aH ECLExemplar nr. 53 Cuprins Evocari Derbateri — opinii Dialog — Din gindirea tovardsalui secretar general al fii statulut — Telegrama adresata organelor securita{ii — Ordinut ministrului de interne nr. gust 1988 — 40 de ani de Ia crear: de securitate — general PENTRU PATRIA NOASTRA, REPUBLICA SOCIALISTA ROMANIA | 1988 | STRICT SECRET | NICOLAE CEAUSESCU, Partidulul Comunist Roman, privind rolul, local si sarcinile organelor securiti- tovarasului NICOLAE CEAUSESCU de participantii_ 1a adunarea solemnd consacrata aniversirli a 40 de ani de la crearea statului 179 din 30 au- ea de cAtre partid a organelor 1-colonel Tulian VLAD, mem- fe SLCC, al PCR, ministra secretar de stat st sef al Departamentului Securitatii Stotulul . =... bupta ramine Iupté — colonel Gheorghe DITA — Contribujia organelor unei opinii publice visi orice fapte de natura fundamentate ale orinduirii sociali Filip TEODORESCU, Dumitra OG. de securitate Ia formarea lente si combative fata de ‘a aduce atingere valorilor iste — colonel It. colonel Gabriel ANASTA- SIU, colonel Constantin CIURLAU si It colonel metoda si efi- colonel Aurel Poa. H 13 24— Fotodocumentarea — mijioc si metod’ modern’ vutilizata. in a tor ve 2 males et Toomer Rt aed Pim seapienacatriek = . . Punet i se belies eis Oss i ay Din gindirea r = a orf igang punet fo cee aoe Pare aN A tovarasului NICOLAE CEAUSESCU, Fapte eroice — Misiune operativa — colonel Olimpian UNGHEREA G0) y H i Hy a fy acest numar — Strada Castanilor 33 — maior George APOSTOAIA (2 secretar general al Partidului Comunist Roman, icone aera nate it~ cemonene dnc privind rolul, locul si sarcinile tee goed ac ee organelor securitatii statului esas eitocs ~ fasion Viorel CHETREANG cou=mar Meteae = 82 @ In lupta complera care a trebuit dusa in procesul revolufiei si constructiei socialiste cu forfele reacfiuni interne si externe, un rol insemnat a revenit organelor de securitate si celorlalte unitafi ale Ministeru- lui Afacerilor Interne. Ca instrument al puterii oameni- lor muncii, al partidului si statului, chemat sa apere cu- ceririle revolufionare ale celor ce muncesc impotriva a uneltirilor si actiunilor dusmanilor constructiei socialiste — securitatea si-a indeplinit in bune condifii menirea sa. Activitatea organelor de securitate este o parte inte- granta a activitatii generale a statului socialist, rezulta- tele muncii lor oglindindu-se in succesele de ansamblu ale tari noastre*. Cuvintare la consfiituirea cw activul de bazé al Ministerului Afacerilor Interne — 18 iulie 1967. @ Noi am privit si privim securitatea ca o parte a forfelor revolutionare ale clasei muncitoare, ale po- porului, indreptatd impotriva acelor elemente care s-ar deda la acfiuni ostile intereselor poporului si cauzet so- cialismului, care ar incdlca legile statului nostru, ar atenta Ia cuceririle construcfiei socialiste.“ Cuvintare la adunarea festiva consacrata ani- versarii a 20 de ani de Ja infiintarea securitatii Tebnoredactor ; piut. maj. DAN CARSTOIU statulil — 29 august 1968. er amianrsront NT a Apiirut: septembrie 1988@ ste necesar sé acordam o mai mare atentie masurilor preventive. Principalul este de a impiedica sa se comita abateri, sa se incalce legea. Organele de stat sé considere cd au actionat bine numai atunci cind au reusit si prevind infractiunile si manifestdrile antiso- ciale*. Cuyintare Ja consfiituirea cadrelor de securitate, militie, procuratura si justitie — 9 aprilie 1970. © in orice imprejurdri, poporul construindu-si organele proprii ale puterti, transformindu-le pe cele vechi, integrindu-le in lupta sa pentru schimbari econo- mico-sociale revolutionare, trebuie sd exercite perma- nent controlul, indrumarea acestor organe ale puterii de stat ! Aceasta este garantia cd aceste organe vor face eee ceea ce trebuie pentru victoria revolufiei, vor is Beats cauza transformdrit revolutionare in tara Cuvintare Ja festivitatea din Ca; pitala consacrata aniverstrli, organelor de securitate — - brie 1973. eo @ Pe primul plan trebuie yee i uie pusd prevenirea orica- ete Cu cit se va reusi sé se prevind ee sd fie angajati in ase- meee @ actiuni, mi, Putea aprecia mai pozitiv activitatea organelor de Securitate si milifie. In acelagi aor eae ind au loc manifestari ciald, Imbinind in mod corespunzitor aceste doud laturt, vom. putea obfine, intr-adevdr, reducerea tot mat accen- tuaté a inedledrilor legilor farii si, totodatd, vom face $i mai grea — nu spun imposibild, dar tot mai grea — ac- tivitatea diferitelor organe de spionaj gi de diversiune din strainatate. In aceasta directie consider ca trebuie sé actioneze organele Ministerului de Interne, indeosebi organele de securitate“. Cuvintare Ia adunarea activului de partid si a eadrelor de conducere din Ministerul de In- terne — 23 decembrie 1976. @ .Trebuie infaptuita intocmai linia politicd a partidului, care cere organelor de securitate sd se bizuie in intreaga lor activitate pe masele largi populare, sé-si intdreascd continuu legdturile cu oamenii muncii din rindul cérora s-au format, sd porneascd in tot ceea ce fac de la interesele vitale ale natiunii noastre, ale cauzei socialismului si comunismului. Organele de securitate trebuie sa considere drept cea mai inalta indatorire a lor 9a vegheze cu stragnicie, impreund cu intregul nostru popor, la salvgardarea marefelor cuceriri ale socialismu- lui, la apararea independentet, suveranitatii si integritd- tii scumpei noastre patrii — Republica Socialist Romania". Mega} adresat lucratorilor Ministerului de In- terhe cu prilejil Implinirii 2 30 de ani de la crearea organelor de securitate — 31 august 1978. @ ,Tinind seama de faptul ca edificdm socialismul in conditii cind, pe plan international, are loc o agravare deosebitd, o intensificare a activitait cercurilor imperia- liste, a forjelor reacfionare, neofasciste, care desfasoara 0 activitate de subminare a socialismului, este necesarsd-ne ingrijim permanent de intdrirea capacitatii aparare a statului, astfel incit, in orice ce es : Bede vet ion ctuturor. tncertdedlor, dea atenta la libertatea si independenfa patriei, la iicerietie ee socialiste, la Tinistea si pacea poporului. Dove- = vigilenta si intransigenti revolutionard, organele securitate trebuie si ziddrniceased orice tentativa d, a lovi in interesele poporului, si manifeste o atitudi . patel rate fata de tofi cei care se pun in slujba ae ae ee tradeazd interesele natiunii noastre, all a Ast , ale pa- Mesaj adresat_ luc i Securitatit Sake isi seapinta eos ‘de ani de ta crea ae gatas 1558 ited organelor de securitate — @ wv i ae eee ate én pee atte eu noile sehim- ae atea noastri, i area activitatii organelor Ministerul Plasmas ds ui de Interne, activitafii Procureturii i organelor de justitie, ener os Unistii publice, a legalitatii erations: @ ordinii si Raport ta cel ; dului See Xil-lea Congres at Parti 1 Parti- Roman — 19 noiembrie 1984. ev @ Va trebui sé asi Securitate si militi, igurém ca toate TENGE Ee pari, se tfle permanent sub controll Poporului St rispundd in fa eee ee Pentru actiunile lor fa partidului gi a Expunere cy pri ducers activity eee tele Probleme ale con- ee mico-sociale, ale muncii int eo-educative, precum si a4 — 29 aprilie 1988. +e a® Telegrama adresata tovarasului NICOLAE CEAUSESCU de participantii la adunarea solemna consacrata aniversarii a 40 de ani de la crearea organelor securitatll statulul Mult iubite si stimate tovarase comandant suprem, Aniversind implinirea a patru decenii de la crearea de catre Partidul Comunist Roman a organelor securitatii statului, cu adine respect va rugam sa ne permitefi sa va aducem un inalt si fierbinte omagiu ostagesc, dedicat eroicei dumneavoastra activitati revolufionare puse in slujba implinirii aspiratiilor supreme de progres, dreptate sociala, libertate, independenfa si suveranitate nationala ale poporului roman. Cu inimile pline de bucuria si satisfactia marilor ctitorii revolutionare infaptuite in cei peste 23 de ani de cind conduceti cu inegalabila intelepciune, cutezanta si clarviziune destinele pa- triei si ale partidului, activul de comanda si de partid, intregul efectiv al Departamentului Securitatii Statului va reafirma sen- timentele profunde de dragoste nemarginita, nefarmuritul devota- ment gsi suprema recunostin}a pentru prodigioasa si titanica dumneavoastra activitate desfasurata spre binele si fericirea natiunii romane, pentru triumful ideilor pacii, destinderii, colabo- rari si bunei intelegeri intre toate popoarele lumii. In adunarea solemna consacraté celei de-a 40-a aniversari a crearii de catre partid a organelor securitatii statului a fost amplu evocat rolul dumneavoastra determinant la elaborarea doc- trinei militare nationale, la fundamentarea concepfiei originale privind infaptuirea securitafii statului ca opera si cauza a intre- gului popor. Totodata, s-a subliniat, cu alese sentimente de grati- atudine, c4 sub indrumarea si conducerea nemijlocita de ca . + aah z. see partid, actionind neabatut pe baza _pretioaselor dumnea cast ordine, orientari si indicatii, aparatul de securitate si-a cre continuy capacitatea de lupta, fiind permanent la datorie anim t ae Sree ie ee de a apara cu fermitate cuceririle me volufionare ale poporului, cauza partidului, a ialit aah ecu munismului in Romania, x fee ee Bc Raportim c& pentru executarea ir ia x a | execu eprosabilA a ordin i Se Sane pasts Privind ridicarea necontenita re ea rganelor de securitate la nivelul marilor ceri ftate ce le implica noua etapa a revolutiei gi meee ] c etapa ; $1 constructiei socialiste tre- ie E. een Le susfinut pentru dezvoltarea si Graces i i puternice spirit de vigilenta si combativi- petentei, raspunderii si angajarii in j ini i misiuni incredintate de Batt gi coe ee ee Pea eae iment tft de tezele de o inestimabila valoare ae : practica formulate de dumneavoastra in magistral, e la sedinta Comitetului Politic Executiv al C. 4 82 al. CR. sare ml t pol ici partiduluj si statului, care est; iri aa actiunii dumneavoastra