You are on page 1of 8
VW Universitatea Stefan cel Mare USUD Suceava TITULAR CURS MASTERAND LEUCIUC GABRIELA CRETU (COCA) ALINA MAAFAD An1,GR.1 1. Concedierea pentru motive care tin de persoana salariatului Prin sentinta civila nr. 1059 din 19 noiembrie 2009 a Tribunalului Neamt s-a admis in parte actiunea formulata de contestatorul R.L. in contradictoriu cu intimatul S. G. G. R., s-a anulat Ordinul nr. 614 din 23 aprilie 2009 emis de intimat, ca fiind nelegal si s-a dispus reintegrarea contestatorului in functia detinuta anterior emiterii Ordinului 614/2009, fiind obligata intimata la plata unei despagubiri egale cu salariile indexate majorate si reactualizate si cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat contestatorul, de la data incetarii raporturilor de munca si pana la data reintegrarii efective. A mai fost obligat intimatul la plata sumei de 10.000 lei cu titlu de daune morale. Pentru a pronunta aceasta hotarare prima instanta a retinut ca prin cererea introductiva reclamantul a chemat in judecata paratul pentru anularea Ordinului nr. 614/23 aprilie 2009 pentru a fi obligat paratul sa-1 reintegreze in functia avuta anterior, cu plata unor daune in cuantum egal cu salariile indexate, majorate si reactualizate si a drepturilor de care ar fi beneficiat, pana la data reintegrarii efective in functie, precum si plata sumei de 50.000 lei cu titlu de daune ca urmare a prejudiciului suferit de reclamant. S-a retinut ca in urma emiterii O.U.G. nr. 3/2009 pentru modificarea si completarea unor acte normative referitoare la organizarea si functionarea unor strueturi din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, departamentul ( D.I.A.F.) al carui salariat era petentul, a trecut din structura Cancelariei Primului Ministru in cadrul aparatului de lucru al Guvernului respectiv Secretariatul General al Guvernului si ca pottivit art. VIII al.4, personalul D.L.A.F este incadrat numai pe baza increderii acordate de primul ministru si cu conditia semnarii unui angajament de loialitate. S-a retinut ca motivul de fapt care a condus la incetarea unilaterala a raporturilor de munca, incheiate in baza contractului nr. 40/8 mai 2007 a fost lipsa de ineredere a Primului - Ministru, fata de contestator, fapt apreciat de instanta ca find un motiv subiectiv care presupune instabilitate in relatiile de munca incalcand drepturile salariatului la munca si la 0 Pprotectie sociala a muncii - sens in care Curtea Constitutionala prin Decizia nr. 1039/2009 a declarat neconstitutionala Legea de aprobare a O.U.G. 63/2009 care a stat la baza emiterii Ordinului contestat, S-a apreciat de instanta de fond ca potrivit art. 169 din Codul Muncii si art. 5 din Legea 76/2006 in cazul transferului intreprinderii, al unitatii sau al unor parti ale acestora drepturile si obligatiile cedentului care decurg din contractele individuale de munca, existente a data transferului vor fi transferate integral cesionarului, acesta preluand contractele individuale de munca, in conditiile in care ele au fost negociate si incheiate de cedent cu salariatii sai, transferul neputand constitui motiv de concediere . De asemenea s-a apreciat ca masura luata de parata nu a avut o cauza reala si serioasa care sa nu tina de persoana salariatului situatie in care s-a dispus anularea ordinului contestat cu obligatia intimatei de reintegrare in functia avuta a reclamantului si plata catre acesta a drepturilor salariale indexate majorate si reactualizare de care ar fi beneficiat si de celelalte drepturi de la data incetarii raporturilor de munea si pana la data reintegrarii efective. S-a mai considerat ca se impune acordarea reclamantului de daune morale, intrucat desfacerea contractului de munca a acestuia a fost nelegala, provocandu-i grave prejudici morale, Impotriva acestei hotarari a declarat recurs parata, In motivarea recursului s-a aratat in esenta ca hotararea este nelegala si netemeinica, 2 find data cu aplicarea gresita a legii, intrucat