discutiile individuale purtate cu unele per- soane, procesele publice organizate la Jocul de ee al uae ers si orientarea retelei informative in directia in! luentarii unor elemente Sty constituit factorit de baz care au facut ca in primele patru luni ale arului 1977 sé nu ne inregistram cu nici o trecere frauduloasa a fron- tierel, Aceasta nu inseamna insd ca in activitatea noastra nu s-au mani- festat ¢i neajunsuri, deoarece in ultima jumatate a anului 1976 saispre- voce elemente au reusit sA treaca frontiera, ajungind in tara vecina, fiindu-ne, ulterior, predate de granicerii iugoslavi. Acestora li se adauga alti citiva indivizi care au reusit s ajunga in state occidentale. Or, aceste camiri scot in relief anumite deficiente in munca noastra. M-as referi, mai intii, la aportul nesatisfacdtor al re{elei informative. Faptul, de exemplu, cé mai multe persoane din comuna Liubcova au reusit sa treaci frontiera dovedeste ca refeaua informativa din aceasta localitate a fost ca si inexistenta. Fara indoiala ca vina este a noastra si ea se concreti atit in recrutarea defectuoasa a informatorilor, cit si in instruirea si di- rijarea superficialé a acestora. Situatia la care m-am referit pune in evidenta, pe de alta parte, si unele slabiciuni in activitatea de conlu- crare cu populatia si mai ales cu activul de granita din localitatile de frontiera. _ Fara diminua raspunderea care ne revine, trebuie si remarc ca, in unele cazuri, inspectoratele judetene din interiorul tarii, desi detineau informatii cu privire la persoane din raza lor de activitate care inten- fioneazi sd treacd frontiera, nu au intreprins masuri ferme, operative, care sf zadarniceasca intentiile acestora, mulfumindu-se si ne transmita noua informatiile, de multe ori, cu intirziere. (Este cazul inspectoratel iene ‘Arad, Galati, Braila, Cluj gi altele.) eee: in momentul de faja. de problemele de fronti " temeinica pregatire si cu o bogata experienta ae ee eee a ca. Printr-o redistribuire a sarcinilor, am reusit 8A intarim acest sector si; totodati, si determinam sporirea raspunderii ofiterilor fata de misiu- nile incredintate. Acest fapt s-a repercutat pozitiv in largirea si eas re{elei informative. Am analizat de mai multe ori aetivitates reco, ct am desprins coneluciile si invatémintele care se impuneau, stabilitd saa. suri concrete pentru cresterea ei numericd si ridicarea calitatit Mure informatorilor. Ofiterii au fost indrumati s& recruteze surse de informene din medii si locuri adecvate, care au cu adevarat posibilitati de a on noaste bine situafia din mediile respective si de a ne infomta sponte asupra acesteia. Paralel, s-a actionat si se actioneazs pentne ie, si dirijarea fiecdrui informator, tinind seama atit de t tru instruirea piddale, cat ida poatbin ttle de lucrn pe" Gace TARE eae os mentul de fata, fiecare ofiter de securitate si de 2 ; eae SM sag ad oa pe ; a © atentie sporita am acordat, in ultima perioada, activitatilor edu- cative desfasurate cu populatia din zona de frontiera. Cu sprijinul comi- tetelor de partid si al consiliilor populare, ofiterii nostri au contribuit la popularizarea legislatiei care reglementeaza regimul de frontiera, au prezentat in fata cetatenilor cazuri semnificative de infractiuni de fron- tier, solicitind sprijinul maselor in prevenirea si descoperirea celor care ar incerca sa treaca fraudulos granita, Un sprijin pretios in aceasta pri- vinta Lam avut din partea organului judetean de presa, cit si din partea unor activisti de partid si de stat care au adus la cunostin{a publicului realitati semnificative din lumea capitalista, date si fapte convingatoare care demascau propaganda dusmanoasa a unor posturi de radio straine- In