cutezStoare exemplar Sasa ah Poporului roman, picii si esfasurindu-ne intreaga activi dului, cu sprijinul permanent al Pee a legalitatii ‘socialiste, va ray comandant suprem, cA yom conducerea parti- aaWeeeate temelia ; stimate si jubj actiona in’ modul fost tat ____La implinirea a ietcilidocenti de er 8 organelor securitatii statului, exprimacy gees ee catre partid ‘calde sentimente de aleasa stimnd yo Ae asemenea, cele »¥ P infaptuirea politicii partidului si statului, la continua inflorire si afirmare a stiin{ei, invajamintului si culturii romanesti, a pres- tigiului Romaniei socialiste in lume. Va incredintém, mult iubite si stimate tovarase comandant suprem, ca, intr-o unitate de nezdruncinat cu intregul popor, in jurul partidului, al secretarului sau general, organele de secu- ritate, in strinsa conlucrare cu militia si cu celelalte formatiuni ale Ministerului de Interne, vor actiona cu toata capacitatea si hota- rirea pentru transpunerea neabatuta in viata a politicii stiin{ifice, revolutionare a partidului, pentru aplicarea si respectarea legilor farii, pentru executarea intocmai a ordinelor, orientarilor si indi- catiilor dumneavoastra. Ne angajém solemn, si cu acest prilej, c&é nu vom precupeti nici un efort pentru infaptuirea maretelor obiective stabilite de Congresul al XTlI-lea si Conferinta Nationala ale partidului si, urmind permanent luminosul dumneavoastra exemplu de servire cu eroism a intereselor supreme ale partidului si poporului, vom fi neclintit la datorie, aparind, daca va fi nevoie, cu pretul vietii, libertatea, independenta, suveranitatea si integritatea Republicii Socialiste Romania. Sa traiti, tovarase comandant suprem ! ACTIVUL DE COMANDA SI DE PARTID AL DEPARTAMENTULUI SECURITATII STATULUIactiunii interne, tid ectiaiea irae lul si guvernul au creat Di- 8 a Securitatii Poporului = i a DECRET Nr, 221 infiinjarea si organizar, i ea Directiunii « Securitatii Poporului ee pentru Decretul Nr, 1 512 din 28 Monitorul Oficial tree Nr. 200 din 30 August 1948 Art, 1. — In cadruy Minist _ Al i \ eruluj i a ieee ope Generala : a oe i, - 2, — Directiune: a are ca indatorini: # Generala a Securititit Poporului _pararea cuceririlor de i tatii Republicii Populare Behiauere Si asigurarea securi. manilor din interjor si exterior. contra Uneltirilor dus- —————__ 10 ORDINUL MINISTRULU! DE INTERNE Nr, 179 din 30 august 1988 La 30 august se implinesc 40 de ani de la crearea de catre Partidul Comunist Roman a organelor securitafii statului, eveniment important in desfasurarea procesuluj de transformare socialista a societatii romanesti, de faurire a noij orinduiri, care s-a inscris la loc de cinst cronica luptei pentru aprarea cuceririlor revolutionare ale poporului romdn, a indepen- dentei, suveranitatii si integritatii teritoriale ale patriei. Aniversarea organelor de securitate are loc in atmosfera de vibranta efervescen{a politica si angajare patriotica in care intregul popor, strins unit in jurul partidului, al secretarului sau general, tovarasul Nicolae Ceausescu, actioneaz’ cu diruire si abnegatie pentru transpunerea neaba- tut in viafa a hotaririlor Congresului al XIlI-lea si Conferintei Nationale ale Partidului Comunist Roman, pentru ridicarea patriei noastre pe culmi tot mai inalte de progres Sarbatorim aceasta aniversare a organelor securitatii statului in cel de-al 44-Iea an de la victoria revolutiei de eliberare sociala si nationala, antifascist si antiimperialista de la 23 August 1944, deschizatoarea celor mai adinci transformari revolutionare produse in societatea romaneasca, precum si Ja scurt timp dupa implinirea a 23 de ani de la istoricul Con- gres al 1X-lea al partidului, care a marcat inceputul perioadei celei mai fertile si mai bogate in realiziri din existenta multimilenara a Romanici, denumiti de c&tre poporul nostru, cu inalta cinstire si legitima mindrie patriotic’, ,EPOCA NICOLAE CEAUSESCU“. Sub conducerea partidului, a comandantului suprem, organele de securitate, in strins’ conlucrare cu masele de oameni ai muncii, cu orga- nismele democratiei muncitoresti-revolutionare, cu celelalte organe de stat si organizatii obstesti, actioneaz’ ferm si neabatut pentru indeplinirea mi- siunilor incredintate de partid, fiind permanent la datorie pentru apararea cuceririlor revolutionare ale poporului, a securititii statului, a indepen- dentei si suveranitafii nationale, a integritatii teritoriale a Republicii Socialiste Romi Succesele obtinute de organele de securitate in indeplinirea sarcinilor specifice sint rodul conducerii lor nemijlocite de catre Partidul Comunist Roman, al grijii permanente a secretarului sau general, tovarisul Nicolae Ceausescu, pentru elaborarea si aplicarea conceptiei potrivit careia apa- — iiees rarea securitafii statului, a cuceririlor revolutionare este cauza intreguluj popor si constituie parte integranta a procesului de fore Societitii socialiste. ” Insufletiti permanent de exemplul luminos de munca Honara al tovardsului Nicolae Ceausescu, secretar i Jupta revolu- Secretar general al Partiduluj Socialiste Romania, toti Jucra, isteruluj de Interne isi reinno- alta raspundere comunista, cu tii, pentru indeplinirea exe Presedintele Republi torii de securitate, intregul aparat al Mi ieste legimintul solemn de a actiona cu devotament si abnegatie, chiar cu pre! Plara a sareinilor si farii, din ordinele, orientarile si indicatii! nobila misiune de aparare — sub revolutionare ale oamenilor muncii tegritafii scumpej noastre TRAIASCA PARTIDUL ComUNIS] J ; NIST ROMAN IN FRUNTE CU SPCRETARUL SAU GENERAL, TOVARASUL NICOLAE CEAUSESCU } TRAIASCA $1 INFLOREASC. SCUMPA NOASTRA PATRIE, REPUBLICA SOCIALISTA ROMANIA | MINISTRU DE INTERNE Tudor Postelnicu q 1 ¥ 18 SSSSSeeee— in 40 DE ANI DE LA CREAREA DE CATRE PARTID A ORGANELOR DE SECURITATE General-colonel JULIAN VLAD, membru al C.C. al P.C.R., ministru secretar de stat si sef al Departamentului Securitatii Statului a 30 august 1988 se implinese 40 de ani de la crearea de catre Partidul Comunist Roman a organelor securitatii statului. Acest act a reprezentat un obiectiv necesar in cadrul procesului re- volutionar, inifiat si condus de gloriosul nostru partid comunist, de fau- rire a noului stat al celor ce muncese, care sA slujeascd si sA apere inte- resele poporului, sd asigure activitatea de infaptuire a politicii partidului in domeniul apararii securitatii statului. Evidentiind sensul si semnificatia acestei importante actiuni politice, tovaragul NICOLAE CEAUSESCU, secretar general al Partidului Comu- nist Roman, presedintele Republicii Socialiste Romania, sublinia ; ,-odata instauraté puterea maselor populare, a clasei muncitoare, a fardnimii si intelectualitatii, din momentul in care poporul devine pen- tru prima data stépin pe destinele sale, el trebuie — dace doreste sa asi- gure mersul inainte al revolufiei si faurirea noii orinduiri — si-si creeze $i organele proprii ale puterii de stat, incepind cu armata, cu organele de securitate, cu intregul aparat de stat. Aniversim 40 de ani de Ia crearea de cdtre Partidul Comunist Romén a organelor sccuritatii statului fn climatul de puternic& eferves- cenfa politicd si legitimi mindrie patriotic’ — in care intregul popor, strins unit in jurul partidului, al tovarésului NICOLAE CEAUSESCU, a omagiat, recent, cu bucurie si entuziasm, cea de-a 44-a aniversare a revolutiei de eliberare sociald si nationala, antifascista si antiimperialista,IE ELLIE LEE EOE a, act de importan{d istoricd cruciala, care a deschis calea celor mai pro. funde transformari cunoscute in societatea romneasca, a infaptuirii ro. volutiet si constructiei socialiste. : ; S Tadrele securit€tii statului, toate efectivele Ministerului de In. terne impreuna cu intreaga nafiune, prin emotionantele Manifestari ce au avut loc pe tot cuprinsul patriei, au dat glas dragostei, recunostintej si atasamentului Jor nefirmurit fafa de Partidul Comunist Roman, au exprimat cel mai fierbinte omagiu tovarasului NICOLAE CEAUSEScu, secretar general al partidului, presedintele republicii, pentru stralucita activitate revolutionara desfasurata de peste 55 de ani in slujba infap- tuirii idealurilor nobile ale socialismului si comunismului pe pamintul patriei Calde sentimente de aleasa stim si inalta pretuire au fost, de aseme- hea, adresate tovaragei academician doctor inginer ELENA CEAUSESCU, emul politic si savantul de mare reputatie internationala, care, alaturi de marele nostru conductor, aduce permanent importante contributii la elaborarea si infaptuirea politicii partidului si statului, la dezvoltarea necontenité a patrimoniului stiintei si culturii nafionale, la cresterea prestigiului Roméniei socialiste in lume. Marcam aniversarea a patru decenii de la infiintarea organelor de securitate de catre partid la 23 de ani de la Congresul al IX-lea al Parti- dului Comunist Roman, eveniment ce s-a inscris cu litere de aur in istoria Romaniei si care a deschis 0 noua epoca in dezvoltarea patriei, caracte- Tuala prin ample si profunde transforméri revolutionare, prin cele mai Etandioase impliniri din intreaga existenté multimilenard a poporului Toate maretele realizéri obtinute in ultimii 23 de ani poarta am- Prenta proeminentei Personalitati a tovarasului NICOLAE CEAUSESCU, care a imprimat un spirit nou, creator si dinamic in intreaga viaté eco~ nomic si sociala, determinind profunde mutatii calitati 3 sa litative in dezvoltarea Sconomiei nationale, a stiintei iH Cei i ee 40 de ani ‘fare au trecut de la crearea organelor de securitate se ae far ee faurita in acest rastimp de c&tre poporul roman, tin oe Sarta sa, condus de eroicul si gloriosul nostra partid ac ELLIE TEE PEELE ET EE In aceasta perioada, si mai cu seama in ultimii 23 de ani, de cind in fruntea partidului i statului se afla tovarasul NICOLAE CEAUSESCU, Romania a parcurs mai multe etape istorice, iar poporul nostru a obtinut realiziri remarcabile, care au schimbat din temelii infajisarea tarii, viata material si spiritualé a oamenilor muncii