al. 4 al art, VIII conditiona incadrarea personalului Departamentului pentru Lupta Antifrauda este conditionata de existenta acestui act al primului ministru, iar retragerea increderii de catre primul - ministru, cu avizul viceprim-ministrului, avea ca efect revocarea incadrarii, precum si eliberarea sau destituirea din functie ori desfacerea contractului de munca dupa caz. Referitor la daunele morale, a aratat recurenta ca trebuia dovedit fara echivoc in baza unui probatoriu adecvat ca valorile sale morale au fost lezate in mod grav, trebuia dovedita existenta unei fapte ilicite a angajatorului prejudicierea de ordin moral a angajatului, Iegatura intre fapta ilicita a angajatorului si prejudiciul real cauzat angajatorului si vinovatia angajatorului, Se mai arata ca daunele morale nu ar fi trebuit sa fie acordate avand in vedere si Deciziile I.C.C J, nr. XI din 7 mai 2007. Examinand cauza sub aspectul motivelor de recurs invocate Curtea de Apel a retinut urmatoarele: Prin Ordinul nr, 614 din 23 aprilie 2009 emis de Guvernul Romaniei - Secretariatul General s-a acordat preaviz intimatului cu consecinta incetarii raportului de munca a acestuia a data expirarii preavizului, ordinul find intemeiat pe faptul ca numitul RL. nu se incadreaza in prevederile art. VIL al4 din O.U.G. nr. 3/2009 pentru modificarea si completarea unor acte normative referitoare la organizarea si functionarea unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului si in baza inserisului nr. 5/3097/2009. S-a apreciat ca solutia primei instante este corecta sub aspectul aprecierii nelegalitatii ordinului in cauza, deoarece art. VII al.4 din 0.U.G. nr. 3/2009 prevede doar modalitatea de incadrare a personalului din care face parte si intimatul si nu modalitatea de desfacere a contractului de munca Cu adevarat motivul retinut ca temei al desfacerii contractului de munca retragerea increderii" s-a apreciat a fi un motiy subiectiv care conduce la instabilitate in relatiile de munca, incalcandu-se prin retinerea lui drepturile salariatului la munca si la protectie sociala a muneii. De aceea s-a considerat ca desfacerea contractului de munca al intimatului este nelegala, nefiind intemeiat pe nici unul din motivele prevazute de Codul Muneii situatie in care se va aprecia ca fiind corecta solutia pronuntata de instanta de fond sub aspectul retinerii nelegalitatii ordinului in cauza. Referitor la acordarea daunelor morale si sub acest aspect s-a apreciat ca solutia Pprimei instante este corecta, deoarece desi I.C.C.J. a pronuntat Decizia nr. XI din 7 mai 2007 stabilind posibilitatea acordarii daunelor morale in litigiile de munca numai daca sunt prevazute de lege, contractul individual de munca sau contraetul colectiv de munca, ulterior la data de 25 iulie 2007 a fost publicata Legea nr. 237/2007 care a avut ca obiect modificarea aliniatului 1 al art. 269 din Legea nr. 53/2003 din Codul Muncii, modificare din care rezulta posibilitatea instantelor de judecata sa acopere prejudiciile morale cauzate de deciziile abuzive ale angajatorilor. Astfel, ca urmare a concedierii abuzive, intimatul a suferit un prejudiciul nepatrimonial, simpla concediere nedreapta find generatoare de producerea unei stari psihice cu efecte negative asupra vietii acestuia, intimatul find ramas fara nici un venit lunar, cu consecinta afectarii relatiilor sale contractule in derulare. S-a apreciat ca suferintele psihice si umilinta morala cu incalcarea brutala a demnitat profesionale dupa ce initial i se acordase increderea" in virtutea calitatilor sale profesionale 3 morale, prin retragerea increderii acordate fara o justificare care sa rezulte din fapte concrete, constituie argumente solide pentru angajarea raspunderii materiale a angajatorului pentru acoperirea prejudiciului moral suferit. Avand in vedere situatia retinuta Curtea de Apel in by respins recursul ca nefondat, art, 304 ind 1 cod pr.civila a 2. Contract individual de munca. Neincheiere in forma