Cordul s vasele sanguine: fitiologie si explorare -lueri practice CAPITOLUL 2 LIGATURILE LUI STANNIUS in 1853, fiziologului german STANNIUS a pus la punct o procedurd experimentala prin care demonstra existenga centrilor de automatism si a propagérrii (conduceri) excitatiei prin sistemul excito-conductor al cordului de broasca. Experimentul se numeste “ligaturile” lui Stannius” deoarece autorul a realizat mai multe ligaturi intre cavititile cordului de broascé si a urmirit comportamentul inimii, in conditile in care legitura dintre cavit8ti a fost intrerupté complet. Anatomia cordului de broascii De cele mai multe ori, pentru experimentele simple, demonstrative, in biologie se foloseste ca animal de laborator, broasca. Se prefer broasca, ea fiind un animal poikloterm, care nu necesité conditi speciale de lucru, iar datele obtinute se pot compara cu cele de la animalele homeoterme. Cordul de broasci are doar trei cavitati, dou8 atrii si un ventricul, spre deosebire de cel uman, care este un organ tetracameral. Atriul drept primeste sangele din circulatia sistemicd prin venele cave, care se deschid in sinusul venos. Acesta este un sac cu peretiisubtiri care comunicd direct cu atriul drept. Atriul stang primeste sange direct din plimani, Ambele atrii pompeazi singe in acelasi ventricul, in care sdngele se amestecd, Acest amestec de singe este apoi pompat printr-o arter3 - con arterial, care se divide In 2 ramuri: una pentru pkimani, alta pentru circulatia sistemic’ arcul aortic drept (catre plamaniy arcul aortic stng (oxigeneaza tesuturle) eo om areal alriul stang ventricul Figura 2.1. Anatomia cordului de broasca. Sursa: http://highschool/faculty/david_wildeman/oldwebsite/Amphibian/NotesAmphibians.htm La cordul de broascé exist8 3 centri de automatism numiti ganglioni — ganglionul REMACK excitator, situat la nivelul sinusului venos, este centrul primar de automatism, care comandé activitatea intregii inimi; este sinonim cu NSA de la om; = ganglionul LUDWIG, localizat in septul interatrial, are actiune inhibitorie; nu are sinonim la vCordul s vasele sanguine: fitiologie si explorare -lueri practice ganglionul BIDDER, situat la nivelul ventriculului, are rol excitator si este centru secundar de atomatism, sinonim la om cu fasciculul His (centrul tertiar). Denumirea de ganglioni se datoreaz’ prezentei celulelor nervoase in aceste formatiuni, spre deosebire de mamifer unde utilizim denumirea de noduli, deoarece contin doar celule musculare cu caractere embrionare. Obiectivele lucréri. Acest experiment demonstreaza: existenta centrilor de automatism si a functiei cronotrope la cordul de broasca; existenta céilor de legéturé dintre centrii de automatism prin blocarea conduceril stimululul intre acesti centri; existenta unel ierarhizaril a centrilor de automatism prin izolarea succesiva a acestora; De asemenea, prin ligatura a-lll-a se va simula un bloc complet atrio-ventricular care se intalneste si in patologia umané. Principtul lucréiit Prin ligaturi succesive aplicate intre cavitatile cordului de broascé (sinus venos, atri, ventricul) se provoaci o separare a centrilor de automatism situati in peretii acestor cavitafi Materiale necesare Pentru experimentul simulat: computer si programul de fiziologie virtuala. Mod de lucru se deschide computerul, se acceseazi interfata “student”, se introduce parola, se deschide programul de “Fiziologie virtuala”, far din meniu se alege lucrarea “Ligaturile lui Stannius”; inima de broascé si ligaturile care se vor face vor arata aproximativ ca in figura 2.1. og Ligatura | se practicd intre sinusul venos si atri. Astfel, se separa sinusul venos, in care se giiseste ganglionul Remack, de restul inimi Rezultate ‘© sinusul venos continué $8 se contracte in ritmul anterior impus de ganglionul Remack care este excitator; © atrille si ventriculul se oprese datorita blocarii prin ligatur3 a impulsului de la Remack. Rimas fri legitura cu pacemaker-ul natural, ganglionul Ludwig isi exercit actiunea inhibitorie asupra atrillor si ganglionului Bidder, prin urmare acestea nu se mai contract’. Ligatura a 1-a se practicé pe aceeasi inimé, cu prima ligaturd pastratd. Se face o a doua ligaturé, intre atrii $i ventricul, putin c&tre atrii pentru a nu leza ganglionul Bidder. Rezultate 8Cordul s vasele sanguine: fitiologie si explorare -lueri practice sinusul venos continud sé se contracte in ritmul impus de gg. Remack; atriile nu se contracté, deoarece se aflé sub influenta gg.inhibitor Ludwig; ventriculul, dupé o scurté perioadé, isi reia contractile intr-un ritm mai lent impus de ganglionul Bidder. Prin aceasta doua ligatur’, Bidder a scdpat de sub influenta 8g. inhibitor Ludwig si devine centru de automatism. + Ligatura a ila se practicd pe o alta inimé de broascd, ca $i ventricul. igatura a H-a, intre atrii $i Rezultate ‘©. sinusul venos $i atrille se contracté in ritrmul anterior impus de ganglionul excitator Remack, din sinusul venos; ‘© ventriculul se contracté intr-un ritm mai lent impus de ganglionul excitator Bidder. Interpretarea rezultatelor ‘* in