de pe toate meleagurile pa- triei noastre Roménia socialista se infatiseaza astazi lumii ca o {ara cu o industrie puternicd si avansata, cu o agricultura in plin proces de dezvoltare si modernizare. Tara noastra dispune de un considerabil potential stiintific national, de minunate condifii pentru dezvoltarea culturii si invatamin- tului, pentru cresterea continua a bunastarii si nivelului de civilizatie al intregului popor Este semnificativ faptul c& industria socialisté a tarii noastre pro- duce, in prezent, de 120 de ori mai mult ea in 1945, iar venitul national a crescut, fafa de aceeasi perioada, de 33 de ori Aceste marete realizdri, mentionate foarte sintetic, sint rodul poli- ticii profund stiintifice a partidului, al participarii unanime a clasei mun- citoare, a faranimii si intelectualitatii, a tuturor oamenilor muncii la infaptuirea obiectivelor si sarcinilor stabilite de partid pentru continua propasire a patriei. Este o fericire pentru poporul roman, pentru prezentul si viitorul farii, ca in fruntea partidului si statului se afla tovarasul NICOLAE CEAUSESCU, conducdtor de exceptie, personalitate proeminentA a lumii contemporane, patriot si militant revolutionar, model de clarviziune in gindire si actiune, de dirzenie si daruire comunista in slujirea inaltelor idealuri de libertate si dreptate sociala, de inflorire a patriei, de pace si prietenie intre toate popoarele lumii Gindirea cutezAtoare si geniul politic ale tovarasului NICOLAE CEAUSESCU prefigureazA si fundamenteazi perspectivele minunate ce se deschid in fata patriei, mobilizeazd energiile si vointa intregului popor in lupta pentru aplicarea in viaté a hotaririlor celui de-al XIl-lea Con- gres si ale Conferintei Nationale ale partidului, pentru ridicarea Roméniei pe noi culmi de progres si civilizatie. Ideile si tezele de exceptionala valoare teoreticd si practica formu- late de secretarul general al partidului in cuvintarea rostit’ la Sedinta Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. din 29 aprilie a.c. funda- menteaza noi orientari de mare insemndtate pentru progresul rapid si multilateral al socictatli noastre socialiste. Pentru cadrele securitatii statului si intregul aparat al Ministerului de Interne, tezele pentru apropiata Plenara a Comitetului Central al 15FLL LLL Partidului Comunist Roman constituie un document de o deosebita va- Joare teoreticd si, in acelasi timp, un program de muncd $i lupta pentru a cérui transpunere in activitatea proprie va trebui sa actionim, fara preget, cu un profund spirit revolutionar, de partid. ‘Acest remarcabil document pune in eviden{4 gindirea vizionar cre- atoare a tovarayului NICOLAE CEAUSESCU, preocuparea. sustinuta pentru imbogatirea tezaurului politic si ideologic al partidului nostru, pentru intarirea rolului sau conducator in toate domeniile de activitate. De numele si activitatea tovardgului NICOLAB CEAUSESCU, secre- tarul general al partidului, este indisolubil legata politica externa prin- cipiala si dinamica a Romaniei socialiste. Pornind de Ja interesele nationale ale poporului roman, ale cauzei socialismului, pacii si prieteniei intre popoare, partidul si statul nostru militeazi cu consecventa pentru: adincirea prieteniei si colaborarii cu toate farile lumii, indiferent de orinduirea lor sociala, pe baza respectarii independentei si suveranitafii nationale, a egalitatii in drepturi gi a ne- amestecului in treburile interne, a renunfarii la fort si la ameninfarea cu forfa. Romania, presedintele sau, aduc 0 contributie remarcabilé, recu- noscuta $i larg apreciaté pe toate meridianele globului, la lupta pentru solutionarea problemelor cu care se confrunté omenirea, pentru dezar- mare, securitate si pace, pentru faurirea unei noi ordini internationale. Toate acestea fac ca tovarasul NICOLAE CEAUSESCU sa fie stimat si preuit ca o personalitate de prim ordin a vietii politice internationale, care s-a inscris in constiinta popoarelor ca un mare erou al pacii- __In Programul partidului, precum si in cuvintarile rostite de mult iubitul si stimatul nostru comandant suprem la intilnirile cu activul de baza al Ministerului de Interne, crearea organelor de securitate este apre- ciata ca ,,o mare realizare a partidului, fard de care nu s-ar fi putut desfasura cu succes activitatea de fdurire a socialismului*. Revolutia si constructia socialist s-au desfasurat in conditiile unel ascufite lupte de clasa, in cursul cdreia politica sna ae a in- fruntat cu politica fortelor reactionare. In aceasté lupt& aspra cu dus- ie intern si extern, rolul hotaritor l-au avut masele populare conduse partid. Activitatea aparatului de securitate s-a inscris d i manent ca parte organicé a luptel si eu aaa oe care, sub conducerea raids att Partidului Comunist Roman, a inaltat Romania so- aa ha a a a CI a EE Implicate de la inceputul ‘existentei Jor in activitatea vitala de con- struire si consolidare a noii orinduiri, organele de securitate, onorind prin fapte de munca misiunea revolutionara incredintata de partid, au adus de-a Tlungul anilor o contribufie de seam& la apararea cuceririlor socialiste ale poporului, 1a infringerea opozitiei claselor exploatatoare, la dejucarea uneltirilor fortelor reactionare. + Organele Securitapit Statului — spunea tovardsul NICOLAE CEAUSESCU — au desfagurat o activitate intensd, au dus o lupté neobo- sité impotriva dusmanilor constructiei socialisraului, a celor care mu au ineles ndzuintele poporului nostra si au incercat sé opreascd. sau SG im- piedice faurirea viitorului liber si tuminos al patrieé noastre. Putem spune ci organele Securitatit Statului si-au indeplinit intocmai misiunea incre- dinjatti de partid, facindu-si cu raspundere datoria fat de popor, fats de patrie !*. Evocind activitatea organelor de securitate, ne indeplinim © inalta datorie de onoare s4’aducem omagiul nostru fierbinte $1 intreaga recu- nostint’ Partidului Comunist Roman, care creat aparatul securitatii statului, l-a inarmat cu conceptia revolufionara de muncd, 1a format si calit in Juptd, punindu-1 in slujba servirii interesclor fundamentale ale hoif orfndufrl, ale statului socialist si ale poporulut roman. Cinstim, de asemenea, cu veneratie eroismul si abnegatia clasei muncitoare, rénimii si intelectualitatii, ale tuturor celorlalte categorii de oameni ai muncii, ale poporului nostru care, ‘sub conducerea partidului, ‘a infaptuit revolutia invingind fortele ostile socialismului. ln primi ani ai puterii populare — sublinia tovaragul NICOLAE CEAUSESCU — organele de securitate au avut de dus o luptd incordata, dind si jertfe pe frontul lor de lupta. Dar jertfe a dat intregul nostru popor, In lupta cu dusmanul au ciizut multi muncitori, farani si intelec- tuali $i aldturi de ei si cadre ale aparatului de securitate*. Se cuvine ca la aceasta aniversare s§ ne plecim In fata memoriei tuturor celor eare ¢i-aul dat Viata In lupta cu dusmanul. Adresam vii mulfumiri si alese sentimente de pretuire cadrelor ti- mise de partid in decursul anilor in aparatul securitatii statului, tuturor celor care au activat in rindurile acestuuia gi, prin modul in care si-au facut datoria in indeplinirea misiunilor incredinjate, s-2U. jdentificat cu telurile luptei partidului si-poporului nostru, pentru faurirea noii orinduiri, pen- tru libertatea, independenta gi suveranitatea patriei. wvSe ener ae Cursul now imprimat de Congresul al IX-lea al partidului intro, vieti economice si social-politice a {arli sia gasit o puternica reflecne stn cea ce prveste ativitatea onganclor de securitate Be In cei le ani care au trecut de la istoricul congres al pa i sub conducerea si indrumarea personala a ee Rieoeee CEAUSESCU, s-a imbunatatit cadrul organizatorie si conception rae muncli de securitate, s-au perfectionat continuu formele si mijlosce: specifice de activitate, avind drept calduzé ferma hotaririle partidulnt legile arii, principiile doctrinei militare nationale, directivele, ora)”. orientarile si indicafiile de inestimabila valoare primite iga aes Partea mult iubitului si stimatului nostru comandant suprem rae _ Orientata si condusa de partid, fundamentata pe principii si nol de muncé, activitatea de securitate s-a integrat rn lata dae Bul pres ae innoire a societatii romanesti declansat din initiative oo Loe ites ais secretarului general al partidului, ee eo ees @ ayut-o in aceasta directie elaborarea Gera. ate Privind apararea cuceririlor socialiste ca part @ Procesului de faurire a noii societati, ca opera si tana a ¢ lativa si cu tovai intregului a datori ului popor, ca datorie sacra a fiecarui cotdtean al patriei — con. )@ ceptie materializaté in doctrina militars varigul NICOLAE CEAUSESCU. ae ee Realismul si viabilitatea acestei conce ie a Procesul de continua consolidare ti ai a g8sindu-si intruchiparea in i ilgevonaae ae apararea cu intransigenta revolutionara a cuce- ae ae conditilr necesare destasurarii no- ‘. ructive a i in coe Poporului roman. hii si Teen ahtdee: ma recunostings fierbinte mult iubitu- conceptie stiintific’ de muned, eu prineny een od ne-a fi : nee ‘ener Inarmat cu o aet iano rganelor de securitate eo ferme ce cdlduzese ea rolului pe care 11 ay eee ey ee Incredin{ate, y mul nationala fundamentata de to- Pi sint confirmate in viata ‘ $i dezvoltare a orinduirii so- Consecventa cu care partidul i mol anna statului de- avind permanent sprijinul q eeate sub aparatul de securitate, in conan tt @! maselor de ae f Impreund cu mits sale unin Pee HIME ale staal cu fermitate pentru terului de eee 18 Pe baza orientarilor comandantului suprem, organele de securitate si-au diversificat cAile si mijloacele de actiune, asigurind promovarea in intreaga munca a respectului fafa de adevar si dreptate, a imperativului dejucarii cu vigilenté si fermitate revolutionara a oricdror incercari de a se atenta la securitatea statului, la viata libera si pasnicé a poporului roman. Capacitatea de luptd a aparatului de securitate si nivelul de asigurare a misiunilor specifice s-au imbunatatit