sfirsit, o ultima chestiune este aceea legaté de intarirea colaborarii cu organele graniceresti si cu ceilalti factori care au atributii pe linia prevenirii si descoperirii faptelor antisociale legate de evaziune. Pe baza unui plan unic de cooperare, desfasuram impreuna activitati care vizeazi pregatirea activului de granita, angrenarea sa la o munca organizala st permanenta Directia | Locotenent-colonel Alexandru Aliman: Din analiza situatiei of tive existente rezulté ca pind la trecerea problemei pe linia activit de informatii interne, persoanele care faceau obiectul acesteia ni Supravegheate informativ, se lucra pe cazuri izolate si in mod sporadic, nu existau planuri de masuri si nici categoriile, locurile si meditle nu erau determinate in mod precis, cu exceptia unor inspectorate, unde si- tuatia impunea luarea unor masuri concrete. In prezent, supravegherea informativa a capatat un caracter mai organizat si, in unele judeje, in functie de situatia operativa, caracterul acesteia este mult mai dinamic Se cuprind mai larg categoriile de persoune care fac obiectul problemei si se actioneazA mai direct si organizat in locurile si mediile unde se pregatese, sub diferite forme, plecarile frauduloase din tara Pe baza informatiilor obtinute a crescut simtitor activitatea de pre- venire a trecerilor frauduloase. Intr-o serie de cazuri s-a actionat in sen- sul prevenirii punerii in aplicare a planurilor elementelor respective. De exemplu, inspectoratele judetene Timis, Arad, Satu-Mare si altele au reusit 88 depisteze mai multe grupuri de elemente care inten\ionau *a treacd fraudulos frontiera. Directia I, in cooperare cu 0 alta directie cen- tral si cu inspectoratele judetene Satu-Mare, Arad si Timis. prin ma surile informativ-operative intreprinse, au depistat existenja unui canal de scoateri ilegale de persoane din tara. Organizarea de dezbateri i procese publice, in cadrul carora parti- cipantii iau atitudine asupra celor pusi in discutie, creeaza un efect po- Zitiv si asupra altor persoane predispuse la asemenea fapte, De exemplu, Inspectoratul judetean Caras-Severin a organizat judecarea cu publicitate largita, in cadrul Spitalului judetean Resita, a cazulut ‘medicului Popa realiza prevenirea unor evenimente de fron. cu mai muita ney prin ee in masuri judicjos concepute, Sj aceasta cu atit: mai tet oes aac frontierd se mentin Ja cote ridi- seam de factori. printre care cetateni straini sau fosti cetateni romani, c Sau ilegal din fara si se afla in diferite state capil titata de emisiunile unor Posturi de radio din s\ ite categorii de turisti straii instigarea din are au plecat italiste ; influenta Pp! ini. despre aga-zisul parazitare, care re- persoane ce provin ida pe care o fac anumi ta capitalist; existenta multor elemente se incadreze intr-o mun din familii dezorganizate, care cautd sa se sustraga Pentru infractiuni de drept 2e, Se impune . In functie de ac Jinie informatiy-operativa ; care dispunem, ‘4 utila societatii sau lipsite de educatie cetat de Ja executarea unor pedepse penale, date cunoastem mai bine cestea, sa intre| 8A folosim toat pentru descoperirea cazurito organizarea de grupuri ete, ganelor de partid si de stat prevenire, incit sé determi renunte la planuri evazioniste, tenent-colonel Ioan Matei : ministrului de interne Cu sprijinul or Putem desfasura pe scara nam persoanele vizate, in Locot 0887/1976 al Prevenirea evenimentelo @ parasi ilegal ta mativ-operative, el ba chiar au reusit sa In unele situatii, nefiind com ra operativitatii identifiearii alte cazuri, inform: Carentele in cooper: reteaua informativa di insa nerealizindy mentele respective ificarii situate: mnalati,

    You might also like