scrisa. Consecinte. Codul muneii art, 16 alin, 2 Cand contractul individual de munca nu a fost incheiat in forma scrisa se prezuma ca a fost incheiat pe durata nedeterminata, iar partile pot face dovada prevederilor contractuale si a prestatiilor efectuate prin orice alt mijloc de proba . (art. 16 alin, 2 din Codul muncii)1.Curtea de Apel Timisoara, Sectia civila— complet specializat de litigii de munca si asigurari sociale, decizia nr. 1071 din 3 mai 2006 Prin sentinta civila nr. 495 din 2 martie 2006, Tribunalul Caras-Severin a admis astfel cum a fost precizata actiunea intentata de reclamantul L.P. si a dispus obligarea paratei S.C. ,,T.H.C.” S.R.L. B.H. la plata sumei de 900 lei RON despagubiri reprezentand drepturi salariale restante cuvenite pentru luna septembrie 2004 si pentru ? din luna octombrie 2004, retinand existenta raporturilor juridice de munca dintre parti si neindeplinirea obligatiilor contractuale de catre angajator. Impotriva hotararii au declarat recurs atat reclamantul cat si parata.Jn calea de atac, reclamantul, fara a motiva in drept a sustinut ca nici pana in prezent parata nu i-a incheiat cametul de munca si nu a platit contributiile datorate bugetului asigurarilor sociale de stat Recursul declarat de parata a fost motivat in drept cu dispozitiile art, 304 pet. 8 si 9 C. pr. civ., iar in fapt s-a sustinut ca in mod gresit instanta a interpretat proba testimoniala administrata in cauza atunci cand a retinut existenta raporturilor juridice de munca dintre parti, intrucat reclamantul nu a fost angajatul acestei societati comerciale.De asemenca, Tribunalul a dispus obligarea paratci la plata drepturilor banesti cuvenite reclamantului pentru activitatea prestata in folosul altei societati comerciale, astfel ca S.C. ,,T.H.C.” SRL. B.H. nu are legitimare procesuala pasiva. In urma examinarii cauzei, atat prin prisma motivelor invocate in scris de parti, cat si in limitele conferite de dispozitiile art. 3041 C. pr. civ., se constata ca recursurile sunt nefondate urmand a fi respinse.Recursul declarat de reclamant a vizat refuzul unitatii de a efectua mentiunile necesare in cametul de munca, ori in aceasta materie competenta de atributiune in prima instanta revine judecatoriei, potrivit prevederilor Decretului nr. 92/1976 (art.8), in vigoare pana la 1.01.2007, hotararea pronuntata de aceasta instanta fiind supusa recursului la tribunal. Cat priveste nevirarea contributiilor datorate bugetului de stat, potrivit art. 30 alin. 1 si 2 din Legea nr. 19/2000, legitimarea procesuala activa revine creditorului acestei obligatii, Casa Judeteana de Pensii Caras-Severin, nicidecum angajatului.tn consecinta, sustinerile formulate de reclamant nu se incadreaza in nici una din situatiile expres si limitativ prevazute de art. 304 C. pr. civ. Recursul declarat de parata s-a axat pe inexistenta raporturilor juridice dintre parti, in principal, iar in subsidiar s-a invocat lipsa legitimarii procesuale pasive, intrucat angajatul a prestat activitate in favoarea altei unitati, respectiv S.C. ,.A.” S.R.L.Se cuvine mentionat ca prin actiunea introductiva, reclamantul a pretins ca parata sa-i achite drepturile salariale cuvenite pentru luna septembrie si din luna octombrie 2004, cu motivarea ca angajatorul a refuzat incheierea contractului de munca . Potrivit art. 16 alin. 1 din Codul muncii, obligatia de incheiere a contractului individual de munca in forma scrisa revine angajatorului, iar in conformitate cu cerintele alin. 2 ale aceluiasi text de lege in cazul in care contractul nu a fost incheiat in forma scrisa, se 4 preuma a fi fost incheiat pe durata nedeterminata, iar dovada prevederilor contractuale si a prestatiilor efectuate se poate face de parti prin orice mijloc de proba .In fata instantei de fond a fost administrata proba testimoniala, rezultand fara putinta de tagada ca reclamantul a prestat activitate ca mecanic auto in perioada de referinta pentru S.C. A.” S.R.L. B.H., care ulterior si-a schimbat