de la an la an. Sint cunoscute si prevenite mai eficient actiunile puse la cale de serviciile de spionaj si cercurile reactionare din strainatate. Se actioneaza cu vigilenta, spirit de daruire si fermitate pentru api secretului de stat, a valorilor materiale si spirituale ale societatii stre socialiste, pentru asigurarea climatului de securitate interna ne- cesar desfasurarii optime a intregii activitati sociale. In raport cu atributiile incredintate, aparatul de securitate si-a sporit permanent contribujia la apararea, dezvoltarea si consolidarea economiei nationale, a avutiei poporului. Totodata, aplicind in viat& orientari si indicatii exprese ale coman- dantului suprem, Departamentul Securitatii Statului, impreuna cu alte unitaji ale Ministerului de Interne, isi aduce o contributie directa la realizarea unor sarcini economice de importanta deosebita. In bilantul general pozitiv al activitajii de patru decenii a organelor de securitate trebuie subliniata si contribujia majora a Trupelor de Secu- ritate, atit in intreaga perioada a luptei impotriva elementelor reactionare, cit si in indeplinirea importantelor misiuni specifice permanente de apa- rare a cuceririlor socialiste ale oamenilor muncii. O insemnatate deosebita pentru succesul misiunilor incredinfate aparatului de securitate 0 are cooperarea in continua perfectionare, di- versificare si intarire realizaté cu organele de militie si trupele de pom- pieri, cu toate celelalte arme, unitati si formatiuni ale Ministerului de Interne. Actionind fn spiritul orientarilor si ordinelor comandantului nostru suprem, unitatile de securitate si-au intarit si diversificat continuu lega- turile cu organismele democratice ale camenilor muncii, cu masele largi populare, S-a largit si s-a imbun&tatit permanent conlucrarea cu pro- curatura si justitia, cu ministerele si celelalte organe centrale. In spiritul cerintelor Directivei comandantului suprem s-a intarit cooperarea cu armata, cu garzile patriotice, cu detasamentele de prega- tire ale tineretului pentru apararea patriei, cu toate celelalte forje com- ponente ale sistemului ap4rarii nationale.ad er ees Incheind aceasta foarte succi , e a i uccinté retrospe: pa ee © marile evenimente si momente din viata ma so fag de istorie in aceste Ppatru decenii au gasit oc securit permanent Ja post, in masura s foe execute fara sovdire, cu devotament si MRE a : laruire, ordi : Suprem, asa cum ne cere jurémintul de credina fata See ctiva, putem spune ¢ Ne aflam intr~ i aa pea ae ~ — ed Pentru indeplinirea obiectivelor oo Xlll-lea $i Conferinta Nationala ale Socialis oe al po er mee in me noastra, pentru mersul ascen- at pore ale cele mai inalte ale progresului si In acest context, | Tinind seama de . C ee ee revin si aparatului de securitate. laptul ificarea orinduirii socialiste in patria Pe plan internati # in fata unitatilor de securitate, este necesar s& actionam cu si mai multa fermitate si cu un inalt spirit de exigenté pentru continua ridicare a ni- velului de pregatire si competenta profesional ale intregului aparat. Comandantii, organcle si organizatiile de partid au datoria sd asi- gure ca toti lucrdtorii din securitatea statului sé devina — asa cum ne cere comandantul suprem — buni specialigti, dar si buni revolutionari. In procesul de pregatire, in munca politico-organizatorica si educa- tiva se impune s& actionm mai sustinut pentru ca toate cadrele de secu- ritate s& promoveze consecvent spiritul revolutionar in intreaga lor munca si viaté, raspunderea comunisti, corectitudinea, abnegatia si spiritul de sacrificiu in slujirea intereselor patriei, ale poporului. Lucratorul de securitate trebuie sa se distinga prin inalte calitati moral-politice, prin devotament nemarginit fata de patrie, partid si popor, printr-un desdivirgit sim al datoriei si al onoarei, al mindriei de a fi activist al partidului intr-un domeniu special, Fiecare cadru al aparatului de securitate trebuie sA intruneascd toate calitatile revolutionarului co- munist care pune mai presus de orice interesele generale ale patriei si, la nevoie, nu pregeta s4 dea jertfa suprema pentru apararea cuceririlor revolutionare ale poporului, a independentei si suveranitajii Republicit Socialiste RomAnia- Complexitatea si caracterul profund politic al misiunilor incredin- tate organelor de securitate, ca si implicatiile in plan social ale modului cum acestea sint indeplinite, determina, cu necesitate, asigurarea ferma a legalitatii socialiste in Intreaga activitate desfasurata. Aceasta presupune ca tot ceea ce se intreprinde s& se intemeieze pe lege, cunoscindt-se c4 actinnile pe linie de securitate implica, intr-un fel sau altul, autoritatea si prestigiul tari, functionalitatea sistemului democratiei_muncitoresti-revolutionare, valorile morale, politice si juri- dice ale societafii noastre socialiste. Este deci imperios necesar s& nu se facd nimic din ce ar putea sé contravina acestui principiu, pentru a nu se ajunge nici la abuz, dar nici Ja lips de intransigenta in aplicarea legilor. In conceptia partidului, a secretarului sau general, esenta intregu- lui sistem de aparare a valorilor materiale si spirituale: ale societatii noastre socialiste consta in prevenirea infractiunilor si a altor fapte anti- -nuri pentru asezarea deplina a relatiilor sociale pe bazele trainice ale ‘egalitatii, ale eticii si echitafii socialist Cont ,NICOLAE CEAUSESCU a subliniat in nenumarate N § ‘ rinduri ca, eH de sequrttake, “prevenires: reprezintaé insusi continutul A eooath activitatii desfasurate, indicele de bazd al eficacitatii intregii munci, Actionind neabatut in spiritul si pentru aplicarea conceptului pees fundamentat de comandantul nostru suprem, organele de a le au datoria de a asigura ca orice incerc&ri de infractiuni seu aa ¥ ue of a ee intereselor statului, ale orintuiea iste s& fie anihilate inainte de a se fi produ: i teil de finite a ect noastre poste f Suerte of » in concordanta cu rolul si misiuni i o etait cities ore si misiunile incredintate organelor de ee ee morn ne cere ca, in orice imprejurare, conceptul di Boon bak le inteles si aplicat in legatura sa indestructibila cu intr oe ee =. eae si hotarirea impuse de apérarea fake le statului nostri ‘iali: | ae a re ostru socialist, Aceasta presupune cd, Seeuritatii statului si a intereseloy dusmanilor ari, organele de necrufator. O exceptionala insemna! tate anor trainic al intereselo cu tarie, In r i priviud teghcd epetate rinduri, de secretarul pind legatura permanentd, multilateral i eni ai muncii, cu masele largi populare. Tn legaturd cu acest principiu de itiaa aseedin TEAR fos ee lin intilnirile cu actiy, iva, din care se despri a les} + »Drebuie si spunem nee oriearor actiuni indreptate impotriva r poporului de cei care se pun in slujba securitate trebuie si actioneze decis si ae situarea muncii de securitate pe upreme ale poporului are teza sub- tovaraisul NICOLAE ul nostru o subliniere , intregul efectiv al De. al Ministerului sentimentele de nemérginita drag, sterului de Interne, isi reatinma ent, de caldg 1 oste si net i recunostinja fata de comandantul suprem ieee ee agiazl cu profund rec. + pect si inalté pretuire personalitatea de exceptie a tovardsului NICOLAE CEAUSESCU, eminentul conducdtor al natiunii romane, marele barbat de stat, Erou intre eroii neamului, proeminent om politic al lumii contem- porane, genialul inspirator si fauritor al victoriilor objinute de poporul roman in grandioasa opera de constructie socialista, luptatorul revolu- fionar cel mai dirz si inflacdrat pentru afirmarea si apararea demnitatii noastre nationale, a independentei si suveranitatii patriei ‘Adresim, de asemenea, si cu acest prilej, un inalt omagiu si cele mai alese sentimente de respectuoasd si profunda pretuire tovarasei aca demician doctor inginer ELENA CEAUSESCU, eminent om politic si savant de larga recunoastere internationald, pentru prestigioasa contri- butie adusd la elaborarea si infaptuirea politicii partidului si statului nostru, la continua inflorire si afirmare a stiintel, inva{amintului si cul- turii romanesti. In incheiere, dind glas voinjei unanime a activului de comanda si de partid din aparatul central al Departamentului Securitajii Statului, a intregului aparat de securitate, il asiguram pe mult iubitul si stimatul hostru comandant suprem, tovarasul NICOLAE CEAUSESCU, secretar general al Partidului Comunist Roman, presedintele Republicii Socialiste sub conducerea sa inteleapta si clarvaz&toare, organele de i diversifica permanent formele si metodele tru infaptuirea neabatuté, in spiritul Te- e Je revin din hotaririle istorice ale celui de-al XIlI-lea Congres si ale Conferintei Nationale ale partidului, pentru executarea ireprogabilé a ordinelor, orientirilor si indicafiilor primite, indeplinindu-ne astfel, cu abnegatie si devotament, datoria fata de patrie, partid si popor. Romania, ca securitate isi vor imbunatati si de actiune, vor face totul pent zelor din aprilie, a sarcinilor c Zz«.LUPTA RAMINE LUPTA — Colone] GHEORGHE DITA — 20 inst, dupa ce absoluisem = una dintre principatel a — am fost ch, i a a Por, emat impreund oe ; iz eaters: unde am Primit sarcing SP enderes in writ revolutionar, mii tapi ol ", militany a rea politicit Partidului in oe atic ° ; aaa, leniul se, i am prezentat, asadar in p., st am fost een > la Di fe d rectia Gene is 4 tizat ca ofites anchetater tg Dicies ee te Statului Rt. Me ercetiri Penale $t instructiuns de munca end cm st mt a ect $ ce aveam de fa cut pentru curitatii Statului, Evocari In acele momente am inteles mai bine indicafiile ce mi s-au dat cind am fost trimis in aparatul de securitate, am injeles importanja si rolul muncti de anchetd, raspunderile ce-mi reveneau, faptul ca un anchetator trebuie si cunoascit si si respecte legile piri, si iubeascé adevirul si dreptatea, si aibi anumite calitdti si aptitudini, sa posede o seamai de cunostinte din diferite domenii de activitate Eu eram la inceput. Pot sd spun cé am avut