cazul prime’ ligaturi, atrile si ventriculul se opresc pentru c& ganglionul inhibitor din atrii, separat de influenta dominant a centrului primar de automatism din sinusul venos, preia ‘comanda inimii; fiind inhibitor, el opreste activitatea atrillor si a ventriculului ‘+ in cazul celei de a Ia ligaturi se separa ventriculul de atrii. Centrul secundar de automatism, excitator, din ventricul (Bidder), scap3 de sub influenta inhibitorie a ganglionului Ludwig si preia comanda ventriculului, dar intr-un ritm mai lent, ‘© in cazul ligaturii a lila se separa atriile de ventricul. Centrul secundar de automatism, ventricular, este scos de sub influenga centrului primar, dominant de automatism, din sinusul venos. Astfel, sinusul venos si atrille se vor contracta sub influenta gg. Remack, iar ventriculul se va contracta intr-un ritm lent - idioventricular, sub influenta stimulilor plecati din centrul secundar de automatism situat in ventricul. Ganglionul inhibitor Ludwig din septul interatrial rimane nefunctional atata vreme cat functioneaz’ centrul primar de automatism din sinusul venos, cu care se afld in interrelatie functionals. Ligatura a ill-a reproduce experimental blocul atrioventricular complet din patologia umané, unde atriile se contracté in ritm sinusal, iar ventriculliin ritm idioventricular. Importanta experimentului Ligaturile lui Stannius dovedesc existenta mai multor centri de automatism ierarhizati functional, {n sensul dominatiei centrului primar asupra celui secundar de automatism. Criteriul ierarhizdrii este frecventa de emisie a stimulilor, adic’ nodulul sau ganglionul care generez’ stimuli cu cea mai mare frecvents, va prelua comanda inimii. Cand centrul primar isi inceteaz activitatea, comanda este preluatd de centrul secundar. Rezult &, atta timp cét centrul primar funcioneaz8, ceilalfi centri sunt nefunctionali. O situatie similara se intalneste la cordul uman, unde exist mai multi centri de automatism aflati in aceeasi interrelatie functionala. Ligaturile [ui Stannius mai dovedesc existenta unor ci de conducere intre centri de automatism. Prin ligaturi, intrerupem legétura dintre centri, separandu-i, Provocim astfel un blocaj al conduceril. Situatii similare intlnim la cordul uman, cind conducerea impulsului este blocati la un anumit nivel, de exemplu intre nodulul sino-atrial 51 atrio-ventricular (bloc sino-atrial), intre atrit i ventriculi (bloc atrioventricular) sau, la nivelul ramurilor fasciculului His (bloc de ramurd).Astfel de situatii se definesc ca tulburari de conducere. in conditifiziologice, stimuli sunt elaborati numai de citre centrul primar de automatism, cel care are ritmul biologic cel mai inalt, Ia om acesta fiind nodulul sinoatrial, iar la broasc8, ganglionul Remack. Cellalti centri nu au functie de a genera stimuli in conditii fiziologice ci, doar de a conduce 9Cordul s vasele sanguine: fitiologie si explorare -lueri practice stimulul primit. Capacitatea de a genera stimuli se manifesta in situatfi patologice, constituind rezerva functionala a automatismului cardiac. Retineti ‘© Ligaturile lui Stannius realizeaz3 blocarea conducerii stimulului prin tesutul excito-conductor al inimii de broasca. © Ligatura a-ill-a se aseamané cu blocul atrio-ventricular complet din patologia umana. ‘* In conditii fiziologice, inima se contract sub influenta stimulilor generati de nodulul sino-atrial la om sia ganglionului Remack la broasca, ‘© In cordul uman existd trei centri de automatism, ierarhizati functional, care pot intretine activitatea inimii. Nodulul sinoatrial reprezint pace-makerul fiziologic al inimii. Ceilalti doi centri sunt de rezerva, potentiali, ei preiau comanda inimii numai in situatii patologice. p Studi individual 3. Utilizand un dictionar medical sau alte materiale de documentare explicati intelesul urmatorilor termeni: bloc sino-atrial, bloc atrio-ventricular, bloc de ramuré, tulburare de conducere, precum si alti termeni pe care ii intalniti in text si nu fi cunoasteti 4, Scrieti un eseu de 500 de cuvinte despre blocul atrio-ventricular complet si consecintele lui * LIGATURA 54. Legare cu un fir de af sau de catgut a unui vas sanguin sau a unui organ tubular (08x) 20Cordul s vasele sanguine: fitiologie si explorare -lueri practice FISA DE LUCRU IN LABORATOR 1 Efectuati experimentul virtual. Notati-va rezultatele. 2. Desenati si descrieti anatomia cordului de broasc’. 3. Pe desenul realizat, plasati cel trei ganglionI: Remack, Ludwig si Bidder si precizati rolulfiecérula, 4, Precizati unde se face prima ligatur’ si care sunt consecintele in functionarea inimii de broasca 5. Precizati unde se face ligatura a- asi care sunt consecintele in functionarea inimii de broasc 6. Precizati unde se face ligatura a-lll-a si care sunt consecintele in functionarea inimii de broasca. 7. Denumiti tulburarea de conducere din patologia umana care este similar cu ligatura a-Ill-a a lui Stannius. 8. Explicati de ce este important studiul ligaturilor lui Stannius. 9. Indicati care este rolul ganglionilor Ludwig si Bidder in situatilfiziologice. a