denumirea in S.C. T.H.C.” SRL. B.H.Ca atare se considera ca instanta de fond a dat o justa interpretare atat probatoriului administrat in cauza cat si dispozitiilor legale incidente, respectiv dispozitiile art. 16 alin, 1 si 2, art, 154 alin. 1, art, 156, art, 1612 alin. 4, art, 163 alin, 1 siart, 287 din Codul muneii, motiv pentru care s-a apreciat ca nefondat recursul declarat in cauza, 3. Incheiere contract de munca. Admisibilitatea actiunii Prin sentinta civila nr. 780 din 13 octombrie 2004, Tribunalul Bacau a respins, ca nefondata, actiunea reclamantei C. M., prin care a solicitat obligarea paratului Teatrul Municipal Bacovia Bacau la incheierea contractului individual de munea in forma scrisa, sub sanctiunea obligarii la plata daunelor cominatorii, cu motivarea ca, in mod justificat nu a fost incheiat contractul, intrucat reclamanta nu a prezentat un certificat medical cu privire la starea de sanatate. Curtea de Apel Suceava, prin decizia civila 212 din 5.04.2005, a admis recursul reclamantei, cu consecinta modificarii sentintei recurate si, in rejudecare, a admis in parte actiunea, obligand paratul la incheierea contractului de munca incepand cu data de 11.08.2004, sub sanctiunea obligarii la plata daunelor cominatorii de 1.000.000 lei/zi de intarziere, de la data pronuntarii pana la data perfectarii raporturilor de munca In motivare, instanta de recurs a retinut, conform actelor dosarului (adresa de transfer a paratei, mentiunile din cartea de munca, facute de vechiul angajator), rezulta, fara echivoc, ca partile, de comun acord, au inteles sa incheie raporturi contractuale, iar potrivit art. 16 alin. 2 din Codul muncii, obligatia incheierii ulterioare a contractului individual de munea revenea paratei, in calitate de angajator, Cu toate acestea, contrar probatoriului administrat, prima instanta a respins actiunea, motiv pentru care, in temeiul art, 312 rap. la art. 304 pet. 9 C. pr. civ., s-a admis recursul reclamantei si, pe fond, s-a admis actiunea. 4. Incetarea de drept a contractului individual de munca in cazul prevazut de art. 56 lit. b din Codul muncii Contestatorul C.V. a chemat in judecata pe paratul Liceul Pedagogic solicitand constatarea nulitatii absolute a deciziei de concediere si reintegrarea sa in functie cu plata drepturilor banesti prevazute de art. 78 alin. 1 din Codul muncii si motivand ca angajatorul a incalcat dispozitiile art. 62 alin. 1 si 64 alin. 1 si 2 din Codul muncii. La primul termen de judecata, angajatorul a depus la dosar decizia de revocare a deciziei contestate, sustinand ca cererea a ramas fara obiect . Tribunalul Iasi, prin sentinta civila nr. 1942/12.10.2006 a admis in parte contestatia, a luat act de revocarea deciziei de concediere si a dispus reintegrarea contestatorului si obligarea angajatorului la plata despagubirilor prevazute de art. 78 alin. 1 din Codul muneii, cu incepere de la data emiterii deciziei de concediere si pana la reintegrarea efectiva. Recursul declarat de parat este fondat, prin prisma dispozitiilor art. 304 pet. 9 si 3041 Codul de procedura civila . Contestatorul-intimat C.V. a fost salariatul recurentului, pe postul de paznic, incepand cu data de 26.11.2001. Prin adresa nr. 235657/15.03.2004 a Politiei Municipiului Barlad — Biroul Politiei de Ordine Publica, s-a comunicat angajatorului-recurent ca domnului C.V. nu s-a acordat avizul de functionare ca paznic. Potrivit dispozitiilor art. 56 lit. h din Codul muncii, contractul individual de munca inceteaza de drept de la data retragerii de catre autoritatile sau organismele competente a avizelor, autorizatiilor ori atestarilor necesare pentru exercitarea profesiei Astfel cum a retinut si Curtea Constitutionala prin decizia nr. 545/204, obtinei avizelor, autorizatiilor sau atestatelor este motivata de specificul fiecarei profesii sau meseri care presupune 0 calificare corespunzatoare, precum si anumite aptitudini pe care cel ce doreste sa exercite acea meserie sau profesie trebuie sa