si putind sansit, deoarece activitatea grupului de sabotori era legatd de petrol, de fosta societate »ASTRA*, unde muncisem anterior si cunostintele ce le aveam in aceastii directie mi-au fost de mare folos. Pregitirea de specialitate, asa sumara cum era, mi-a permis si cunosc legile sau, mai bine zis, sa incep si le cunosc cu ribdare si perseverenfa. Cit despre calitii, am mizat pe tot ce consideram ca posed : curaj, hotdrire, spirit revolutionar, rébdare, pa- siune, memorie si 0 oarecare experienti dobinditd anterior in munca cu oamenii Am trecut apoi la pregtitirea anchetei. Am studiat cu multd aten- tie documentele din dosar, m-am gindit zi si noapte, ceas de ceas, cum sd incep, ce tacticti sti adopt, ce metode sd folosesc, pentru a respecta, in acelasi timp, normele procedurale legale. Ca si nu fiu surprins de cei anchetati am facut un plan de cercetare, pe momente probabile si va- riante. Eram constient ca in prima confruntare cu dusmanul trebuia sti inving si ardeam de dorinta, mai scumpt decit viata, sti-mi fac datoria, Am inceput ancheta pe care 0 retréiiesc in gind si acum, Stiam ca am o memorie foarte bund, asa cai am procedat intii la audierea ineulpa- tilor ira sti notez nimic in fata lor si le-am ascultat de-a lungul a sute de ore, cu multa rabdare, relatdrile, de cele mai multe ori neinteresante sau facute in scopul de a mi deruta, Am analizat si sintetizat permanent in minte Gceste discufit, le-am stimulat cu tact si discerndmint cit timp am considerat necesar ; i-am urmiirit, le-am studiat comportamentul la interogatorit, inadvertentele, le-am dat impresia ca-i cred, unora le-am ctstigat chiar increderea, obfinind confidente si date deosebit de impor- tante care mi-au permis realizarea de probe concludente in atestarea vinoviitiei lor. Astfel, in ciuda perversitatii acelor indivizi, am izbutit si le docu- mentez activitatea dugménoasd. Intregul grup a fost trimis in judecaté si condamnat. Reusita primului meu caz mi-a dat incredere, cutezanti in noua profesie, satisfactia de a constata ci sint in misura si indeplinese mi- siunea incredinfataé de partid si anume aceea de a fi luptitor de naidejde pentru apirarea cuceririlor revolutionare ale poporului. 7 25,— Evocdri a Tot atunci am invafat cd anchet a este o lu in care sansele sint de partea celui mai bine pregt se care define superioritatea morala asu; i-a demonstrat, de asemenea, cit ds ni-a trat, Fi le importanta ait St Pe a prefioase sint ¢ puterea de a te stipini, Meta ci thet sarul, de a sesiza si a te orienta, rabdarea ti cul $5 ea eapacitatea de a intui caracterul celui deed Be owe e anchetat, puterea : inteli i i Sea ligen{a si tact in fiecare mom tit, mai inteligens, iptd intre do; LE Ujie pra adversaruluy, pent stima a4, tele psihotogies de anatizh 4 ent, respecting Acestea sint unele din calitati a : calitatile, di bineingeles ca nu le-am avut de ate »atributele anchetatorulyjs. bindese. $i le-am dobindit pe parcurs, pentru dar m-am stréduit st te da, cd, de la inceput Activitates ein a . Purtat-o de-a lungul anilor ef uemat st alte cazuri mai dificile, i fe ie cind am fost seful Sect ered ene Arges timpul pei ‘Opt, intrucit actiunile fa; pe ‘tiunile odihnd. La numai citeva zile ont mu i na Mioarele, o banda necunoscuté a armamentul, Abia dupa doi ani men b i ani ; ae # coptusrays autorii si capi eae ees et intreprinda noi acte ee ee anes cu ancheta, am de ue i icios organizati, care a a cazului, mai complicate, tei de ancheti din fosta Directie ntru ofiterii de securitate se mi- ae Perseverenta au fost identifi- 4, care comisesera si alte atacuri, diversiune si teroare. ne © activitate informativa in- ° mare contributie la elucidarea e 2 3 : 2S ° 2 8 = a = = divizi, Pe baza Re baza probelor, 17 bang cutati, iar ceilaip — ¢, iti au fost i ee oinovttia face Javoriz eeece ne sees ra pedepse in ra- 26 tise ale dusmanului nu lasau pte yw Evocéri Experienja acumulata in cei aproape 15 ani cit am participat la cercetarea unor elemente cu activitate dusménoast, contrarevolutionara, inclusiv din organizafiile subversive, m-au ajutat in activitatea ulterioard, cind am contribuit la prevenirea unor actiuni si fapte ce puneau in pe- ricol securitatea statului. O data cu reorganizarea administrativ-teritoriala din 1968, am fost numit ef al Securi judetene Olt. Aici am organizat munca de secu- ritate in spiritul noilor orientairi date de conducerea de partid, de co- mandantul nostru suprem. In munca de securitate intervenisera schimbari. Se ingustase mult sjera actiunilor dusmdnoase fafise, dar aptirusera noi probleme, mai sub- tile, care impuneau alte eforturi, o investitie superioara de inteligentii iin vederea descifriirii lor. Organizatiilor si cercurilor reactionare din stré- inditate nu le erau pe plac émortantele realizari obtinute de poporul ro- man, astjel incit si-au amplificat i sofisticat acfiunile indreptate im- potriva statulué nostru. Ca membru in Comitetul judetean de partid, m-am reintilnit cu munca de activist, contribuind la rezolvarea unor importante probleme aflate in preocupdrile aparatului judefean, care mi-au dat multe satis- factii. Dupa patru ani am revenit la Pitesti, ca sef al Securitétii judetene Arges, unde conduc munca de securitate si in prezent. Dezvoltarea economicé impetuoasi pe care 0 cunoaste judeful Ar- ges — indeosebi dupa Congresul al 1X-lea — a facut ca problematica de securitate sd se regiseascd aproape in toati diversitatea ei. Existenta unei numeroase baze de lucru de securitate consti lexitatea situatiei operative. Cunose foarte dar mai ales cunosc multi, foarte legat sufleteste, avind acelasé tel, ituie un factor ce contribuie la compl bine judeful, fiecare obiectiv economic, multi oameni de omenie de care m-am acelagi crez. Dact azi — cind dusmanul actioneazti mult mai subtil, folosind edi din ce in ce mai greu de deslusit — aparatul de securitate al judefului Arges reuseste si-si fack datoria indeplinindu-st misiunile incredinjate de partid si popor, este pentru cit aliituri de noi sint acesti oameni. Ne sprijinim pe ajutorul lor, asa cum am facut-o si in ‘anii de inceput cind luptam cu arma in mina. ‘Am realizat si intdirit aceste legituri sub conducerea nemijlocita a tru a cuprinde si stdpini situa- partidului, directionindu-ne eforturile pent 7 pini fia operativa de securitate, in cele mai bune condifii. Am reusit in bund 27a — Evocari misurdi acest Iucru deoarece oamenii, cadrele cu cars r t i i @ muncesc, si votafi, hotdriti, ostasi de nddejde ai partidului. jac Drumul parcurs n-a fost usor. Am inva . ; < feat ijat si muncese in cerinfele timpului, mi-am completat studiile. Atunci, ca si acum ra putea altel. Ca si tratesc gi si muncese — 0 via’ — ca oftfer ieee ritate, a trebuit si impletesc permanent munca cu invafitura, sa c wi gi si ingeleg temeinic politica partidului si statului, y all Fiecare actiune traité de noi ca ofiteri ‘ ¢ ine traiti teri de securitate este o ex Gee oe Tinerii ofiteri ar trebui sd cunoased mai mult in rad itupiei in care abia au intrat ; i it i ceea ce le trebuie la inceput de ae ean Den iibrets HaMelt ee foe Meats absoluiren scolit de ofiteri de securitate repre- Hee Sect ae clirfi, e drept, 0 pagind luminoasé, plind de vi i pos afirmare, dar prima ; 6 : Shia a anata aa = adi sa parcurgi intreaga carte, pletesti permanent munca cu inviifitura, 2 ee etoile Fee eae ee si infelegi temeinic politica meee et eee Sree a reen peniru adevir, pera alesis aay legile, si iubesti si sa lupti Ft eceet cae as sd a legalitdpit socialiste, si ae es ingei tale, inalta investit y eneral i hus tats titura pe care secretarul tidului intr-un domeniu special. yeaa Chiar dacii azi condifii d ; ile d i tia 9 dex alte erm; ad ae ies S-au schimbat radical, iar biitd- ritate fiind mult mai = problematica activitati rate fl connie atone pies : vitdtii de secu- oe lupta ; si poate, cu atit Doresc ca acest an aniversar sit = de activisti ai par- socialiste, al umanismului revolutionar lui, in cum tovariigul NICOLAE CEAUSES( fie in spiritul legatittitii comandantul nost ‘noastre, asa ordonat in magistrala Expunere Executiv al C.C. al P.C.R, din 29 aprilie 1988, were iva one =i i fo tre Laie? ay SPRerU. pete baled bee Shes . DEZBATERL— OPINIL Va trebul si creased rolul si Dartici- parea maselor populare 1a intreaga ac! vitate de apirare a socialismului, aependentei si suveranitatii (aril NICOLAE CEAUSESCU CONTRIBUTIA ORGANELOR DE SECURITATE LA FORMAREA UNEI OPINI PUBLICE VIGILENTE S| COMBATIVE FATA DE ORICE FAPTE DE NATURA A ADUCE ATINGERE VALORILOR FUNDAMENTALE _— ALE ORINDUIRI SOCIALISTE —— Ca fenomen si, totadata, proces psihosocial dialectic, opinia publica — ampli si contradictorie in formele ei de manifestare —, dtunci cind este structurata temeinic pe concepte, convingeri, sentimente si motivafit convergente cu valorile sistemului politic, devine o considerabilé forta de inriurire a actiunti sociale dezirabile. Intrunind aceste valente, ea inde- plineste 0 multitudine de functii, printre care: de autoritate sociala ne- legiferaté; de factor politic; de control, sprijin si coeziune sociald $0: In conditiile in care in sistemul democrafiet jmuncitoresti-revolutio- nare se pune un accent sporit pe rolul opiniei publice socialiste ca forta motrice de intdirire si respectare a normelor de conviefuire sociald, a le- galitétii socialiste, de antrenare constienté a maselor la apararea cu- ceririlor socialiste, organele Departamentulut Securitatit Statului sint chemate si investigheze si sa gaseasct cele mai diverse modalitati de a folosi aceasta inepuizabild rezervii de eficientizare a activitifit de preve- lor indreptate impotriva securitafii statului. nire si neutralizare a faptel Deoarece opinia publict se formeaza, in cele mai multe situatit, prin ree eae organiza, ete recent oe Gl 8 06 Persumsiune 1 ce ans (informarea; propoganda pitch AT pregitirea si prel ontrainformativa i antiinfractionall a POP i relucrarea latiei ; dezbaterea public @ unor cazuri de incdileare a legilor ; antrenareamaselor la acfiuni concrete de prevenire a uni batere a unor mentalitati ori fenomene de Statulut ; influentarea ideologica gi Intrucit formarea unei opi de orice fapti de natura a aduce a} or evenimente sa lu de naturt a afe Com. P 2 aes + 3 eon ay fecta secur, cetéteneasc’, ci si cel mai sigur mijloc de aparare, respectiv de autoapa- bli i rare fata de orice demers — direct ori indirect — de tradare din partea publice vigilente @ cadrelor si agentilor de spionaj. In documentele-cadru sint cuprinse tingere valorilor orinduirié noastre socialiste se : ample referiri 1a metodele de actiune ale serviciilor de informatii — de- ‘OPdimensenn: a mscrie — sau trebuie s inser, sigur, in limitele impuse de respectarea principiului secretizarii activi- ena une aproape cotidiand a muncii de securita| tatii de securitate. st numar un schimb de ex P ‘perientai pe tema a Dar nici aceste pregatiri nu se fac la intimplare, ci particularizat, iitor al sefului Dir nuan{at, in functie de situatii si de persoane. Astfel: 1) personalului : ls muncitor din obiectivele date in réspunderea aparatului de constraspionaj DUMITRU OGASANU, ochuh neta ii judefului Iasi, si it, | se precizeazd si metodele folosite de serviciile de informatii din statul Desigur, ideile, cn 4 ritdpit judetului Bihor. cu ai cdrui cetateni vine, preponderent, in contact (de exemplu, ghizi- a 7 iderle, ca si modalitatile si exe; interpreti, personal hotelier), facindt-i-se, totodata, si o instruire in scopul nici exhaustive si nici nu au pretenti s mplele prezeniate, nu. sint Pak ; h ee f Mtia de a fi ii o esizirii — dup& anumite indicii sau chiar subtilitafi specifice — unor qu doar rolul de a stimula ea a @ fi cele mai ilustrative ; ele sesizarii iP fi Sp ae. é orden i spec ri 2 sonalului fate s fo Ere Gindirea aparatului " elemente (din rindul strdinilor) suspecte de terorism; 2) personal ‘ Pre formule mult mai diversificate catdefilhe DetEo securi= muncitor care efectueaza deplasari in strainatate in interes de serviciu entionat, i se dau date privind unele institutii folosite ca acoperire de serviciile de Shae) Pare U = Tem: f spionaj ; i se indica, de asemenea, locurile sau eventualele elemente fo- uricient, de altfel, si reamintim tera de este foarte importanta. Este losite cu predilectie de acestea pentru atragerea unor cetafeni romani la las valoare politica, mo- activitati compromitatoare, avizindu-1 si asupra unor posibile procedee | tovarasul NICOLAE de actiune in scopul mentionat. opr. Ridicat la aceasta demnitere ses In mare parte aspectele de instruire contrainformativa isi pastreaza lemnitate creatoare, po- Wi valabilitatea si in cazul persoanelor ce efectueazd deplasiri in interes ti-revolutionare, este particular, atit a celor ce lucreazd cu secrete de stat, cit si a celor care ‘Or muncii Jui in toate nu fac obiectul prelucrarii contrainformative ale altor organe. Aici, ca un lonel FILIP TEODORESCU, toc GABRIEL ANASTASIU, to STANTIN CIURLAU, ef ‘Al rie i i, nu in ultimul vind, corolar al formarii unei constiinte si conduite de securitate, trebuie men- organele noastre ¢ corelata cu multe alte ori tionat si faptul c&, in afard de scopul apararii acestor persoane de actiu- rit Ia edueares cath Metode specitice saat $i indicatii, obliga si nile serviclilor de spionaj, se urmareste ca pregatirea contrainformativa ai muncii, coca uel Constiinte de securitate ty sudo COntributie spo- s4 devind si o sursa real de informatii, desigur, nu numai pe profil de init publice vigilente rindul masei de oameni __—-contraspionaj. e HYE.dp cuit 7 bazdi de online peaperes unclaay ‘A In afara acestor metode si procedee, cadrele de contraspionaj — in. acest 51 Pentru activita- gin aparatul central si teritorial — au elaborat si publicat in diferite or- toate formele si metodete pecoeten® 8 contraspionas gan de presi o serie de materiale pe specific pe baza atit a unor date si accent deosebit pe: pregatirea conten une $i au facut uz de informatii din, publicafii straine, cit si a unor aspecte concrete rezultate DORR contrainformativg Punind un din ,confruntarea* unor cetéteni romani cu inceredri de recrutare sau racolare din partea unor cadre sau agenti ai diverselor servicii secrete ori oficine de propaganda occidentale, articole cu mare prizi la public si, implicit, cu efecte in planul formarii unei constiinte de securitate. ‘A Informarea conducatorilor organizatiilor socialiste se desfasoara in conditiile stabilite de Instructiunile nr. 0190/1987. Unij conducatori ai organizatiilor socialiste, folosind judicios datele use Ia dispozitie de organele de contraspionaj, au prelucrat diverse si- 31tuayii in sedinfe de lucru, atragind atentia uno J sanctiuni ce si-au davedit eficienta imediata. PT ap A Anumite aspecte ale instruirii retelej inf i Ja crearea unui climat corespunzator la locul de oe ae 2 lens {area directa a acelor persoane PI Pe care le poate : i predispuse la incdleari ta sfatui s8 respecte legea, atitudine ce nu duce la descons ipirare ; fae 1. a I ; ire ‘Punerea in dezbatere publicd a unor persoane care au sAvirsit anu- mite fapte antisociale ori de natura a afecta securitatea statului — mijloc important de educare a unei atitudini publice de vigilenta si combati’ tate patriotica — a fost utilizata cu succes in activitatea de informati terne si, trebuie precizat c4, atunci cind au fost bine organizate, actiuni de acest gen au dat rezultatele asteptate ; au existat astfel numeroase cazuri cind persoane din obiectivele, locurile si mediile date in responsa~ bilitate s-au prezentat la organele de profil ori la ofiterii ce desfagoara activitate contrainformativa in institutiile respective, aducind la cunos- tina acestora o serie de fapte cu continut de securitate. In alta ordine de idei, aga cum s-a aratat, publicarea in presi de materiale cu caracter demascator la adresa unor elemente ostile, indeosebi din mediu] cultelor si sectelor, precum si a anumitor declaratii sau rela~ seule eet informative — preponderent ofensiy i caracte: ntrainformative, iar sursele ce Jucreaz; ae ve) A i raj drelor si agenfilor de spionaj trebuie Pregatite sa re: el a “ ; © Spiacal ‘ziste testelor si di- erselor metode de Verificare, pentru a se apara de be aa te Exista, desig Contribute Ia formar seen Pete. ale activitatii de contraspionaj tari referitoare la situatia tragica a celor dezradacinati — dupa aventura Ont cic ee Pel opinii publice vigilente si combative fa plonjarilor in ,,paradisul“ occidental — au contribuit, intr-o anumita a eet cata mésur&, la avertizarea si sensibilizarea publicului asupra pericolelor so- th cial-morale ale unor astfel de fenomene. Poate n-ar fi rau dacd mijloa- onel GABRIEL, cele de informare in mas& ar fi sprijinite mai mult in acest sens, lao fi “ piece eta: 2 iced $i complexitatea oe rustas U de informatii inte, i aie ra in situatia operativa Senerala de ee ca Potrivit hotaririlor de partia «1 activa @ organelor noastre ae el si Jegllor t2ril — o coniucrare mai eu factori competent eu cele de procuratura si justitie, ei decizie di i Si justitie, i Stee responsable seta fin oblestivele, locurile i ons exploatarea unor informatij Sec pe fe 0 parte, pentru valorificarea si astfel de activitate mobilizind si lucratorii nostri cu talent publicistic... Colonel CONSTANTIN CIURLAU: Pornind de la specificul situa- tiei operative din judetul nostru, s-a actionat in directia diversificarii modalitatilor de legdtura cu oamenii muncii in scopul sporirii potentia- luluj de cunoastere si prevenire a oricdror incercari de a aduce atingere valorilor fundamentale ale societAtii socialiste. In ceea ce ne priveste, = 4 sociale. In ul Opinie d . Gotthniek da . Kc ltima i aeaicate at ais respingere a faptelor anti- ! am pus accent deosebit pe intilniri-dialog axate pe tematici concrete, Shei trebuie sa-si aduca contributi sste.o-valoare la apirarea | | #Vorite din problematica de securitate existenta in locurile, obiectivele Speletate si, cur atit mai mult, Sear Hip alee democratice intreaga a mediile din care au provenit participantii (cercetatori, lucrdtori de cratiel_muncitoresti- itutie de stat sau protocol, translatori, cadre didactice din invajamintul superior), precum si din cele vizate de spionajul strain sau elementele ostile. Ele s-au bucurat de o larg audient& ,cei prezenti Ja expuneri formulind intrebari la care s-au dat explicatii detaliate privind prevederile actelor normative ; EB nat i $i justitie, W succes oj lui Guide od tdi, ets ministersler a | ce reglementeazd apararea secretului de stat, modul de comportare in di- organisme de instruire si ed ialiste 5.a., cle insele ae Consiliu- verse situatii, necesitatea contracararii actiunilor de propaganda ostilé si In al doilea rind, $a pus ose hin felul or, si _de diversiune ideologic& intreprinse de organizatiile, cercurile si grupérile Profil, pe instruj i accent pe calitatea ___ teactionare din exterior etc. Mod coespundtar kein eee att cenit fy taematve po De ascmenea, mai multe activititi de preg&tire contrainformativa $4. constituie un potential imooriecy MlOTMAtori, persoar seas in au fost dublate cu masuri de dezinformare si influentare pozitiva, iar in Vigllente si combative, fie in sindul repre & tune] opin SPtilin unele cazuri, prin intermediul factorilor educationali $i de conducere, s-a difle unde igi desfasoara activitatea derdnee lor de familie, ty Publice Jy procedat 1a corectarea unor atitudini sau stari de lucruri care s-ar fi 32 siexteaprotesionansn putut solda cu urméri negative. a3‘rism Bihor, ale organelor judejene de sintezd, au fost organizate diverse ‘actiuni pe linia cunoasterii si aplicdrii prevederilor legale referitoare la faptele ce ar putea aduce atingere intereselor de aparare a securitatii statului, In materialele prezentate de cadre competente s-au evidentiat actiunile unor posturi de radio, cercuri si organizatii reactionare din stra- indtate indreptate impotriva suveranitatii, independentei