le aiba, tocmai pentru indeplinirea sarcinilor la locul de munca ales. Retragerea avizului, autorizatiei sau atestatului de catre autoritatea sau organismul competent se face numai in momentul in care nu sunt indeplinite conditiile cerute la data acordarii acestora, prevederile art. 56 lit. h din Codul muneii fiind conforme cu legea fundamentala. In literatura de specialitate si practica judiciara s-a statuat ca, fiind vorba de o incetare in virtutea legii, contractul este reziliat in chiar momentul aparitiei cauzei de incetare, fara sa mai fie nevoie de vreo formalitate ori sa intervina un act al angajatorului. Intocmirea unui act constatator al incetarii de drept a contractului, legal nestatornicit, ar fi inutil si in orice caz, nu ar putea avea ca efect stabilirea unui alt moment — subsecvent — al incetarii acestui contract . Avand in vedere ca art, 56 lit. h) din Codul muncii stabileste cu certitudine data la care inceteaza contractul individual de munca in cazul retragerii avizului de functionare de catre organele competente, se retine ca in mod eronat prima instanta a admis cererile reclamantului-intimat C.V.de reintegrare pe functia detinuta anterior incetarii contractului de munca si de obligare a intimatului la plata despagubirilor prevazute de dispozitiile art. 78 alin. | din Codul muneii De altéel, art, 78 din Codul muneii nu este aplicabil in speta, ci doar concedierilor efectuate in mod netemeinic sau nelegal. Pottivit dispozitiilor art, 58 alin. 1 din Codul muneii, concedierea reprezinta incetarea contractului individual de munca din initiativa angajatorului si aceasta trebuie deosebita de incetarea de drept a contractului care opereaza in cazurile expres prevazute de lege S-a mai retinut ca, prin decizia nr. 422/20,09,2005, Curtea de Apel Iasi, desi a constatat nulitatea absoluta a deciziei de concediere nr. 15/01.04,.2004 emisa de recurent, nu a dispus si reintegrarea intimatului C.V. pe postul detinut anterior 5. Incetare contract de munca din initiativa salariatului. Spor de fidelitate. Reclamanta BCR SA - Sucursala Judeteana Dolj a chemat in judecata parata V.M., solicitand instantei ca prin hotararea ce se va promunta sa dispuna obligarea paratei la plata sumei de 5011 lei reprezentand spor de fidelitate aferent perioadei 01.03.2005 - 01.03.2006. Tribunalul Dolj, prin sentinta nr.197 din data de 08 febr. 2007, pronuntata in dosarul nr.3176/63/2006( nr. in format vechi 1749/CM/2006) a admis in parte cererea principala formulata de reclamanta BCR Sucursala Judeteana Dol} impotriva paratei V.M. S-a admis exceptia prescriptiei dreptului paratei - reclamante de a solicita constatarea 6 nulitatii actului ditional nr.6/30.11.2005 si, incon reconventionala. A fost obligata parata sa achite reclamantei sporul de fidelitate aferent perioadei 01.12.2005 - 28.02.2006. Pentru a se pronunta astfel, instanta a retinut : Parata a fost angajata unitatii - reclamante, in functia de ofiter de credite la Agentia Calafat si prin cererea inregistrata sub nr, 994 din data de 21.02.2006, aceasta a solicitat incetarea contractului individual de munea prin demisie Ca urmare, reclamanta a emis decizia nr.19/27.02.2006 prin care s-a dispus incetarea contractului individual de munca al paratei incepand cu data de 01.03.2006, in temeiul dispozitiilor art. 55 lit.c coroborat cu art.79 din Codul Muncii. Instanta a retinut ca prin Actul Aditional nr.10 la C.C.M., inregistrat sub nr. 7315/30.11.2005, s-a prevazut restituirea sporului de fidelitate aferent ultimului an anterior datei incetarii contractului individual de munca, in cazul in care acesta inceteaza din initiativa salariatului, prin demisie. ‘Unmare a incheierii Actului Aditional nr. 10 la contractul colectiv de munca a fost incheiat actul aditional nr.6 din 30.11.2005 la contractul individual de munca, document care poarta semnatura paratei, fara obiectiuni si in care sunt mentionate clauzele referitoare la restituirea sporului de fidelitate, Referitor la