si securitatii care Isi pro . _ statului nostru, subliniind necesitatea ca toti oamenii muncii sa adopte o ST Programaserd sd realigg, | atitudine patrioticd, vigilenta si combativa fata de asemenea instigari $i _ ingerinte in interesele politice ale RomAniei socialiste. S-a statuat practica repreluerarii prevederilor actelor normative pri- vind apararea secretului de stat cu toti factorii ce au tangen}a in pro- plemé, iar cazurile mai deosebite de incalcare ale acestora au fost puse in discutia adunarilor generale ale oamenilor muncii. De exemplu, la 0 exploatare miniera din judet, P.A., inginer topograf, nepredind la B.D.S., dupa terminarea lucrului, 5 harti topografice, a fost sanctionat contra~ in’ depozitul deme ontonal $i atseutat In Consiliul oamenilor muncii. Eficienta mdsurii a le fost demonstrata prin aceea cA mai multi oameni ai muncii cu acces la ) Pentru a Gate si documente secrete au sesizat organele noastre cu privire si la alte De pace au avut loc discutii de acest gen « dee sa eno tt St en Prin masuri ‘Specifice s-a stabilit ca cej ay ects i fee lenti ai agentiei »Gamma Presse“. E ‘eportaje cu continut necorespunzator. Ca rezultat nemijlocit al fornéy De exemplu, comerci erciant acestia cA intentiona si ai ee »Hary“ a fost semnalat de i ® unul dintre Produse al unei intreprinderj cu Prin diferite tertipuri, tru a obtine pri A in acest mod, si au fost initiate ae ™ai convenabile. Ca urmare aiba argumente pen- — ereguli pe linia aplicérii Legii nr. 23/1971 si a Decretului nr. 408/1989. one Het olin opteative entry a stops ee "A devenit, de asemenea, o practicd participarea eadrelor de secu- __Inainte de a incheia . Pa accesul strdinulli state Ja adunarile generale ale oamenilor muncii unde se analizeaza sta- : aitive ale formarii une} é Nreau sé mentionez cA una d z » rea de legalitate din organizatiile socialiste, prilej cu care, pe baza unor ; apirarea Valorilor umane a) igo m4 PeSPONsabile in urmarile po- “~ materiale documentate si adaptate 1a specificul fiecarei unitati, au fost muncil 0 constituie sf prevents Tae date in reece, Priveste “7 prelucrate reglementirile ce sanctionesz’ infractiunile contra securitatii le oblective economice. og ee UNO Stari de perical denna ee, Statului, cauzele generatoare si consecintele ce decurg din sAvirsirea unor ; nica ,Nicolina¥ g.a,— coe CUS» CFS, LAT tcol deosebit Ja o serie asemenea fapte etc. / — ceea ce nu + LAL, Intreprind . este un lucru Prinderea meca- Cu numeroase ocazii au fost prezentate si filme tematice realizate de neglijat, cal de Serviciul cinematografic al Ministerului de Interne. Lt. colonel py UMITR: afirmate de 'U OG, antevorbitor{ ANU: Inti Bihor acorda 9 ong vreau si menting. ca otul de acord cu cele Efectul final al acestor actiuni il constituie sprijinul sub diverse constiintei oameniloy she aMeMA activitayi; Ge Securitatea judetului forme al oamenilor muncii in activitatea de cunoastere, prevenire §1 con- © educare sj tracarare a oricdror fapte de natura a afecta securitatea statului. ines ae ne fapte 1 al fo, e aiciete a legilor rela j " Pa ‘MPortant j] Ocupa pogngmene Snitocisie fe publice * functie de mune! 8 caracter Pularizarea Jegijn, 2 aceasta mutatii organi; egislatic;, act; 5 . de conpetanas Survenite in siteae peanent si ccmeautate Mulfjumind partictpantilor pentru fructuosul schimb de experienta, Astfel, sub indrumarea or WV de securitate eee incheiem dezbaterea pe tema subliniind urmatoarele concluzii : Asa cum rezulté din exemplele prezentate, 0 opinie publica de ae parti municipiul Orde. &! 2. conluerare securitate — reald si eficienté. —presupune c4 grupuri sau parti din pu- ‘agul Dr. Bea ce » ale er rma blicul avizat au asimilat concepte, idei si situatii in masura sA le cen- 34 oa, Oficiunai Ringe treze cunoasterea, sentimentele si atitudinile pe directia, atft a autoapa- efean de. ty. rarii in fata actiunilor — abile si rafinate — ale serviciilor de spionaj, aCONCLUZI OPERATIVE DESPRINSE DIN MASURILE DE SUPRAVEGHERE $1 URMARIRE INFORMATIVA Prelucrare contr; Publica sau in a ‘informatiy mauncii — sg utia adun : nu fie formale, fay 2 Ac ce Priveste asigurarea in feca aa Dent a izindu-se est ee fara un fond de ezenta unor posit ferme Fe Peat Is vor i publign * MBMestari antisociaie. fy genial de ® Pentru © nuveste loc pentry seouritate th meq ett? Valabilita fas ca aAicaie oe locurite gj Obie onsevitateat Cara te izate, nici P le date i ice de i ee oh s te SA nu fie nied competenta, este ne- diverse modalitayy ata ara oud ce Ce tee : For Mf Suecesele ob Pe toate liniile de aia fh +aee oPinie; maa SA nu duck ta autoy, statului este un 1° Vivllente sj autolinistine 5, Indbuse Un proces : BU auiomulfimine, fn form de Rear ie ule stereotipa, © “V#¥8re continug MM aPararii securi- "Gre nu trebuie sa se Dezba: i eo Bets oe de DAD Me Victoria stand Dezvoltarea impetuoasd a econo- i noastre a determinat sporirea, diversificarea si mai ales cresterea tativa a ofertei romanesti pentru ee iar ca urmare fireascé — an- enarea tot mai activa a Roméaniei cialiste in circuitul economic mon- jal, Din pacate, asa cum sublinia numeroase prilejuri tovarasul ICOLAE CEAUSESCU, secretarul general al partidului, schimburile comerciale internationale au loc pe - fondul crizei de structura a sistemu- “Tui capitalist, al unei conjuncturi “ economico-politice tensionate de a- dincirea contradictiilor dintre marile puteri, dintre tarile srace si bogate, de povara datoriilor externe si @ cursei inarméarilor, de Indsprirea ma- surilor restrictive, a politicilor pro- tectioniste, de amestec in treburile interne si conditionari in raporturile dintre state. Intr-un asemenea context, rela- | tiile economice si comerciale, finan- : > 7 ciar-bancare si de cooperare ale or- ganizatiilor noastre cu firme si con- cerne din Occident nu pot fi sus- trase unor situatii care, intenfionat A COMERCIANTILOR STRAINI ori din lips de experienté si anga- jare patriotica, produc economiei roméanesti daune, prin scurgere de venit, pierderi din avutia nationala 9a. Tocmai de aceea, organelor specia~ lizate ale Departamentului Securi- tatii Statului in sfera relatiilor eco- nomice internationale Je revine inalta misiune de a veghea, prin mijloace specifice, ca politica par- tidului si statului in acest do- meniu sa fie pe deplin transpusi in practic, in aga fel incit schimburile cu straindtatea sA fie echitabile, munca poporuluj mai eficient valo- rificata la export, iar intentiile si actiunile antiromanesti in acest sec- tor vital s& fie descoperite si curmate cu toata fermitatea. Aceas- ta cu atit maj mult cu cit, in noul concept de munca fundamentat cu toaté rigoarea de comandantul nostru suprem, organele de secu~ ritate trebuie si se implice preven- tiv, prin mésuri calificate, in pro- cesele economice, indeosebi in acti- vitatile privind realizarea planului si programelor de export.* Ca urmare a aplicarii in practica a acestor comandamente, fondul de date si informatii acumulat Ja uni- tatea centrala de profil si compar- timentele securitatilor judetene con- tureazi o imagine mai realist a situatiei operative — complexe si dinamice — in problema firme si comercianti straini, punind in evi- denta unele caracteristici de conti- nuitate, dar si cu numeroase ele- mente specifice etapei actuale, Astfel, asistam la o intensificare — Prin cele mai diverse metode si forme de actiune — ale woperatiilor serviciilor de informatii concernelor si firmelor occidentale, aes de Sasi acestora in sfera < international, relatiiloy financiar-bancare si teandteuna ae tehnologie inalta, de surmontare a erizei de structuré a sistemului ca- pitalist prin obtinerea de profituri segmentului de Piata ce Je reving fie inliturarea RomAnici ca Potentig) concurent. Ca urmare: 1) departamente si servicli, disimulate sub denumiri de woperatii internationales, man keting si dezvoltare, wconsulti; sau ,,promovare si Publicitate’, 4, dobindit 0 pondere determinanta ih structura si activitatea unor firme din SUA, REG, Franta, Elvetia 5a.; 2) fondurile de publicitate, re. clam& si alte actiuni Promotionale (cresterea vinzarilor unor intreprin. deri) au fost substantial Sporite, ele Mascind, intre altele, si cheltuielile necesitate de intretinerea structu. rilor informative, comerciale sau de alta natura din tara noastra ; 3) pla. nurile tematice ale serviciilor de eee de intreprinderile de pro- I, la © politice si masurile ‘ adoptate de statul_ ‘In special in acest domeniu ; ut tot mai freevente ca- comertului exterior romanesc, s-au transformat in adevarate oficine de spionaj economic si comercial, evi- dent in dauna intereselor Roméniei $a, Principalele obiective urma- rite de serviciile de informatii, concerne, firme si comercianti straini, in domeniul economico- comercial in raporturile cu {ara noastra 1. Demersurile informative — de marketing — si comentariile din mediul comerciantilor straini rezi- denti, reluate, intr-un fel sau altul, de publicatiile de specialitate occi- dentale, cristalizeaza interesul lor crescind fata de continutul si evolu- tia masurilor de politica economico- comerciala si financiard adoptate de statul nostru. Deosebit de active se dovedese firmele si reprezentantii acestora din Japonia, Elvetia si Franta care fac investigatii sistema- tice pe cdi oficiale si neoficiale, pen- tru a verifica modul cum se reali- zeazA programul de investitii, pla- nurile anuale si cincinale, indicatorii privind nivelul de trai s.a. 2. Comerciantii straini si reprezen- tanfil unor firme manifesta o preo- cupare sporitd pentru a obtine sau completa informafiile in legdtura nu numai cu problemele comerciale, ci si cu anumite evenimente politice interne (congrese, conferinte, vizite ale pe spatiile RF.G., Franta, Italia, Elvetia au actionat cu multa agre- sivitate gi prin metode diversificate pentru a obfine date privind amploa- rea evenimentului, consecintele lui, starea de spirit a populatiei si ma- surile luate de autoritatile romane. 3. Compromiterea miérfurilor ro- manesti de export, limitarea accesu- lui sau scoaterer {Ari noastre de pe anumite piete constituie un obiec- tiv prioritar al firmelor straine si reprezentantelor acestora Desi in anumite limite acest obiec- tiv poate fi generalizat in preocupa- rile comerciantilor straini, el a fost deosebit de conturat in actiunile unor firme din REG. si Japonia, Din datele ce se detin rezulta ci firma ,,BAR“ — R.F.G. a desfasurat in perioada decembrie 1987 — mar- tie 1988 0 campanie sustinuta de influentare a unui partener din Asia sia unei firme concurente prin mi- tuirea unor functionari superiori din conducerea acestora, pentru a renunfa la un contract de mare va- loare cu o fntreprindere de comert exterior romAneasca, a cdrui prelu- are o viza firma respectiva. Inceredri de spionaj economic au fost initiate si de comercianti de la reprezentantele japoneze, in scopul compromiterii exportului romanesc de autoturisme pe piete unde concu- 4. Culegerea de informatii co-de actiune pe ca- ‘Te le conferd calitatea de comerciant ‘sint evaluate cu atentie si valorifi- cate pentru culegerea de informatii. ‘Nu demult, atasatura militara 1a Bucuresti a unei tari NATO, por- nind de la sfera preocupirilor si po~ sibilitatilor pe care le avea un co- merciant, i-a solicitat acestuia s& intreprinda masuri pentru obtinerea de date privind Productia si utiliza. Tea unor tipuri de tehnicd de lupta de creatie romaneasca. Unele metode si procedee uti- lizate de comerciantii strainj Pentru initierea unor actinnt Pennies intereselor {arii noas- Din masurile informativ-operative intreprinse, Precum si din cazurile cedee utilizate de straini Pentru co- ruperea sau sensibilizareat unor Persoane din comer{ul exterior, spre @ fi atrase la actiuni de favorizare sau furnizare de informafii firmelor strdine. Intre aceste: tapatans ae ‘@ este sesizabilg mit nivel] (Sef de departament (ser- Airector adjunct, director Be- — folosirea unoy im ‘prejurari exemplu ; oe de iarnay ae de lista, a unor cadouri persoanelor considerate tacte importante pentru afaceris. »Bresarea mecanismulyj« vizitarea frecventa a unui parte, (persoane cu care se hy: fie tinut in ar oricind* ; ¥ — invitarea partenerilor (persoa nelor romane) la restaurant, or, zarea unor cocktailurj strainului sau la hotel, o data ‘say de dou ori pe an, cind trebuie sj se ia masuri ca Persoanele sante* (utile pentru firma) si fie Prezente s.a. Din toate acestea cluziile urmatoare : — trebuie s4 se tind seama de a numite restrictii si limite impuse functionarilor romani care {i opresc. »84 fraternizeze sau s4 se imprie. ” teneasca cu strdinii, Astfel, un ro- man invitat acasi Ja un strain sau Ja restaurant pentru un cocktail este obligat si ceara aprobarea prealabila Q de la un nivel superior - r , trebuie avut in vedere ci o |) singura greseala savirsita in aceastd F Telatie (n.n. cu persoanele vVizate din 7 comertul exterior) »d& inapoi efor- turile cu citiva ani*. In cadrul mésurilor specifice au fost identificati mai multi comercianti Stréini care in tratativele purtate la diferite intreprinderi de comert exterior au actionat asupra unor functionari roméni, folosind proce- deele si metodele mentionate, Astfel, reprezentanti aj unor fir- me strdine, partenerj de afaceri ai ei au tras com unei Intreprinderi de export romane au ,oferit* in mod repetat si insis- tent, cu ocazia tratativelor purtate cu dowd persoane de decizie din aceasta intreprindere, cite 1000 lei fiecareia, precum si cadouri (bratara din aur, ceas, tigari, bauturi, cafea, dulciuri) pentru a fi ,,acceptati* ca parteneri de afaceri alaturi de alte firme traditionale. »SOLIMAN*, reprezentant al altei firme straine, a incercat sé corupa un factor de conducere din ICE »PRODEXPORT, introducindu-i in servieta, in mod disimulat, o suma mare de bani in lei si un aparat de fotografiat. Din convocarea cu sefjj unitatilor centrale si teritoriale (10—11 iunie a.c.), precum si din cea cu loctiitorii y(8—9 iulie ac) rezulta ca fata de situatia operativa actuala, deosebit de complex si in continua evolutie, trebuie sd creased gradul de profesio- nalitate fn exercitarea controlului asupra comerciantilor straini si a reprezentantelor de firme, in raport de cerinte si de actiunile tot maj di- versificate ale acestora. Totodatd, se impune ca masurile informativ-operative intreprinse pe plan central si teritorial si fie direc- tionate pentru identificarea cadrelor si agentilor de spionaj, cunoasterea legaturilor create in tara si clarifica- rea suspiciunilor fn cazurile impor- tante din preocupare, in scopul de a se actiona oportun si preventiv pen- tru descurajarea acestora si curmarea activitatii lor dusmanoase. Un ac- cent deosebit trebuie sa se puna pe perfectionarea continua a mijloace- Jor muncii de securitate si diversifi- carea formelor si metodelor de folo- sire a acestora pentru cunoasterea si urmérirea calificaté a comerciantilor stréini. * Din pretioasele teze, ide si orien- tari ale tovarasului NICOLAE CEAUSESCU, secretarul general al partidului, comandantul nostru su- Prem, rezultate din Cuvintarea la consfatuirea cu activul de baz& din sistemul comerjului exterior (oc- tombrie 1986), precum si din recen- tele cuvintari s-au desprins sarcini majore si pentru activitatea de contraspionaj in domeniu] comertu- lui. In spiritul celor mentionate, tre- buie sa se actioneze de pe pozitii ofensive, patriotice, de angajare po- liticd si profesionala, pentru cunoas- terea oricéror intentii sau manevre ale serviciilor de informatii straine, ale concernelor, firmelor si repre- zentantilor lor de a lovi, in orice mod, in baza economicd si interesele comerciale ale {arii noastre. Colonel Vergiliu IONESCU «> DIALOG === CERCETAREA INFORMATIVA — CONCEPT, METODA SI EFICIENTA IN ACTIVITATEA DE SECURITATE Continuam dezbaterea in acest numar avind colonel Aurel Mihaicea, Judepulut. Caras-Severin > Pe tema enuntata, cuvintul tovardsu seful Securitapix Apreciind ideile rezultate din de »Securitatea* in numarul anterior, voi aoe eee eed incerea si eu s& punctez doar citeva au fost doar tangential prezentate d i i © Preopinenti, precum si unele opinii in legatura cu aceasta metoda specifica de munca. __ In primul rind coi tiva, ca modalitate de tica organelor de secu aad a sa subliniez cA cercetarea informa- Eee Ost utilizata si pina in prezent in prac- i prin Instructiunile D/00190/1987 aceasta , cea ‘a ii ce face s& se constitule intr-o activitate dis- tinct de cerce i Spre co si de institutia actelor premergatoare. batiunit judietard cat ePeetarea penal are ea oblectrostien fot armaticii pena Premergatoare stringerea de probe sya une sf clarifice ie cercetarea informativa de securitate igi ms de veridicitates ista indicis He*, ceca co inseamnd adincinen we eed indicti temeinice rea a ventive, Organele noastre apliog nt Socumentarea aplica, de obicei, masuri pre- ss sau repatriaty, in straindtate, au intirziat la Persoane ce previ noile instru todologit ta care ne eres — desigur, in camutind investigarea oricarei Fefert in continuane tile "esPectarit unei me- 42 ~) Cercetarea informativa va contribui mult la cresterea eficientei activitatii de securitate in toate domeniile. Pentru aceasta insd, ea trebuie sa se realizeze pe baza unei analize temeinice a datelor ce se detin gi a unui plan de actiune concret, la obiect — nu neaparat scris. De exemplu, in cazul unor fugari inapoiati in patrie, nu se poate efectua o cercetare eficienta fara o temeinica do- cumentare, intemeiata pe datele obtinute in perioada cit acestia au fost plecati din tara, sau fara o clarificare sub toate aspectele a faptelor si, respectiv, imprejurarilor in care au fost comise, indiferent dacd este vorba despre infractiuni ori despre fapte contraventionale sau lipsite de relevanta juridica. In acest mod s-a procedat cu doi fugari originari din judet, ,,expul- zati* in 1986 din R. F. Germania, chipurile, pentru comiterea unor fapte infractionale pe teritoriul unor state occidentale. Or, noi stiem ca respec- tivii peregrinasera aproape doi ani prin diferite lagare de ,reiugiati* din unele tari capitaliste si deci nu puteau ramine nebagati in seama fie de serviciile secrete ori de politie, fie de organizatiile transfugilor romani din aceste state. Cercetati informativ pe baza unei temeinice document cauza au relatat c4: 1) pe timpul aflarii in strainatate, pentru a-si asi- gura existenta, au rsit fapte infractionale ; 2) ca urmare, au fost contactati de servicii de informatii — sub acoperirea organelor de poli- tie — si, in schimbul exonerarii de pedeapsd, au fost determinati sa cu- leaga si si furnizeze informatii despre alti fugari romani Intensificind masurile informativ-operative, insa, au fost obfinute date care puneau in evidenta faptul ca, desi reale, declaratiile ,,onestilor* fugari erau menite s& acopere actiunile acestora de a scoate ilegal din fara un grup de persoane. In acest stadiu, trecindu-se la documentarea acti- vitdtii lor de ,asociere in vederea comiterii de infractiuni*, cercetarea informativa a celor in cauzd a conturat urmatoarea stare de fapt: 1) afirmatia ci erau ,expulzati* din R. F. Germania a fost doar un pre- text ,o acoperire; 2) prezenta lor in fara avea drept scop : a) scoaterea ilegala a unor cetateni romani; b) organizarea de actiuni turbulente ; ©) culegerea de informatii si date din economie ; d) plecarea din nou in Occident . In alte situatii, cercetarea informativa este eficienta doar in ma- sura in care se detin suficiente date si informatii in baza carora elemen- tele investigate si fie determinate sa facd relatari cu continut de secu- ritate. Asa s-a procedat in cazul ,Zoro*, care ,dupa ce fusese condamnat pentru fapte de drept comun, find cercetat informativ sub acoperirea organelor de militie, a rezultat cA: respectivul se afla in legatura cu un serviciu de spionaj din Europa occidentala ; avea misiunea de a culege informatii pe linie de culte, si influenteze si determine pe unti intelec- cei in ae