exceptia prescriptici dreptului paratei de a solicita constatarea nulitati absolute a actului aditional nr. 6/30 11 2005 la contractul colectiv de munca, exceptie invocata de reclamanta prin precizarea depusa la termenul din data de 22.01.2007 instanta a considerat - 0 intemeiata, admitand - 0, intrucat conform prevederilor art, 283 alin.1 Tit, d din Codul Muncii, o astfel de cerere poate fi formulata, atunci cand se cere constatarea nulitatii C.LM., C.C.M, ori a unor clauze a acestora, pe toata durata existentei contractului de munca, ori contractul de munca al paratei a incetat ca urmare a demisiei la data de 01.03.2006, iar cererea reconventionala a fost formulata la data de 20. 11. 2006, mult dupa incetarea raportutilor de munca Ca o consecinta a admiterii exceptiei invocate de reclamanta, instanta a respins cererea reconventional: Cu privire la cererea formulata de reclamanta prin care se solicita obligarea paratei la restituirea sporului de fidelitate aferent perioadei din data de 01.03.2005 - 01.03.2006, instanta a constatat ca prin Actul Aditional nr.6/30.11.2005 a avut loc 0 modificare a contractului individual de munca in sensul art. 41 din Codul Muncii prin negocierea si inserarea in continutul contractului a clauzei avand ca obiect restituirea sporului de fidelitate in conditiile precizate. Odata incheiata clauza modificatoare, aceasta isi produce efectele in sensul drepturilor si obligatiilor la care da nastere insa numai fata de cele nascute sub imperiul clauzei care le genereaza. Impotriva sentintei Tribunalului Dolj a declarat recurs reclamanta B.C.R. S.A. - Sucursala Judeteana Dolj, criticile find urmatoarele Desi instanta de fond a retinut corect ca prin actul aditional nr.6/30.11.2005 angajatorul cere dreptul de a solicita restituirea sporului de fidelitate aferent anului anterior datei incetarii contractului de munca, in cazul in care acesta inceteaza prin demisia salariatului, s-a dat o interpretare gresita acestei clauze in sensul ca drepturile si obligatiile din actul aditional nu pot retroactiva. In acest fel s-a incalcat vointa partilor, care au hotarat de comun acord asupra efectelor actului aditional la contractul individual de mune: Prin intampinarea formulata la data de 06 iunic 2007, s-a solicitat respingerea recursului cu motivarea ca aceasta clauza a restituirii se aplica numai incasate cu titlu de spor de fidelitate pe perioada ulterioara actului aditional nr.6/30.11.2005, anterior acestei date sporul a fost achitat in conditiile art. 14 alin.3 anexa | la CLM. inta, s-a_respins cererea Recursul nu este fondat, Cum contractul este legea partilor, acesta nu-si poate produce efectele ce decurg din clauzele inserate in acesta decat la data incheierii sale. Cum prin clauzele mentionate in actul aditional nr.6/30.11.2005 s-a dispus cu privire Ja sporul de fidelitate prin clauze modificatoare ale contractului individual de munca - in sensul art.41 Codul Muneii - acestea nu -si pot produce efectele decat ulterior acestei date Prin Actul Aditional nr.1 la contractul individual de munca, incheiat sub nr. 10/21.05.1993( pag. 23-27, dosar fond) la pet.15 se stipuleaza ,, sa nu opereze nici o retinere din salariile angajatilor, in afara cazurilor si conditiilor prevazute de lege ,, iar la pet.24 se arata ca ,, indemnizatia prevazuta de lege pentru orele prestate in zilele de repaus saptamanal se acopera prin acordarea sporului de fidelitate De aici se poate deduce ca sporul de fidelitate ar fi fost acordat nu numai pentru fidelitatea dovedita de angajat fata de banca ( potrivit pet.34 din actul mentionat) ci si pentru orele prestate in zilele de repaus saptamanal, ceca ce face, ca regimul juridic al asa - zisului spor de fidelitate sa fie ambiguu. In considerarea celor expuse, se apreciaza ca prima instanta a pronuntat a hotarare legala si in conformitate cu materialul probator administrat, astfel ca potrivit art. 312 alin.1 Coprevivila, recursul va fi respins,

You might also like